1.

ROLUL METODELOR DE EDUCAȚIE MORALĂ ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL

PRIMAR

Întrucât literatura de specialitate subliniază  rolul metodelor de educație morală în

conturarea profilului moral al școlarului mic, am urmărit deseori, măsura formării la
elevii mei, cu ajutorul unor astfel de metode, a competenţelor de cunoaștere și înțelegere
a sensului unor valori morale și frecvența respectării în situațiile lor de viață,
a principiilor morale fundamentale. 
În acest sens, intervențiile mele bazate pe metodele de educație morală au constat în
activități didactice școlare și extrașcolare care să îmbunătățească dimensiunea cognitivă a
moralei elevilor și să le perfecționeze deprinderile și obișnuințele morale, în cadrul
diverselor discipline de învățământ: limba și literatura română, științe ale naturii, educație
civică, educație fizică. Câteva dintre metodele pe care le-am aplicat în cadrul activităţilor
de la clasă, modul în care le-am adaptat şi beneficiile aplicării lor sunt prezentate in cele
ce urmeaza: 

1. EXPLICAȚIA ETICĂ 
a) Obiectul: Științe ale naturii 
Tema: Poluarea mediului 
Scopul: dobândirea de cunoștințe despre efectele devastatoare ale poluării mediului; 
formarea și consolidarea unor atitudini conforme cu normele moral-etice. 
Obiective operaționale: 
- să exemplifice cauze ale distrugerii mediului; 
- să identifice efecte negative ale intervenției omului asupra mediului; 
- să stabilească reguli de conduită față de mediul înconjurător; 
- să numească trăsături morale pe care le au oamenii educați în spirit ecologic. 
Sarcini de lucru: 
- citirea scrisorii Pământului, care se simte amenințat și cere ajutor; 
Explic faptul că pentru a putea să răspundem apelului de ajutor al Pământului, trebuie să
analizăm cu atenţie cauzele distrugerii acestuia şi să găsim soluţii pentru a o stopa. 
- folosind ca suport imagini în care sunt ilustrate diferite situații și acțiuni de poluare a
mediului, elevii explică cauzele acestei distugeri, efectele negative ale intervenției omului
şi modalitățile de combatere a lor; 
Poluarea aerului se face prin eliminarea unor gaze toxice de la coşurile fabricilor sau de la
ţevile de eşapament ale maşinilor. Poluarea apelor şi a solului se face prin aruncarea 
în apă sau în sol a unor substanţe toxice şi deşeuri, folosirea în exces a îngrăşămintelor
chimice. 
- elevii formulează reguli de conduită faţă de mediul înconjurător, explicând rolul
important al respectării acestora pentru sănătatea naturii; 
Pentru a proteja mediul, oamenii trebuie să: 
• colecteze şi să depoziteze deşeurile în locuri special amenajate și nu la întâmplare; 
• folosească îngrăşăminte naturale în locul celor chimice; 
• evite tăierea copacilor și să împădurească unele zone; 
- elevii descriu oamenii educați în spirit ecologic ca fiind: buni, prietenoși, corecți,
respectuoși, curajoși, puternici, prin compararea lor cu cei răi și neprietenoși cu mediul. 

