Lista eseuri

Curs Psihopedagogia adolescentilor, tinerilor si adultilor

Titular curs lector dr.Tebeanu Ana Voichita

A. Adolescenţa (12/14- 18/20 ani, eventual chiar până la 25 ani- adolescenţa prelungită)

1. Amintiţi-vă caracteristicile stadiilor de dezvoltare intelectuală descrise de Jean Piaget. Ce

puteţi spune despre dezvoltarea intelectuală la aceasta vârstă?

2. Pornind de la teoria lui Kohlberg asupra dezvoltării morale, încercaţi să realizaţi un

tablou al gândirii morale în diferite etape ale adolescenţei. Ce diferenţe pot să apară
între fete şi băieţi din punctul de vedere al dezvoltării morale?

3. Prejudecata că o persoană frumoasă este şi inteligentă funcţionează în societatea

contemporană, la fel ca şi în trecut: „Frumuseţea este mai importantă decât orice
scrisoare de recomandare“ (Aristotel). Analizaţi impactul acestei prejudecăţi asupra
tendinţei de reorganizare a imaginii de sine în adolescenţă.

4. Observaţi fete şi băieţi de vârste diferite (de exemplu, aflaţi la începutul şi finalul
adolescenţei). Ce strategii şi metode de „ameliorare a atractivităţii” sunt utilizate
predominant de fete? Dar de către băieţi? În ce situaţii situaţii specifice sunt utilizate
acestea (la şcoală, pe stradă, în locuri publice etc.)? Încercaţi să identificaţi trăsături
distincte şi similarităţi.

5. Ce tipuri de presiuni majore, influenţe sau decizii fac parte din viaţa adolescentului?

6. Gândiţi-vă la o situaţie reală sau ipotetică care demonstrează eşecul procesului de

formare a unei identităţi adecvate în adolescenţă (v.stadiile identităţii- J.Marcia). Care
sunt posibilele cauze? Ce consecinţe poate avea acest fapt în viitor?

7. Reflectaţi asupra relaţiei dintre stima de sine şi eficienţa comportamentală a

adolescentului. Daţi exemple de concrete observate în viaţa de fiecare zi.

8. Observaţi comportamentul adolescenţilor la şcoală sau în familie. Daţi exemple de

câteva indicii care pot semnala existenţa unor sentimente sau chiar a unui complex de
inferioritate.

9. Reflectaţi asupra termenului de „conflict intre generaţii”. Care sunt principalele cauze
care stau la baza unui astfel de conflict?
10. Daţi exemple de câteva situaţii care descriu existenţa unui conflict afectiv între părinţi şi
adolescent. Propuneţi câteva strategii rezolvare a acestuia.

11. Gândiţi-vă la câteva exemple de situaţii concrete care reflectă o criză a autorităţii
părinţilor, profesorilor, adulţilor în general. Care sunt criteriile care v-au ghidat în
selectarea acestor exemple? Argumentaţi.

12. Identificaţi câtiva factori care conduc la blocarea comunicarii între părinţi şi adolescenţi.
Explicaţi efectul acestora.

13. Daţi exemple de dificultăţi de adaptare şcolară specifice pentru perioada adolescenţei.
Cum explicaţi aceste comportamente?

14. În ce mod se reflectă egocentrismul relaţional al adolescentului în relaţiile cu cei din jur
(colegi, cadre didactice, părinţi)? Daţi câteva exemple concrete.

15. Reflectaţi asupra piramidei trebuinţelor umane (Maslow). De ce credeţi că trebuinţa de

apartenenţă la grup atinge cote maxime în timpul adolescenţei? Argumentaţi răspunsul
dvs.

16. Identificaţi şi analizaţi câteva exemple de situaţii în care, mai mult sau mai puţin
conştient, voluntar sau nu, v-aţi conformat la norma grupului din care faceţi parte
(familie, grup de prieteni, colegi etc.). Comparaţi cu situaţii în care aţi refuzat să
acceptaţi norma impusă.

17. Observaţi comportamentul unor grupuri de adolescenţi (la şcoală, pe stradă, în parc
etc.). Ce indicii cu privire la apartenenţa la un anumit grup puteţi să identificaţi? Oferiţi
câteva exemple.

18. Observaţi-vă prietenii, elevii sau colegii şi identificaţi comportamente sau strategii
folosite de aceştia pentru pozitivarea imaginii de sine în situaţii de eşec sau performanţă
sub aşteptări (de exemplu, notă proastă la examen).

19. Identificaţi principalii factori de grup care pot favoriza adoptarea de comportamente de
asumare a riscului la adolescenţi şi tineri. Comparativ cu factorii individuali şi de
personalitate, analizaţi importanţa acestora în dezvoltarea unor probleme
comportamentale specifice.

