Sunteți pe pagina 1din 45

AUDITUL ȘI MANAGEMENTUL FINANCIAR AL

FONDURILOR EUROPENE

PROFESIONISTUL CONTABIL ÎN
CALITATE DE EXPERT CONTABIL ÎN
PROIECTELE FINAȚATE DIN
FONDURI EUROPENE

2019
Profesionistul contabil în calitate de expert contabil în proiectele finanţate din fonduri
europene 2
3

AUDITUL ȘI MANAGEMENTUL FINANCIAR AL


FONDURILOR EUROPENE

TITLUL DISERTAȚIEI
PROFESIONISTUL CONTABIL ÎN
CALITATE DE EXPERT CONTABIL ÎN
PROIECTELE FINAȚATE DIN
FONDURI EUROPENE

2019
Profesionistul contabil în calitate de expert contabil în proiectele finanţate din fonduri
europene 4
5

Data ________________
Profesionistul contabil în calitate de expert contabil în proiectele finanţate din fonduri
europene 6

Cuprins

1. Introducere.............................................................................................................................9
2. Literatura de specialitate......................................................................................................10
2.1. Generalităţi privind proiectele finanţate din fonduri europene.....................................10
7

2.2. Profesionistul contabil în calitate de expert contabil....................................................17


2.3. Generalităţi privind elaborarea Manualului de Politici şi Proceduri contabile.............20
3. Studiu de caz şi rezultate......................................................................................................21
4. Concluzii..............................................................................................................................31
5. Bibliografie..........................................................................................................................35
6. Anexe...................................................................................................................................36
Profesionistul contabil în calitate de expert contabil în proiectele finanţate din fonduri
europene 8

PROFESIONISTUL CONTABIL ÎN CALITATE


DE EXPERT CONTABIL ÎN PROIECTELE
FINAȚATE DIN FONDURI EUROPENE
9

Rezumat: Implicarea profesionistului contabil, în special al experților contabili, se regăsește


în faptul că aceștia efectuează multiple misiuni de contabilitate și de salarizare a proiectelor
europene. Manualul privind politicile și procedurile contabile aferente proiectelor europene
reprezintă de asemenea, o cerință obligatorie pentru funcția de expert contabil, care impune
cunoașterea tuturor aspectelor importante, necesare pentru implementări cu succes din punct
de vedere financiar-contabil. Lucrarea va urmări o abordare de ordin conceptual a modului
în care un expert contabil poate interveni pe parcursul accesării și implementării unui
proiect finanțat din fonduri europene, dar mai ales se va orienta prin intermediul
informațiilor analizate pe identificarea unui cadru de bune practici în domeniul finanțărilor
nerambursabile necesar și util. Un obiectiv prioritar al lucrării este de a găsi principalele
deficiențe ce apar în demersurile întreprinse de profesioniștii contabili, în același timp cu
găsirea căilor de remediere a acestora, astfel încât experiența acumulată în perioada 2007 –
2013 să constituie un reper pentru finanțările viitoare.

Cuvinte cheie: contabilitate, proiecte europene, expert contabil, manual de proceduri


contabile

1. Introducere

Uniunea Europeană reprezintă cel mai însemnat finanţator mondial, acordând statelor membre
împrumuturi rambursabile sau nerambursabile cu ajutorul unor diferite instrumente sau
Profesionistul contabil în calitate de expert contabil în proiectele finanţate din fonduri
europene 10

programe financiare. Scopul central al Uniunii Europene, fiind o uniune de tip economic, este
de a îmbunătăţii performanţele economice ale statelor membre, scop focusat inclusiv pe
combaterea sărăciei.

Politica de Coeziune Economică şi Socială doreşte să acţioneze în vederea reducerii


disparităţilor regionale existente, îmbunătăţirii funcţionării pieţei unice europene şi pentru a
promova dezvoltarea durabilă a Uniunii Europene. Metoda principală prin care se urmăreşte
realizarea acestor obiective este direcţionarea fondurilor structurale prin finanţarea unor
programe multi-anuale de dezvoltare, spre zonele cu cea mai mare necesitate de acest fel.

Aderarea României la Uniunea Europeană a reprezentat începutul unei perioade de schimbare


şi dezvoltare. În urma unui deceniu în calitate de stat membru al Uniunii Europene, România
a parcurs o perioadă bună de dezvoltare și de modernizare socio-economică, de valorificare a
integrării în Piața Unică Europeană şi de îmbunătățire a calității traiului cetățenilor români.
Extinderea Uniunii la un număr de 28 de state membre, clasează ţara noastră, în jumatatea
inferioară în ceea ce priveste mărimea economică.

Pentru perioada 2007 -2013 au fost stabilite trei obiective, care să răspundă provocărilor
economice şi a celor legate de extinderea Uniunii Europene. Un prim obiectiv este
Convergenţă, care se refera la finanţarea pentru dezvoltarea regiunilor unde Produsul Intern
Brut pe cap de locuitor era mai mic de 75% faţă de media Uniunii. Competitivitatea
Economică şi Ocuparea Forţei de Muncă, este un alt obiectiv, care pune pe un loc prioritar în
ceea ce priveşte finanţarea regiuniilor cu un nivel mai ridicat de dezvoltare. Nu în ultimul
rând se face referire la oferirea de sprijin financiar pentru cooperarea transfrontarieră,
transnaţională şi interregională prin Covergenţă-Cooperare Teritorială Europeană.

Obiectivele prezentate sunt puse în aplicare cu ajutorul programelor structurale ale Uniunii,
ale căror intervenţii vizează întărirea coeziunii sociale şi economice la nivelul Uniunii
Europene.

