Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Frunză de tei
Frunza este un organ vegetativ lateral al tulpinii sau ramurilor, de formă plată, care
îndeplinește funcția fundamentală în procesul de fotosinteză, dar servind și la respirație
și transpirație.
Cuprins
1Caracteristici
2Funcții
3Morfologie
o 3.1Părțile componente
o 3.2Filotaxie
o 3.3Tipuri de frunze
o 3.4Nervațiunea frunzelor
4Anatomie
o 4.1Structura pețiolului
o 4.2Structura limbului
5Fiziologie
o 5.1Eliminarea apei din plante
o 5.2Fotosinteza
o 5.3Asimilația
o 5.4Respirația
5.4.1Respirația aerobă
5.4.2Respirația anaerobă
o 5.5Adaptarea frunzei la mediu
6Bibliografie
7Legături externe
8Vezi și
Caracteristici[modificare | modificare sursă]
Forma plată a acestui organ vegetativ este o caracteristică a spermatofitelor și
reprezintă o adaptare și o perfecționare pentru ca țesutul asimilator propriu-zis să se
organizeze pe o suprafață cât mai mare. Frunza se deosebește net de celelalte două
organe vegetative normale (rădăcina și tulpina) nu numai prin formă, ci și prin simetria
bilaterală, creștere definită (limitată), durată scurtă de viață, structură dorsiventrală.
Frunzele au dimensiuni mult mai reduse decât celelalte două organe vegetative ale
majorității plantelor, dar, prin numărul lor foarte mare, însumează o suprafață uriașă,
pentru a-și putea Îndeplini rolurile principale.
După apariție, frunzele se maturizează în câteva zile și ating dimensiunile specifice unor
frunze mature: toate țesuturile meristematice suferă diferențiere celulară, trec în țesuturi
definitive și creșterea încetează. Astfel se explică una dintre proprietățile frunzei, aceea
de a prezenta o creștere limitată. Singura excepție este reprezentată de frunza
de Welwitschia mirabilis, care crește continuu, pe toată durata de viață a plantei.
În dezvoltarea filogenetică cele dintâi expansiuni ale talului, asemănătoare frunzelor
(filoide) au apărut la algele brune, dar acestea nu sunt omologe frunzelor plantelor
superioare. Frunzele mici ale mușchilor reprezintă cea mai simplă frunză din punct de
vedere morfologic și structural. Acestea au un țesut liberian primitiv, nu au vase
lemnoase și deci nu sunt omologe frunzelor plantelor superioare. Frunza propriu-zisă
apare la ferigi, iar la spermatofite ea are cea mai evoluată organizare.
Funcții[modificare | modificare sursă]
Funcțiile principale ale frunzei sunt: fotosinteza, transpirația și respirația. Fiind cel mai
plastic organ vegetativ al plantei, frunza se poate metamorfoza, adaptându-se pentru
îndeplinirea altor funcții: de protecție, de absorbție, de depozitare a substanțelor de
rezervă și a apei, de înmulțire vegetativă.
Morfologie[modificare | modificare sursă]
Alcătuirea frunzei
rotundă
ovală
cordată
palmată
lanceolată
sagitată
aciculară
fistulară
zimțată
sinuată
lobată
în rozetă
Nervațiunea frunzelor[modificare | modificare
sursă]
Nervațiunea frunzei reprezintă modul de aranjare a
nervurilor (zona fasciculelor conducătoare) în limb.
În funcție de grosimea și de poziția lor în limb,
nervurile sunt: principale, secundare, terțiare
ș.a.m.d. , iar cele de ultim ordin se anastomozează
în mare proporție.
Frunzele pot avea o singură nervură principală (la
majoritatea dicotiledonatelor) sau mai multe (la
monocotiledonate).
Frunzele cu o singură nervură principală se clasifică
în :
Anatomie[modificare | modificare sursă]
Anatomia frunzei
Structura pețiolului[modificare | modificare
sursă]
Pețiolul este partea din frunză care servește la
conducerea sevei brute și a celei elaborate spre și
dinspre limb. Se aseamănă cu tulpina, dar de obicei
este monosimetric, planul de simetrie trecând prin
partea de mijloc a feței dorsale și prin cea a feței
ventrale.
Țesuturile care alcătuiesc pețiolul, observate într-o
secțiune transversală, sunt: epiderma, parenchimul
fundamental și fasciculele conducătoare libero-
lemnoase.
1. ovale;
2. rotunde;
3. aciculare (în formă de ac);
4. sagitate (în formă de săgeată);
5. cordate (în formă de inimă);
6. liniare (în formă de linie);
7. lanceolate (în formă de lance/sabie);
8. fistulare (în formă de fistule).
Dupa alcatuirea limbului, frunzele pot fi:
1. simple;
2. palmate;
3. paripenat compuse;
4. imparipenat compuse.
După marginea limbului ,frunzele pot fi:
1. întregi;
2. zimțate;
3. sinuate;
4. lobate.
După dispoziția frunzelor pe tulpină pot fi:
1. alterne;
2. opuse;
3. verticilate;
4. în rozetă.
