Proiect didactic

I. Date generale statistice.

§ Disciplina: limba şi literatura română;
§ Prpfesor- Blînda Paula
§ Clasa: a VIII-a.
§ Data: „_____”_______________/20____
II. Date despre tipologia lecţiei.
§ Unitatea de învăţare: Capitolul ____
§ Subiectul lecţiei: Octavian Goga. Poezia Noi. Lectură şi comentare.
§ Tipul lecţiei: mixtă.
§ Timpul lecţiei: 45 minute.

III. Obiectivele lecţiei:

O1 – Să comunice despre personalitatea lui Octavian Goga;
O3 – Să lectureze expresiv poezia Noi;
O4 – Să opereze cu cuvintele- cheie;

O5 – Să distingă semnificaţia stilistică a pronumelui noi în opera studiată;

O6 – Să interpreteze cu argumente figura lui Octavia Goga ca Apostol al norodului;

IV. Bibliografie:
- Curriculum disciplinar/ limba şi literatura română pentru gimnaziu. Chişinău, 2010(modernizat).
- Manual de limba şi literatura română, clasa a VIII-a. Editura Ştiinţa 2013
___________________________________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________.
 Etapele lecţiei Activitatea profesor – elev Strategii didactice Evaluare
Evocare - Salutul cu clasa. Comunicare- evocare Frontal
- Astăzi la limba şi literatura română vom studia o poezie a
cărei autor a culminat apogeele literaturii române –
Octavian Goga, care este numit Apostolul neamului.
- Vă invit astăzi să discutăm despre viaţa şi activitatea
acestuia dar şi despre opera pe care o vom studia.
Verificarea temei  Pentru acasă aţi avut de pregătit: informaţie despre Prezentare power- point frontal
de acasă. personalitatea lui Octavian Goga
- M-am pregătit şi eu, doresc să vă prezint un material la Octavian Goga
computer(prezentare power point) care o să generalizeze Computer
ceea ce aţi reprodus. DVD
Orientări: demonstrare
Nastere: 1 aprilie 1881 Rașinari, Sibiu
Deces: 7 mai 1938 Ciucea, Cluj

Octavian Goga a fost un poet roman,  

ardelean, politician de extrema
dreapta, (pro-nazist, mason și
antisemit) și prim-ministrul
Romaniei de la 28 decembrie 1937
pana la 11 februarie 1938. Membru
al Academiei Romane din anul 1920.
   
Fiul preotului Iosif Goga si al
invatatoarei Aurelia (n. Bratu) s-a
nascut in Rasinarii Sibiului la 1
aprilie 1881. Face primele clase in
satul natal, apoi studiile liceale la
Sibiu (in limba maghiara) si Brasov.
in cunoscutele Fragmente    
autobiografice poetul mentioneaza: „Am inceput sa public pe la 14 ani. imi aduc
aminte, cea dintai poezie s-a tiparit la „Revista ilustrata, care aparea la Gherla, sub
conducerea si indrumarea unui literat amator folclorist, I. Pop-Reteganul. Re-
debuteaza, elev fiind inca, in revista de circulatie „ Tribuna in 1897. in 1900 se
inscrie la Facultatea de Litere si Filosofie din Budapesta, isi continua si isi incheie Povestire- fulger
studiile la Berlin, in 1904. in toata aceasta perioada, el desfasoara o intensa activitate
poetica si publicistica la revistele epocii („Familia, „Tribuna literara, „Revista
ilustrata); in 1902 editeaza la Budapesta, in colaborare, revista „Luceafarul, in care
va publica majoritatea poeziilor care vor fi incluse in volumul de debut din 1905. 

Din 1910 vine la Bucuresti si urmeaza o cariera politica prestigioasa si prodigioasa:

este un timp ministru al Instructiunii publice si Cultelor, sef de partid si ministru in
diferite guverne, un timp chiar prim-ministru. Activitatea politica ii ia tot mai mult
timp, iar manifestarile poetice, tot mai rare, sunt rasplatite cu alegerea ca membru al
Academiei Romane (1920), primirea Premiului National de Poezie (1924) si a
titlului de „Doctor Honoris Causa al Universitatii din Cluj (1932). 

Pe langa opera sa poetica trebuie sa specificam foarte densa activitate de publicist,

traducerile din limba maghiara si italiana, precum si incercarile dramatice.

In numarul de la 12-24 decembrie (nr. 275, p. 1098) ziarul Tribuna (Sibiu) i-a
publicat prima poezie, Atunci și acum, semnata „Tavi”. Ion Pop-Reteganul de la
Revista ilustrata (Bistrița) i-a scris la poșta redacției: „Ai talent, tinere amic,
cultiveaza-l cu diligența, ca poți deveni mare. Ziua buna de dimineața se arata. Nu
cumva sa neglijezi datorințele de studinte.” Dupa aceste incurajari i se publica pe o
jumatate de pagina poezia Nu-i fericire pe pamant. Goga, elev la liceul cu limba de
predare maghiara din Sibiu, inca nu implinise șaptesprezece ani.