În perioada de finanțare 2014-2020, UE doreşte îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa


2020, obiective care urmăresc creșterea economică, astfel se pune accent pe elementele de
care Europa are nevoie, pentru a depăși criza financiară şi economică și focusându-se pe
domeniile în care contribuția Uniunii poate schimba întradevărat lucrurile. Fondurile
prealocate României în cadrul financiar multianual 2014-2020 se ridică la 44,6 miliarde de
euro, din care peste 24 de miliarde pentru politica de coeziune și aproape 20 de miliarde
pentru politica agricolă și de dezvoltare rurală.

În condițiile economiei actuale, din punct de vedere al accentuării concurenței generate de


regulile pieței, împreună cu un mediu economic instabil sau cu lipsa stabilităţii politice, rolul
informației financiar-contabile în cadrul procesului decizional a crescut în mod semnificativ.
În acest sens intervine rolul unui profesionist contabil, prin asumarea unor responsabilităţi
faţă de utilizatorul informaţiei contabile.

Lucrarea va urmări o abordare de ordin conceptual a modului în care un profesionist contabil


poate interveni pe parcursul accesării și implementării unui proiect finanțat din fonduri
europene, dar mai ales se va orienta prin intermediul informațiilor analizate, pe identificarea
unui cadru de bune practici în domeniul finanțărilor nerambursabile, necesar și util tuturor
experţilor contabili implicați în proiecte cu finanțare din fonduri europene. Un obiectiv
prioritar al lucrării este de a găsi principalele deficiențe ce apar în demersurile întreprinse de
11

profesioniștii contabili, în același timp cu găsirea căilor de remediere a acestora, astfel încât
experiența acumulată în perioada 2007-2013 să constituie un reper pentru finanțările viitoare.

Ca urmare, lucrarea va avea în vedere identificarea condițiilor care sunt necesare să le


respecte expertul contabil pe parcusul finanţărilor din fonduri europene.

2. Literatura de specialitate

2.1. Generalităţi privind proiectele finanţate din fonduri europene

Fondurile Europene sunt instrumente financiare, administrate de către Comisia Europeană,


având drept scop acordarea de sprijin financiar la nivel structural. De asemenea se poate
spune că acestea reprezintă o asistenţa financiară care este nerambursabilă acordată României,
aceasta fiind unul dintre statele membre ale Uniunii Europene, prin intermediul Fondul social
European Fondului European de dezvoltare regional şi nu în ultimul rând prin Fondul de
ajutor European care are destinaţie persoanele defavorizate 1. Ministerul Fondurilor Europene
este responsabil de asigurarea implementării, coordonării, dar şi gestionării acestora, însă şi
pentru asigurarea unui management eficient al fondurilor, în timp ce atribuţia Ministerului
Finanţelor Publice este aceea de a gestiona fondurile europene, gestiune realizată prin conturi
deschise la Trezoreria Statului dar şi la Banca Naţională a României.

Pentru perioada cuprinsă între anii 2007 -2013 s-au stabilit trei obiective principale, menite să
răspundă provocărilor din domeniul economic şi a provocărilor cu privire la extinderea
Uniunii Europene. Un prim obiectiv este Convergenţă, obiectiv care se referă la finanţarea
pentru dezvoltarea regiunilor unde Produsul Intern Brut pe cap de locuitor era mai mic de
75% faţă de media Uniunii. Competitivitatea Economică şi Ocuparea Forţei de Muncă, un alt
obiectiv stabilit, pune pe un loc prioritar ceea ce priveşte finanţarea regiuniile cu un nivel mai
ridicat de dezvoltare. Nu în ultimul rând se face referire la oferirea de sprijin financiar pentru
cooperarea transfrontarieră, transnaţională şi interregională prin Covergenţă-Cooperare
Teritorială Europeană.

Punerea în practică a acestor obiective se realizează cu ajutorul instrumentelor de tip


structural ale Uniunii Europene, intervenţia acestor instrumente are ca şi scop sudarea unităţii
economice şi sociale la nivelul Uniunii. Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR),
reprezintă cel mai important instrument structură. FEDR are ca şi principal obiectiv
îndreptarea principalelor dezechilibre regionale. Metodele de atingere a obiectivului sunt
evidenţiate prin sprijinirea ajustărilor structurale şi prin dezvoltarea economiilor regionale,
chiar şi prin conversia regiunilor industriale care sunt în declin şi a regiunilor rămase în urmă,
dar şi prin oferirea sprijinului în ceea ce priveşte cooperarea transfrontalieră, transnaţional şi
interregională. Scopul Fondul Social European (FSE) face referire la modernizarea politicilor
şi a sistemelor cu privire la educaţie şi formare, şi nu în ultimul rând celor în favoarea oferirii
de noi locuri de muncă. În ceea ce priveşte Fondul de Coeziune (FC) se urmăreşte
promovarea unei dezvoltării durabile, se pune accent în principal pe reţelele trans-europene,
un asepect important fiind protecţia mediului înconjurător dar şi obţinerea beneficiilor
durabile cu privire la mediu.

Resursele umane reprezintă unul dintre cele mai importante aspecte ale unei ţări, de aceea
România a elaborat Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
(POSDRU), fiind aprobat de Comisia Europeană. POSDRU punctează intervenţia Fondului
1
OUG 40/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2014-2020
Profesionistul contabil în calitate de expert contabil în proiectele finanţate din fonduri
europene 12

Social European în România în ceea ce priveşte strategia de dezvoltare din domeniul


resurselor umane. Acest program a fost elaborat în conformitate cu Orientările Strategice
Comunitare privind Coeziunea dar şi conform Strategiei de la Lisabona cu privire la ocuparea
şi locurile de muncă. În elaborarea programului s-a ţinut cont de Regulamentul Consiliului
Europeannumărul 1083/2006 cu privire la stabilirea dispoziţiilor generale pentru Fondul
European de Dezvoltare Regională, Regulamentul Consiliului European numărul 1081/2006
privind Fondul Social European, Fondul Social European şi Fondul de Coeziune, şi
Regulamentul Comisiei Europene numărul 1828/2006 stabilind regulile pentru implementarea
Regulamentului Consiliului Europei numărul 1083/2006 privind stabilirea dispoziţiilor
generale pentru Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European şi Fondul
de Coeziune.