2. CONVORBIREA ȘI DEZBATEREA ETICĂ 

Obiectul: Comunicare in limba română 
Tema: Textul narativ. Formularea de răspunsuri la întrebări. 
Scopul: dobândirea de cunoștințe despre acțiunile unor personaje de poveste; 
familiarizarea elevilor cu consecințele pozitive/negative ale unor fapte morale. 
Obiective operaționale: 
- să identifice acțiuni ale personajelor din textele propuse; 
- să găsească termeni cu înțeles asemănător pentru cuvinte date; 
- să formuleze răspunsuri la întrebări de vizează faptele morale ale unor personaje; 
- să exprime propria părere în legătură cu personajele și întâmplările unui text citit. 
Sarcini de lucru : 
- elevii sunt organizați pe grupe – cei din prima grupă vor citi un fragment din
povestea ,,Sarea în bucate’’ de Petre Ispirescu (fragmentul în care fata cea mică îi spune
tatălui 
adevărul), după care vor răspunde la următoarele întrebări : 
• Ce a făcut fata cea mică a împăratului? 
• A procedat corect spunându-i tatălui că îl iubește ca sarea în bucate? 
• Cum era ea? 
• Sfârşitul poveştii vă dă o povaţă pentru viaţă ? Care este aceasta ? 
- elevii de la a doua grupă vor citi un fragment din povestea ,,Pinocchio’’ de Carlo
Collodi și vor răspunde la întrebările: 
• Ce i s-a întâmplat lui Pinocchio pentru că a minţit ? 
• Ce i-a spus Zâna despre minciună ? 
• Sfârşitul poveştii vă dă o povaţă pentru viaţă ? Care este aceasta ? 
- pentru a treia grupă am selectat un fragment din povestea ,,Capra cu trei iezi’’ de Ion
Creangă (fragmentul în care lupul încearcă să-i păcălească pe iezişori ca să îi deschidă 
uşa). 
Întrebări: 
• Ce își propusese lupul? Cum era el? 
• Este bine să ai încredere în cei cu vorba mieroasă şi prefăcută ca a lupului? 
• De ce nu este bine să procedăm aşa? Ce păţeşte lupul cel mincinos? 
- a patra grupă va citi un fragment din povestea ,,Ursul păcălit de vulpe’’ de Ion Creangă. 
Întrebări : 
• Ce a păţit ursul pentru că a avut încredere în vulpe? 
• Cum apare vulpea în majoritatea poveştilor? 
• Dacă descoperi că o persoană te-a minţit o dată poţi să mai ai încredere în ea? 
- elevii găsesc cuvinte cu sens asemănător pentru: 
• sincer – cinstit – neprefăcut – onest – loial 
• mincinos – prefăcut – fals – făţarnic – ipocrit 
- organizați în perechi, elevii numesc personaje sincere și mincinoase din poveștile
cunoscute. Pe parcursul activității sunt explicate fapte și întâmplări din fragmentele
propuse, se analizează răspunsurile formulate de către elevi, se discută, se fac comparaţii,
se emit păreri despre atitudinile corecte și incorecte ale oamenilor. 

3. EXEMPLUL 
Obiectul: Educație civică 
Tema: Curajul, frica și lașitatea 
Scopul: dobândirea de cunoștințe despre importanța respectării unor valori morale; 
formarea și consolidarea unor atitudini conforme cu normele moral-etice. 
Obiective operaționale: 
- să prezinte prin gesturi, mimică și limbaj oral, acțiuni ce dovedesc curaj, frică sau
lașitate; 
- să recunoască în acțiunile prezentate, atitudinile de curaj, de frică sau de lașitatea; 
- să dea exemple de meserii care necesită acte de curaj și de personaje curajoase din
povești; 
- să povestească fapte și întâmplări cu personaje curajoase/fricoase/lașe. 
Sarcini de lucru : 
- elevii vor prezenta, folosind gesturile potrivite, mimica și limbajul oral, și vor
recunoaște acțiuni și situații practice din viața de zi cu zi, în care se dovedesc curaj, frică
sau lașitate; 
- elevii vor completa (cu termeni ce denumesc meserii în care oamenii dovedesc curaj și
cu nume de personaje curajoase din povești) un ciorchine prezentat pe o planșă, sunt
centralizate și sunt dezbătute opiniile, sunt identificate trăsături fizice și morale asociate
curajului; 
- elevii vor povesti întâmplări reale sau imaginare în care s-a dat dovadă de
curaj/frică/lașitate, în scopul evidențierii urmărilor acestor atitudini. 
Demersul didactic prezentat mai sus constituie o parte a unei ample cercetări pedagogice,
finalizate cu rezultate ce mă îndreptățesc să susțin că folosirea metodelor de educație 
morală contribuie la formarea și desăvârșirea profilului moral al școlarului mic,
concretizat în cunoștințele, reprezentările, noțiunile, sentimentele, judecățile și
convingerile morale ale acestuia, pe de o parte, și priceperile, deprinderile, obișnuințele
morale, trăsturile sale de caracter, pe de altă parte.