ETAPA DE VÂRSTĂ 6/7-10/11 ANI

a) Dezvoltarea fizică
În această etapă dezvoltarea fizică a copilului se realizează într-un ritm variat, acest
lucru se datorează efortului de adaptare la un nou mediu. Schimbările care se produc în
dezvoltarea fizică a copilului sunt exprimate în următorul tabel:
Vârsta Băieţi Fete
Greutate Talie Greutate Talie
(kg) (cm) (kg) (cm)
6 20,2 113 19,1 111
7 22 118 20,1 116
8 26,7 128 25,6 126
9 29 132 28,9 131

Tabel 2.1 Dezvoltare fizică, şi anume creşterea în înălţime şi greutate (Tinca

Creţu, 2009, Psihologia vârstelor, p.201, apud Şchiopu, Verza, 1995, p.161).

Se observă faptul că ritmul creşterii, în special în greutate este mai încetinit între 6-7
ani, între 8-9 ani se simte o creştere în înălţime şi greutate. La sfârşitul acestui stadiu există
tendinţa ca fetele să aibă un uşor avans în dezvoltarea fizică, greutatea lor este de aproximativ
28,9 kg şi înălţimea de 131 cm, iar băieţii pot atinge o greutate de aproximativ 29 kg si înălţimea
de aproximativ 132 cm.
P. Osterrieth (1975) caracterizează vârsta de 10 ani astfel: „Vârsta de 10 ani, cu
echilibrul, cu buna sa adaptare, cu calma, dar însufleţita sa siguranţă, cu ţinuta lipsită de
încordare, constituie pe drept cuvânt apogeul copilăriei, momentul de deplină înflorire şi de plină
integrare a caracteristicilor copilului mare” (Tinca Creţu, 2009, Psihologia vârstelor, p.201)
Deoarece şcolarul mic se află într-o etapă de creştere, are nevoie de un regim alimentar
corespunzător, de odihnă pentru a evita stările de somnolenţă, atenţie scăzută şi scăderea
interesului pentru activităţile şcolare.
În această etapă şcolarul mic poate fi caracterizat astfel: ascultător, atent, politicos, se
supune regulilor şi cerinţelor, dar şi ca fiind: obraznic, neastâmpărat, refuză să respecte regulile
şi cerinţele, răspunde agresiv.

b) Dezvoltarea psihică

1
 Dezvoltarea psihică a copilului va fi influenţată în mare parte de intrarea acestuia în
şcoală, în jurul vârstei de 6-7 ani. Şcolarul mic se poate integra uşor în cadrul grupului dacă
dispune de o dezvoltare psihică bună. Cel care se confruntă cu dificultăţii de integrare, ca urmare
a trăsăturilor patologice va adera mai greu în cadrul grupului, se va izola, se va simţi tensionat şi
nemulţumit. În opinia Tincii Creţu (2009, Psihologia vârstelor) copilul integrat în cadrul grupului
evoluează odată cu acesta, el dobândeşte conştiinţa de apartenenţă la grup.
Relaţiile şcolarului mic cu covârstnicii au un rol formativ în dezvoltarea psihică. H. G.
Schaffer (2005, p. 112) afirmă faptul că: „relaţiile cu partenerii de aceeaşi vârstă pot să aibă o
influenţă notabilă asupra diferitelor forme de comportament” (Tinca Creţu, 2009, Psihologia
vârstelor, p.198).
H. G. Schaffer (2005) diferenţiază limbajul scris de cel vorbit, acesta afirmă că:
„Limbajul vorbit este dobândit în mod natural în cursul interacţiunilor sociale” pe când limbajul
scris „este un proces mul mai planificat: copiii trebuie să reflecteze conştient asupra structurii
limbajului pentru a forma propoziţii şi fraze” (Tinca Creţu, 2009, Psihologia vârstelor, p.212).
Şcolarul mic trece uşor de la o stare la alta: el se poate bucura şi întrista în acelaşi timp,
poate fi atras sau poate trăi sentimentul de frică de şcoală, poate fi încântat sau dezamăgit de
colegi. Acest stadiu poate fi caracterizat „de achiziţionarea prin învăţare a cunoştinţelor şi
deprinderilor de bază ce asigură succesul la cultură” (Tinca Creţu, 2009, Psihologia vârstelor,
p.56).

c) Dezvoltarea socială
Dezvoltarea socială a şcolarul mic în această etapă se realizează prin: petrecerea
timpului cu copii de aproximativ aceeaşi vârstă atât la şcoală cât şi în timpul liber, organizarea de
diferite jocuri cu aceştia.
În opinia lui A. Muccheilli (apud Vincent, 1972) şcoala prima reprezintă „universul
primei şcolarizării” (Tinca Creţu, 2009, Psihologia vârstelor, p.199).
Prin adaptarea la noul mediu copilul dezvoltă noi relaţii cu colegi de clasă dar şi cu
învăţătoarea. Aceasta trebuie să creeze diferite activităţi pentru a le capta atenţia şi ai pune să
colaboreze între ei. Tinca Creţu (2009, Psihologia vârstelor) consideră grupul „un izvor de
experienţă socială pentru copil”.

2
d) Dezvoltarea conceptului de Sine
În ceea ce priveşte imaginea de Sine şi conştiinţa de Sine, în această perioadă apare
interesul pentru viaţa sa interioară dar şi o amplificare de Sine în ceea ce priveşte Eu-l spiritual,
Eu-l fizic şi Eu-l social. Şcolarul dobândeşte un nou statut, astfel începe să se compare cu ceilalţi
copii şi în acest mod se descoperă pe Sine.
Copilul prin intermediul dezvoltării Eu-lui fizic îşi dă seama de ceea ce-l deosebeşte de
cei din jur, are o identitate clară pe care şi-o descoperă cu ajutorul persoanelor din jurul său. Eu-l
social este influenţat în mare parte de viaţa de grup a şcolarului.
Aprecierile şi evaluările celor din jur „au urmări de durată şi profunde în dezvoltarea
imaginii de Sine a copilului” (Tinca Creţu, 2009, Psihologia vârstelor, p.238) în urma cărora se
formează Eu-l spiritual. Enăchescu Constantin afirmă la rândul său faptul că „victoria întăreşte
Eu-l, pe când eşecul îl slăbeşte” (Tratat de psihologie morală, 2008, p.104).
Copiii instituţionalizaţi riscă să aibă o stimă de sine scăzută, să diminueze bucuria, să
cedeze în faţa dificultăţilor vieţii şi să se considere inferiori celor din jur deoarece ei sunt
etichetaţi ca fiind „copii fără părinţi”, „copii fără casă”, copii abandonaţi” (Brătianu Ionel,
Cristinel Roşca, Copilul instituţionalizat între protecţie şi abuz , 2005).
Copii care sunt siguri pe forţele proprii şi au avut un model pozitiv, adoptă o atitudine
caracterizată prin sârguinţă iar cei care au avut o dezvoltare cu multe carenţe se caracterizează
printr-o stimă de Sine scăzută şi sentimentul de inferioritate.
Copiii din centrele de plasament se regăsesc în cea de-a doua situaţie, deoarece până la
această vârstă au fost privaţi de unele lucruri care au o influenţă majoră în dezvoltarea conştiinţei
de Sine. Aceste sentimente au ca efect asupra copilului acumularea de insatisfacţii şi din nevoia
de a căuta atenţie şi acceptare în altă parte, riscă să intre în cercuri vicioase.