Principalul obiectiv al programului POSDRU pune accent pe dezvoltarea umană şi pe


creşterea competitivităţii. Obiectivul realizându-se prin educaţia şi învăţarea oamenilor, pe tot
parcursul vieţii, cu piaţa muncii dar şi prin oferirea de oportunităţi pentru o viitoare piaţă a
muncii modern şi totodată inclusivă şi flexibilă. Obiectivul acestui program vizând 1.650.000
de persoane.

Principalele obiective ale acestui program fac referire la promovarea educaţiei, o formare
iniţială a oamenilor dar şi continua, totodată, o formare calitativă, punându-se accent educaţia
superioară şi pe cercetare. Pe lângă educaţie se doreşte o promovare a culturii antreprenoriale
generându-se o creştere a calităţii şi a productivităţii muncii. O importanţă se acordă tinerilor
şi şomerilor, prin facilitarea inserţiei acestora de lungă durată în piaţa muncii. Se doreşte o
dezvoltare modern, inclusivă şi flexibilă a pieţii muncii. Pe lângă acestea se doreşte inserţia
sau reinserţia, după caz, pe piaţa muncii a persoanelor care asunt inactive, accentul fiind pus
pe persoanele din zonele rurale. Şi nu în ultimul rând se doreşte o îmbunătăţire a serviciilor
publice de ocupare a forţei de muncă.

Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane este evidenţiat prin Axe
Prioritare, în număr de 7, şi pe Domenii Majore de Intervenţie, fiind 21 la număr. Pentru a se
oferi prosperitate pentru oameni, atât din generaţiile actuale, cât şi cele viitoare, cele şapte axe
pun accent pe obiectivele economice, cele sociale şi cele de mediu, acestea ne putând fiind
realizate în mod separate, oferind astfel o dezvoltare durabilă. Fiecare dintre cele şapte axe
pune accent pe dezvoltarea durabilă, oferind măsuri specifice, care odată fiind implementate
oferă un echilibru în ceea ce priveşte nevoile economice, sociale dar şi nevoile cu privire la
mediul înconjurător.

Un alt obiectiv principal al Uniunii Europene cu privire la România, face referire la


productivitatea înterprinderilor, mai exact, atingerea până în anul 2015, a unui nivel al
productivităţii de aproximativ 55% din media productivităţii a Uniunii Europene. Pentru
realizarea acestui obiectiv s-a implementat Programul Operațional Sectorial Creșterea
Competitivității Economice (POSCCE). Prin acest program se doreşte creşterea productivităţii
prin dezvoltare durabilă şi reducerea diferenţelor faţă de nivelul Uniunii Europene.
Principalele obiective specifice POSCCE fac referire la aspect ce privesc consolidarea și
dezvoltarea pe termen lung a sectorului productive. Se doreşte crearea mediului favorabil
pentru o dezvoltare durabilă a întreprinderilor. Pentru aceasta se evidenţiază importanţa
oferită privind capacității de cercetare dezvoltare (C&D), se doreşte o cooperare stimulată
între instituțiile de cercetare dezvoltare și inovare (CDI) și întreprinderi, dar și oferirea
accesului întreprinderilor la cercetare dezovloare şi inovare. Se pune evidenţiază aspect
privind tehnologia informației și tehnologia comunicațiilor, totodată aplicarea acestuia atât în
13

sectorul public cât și în cel privat. Acest program acordă o importanţă deosebită şi eficienței
energetice prin creşterea eficienţei și dezvoltarea pe termen lung a sistemului energetic,
promovând sursele regenerabile de energie.

POS CCE, se evidenţiază prin cinci axe prioritare. Prima axă prioritară se referă la sistemul de
producţie inovativ dar şi eco-eficient. Urmată de axa care face referire la Cercetare,
Dezvoltarea şi Inovarea tehnologică pentru competivitate. Accentul se pune şi pe tehnologia
informaţiei şi comunicării atât pentru sectoarele private, cât şi publice. Axa prioritară numărul
4 face referire la energie, şi anume eficienţa şi securitatea furnizării acesteia. Şi nu în ultimul
rând, ultima axă prioritară se referă la asistenţa tehnică. Aceste axe sunt împărţite în Domenii
Majore de Intervenţie, fiecare cuprinde operaţiuni de implementare specifice, a obiectivelor.

Dezvoltarea sectorului de transporturi, se face remarcat Programul Operational Sectorial


"Transport" aferent aniilor 2007-2013. Acesta fiind un instrument strategic fiind creat pe baza
obiectivelor Cadrului Naţional Strategic de Referinţă. Programul stabileşte priorităţie în ceea
ce priveşte dezvoltarea sectorului de transporturi. Principalele obiective fac referire la
modernizarea şi totodată dezvoltarea axelor prioritare TEN-T, prin aplicarea măsurilor
necesare privind protecţia mediului înconjurator. Se mai doreşte modernizarea şi dezvoltarea
în ceea ce priveşte reţelele naţionale de transport, ţinând cont de principiile dezvoltării
durabile. Un alt obiectiv face referire la promovarea transportului feroviar, cât şi naval. Prin
acest program se doreşte eliminarea afectiunilor transportului asupra mediului şi o buna
siguranţă a traficului şi sănătăţii oamenilor.

Realizarea acestui program prevede un bugetul de aproximativ 5.044 miliarde de euro. Din
aceştia suportul financiar din partea Comisiei Europeane din Fondul de Coeziune și Fondul
European de Dezvoltare Regională însumează 4.288 miliarde de euro iar din Bugetul de Stat
0,756 miliarde de euro.