20. Daţi câteva exemple de efecte pe care le poate avea asimilarea la nivelul imaginii de sine
a adolescentului a unor „etichetări” sau diagnostice psihiatrice (depresie, tentativă de
suicid, abuz de alcool sau droguri…). Cum credeţi va influenţa „eticheta” în cauză relaţia
acestuia cu familia? Dar cu grupul de prieteni?
B. Vârsta adultă tânără (20-40 ani) 

Cuprinde tranziţia de la adolescenţă la vârsta adultă (20-22 de ani), adultul propriu-zis (22-28
de ani), tranziţia de la 30 de ani si asezarea (30/33-40 de ani). Vă puteţi referi la toată
perioada de 2 decade, sau doar la una dintre subperioade, după preferinţe.

1. Prin ce se caracterizează dezvoltarea cognitivă la vârsta adultă tânără?

2. Oferiţi un exemplu din care să reiasă modul în care baza de cunostinţe a adultului poate
să influenţeze procesul decizional într-o situaţie particulară.

3. Identificaţi în anturajul dumneavoastră o persoană cu vârsta cuprinsă între 20 si 22 ani

pe care o consideraţi mai puţin adaptată acestei etape de dezvoltare. Prezentaţi câteva
argumente pe baza cărora consideraţi că persoana respectivă este slab adaptată.

4. Care consideraţi că este importanţa perioadei de tranziţie specific vârstei de 28-30 de

ani asupra dezvoltării ulterioare a adultului?

5. Menţionaţi câteva modalităţi prin care se poate preveni consumarea prin muncă (aşa-
numitul “job burn-out”- ce are ca simptome plictiseala, apatia, eficienţa redusă,
deziluzia, frustrarea si chiar deznădejdea (Brody, 1982).

6. Faptul că în ziua de azi ambii parteneri muncesc are un impact asupra modului în care
este organizată viaţa copilului. Exemplificaţi cu un caz concret acest aspect.

7. Realizaţi o analiză comparativă între gândirea formală a adolescenţilor si gândirea

postformală a adulţilor tineri (v.stadiile dezvoltării intelectului, J.Piaget).

8. Reflectaţi asupra unor aspecte semnificative din istoria personală a unor bărbaţi şi femei
pe care îi cunoaşteţi foarte bine (părinţi, rude, prieteni). În ce măsură teoria lui Erikson
se dovedeşte corectă în aceste cazuri? Consideraţi corectă ideea de universalitate a
stadiilor de dezvoltare descrise de Erikson?

9. Reflectaţi asupra celor patru crize majore ale dezvoltării în perioada adultă descrise de
E.Erikson. Daţi exemple concrete de rezolvare pozitivă, respectiv negativă a fiecăreia
dintre aceste crize şi analizaţi consecinţele asupra următoarelor stadii de dezvoltare.

10. Cum anume consideraţi că învaţă adultul tânăr, în comparaţie cu adolescentul ? Daţi
exemple din propria experienţă sau din cea a persoanelor apropiate. Folosiţi orice surse
bibliografice suplimentare consideraţi a fi necesare: manuale, cărţi de beletristică, filme,
documentare, discuţii informale cu colegii…
11. Cum anume putem dezvolta învăţarea de tip autoreglat? De la ce vârstă putem beneficia
de acest tip de învăţare?

C. Vârsta adultă de mijloc (40-60 de ani)

1. Persoanele aflate la vârsta adultă de mijloc tind să filtreze problemele si situaţiile prin
prisma experienţei lor de viaţă, fapt care îi ajută de multe ori în rezolvarea mai rapidă si
eficientă de probleme. Pe de altă parte cum credeţi că este implicată acest specific al
gândirii adultului în asa-numitul „conflict între generaţii”?

2. Care credeţi că ar putea fi câteva dintre motivele anxietăţii resimţite de persoanele

adulte care reiau studiile, si ale încrederii lor mai reduse în forţele proprii? Încercaţi să
discutaţi cu un coleg aflat în această situaţie, sau, dacă este cazul, reflectaţi asupra
propriilor experienţe!

3. Reflectaţi asupra comportamentelor unei persoane pe care o cunoasteţi si care se află în

pragul pensionării. Au existat unele pregătiri legate de acest moment? Care sunt
planurile de viitor ale acestei persoane? În ce măsură sunt acestea influenţate de
atitudiniele sociale legate de pensionare?

4. Analizaţi modul în care societatea abordează persoanele de această vârstă în prezent.

Există diferenţe faţă de modul în care cei care se apropiau de pensionare erau trataţi
acum 20 de ani? Dar acum 50 de ani? Daţi câteva exemple.