Romanitatea românilor

Istoria unei idei

Romanitatea este atestată în

Evul surse bizantine, ungare, s.a
Mediu Sec. VII- Lucrarea Strategikon - numeste locuitorii de la N

Timpuriu -
Dunării „romani”
Sec. X- Constantin VII - împărat bizantin - numește românii,

Sec VII-XII
romani
sec. XII - Ioan Kynnamos - „se zice că sunt coloni veniți de
mult din Italia ”
Surse Surse Persane
Bizantine Ungare
Sec. XII - Surse ungare: Gesta Hungarorum- vorbind despre
realitățile politice din sec. al IX-lea , afirmă că vlahii sunt
„păstori ai romanilor” și că Gelu era vlah

Romanitatea în sursele Umanistilor

Evul Mediu Sec XV - Umaniștii italieni confirmă în operele
Tărziu - sec lor romanitatea. Ex. Flavio Biondo, Antonio

XV-XVII
Bonfinius
Sec. XVI - cărturarii Transilvăneni. Ex: Nicolaus
Olahus - primul care susține unitatea de neam
și limbă a românilor
Sec.XVII - Cronicarii moldoveni - Gh Ureche,
Miron Costin

Apariția teoriilor imigraționistă și

autohtonistă

Epoca Modernă - Din cauze politice, istoricii austrieci vor nega

Disputa în jurul romanitatea și continuitatea poporului român la N

Dunării. Transilvania fusese, în 1699, integrată
Continuității - Imperiului Habsburgic. Românii vor reacționa

XVIII-XIX contestând cu argumente imigraționismul

1781 1791 1871 1884

Secolul XX
În contextul imediat următor înfăptuirii Marii Uniri de la 1918, statul român unitar va cunoaște un proces de
dezvoltare și a afrimare a științelor și culturii. Astfel cercetări amănunțite ale unor istorici precum Nicolae Iorga, Gh.
Brătianu și Vasile Pîrvan vor demonstra latinitatea și continuitatea poporului român, demontand teza imigraționistă.
Vasile Pîrvan, arheolog și istoric, va publica lucrarea Getica, în 1926, lucrarea care operează o sinteză a descoperirilor
de teren, arheologice și a ideilor, argumentelor existente în izvoarele scrise.
În pofida progreselor în domeniul cercetării, realizate în anii interbelici, istaurarea regimului comunist în România, la
finele celui de al Doilea Război Mondial, va face ca toate aspectele vieții politice, sociale dar și culturale să se
subordoneze intereselor partidului și ideologiei unice, având drept principală finalitate: propaganda. Astfel, în 1948, în
contextul reformării sistemului educațional în acord cu imperativele ideologiei staliniste, istoricul comunist Mihail
Type something
Roller va publica manualul de istorie în care etogeneza românească este reinterpretată. Pentru a accentua rolul
României de stat satelit al URSS și pentru a legitima istoric prevența rușilor în spațiul românesc, Roller exagerează
rolul slavilor în procesul de formare al poporului român.
În perioada național-comunistă se va accentua rolul dacilor în etnogeneză ajungându-se la exagerări cunoscute sub
numele de protrocronism, sustinătorii acestor teze afirmau ca dacii sunt primul popor din lume. Scopul era unul
propagandistic, modificand trecutul istoric în acord cu dezideratele partidului.

Afirmă romanitatea
SEC-IX-XVII Atât istoricii bizantini și ungari din Evul mediu timpuriu, cât
Caracteristici și umaniștii italieni, cronicarii transilvăneni, cronicarii
moldoveni, confirmă prin argumente lighivistice,
toponimie, argumente istorice, logice, epigrafice
descendența romană a poporului român, latinitatea limbii
și continuitatea romțnilor la N Dunării.

Disputa în jurul continuității

Sec. XVIII-XIX - Integrarea T ransilvaniei Imperiului Habsburgic și mișcarea de emancipare a

românilor transilvăneni care cer drepturi politice,sociale, confesionale, face ca
Caracteristici ideile romanității și latinității și mai ales cea a continuității să fie negate de
istoriografi habsburgi.
Așa este formulată teoria imigraționistă - F.J Sulzer - în lucrarea Istoria Daciei
T ransalpine, afirmă că: poporul român s-a retras alături de armata și
administrația romană, formându-se ca popor la Sudul Dunării. De acolo ar fi
preluat elementele slave la nivel de limbă și cultură. S-ar fi întors în T ransilvania
în secolul XIII, când ungurii deja se stabiliseră acolo.
Replica o vor da intelectualii Școlii Ardelene, care în Supplex Libbelus
Valahorum, sustin originea exclusiv latină a românilor, fiind ceea ce se cheamă
puristi. Sec XIX - ideile imigrationiste sunt dezvoltate de Robert Roesler, care va
fi însă combătut de A.D.Xenopol.
Caracteristici: disputa intelectuală, politizarea ideii

Sec XX Ro. interbelică = susținerea

romanității prin lucrari
Instaurarea
regimului
documentate științific comunist =
1926-Vasile Pîrvan, Getica - politizarea și
argumente arheologice și
ideologizarea
istorice care demonstrează
latinitatea, romanitatea și adevărului istoric
continuitatea

Concluzii
.Subiectul romanității si continuității românilor a animant îndelungi dezbateri,
devenind, în contexte istorice specifice, un subiect controversat. Romanitatea este
trasătura definitorie a identiății românesti, astfel că generatii de cărturari, istorici,
intelectuali au abordat în lucrarile lor acestă problematică