Programul Operațional Sectorial Transport se regăseşte structurat în patru axe prioritare, axele
prevăd domeniile de intervenție prin care se pot finanța proiectele de transport. O primă axă
se referă la modernizarea şi dezvoltarea axelor TEN-T având ca scop dezvoltarea unui sistem
de transport pe termen lung care să se integreze în reţelele de transport ale Uniunii Europene.
Aceasta este urmată de axa prioritară care vizează infrastructura naţională care nu aparţin
axelor TEN-T, şi anume modernizarea şi dezvoltarea acestora. Cea de-a treia axă prioritară
are ca şi scop principal protecţia mediului, de aceea această axă pune accent pe modernizarea
domeniului transportului, oferind totodată sănătatea publică dar şi siguranţa utilizatorilor
acestui domeniu. Ultima axă prioritară face referire la asistenţa tehnică oferită POS-T.

Mediul fiind un element important în viaţa de zi cu zi, se regăseşte Programul Operaţional


Sectorial Mediu (POS Mediu). Acesta este un document care stabileşte modul de alocare a
fondurilor europene în ceea ce priveşte sectorul de mediu, în perioada 2007-2013, în
România. Acest document a fost aprobat de Comisia Europeană, alături de Programul
Operational Regional şi de Programele Operaţionale Sectoriale. Programele Operaţionale
Sectoriale se regăsesc în Transport, Asistenţa Tehnică şi nu în ultimul rând în Creşterea
Competititivităţii Economice. Aceste operaţiuni devin finanţabile din momentul aprobarii de
către Comisia Europeană.

Bugetul alocat pentru POS Mediu este de aproximativ 5,6 miliarde de euro. Finanţarea
nerambursabilă este de aproximativ 4,5 miliarde euro prin Fondul European de Dezvoltare
Profesionistul contabil în calitate de expert contabil în proiectele finanţate din fonduri
europene 14

Regională (FEDR) şi prin Fondul de Coeziune (FC). Diferenţa este reprezentată de


cofinanţarea naţională.

Scopul principal al POS Mediu este de a reduce diferenţa dintre infrastructura de mediu
existent la nivelul României şi cea care există la nivelul Uniunii Europene. Diferenţa se referă
atât la aspecte cantitative cât şi calitative. Se doreşte îmbunătăţirea vieţii populaţiei şi a
mediului. Realizarea programului se realizează prin servicii publice mai eficiente dar şi mai
performante cu privire la furnizarea apei, existenţa canalizării şi încălzirii.

Îndeplinirea obiectivelor POS Mediu, se pot realize prin implementarea unor axe prioritare.
Se întâlnesc şase axe prioritare. O prima axă prioritară face referire la sisemele de apă, şi
anume extinderea şi modernizarea sistemelor acesteia. Aceasta se referă atât la apă cât şi la
apa uzată. Această axă este urmată de axa prioritară care pune accent pe deşeuri, şi anume
dezvoltarea sistemelor de management ale acestora şi totodată reabilitarea siturilor
contaminate. Următoarea axă prioritară face referire la încălzirea urbană şi eficienţa
energetică. Scopul acesteia este de a reduce poluarea şi să se diminueze efectele schimbărilor
climatice, în special în zonele cele mai afectate de aceasta. A patra axă are ca şi obiectiv
principal protecţia naturii, prin implementarea unor sisteme adecvate de management. Cea de-
al cincia axă se referă la riscurile naturale din anumite zone expuse la asemenea riscuri, de
aceea axa prevede o implementare a infrastructurii adecvate. Ultima axă este necesară în
implementarea programului, prin asistenţa tehnică oferită de axă.

Implementarea instrumentelor structurale se realizează prin Programul Operaţional Asistenţă


Tehnică (POAT). Acest program se referă la principiile dar şi regulile de parteneriat,
programare, comunicare, evaluare, management, dar şi management financiar, pe lângă
acestea se intâlnesc şi monitorizare şi control, pe baza responsabilităţilor dintre Statele
Membre Uniunii Europene şi Comisia Europeană, în conformitate cu prevederile din
Regulamentul Consiliului 1083/2006 cu privire la Fondul European de Dezvoltare Regională,
cu privire la Fondul de Coeziune Fondul Social European şi cu privire la Fondul Social
European denumit Regulamentul General.

Prin principalul obiectiv este se doreşte sprijinul procesului de coordonare pentru


implementarea şi absorbţia eficace, eficiente a tuturor instrumentelor structurale în România.
Printre obiectivele specifice se evidenţiază sprijinul în coordonarea şi implementarea atât
eficientă cât şi eficace a instrumentelor structurale referitoare la perioada 2007-2013 şi la
pregătirea perioade de programare 2014-2020. Prin răspunderea la nevoile din sistemul de
management şi prin implementarea instrumentelor structural, programul se consider a fi prin
natura sa un program orizontal.

Programe Operaţionale (PO) care nu au fost menţionate anterior pot primi susţinere în cadrul
POAT pentru implementarea operaţiunilor în care se vizează părţi implicate în cel puţin două
programe operaţionale. POAT oferă sprijin în procesului de coordonare dar şi în sistemul de
control financiar şi de audit. POAT va contribui, alaturi de celelalte programe, în mod
substanţial, la realizarea unei capacităţi administrative eficace.

POAT se remarcă prin strategia de angajamente asumate de către Guvernul României şi prin
progresele înregistrate prin introducerea Planului Unic de Acţiuni, implementat pentru
îmbunătăţirea sistemelor de gestionare a fondurilor acordate de Uniunea Europeană României.
Prin elaborarea POAT s-a ţinut cont de proiectele finanţate din programele dinaintea aderării,
15

acestea având obiectiv stabilizarea capacităţii administrative în ceea ce priveşte gestionarea


fondurilor nerambursabile Uniunii Europene.

Obiectivul general al Programul Operațional Regional (POR) este dezvoltarea regională din


Planului Naţional de Dezvoltare (PND), contribuind împreună cu două programe, şi anume:
Operaţional Sectorial Transport, Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice
pentru realizarea obiectivelor Cadrului Naţional Strategic de Referinţă şi Strategiei Naţionale
de Dezvoltare Regională, inclusiv diminuarea problemelor de dezvoltare economică şi socială
existente între România şi media dezvoltării din statele membre ale Uniunii Europene.