Retras intr-o apasatoare singuratate la Castelul de la Ciucea - soția sa, Veturia a

preferat sa ramana la București - Goga a suferit un accident vascular cerebral cu
hemiplegie la 5 mai 1938, in parcul conacului și a intrat in coma. A decedat dupa
doua zile, pe 7 mai 1938 la ora 14,15, la varsta de 57 de ani. Regele Carol al II-lea a
dispus sa i se faca funeralii naționale care, datorita sarbatorii de 10 Mai, urmau sa
inceapa la 11 mai. Prin fața catafalcului din Ciucea, duminica 8 mai și luni 9 mai a
continuat pelerinajul oamenilor care l-au iubit și i-au prețuit opera. Marți, 10 mai,
trenul mortuar a pornit spre București. Sicriul a fost așezat miercuri, 11 mai, in
rotonda Ateneului, unde a stat pana sambata 14 mai, cand s-au desfașurat funeraliile
naționale. Conform dorinței sale menționate in testament nu s-au rostit cuvantari iar
pe corpul neinsuflețit a fost depusa o zvastica nazista.
 Adversar al politicii transilvane a guvernelor maghiare, Goga a fost, in același timp,
un prieten adevarat al marilor scriitori ai literaturii maghiare clasice și moderne. A
studiat inca din anii de liceu de la Sibiu și apoi ca student, la Universitatea din
Budapesta, opera lui Petőfi și Imre Madách, si a fost prieten cu unii din cei mai de
seama scriitori maghiari ai timpului și a fost apropiat de Ady Endre.

Poetul moare la 6 mai 1938 in Ciucea-Cluj, unde a si fost inmormantat.

Opera poetica

Poezii (1905)
Ne cheama pamantul (1909)
Din umbra zidurilor (1913)
Cantece fara țara (1916)

Poeme postume

Din larg
Profetul
Ceahlaul
O ramura intarziata
Trecutul
Apus
Mare aeterna
In mine catodata
 Enunţarea obiectivelor lecţiei; Frontal
Comunicare dirijată
 Mai înainte de toate, deschidem caieţelele şi notăm subiectul
lecţiei.
-Vă propun să comentăm următoarea afirmaţie Explicare
„După Eminescu şi Macedonski, Goga este primul poet de epocă”. Fişe cu obiective
- Comentăm în prin cîteva enunţuri. Portretul poetului
Prezentarea
subiectului nou şi - Iar acum vă invit să notăm planul de lucru:
 enunţarea 1. Caracterizarea generală a vieţii şi activităţii poetului;
obiectivelor.
2. Universul poetic;
Frontal
3. Poezia Rugăciune – crezul poetic;
Planul de lucru(scris pe
4. Poezia Oltul – simbol al statalităţii;
tablă)
5. Destinul lui Goga în paralelism cu teroarea istorică.
6. Poezia Noi- poezia luptei la deşteptarea despre care vorbea şi
Mateevici. Computer
Planşe
 Vormim pe scurt la aceste puncte, ne vom opri mai mult la textul
Realizarea poeziei Noi, de Octavian Goga.
sensului Caietul elevului
Se dă textul:
Scriere
Poezia Noi de Octavian Goga Frontal
Individual-
Schemă(tabel) selectiv
La noi sunt codri verzi de brad
Si campuri de matasa;
La noi atatia fluturi sunt,
Si-atata jale-n casa.
Privighetori din alte tari
Vin doina sa ne-asculte;
La noi sunt cantece si flori Fişe cu poezii
Si lacrimi multe, multe
Descoperire
Pe bolta, sus, e mai aprins,
La noi, batranul soare,
De cand pe plaiurile noastre Acroşare
Nu pentru noi rasare
La noi de jale povestesc
A codrilor desisuri,
Si jale duce Murasul,
Texte calchiate.
Si duc tustrele Crisuri.
 La noi nevestele plangand
Sporesc pe fus fuiorul,
Si-mbratisandu-si jalea plang
Frontal
Si tata, si feciorul.
Sub cerul nostru-nduiosat
E mai domoala hora,
Caci cantecele noastre plang
In ochii tuturora.
Si fluturii sunt mai sfiosi
Cand zboara-n zari albastre,
Doar roua de pe trandafiri
E lacrimi de-ale noastre. Lectura
Iar codrii ce-nfratiti cu noi explicativă(metodă
Isi infioara sanul esenţială de lucru cu
Spun ca din lacrimi e-mpletit textul)
Si Oltul, biet, batranul
Avem un vis neimplinit,
Copil al suferintii,
De jalea lui ne-am raposat
Si mosii, si parintii Explozia stelară Individual pe
Din vremi uitate, de demult, fişe
Gemand de grele patimi,
Desertaciunea unui vis
Noi o stropim cu lacrimi
1. Lectura model(eu). Lectura
2. Lectura de către elevi prin mai multe metode: lanţ, stafetă. explicativă(metodă
esenţială de lucru cu
3. Întrebări după primele impresii în urma lecturii textului. textul)
4. Semnificaţia titlului;
5. Cuvinte- cheie. Alcătuim enunţuri. Algoritmizarea
6. Alcătuim cîte cinci întrebări în baza operei.
Comunicare
7. Tema poeziei(despre ce se comunică în text?)
 8. Ideea. Lectură diferenţiată
Lectura selectivă
9. Mesajul operei.
Lucru cu vocabularul
10.Sentimente şi emoţii. Scriere creativă
11.Interpretarea conţinutului poeziei prin prisma valorilor
patriotismului din acea perioadă.
12.Antiteza cu alţi poezii care au scris despre eliberarea naţională,
despre deşteptare, despre limba română – limbă sacră.

- Comentăm versurile(la moment).

- Alcătuim un catren despre patrie.
Evaluarea lecţiei - Întrebări de generalizare(din coletul cu întrebări) Comunicare dialogată -
- Elevii sunt apreciaţi. şi catehetică
- Îi întreb ce nu le-a fost clar şi la ce să lucrăm la lecţiile
viitoare.
Temă pentru - Analiza literară a operei. Explicare. -
acasă - De memorat la dorinţă din poezia data.