Fiziologie[modificare | modificare sursă]
Eliminarea apei din
plante[modificare | modificare sursă]
Eliminarea apei se face fie sub formă de vapori prin
fenomenul de transpirație prin stomate, fie sub
formă de picături prin fenomenul de gutație.
Transpirația este un proces propriu plantelor
terestre și reprezintă pierderea unei însemnate
cantități de apă absorbită la nivelul rădăcinii și
preluată de vasele conducătoare lemnoase. Ajuns
la nivelul frunzelor, excesul de apă este eliminat.
Suprafața mare de contact cu atmosfera, stomatele
numeroase (mai ales pe epiderma inferioară),
mezofilul bogat în cloroplaste și spațiile intercelulare
din țesutul lacunar contibuie la o activitate
fotosintetică ridicată și, deci, la o transpirație
intensa.
Transpirația determină absorbția pasivă a apei cu
substanțele minerale, asigură circulația ascendentă
a acesteia, precum și turgescența normală a tuturor
celulelor și menține constanta temperatura
organismului vegetal.
În procesul de transpirație, apa este eliminată în
atmosferă mai ales prin stomate și mai puțin prin
cuticula epidermei.
Clorofilă b, clorofilă c
Carotenoide
Flavonoide
Pigmenți ficobilinici
Procesele chimice complexe care au loc în
fenomenul de fotosinteză se realizează în două
faze : faza luminoasă (faza fotochimică sau faza
Hill) și faza de întuneric (ciclul lui Calvin sau faza
Blackmann).
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
Botanică farmaceutică, Editura didactică și
pedagogică, București, 1981.
Botanică farmaceutică, Editura Tehnică,
București, 1997
Legături externe[modificare | modificare
sursă]
„frunză” la DEX online
Vezi și[modificare | modificare sursă]
Foliaj
[ascunde]
v • d • m
Organe ale plante
Piloriză · Zona netedă · Zona piliferă · Zona aspră
Rădăcină
Rădăcini metamorfozateRădăcină tuberizată · Rădăcină drajonantă · Pneumatofor · Bacterioriz
Hipocotil · Epicotil · Muguraș · Nod · Internod · Mugur
Tulpină Caulis · Culm · Calamus · Scap
Tulpini aeriene
Tulpini metamorfozateTulpină suculentă · Tulpină virgată · Tulpină ju
Tulpini subteraneRizom · Stolon · Tubercul · Bulb · Bulbo-tubercul
Limb · Pețiol · Teacă · Nervură
Frunză Anexe foliareStipelă · Ohree · Ligulă · Auricul
HipsofileBractee · Bracteolă · Involucru · Involucel · Glumă · Glumelă · Spată
Pedicel
Receptacul
CaliciuSepală · Calicul
Floare Periant
CorolăPetală · Lacinie
PerigonTepală
AndroceuStamină (Filament · Anteră)
GineceuCarpelă (Ovar · Stil · Stigmat)
MonopodialeRacem · Corimb · Umbelă · Spic · Capitul · Calatid
Inflorescențe simple
Inflorescență SimpodialeMonocaziu (Drepaniu · Ripidiu · Bostrix · Cincin) ·
Inflorescențe compuse HomotacticePanicul · Ciațiu
Achenă · Cariopsă · Nucă · Nuculă · Samară · Lomen
Indehiscente
Fructe monantocarpe Bacă · Hesperidă · Melonidă · Poamă · Drupă
Fruct
DehiscenteFoliculă · Păstaie · Silicvă · Siliculă · Capsulă
Fructe cenantocarpeGlomerul · Soroză · Siconă · Știulete
Testă · Tegmen
Sămânță Tegument seminal
Anexele tegumentului seminalHil · Micropil · Rafă · Șalază · Aril · Arilo
EmbrionRadiculă · Hipocotil · Muguraș · Cotiledon
Endosperm
Perisperm
GND: 4007051-7
LCCN: sh85075608
NARA: 10637883
NDL: 00562740
Categorie:
Morfologia plantelor
Meniu de navigare
Nu sunteți autentificat
Discuții
Contribuții
Creare cont
Autentificare
Articol
Discuție
Lectură
Modificare
Modificare sursă
Istoric
Căutare
Căutare Salt
Pagina principală
Schimbări recente
Cafenea
Articol aleatoriu
Facebook
Participare
Cum încep pe Wikipedia
Ajutor
Portaluri tematice
Articole cerute
Donații
Trusa de unelte
Ce trimite aici
Modificări corelate
Trimite fișier
Pagini speciale
Navigare în istoric
Informații despre pagină
Citează acest articol
Element Wikidata
Tipărire/exportare
Creare carte
Descarcă PDF
Versiune de tipărit
În alte proiecte
Wikimedia Commons
În alte limbi
English
Deutsch
Français
Español
Русский
Türkçe
Magyar
Български
Српски / srpski
Încă 126
Modifică legăturile
Ultima editare a paginii a fost efectuată la 15 mai 2020, ora 14:31.
Acest text este disponibil sub licența Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice; pot exista
și clauze suplimentare. Vedeți detalii la Termenii de utilizare.
Politica de confidențialitate
Despre Wikipedia
Termeni
Dezvoltatori
Statistics
Cookie statement
Versiune mobilă