Elaborarea Programul Operaţional Regional a avut loc pe baza strategiilor de dezvoltare


regionale adresându-se regiunilor de nivel NUTS II fiind în conformitate cu Regulamentul CE
1059/2003 privind clasificarea statistică a unităţilor teritoriale corespunzătoare celor 8
Regiuni de dezvoltare ale ţării.

Pentru dezvoltarea regiunilor din România pe plan economic şi social, vine ca şi sprijin POR,
acets fiind obiectivul strategic al acestuia. Se doreşte o dezvoltare durabilă şi echilibrată și
totodată îmbunătăţirea mediului de afaceri şi îmunătăţirea infrastructurii de bază. Pentru
realizarea creşterii rolului economic şi social în centrele urbane se doreşte imbunătăţirea
accesibilităţii regiunilor, o bună legătură a centrelor urbane cu cele rurale, o infrastructură
socială, de calitate, generarea unei competivităţi a regiunilor referitor la locaţiile pentru
afaceri, şi nu în ultimul rând dezvoltarea turismului.

Implementarea acestui program va genera o diminuare a diferenţelor interregionale şi a


diferenţelor din interiorul regiunilor, şi anume diferenţele dintre mediul urban şi cel rural, pe
lângă aceasta se vor diminua şi diferenţele în cadrul oraşelor, şi anume dintre zonele preferate
de investitori şi cele mai puţin preferate de aceştia.

Acesta dezvoltare a regiunilor ţării, se poate realiza pe baza investiţiilor publice care sunt
implicate în infrastructura locală, pe baza unor politici de stimulare a activităţilor în ceea ce
priveşte afacerile şi sprijinirea valorificărilor resurselor locale. Pentru realizarea acestor
obiective programul cuprinde şase axe prioritare. O prima axă prioritară se referă la
dezvoltarea durabilă a oraşelor, de aceea aceasta vine în sprijin, dorindu-se generarea
potenţialilor poli de creştere. A doua axă prioritară urmăreşte îmbunătăţirea infrastructurii din
punct de vedere al transportului regional şi local. A treia axă prioritară doreşte o îmbunătăţire
a infrastructurii sociale. A patra axă prioritară vine în sprijinul mediului de afaceri, dorind
dezvoltarea acestuia atât la nivel regional cât şi local. A cincea axă prioritară se bazează pe o
dezvoltare durabilă a turismului şi pe promovarea acestuia. O ultimă axă oferă asistenţa
tehnică. Toate aceste axe au ca ţşi scop principal creşterea economică şi totodată crearea de
noi locuri de muncă, fiind în concordanţă cu politicile comunitare, promovate de UE.

Un alt program remarcabil este Programul Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative


(PODCA). Acesta are ca obiectiv principal crearea unei administraţii publice eficiente şi
eficace prin evoluția socio-economice naționale. Acest program cuprinde trei axe prioritare şi
anume: prima axă care se referă la managementul ciclului politicilor publice, prin
îmbunătăţirea structurii şi procesului de management. A doua axă presupune descentralizarea
prin îmbunătăţirea furnizării serviciilor publice prin calitate şi eficienţă. Aceasta este urmată
de ultima axă care presupune asistenţa tehnica.
Profesionistul contabil în calitate de expert contabil în proiectele finanţate din fonduri
europene 16

În ceea ce priveşte operațiunile orientative putem vorbi despre utilizarea tehnologiilor


innovative în domeniul administraţiei, o reformă și un management al cunoaşterii, studii și
cercetări, furnizarea de echipamente pentru susţinerea reformei în management, reformă în
administrația locală din alte state member ale Uniunii Europene, o asistență tehnică în
elaborarea strategiilor privind informatizarea instituțională. Pe lângă acestea se acordă
importanţă asistenței tehnice pentru planurile de formare profesională, dar şi pentru studii în
ceea ce priveşte dezvoltarea sistemelor informatice referitoare la monitorizare și evaluare.

Dezvoltarea rurală aferentă perioadei 2007-2013 este conturată de politicile şi acţiunile


stabilite de Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), aplicabile în domeniul agricol,
domeniul silvic şi dezvoltara rurală. Acest program a fost aprobat prin Decizia Comisiei
Europene numărul 3831 în anul 2008.
La baza implementării Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 în ţara noastră
are la bază Planul Naţional Strategic pentru Dezvoltare Rurală, plan elaborat de Ministerul
Agriculturii şi Dezvoltării Rurale prin Direcţia Generală Dezvoltare Rurală.
Prin acest program se pune accent pe aspecte ca şi mediu, competitivitate, calitatea vieţii.
Unul dinre obiectivele acestuia este îmbunătăţirea mediului rural şi calităşii vieţii împreunţ cu
diversificarea economiei rurale, în acelaşi timp cu creşterea competitivitătii în sectoarele
agricole şi forestiere. Accentual se pune pe dezvoltarea locală. Acest program are o alocare
financiară de 8.12 miliarde de euro.

Se consideră a fi o necessitate dezvoltarea rurală echilibrată, nu doar o opţiune, având în


vedere problema dezvoltării agriculturii şi a spaţiului rural, aceasta fiind o problemă
complexă, de actualitate în România. PNDR conţine o serie de măsuri aplicabile în spatial
rural, pentru o dezvoltare economică, socială, de mediu. Pentru realizarea acestui scop în anul
2008 s-au lansat numeroase măsuri.

Măsurile se întâlnesc denumite sub numere cum ar fi: Măsura 111 care se referă la formarea
profesională, la cunoştiinţe, informare, Măsura 112 se referă la fermieri, mai exact la tinerii
fermieri, dorindu-se o modernizare se aplică măsura 121 care prevede o modernizare a
exploataţiilor agricole, în timp ce Măsura 122 face referire la valoarea economică a pădurii şi
anume îmbunătăţirea acesteia. O altă măsura care pune accent pe produsele agricole şi
forestiere, este Măsura 123, având obiectiv creşterea valorii adăugate. Aceasta din urmă
adduce cu ea trei scheme de ajutor şi anume XS28/2008, XS 13/2008 şi n578/2009.
Dezvoltarea agriculturii şi silvicuturii şi adaptarea acesteia prin dezvoltarea infrastructurii este
susţinută de Măsura 125, în timp ce fermele agricole care sunt de semi-subzistenţă sunt
sprijinite de Măsura 141. Producătorii au un rol important, de aceea Măsura 142 doreşte
înfiinţarea mai multor grupuri de producători. Agricultorii nu sunt neglijaţi, de aceea Măsura
143 oferă servicii de consiliere pentru aceştia, dar şi consultantă. Măsura 221 pune accent pe
împădurirea terenurilor agricole, iar Măsura 211 pe zona montană defavorizată, în timp ce
Măsura 212 pe alte zone defavorizate, în afară de cea montană. Măsura 214 pune accent pe
plăţile de agro-mediu, în timp ce Măsura 215 are ca principal obiectiv bunăstarea animalelor.
Măsura 312 sprijină crearea şi dezvoltarea microînterprinderilor, în timp ce Măsura 313
sprijină activităţile turistice şi nu în ultimul rând dezvoltarea şi renovarea satelor, conservarea
şi îmbunătăţirea bogăţiilor rurale. Strategiile de dezvoltare locală sunt implementate de
Măsura 4.1, iar proiectele de cooperare de Măsura 421. Măsura 431.1 are face referire la
construcţia parteneriatului public-privat, iar Măsura 431.2 face referire la funcţionarea
Grupurilor de Acţiune Locală, prin dobândirea competenşelor şi animarea teritoriului. Măsura
511 oferă asistenţă tehnică, iar Măsura 611 are ca şi scop principal plăţile complementare
directe.
17

Un alt program este Programul Operaţional pentru Pescuit (POP) 2007 – 2013. Acesta a fost
elaborat de către Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură, conform cu Regulamentul
Consiliului (CE) numărul 1198/2006 cu privire la Fondul European pentru Pescuit. POP a fost
dezvoltat în urma consultării agenţilor socio-economici împreună cu autorităţilor publice
centrale şi locale şi cu sindicatele, ONG-urie şi organizaţiile profesionale. Elaborarea acestui
program a avut la bază Planul Naţional Strategic(PNS), Comisia Europeană şi alte grupuri
care au avut acelaşi scop.

Baza Planului Naţional Strategic, este dată de Politica Comună de Pescuit împreună cu
politica de guvernare a României având ca scop dezvoltarea acestui sector. Strategia specifică
a Planului Naţional Strategic are la bază contribuţia Fondului European pentru Pescuit care
contribuie la implementarea sub mai multe aspect a Politicii Comune de Pescuit în România.

În baza principalelor concluzii strategia principal este promovarea calităţii vieţii. Îndeplinirea
acestui obiectiv are la bază mai multe strategii, cum ar fi: creşterea competitivităţii sectorului
prin creşterea valorii adăugate şi creşterea productivităţii. O altă strategie vizează crearea
locurilor de muncă şi menţinerea locurilor de muncă actuale în cele trei sub-sectoare, şi
anume: flota Mării Negre, pescuit în apele interioare şi acvacultură dar şi în industria de
procesare în zonele pescăreşti şi adaptarea capacităţii de pescuit.

Se disting patru obiective importante în acest program. Un prim obiectiv este o dezvoltare a
competitivităţii şi o durabilitate a sectorului piscicol primar. Al doilea obiectiv vizează
dezvoltarea pieţei referitoare la produsele sectorului piscicol. Al treilea obiectiv are ca scop
susţinerea dezvoltării pe termen lung a zonelor pescăreşti şi în acelaşi timp îmbunătăţirea
calităţii vieţii în zonele piscicole. Susţinerea unei implementări adecvate programelor PO în
cadrul PCP, este ultimul obiectiv al acestui program. Programul POP are o alocare financiară
de 261.5 milioane de euro.

În România cel mai important instrument financiar al Uniunii Europene, dintre aceste trei
instrumente structurale, este FEDR , prin intermediul acestuia s-au alocat cele mai multe
finanţări, atât Programul Operaţional Regional, cât şi celelalte programe de cooperare
teritorială europene.

2.2. Profesionistul contabil în calitate de expert contabil

Calitatea cererilor de rambursare depuse este asigurată de serviciile unui profesionist contabil,
pe durata implementării unui proiect. Pe lângă aceasta, corectitudinii cheltuielilor efectuate în
cadrul unui proiect revine tot în atribuţiile profesionistului contabil.

Importanţa profesionistului contabil este data de integritatea, obiectivitatea şi independent de


care trebuie să dea dovadă un profesionist contabil, fie el expert contabil sau contabil
autorizat. Acesta nu trebuie să fie constrâns, acţionând liber.
Existent principiului independeţei profesiei în codul etic al profesionistului contabil, obligă
expertul contabil sau contabilul autorizat la respectarea independenţei, generându-se
incompatibilitatea cu mandatele comerciale, mai puţin cu cel de administrator, director în
anumite societăţi comerciale. Acţionând ca un profesionist, expertul contabil, nu se va găsi în
situaţia în care relaţia contractuală poate să aducă atingere independenţei acestuia, cea
prevăzută în codul etic.
Profesionistul contabil în calitate de expert contabil în proiectele finanţate din fonduri
europene 18

Atribuțiile expertului contabil sunt evidențiate în următoarele rânduri. Entitatea, având


calitatea de beneficiar, în termenii specifici ai unui contract de finanțare nerambursabilă, este
necesară o evidenţă contabilă analitică şi distinctă a proiectului, folosind conturi analitice
diferite pentru a reflecta toate operaţiunile cu referire la implementarea proiectului
respectându-se dispoziţiile legale. Faptul că informaţiile din cererile de rambursare sunt
complete, corecte şi reale trebuie certificate împreună cu înregistrăriile în sistemul contabil a
tuturor operaţiunilor declarate în cererile de rambursare, vor fi efectuate de un expert contabil.
Expertul contabil va verifica operaţiunile contabile înregistrate aferente proiectului, va semna,
va parafa şi va data documentele contabile specifice operaţiunilor din cadrul proiectului.
Expertul contabil trebuie sa-si planifice activitatea astfel incat sa poata realiza o verificare
eficientă a cheltuielilor, in timpul prevăzut pentru depunerea cererilor de rambursare.
Serviciile de contabilitate vor fi contractate pe toata durata de implementare a proiectului.

Expertul contabil este selectat de către Beneficiar, prin respectarea legislaţiei în vigoare
privind achiziţiile publice, expertul contabil trebuie ales dintre membrii activi ai Corpului
Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, CECCAR. Există o excepţie în
acest sens, mai exact în situaţia în care beneficiarii sunt instituţii publice şi care au un
compartiment de contabilitate la nivelul instituţiei, astfel expertul contabil putând fi
reprezentat atât de şeful compartimentului contabilitate din cadrul acesteia sau de către un
contabil desemnat care să asigure evidenţa contabilă a proiectului.

Expertul contabil poate fi orice persoană fizică sau juridică înscrisă în Corpul Experților
Contabili și Contabililor Autorizați din România, care are viza de membru activ la CECCAR
pe anul în curs. Un aspect important în ceea ce priveşte expertul contabil, este important ca
acesta să nu fie sancționat in ultimii 3 ani din punct de vedere etic, de către Departamentul de
etică sau Comisiile de disciplină ale din cadrul CECCAR.

În ceea ce priveşte cheltuielile beneficiarului cu expertul contabil se evidenţiază în bugetul


estimate în capitolul bugetar numit Resurse umane pentru instituții publice dar poate fi regăsit
şi în capitolul bugetar denumit Alte tipuri de costuri, în cazul subcontractării serviciilor oferite
de acesta.

Operaţiunile contabile aflate în sarcina expertului contabil, legate de Activităţile


Beneficiarului, fac referire la înregistrarea evidenţei facturilor primite de la furnizori şi
plăţilor către furnizori, evidenţa salariilor personalului aferent proiectului, operarea plăţiilor
salariilor către personalul din cadrul proiectului, evidenţa activelor obţinute în cadrul
proiectului, corecţii pe plan financiar la nivel de contractori şi evidenţa încasarii sumelor
obţinute din corecţii, generarea corecţiilor financiare la nivel de proiect şi plata acestora,
înregistrarea corectă a cererii de prefinanţare şi încasarea tuturor sumelor generate de
prefinanţare, înregistrarea corectă a cererii de rambursare şi înregistrarea încasărilor sumelor
care au titlu de rambursare de la AMPOSDRU, înregistrarea corecţiilor financiare primite de
la AM/OI şi încasarea veniturilor care au fost generate de proiect dacă este cazul.

Activitatea de înregistrare în contabilitate presupune, mai întâi, verificarea tuturor


documentelor justificative care stau la baza înregistrării în contabilitate, şi anume tipurile de
documente justificative care fac obiectul unor operațiuni financiare derulate de unitate din
fondurile care reprezintă finanțarea europeană, cofinanțare națională, în conformitate cu
prevederile legale in vigoare. Printre documentele primare care stau baza inregistrărilor
contabile se numară state de plată, situația recapitulativă lunară a salariilor, ordine de plata
care atestă achitarea salariilor și a contribuțiilor la buget, facturi fiscale, chitanțe, note de
19

recepție şi constatare de diferenţe pentru materialele și obiectele de inventar care intră în


magazie, procese verbale de punere în funcțiune a mijloacelor fixe, bonuri de consum aferente
materialelor care se dau în consum, bonurile de predare-transfer-restituire aferente obiectelor
de inventar care se dau în folosință, certificate de origine pentru bunurile achiziționate, copii
ale contractelor și acte adiționale ale acestea. Ulterior verificării, toate documentele sunt
înregistrate în contabilitate.

Contabilitatea proiectelor europene necesită  înțelegerea felului în care se alocă sumele


respective a cadrului legislativ care este baza încadrării unor cheltuieli ca şi cheltuieli eligibile
în proiect, astfel se asigură regulile generale de eligibilitate. În cadrul proiectelor realizate din
fonduri europene, contabilitatea are un rol foarte important privind acordarea și în recuperarea
prefinanțării proiectelor. Rambursarea cheltuielilor realizate din cadrul proectului şi
rambursarea finală este asigurată de contabil. Inregistrările contabile ale proiectului, realizate
de contabil şi de responsabilul financiar, sunt revizuite de un expert contabil.

Referitor la contabilitatea proiectelor europene, aceasta presupune realizarea unei balanţe a


proiectului, existenţa corelaţiei balanţei analitice referitoare la proiect şi cererea de
rambursare. Pe lângă aceasta sumele plătite pentru perioada de referinţă să fie reflectate în
balanţa de verificare analitică care trebuie să fie în corelaţie cu suma solicitată la rambursare.

Contabilitatea propriu-zisă referitor la proiect presupune efectuarea contabilităţii analitice a


proiectului, respectându-se transparenţa operaţiunilor înregistrate şi o uşoară identificare a
tuturor veniturilor şi a cheltuielilor aferente acetui proiect. Presupune de altfel înregistrarea
contractului de finanțare, a prefinanțării, sumele solicitate la rambursare de parteneri, a
prefinanțărilor plătite acestora, precum și a sumelor achitate furnizorilor. Manualul de
proceduri politici şi proceduri contabile, care urmează să fie utilizare în cadrul implementării,
trebuie pregătit şi aprobat. Corelaţia dintre contracte şi facturile aprobate la plată, care au fost
aprobate de responsabilul financiar din cadrul proiectului, trebuie verificate de expertul
contabil, verificarea presupunând coinciderea valorilor acestora cu cele înscrise în contractele
încheiate pentru proiectul de finanţare.
 
Resursele umane și salarizarea se regăsesc în contabilitatea proiectelor europene, cu ajutorul
pontajului este asigurată înregistrarea corectă a duratei de muncă efective a fiecarui salariat,
nivelului orar de salarizare a personalului este încadrat în tarifele orare maximale care să nu
depăşească nivelul orar care a fost aprobat prin contractul de finanțare. Rolul expertului
contabil în cadrul proiectelor europene, este de a realiza corelări ale persoanelor implicate în
proiect având activitatea prevăzută în capitolul referitor la resurse umane şi salarizare u
costurile aferente desfăşurării acelei activităţi, astfel asigurându-se legalitatea sumelor dar şi
eligibiliatea cheltuielilor cu transportul, diurna şi deplasarea pentru a se asigura eficienţa
proiectului.

Perioada de referință se refera la faptul că profesionistul contabil  asigură verificarea


perioadelor atât de sfârșit cât și de început, pentru a oferi siguranţa că nu există documente
care nu au fost decontate sau documente care au fost decontate de mai multe ori.

Contabilitatea proiectelor europene presupune realizarea unei cereri de ramursare, ceea ce


implica ca sumele care sunt solicitate la rambursare sa fie exacte, eligibile, exacte şi nu în
ultimul rând legal solicitate. Pentru a nu se ajunge la rambursarea unei parţi din bani,
contabilitatea proiectelor are un rol esenţial în ceea ce priveşte eligibilitatea cheltuielilor.
Profesionistul contabil în calitate de expert contabil în proiectele finanţate din fonduri
europene 20

Transparenţa implementării proiectului este data de conformitatea contabilităţii analitice a


proiectului cu registrele contabile exacte dar şi periodice, aceasta fiind o cerinţă obligatorie şi
totodată necesară. Documentele justificative au un rol important în operaţiunile realizate din
cadrul unui proiect finanţat din fonduri europene, acestea fiind reflectate atât în evidenţa
contabilă a beneficiarului, cât şi în contabilitatea partenerilor. Toate documentele justificative
împreuna cu registrele trebuie păstrate timp de trei ani de la închiderea oficială a POS DRU
2007-2013, acestea fiind prevăzute de articolul 89 şi articolul 90 din Regulamentul
Consiliului European numărul 1083/2006 şi conform Regulamentului Consiliului European
1828/2006, mai exact data de 31 decembrie 2021, având posibilitatea de prelungire a acestui
termen. Un termen mai lung, este Acela de cinci ani, care se aplica proiectelor POS CCE, de
la închiderea oficială a acestuia. Referitor la formalităţiile care trebuie realizate, beneficiarul
proiectului este obligat în termen de 30 de zile de la data semnării contractului, să depună
notificare la Autoritatea de Management, notificare prin care se detaliază modul în care se
efectuează evidenţa contabilă a acestuia, şi anume prin conturi analitice distincte, având inclus
în structura lor numărul şi data care apare pe contractul de finanăare, dar şi acronimul CCE
pentru proiectele POS CCE, pe lângă acestea se menţionează şi modul de arhivare a
documentelor. Semnarea şi datarea înregistrărilor contabile vor fi realizate de către un expert
contabil sau de către un contabil, care este desemnat în condiţiile legii. Pe lângă persoanele
care efectuează înregistrările contabile, responsabili pentru documentele justificative care se
află la baza înregistrărilor contabile sunt persoanele care au întocmit acestea, care le-au vizat
şi le-au aprobat. În ceea ce priveşte beneficiarul, acesta este cel care răspunde de realizarea
înregistrărilor care îl privesc pe el în mod direct sau pe partenerii acestuia. Existenţa unor
înregistrări eronate, care au beneficiat de rambursări, obligă beneficiarul la plata sumei
rambursate dar şi la plata unor penalităţi. Dacă o cheltuială este înregistrată în contabilitatea
beneficiarului de proiect şi este identificabilă şi verificabilă, dar şi dovedită prin facturi,
respectând prevederile legislaţiei în viguare, aceasta poate fi recunoscută ca fiind o cheltuială
eligibilă.

2.3. Generalităţi privind elaborarea Manualului de Politici şi Proceduri contabile

Politicile contabile nu sunt unitare, acest fapt fiind dat de necesitatea de adaptare a acestora la
specificul activităţii entităţilor. Este necesar ca regulile împreună cu tratamentele contabile
obţinute prin politici contabile, să fie prevăzute de reglemetări legislative şi contabile în
vigoare. Primul pas în elaborarea politicilor contabile este acela de a identifica entitatea
asupra căreia sunt aplicabile politicile contabile, respectiv denumirea societăţii, adresa
acesteia, numărul de înregistrare de la registrul comerţului, codul unic de înregistrare.
Deoarece politicile contabile sunt adaptate specificului activităţii cum ar fi industrie
agricultură sau oricare alt domeniu de activitate, este necesar dezvoltarea anumitor reguli în
ceea ce priveşte evaluarea şi contabilizarea operaţiunilor şi prezentarea pe scurt a activităţii
entităţii, pornind de la actul constitutiv al entităţii. Chiar dacă politicile contabile constituie un
document intern, este nevoie de această prezentare, în ideea în care acestea sunt analizate de
către auditorii statutari sau interni, de către organe cu atribuţii de control în domeniul
financiar-contabil, sau pot fi consultate de către personalul din departamentul financiar-
contabil. Din punct de vedere al situaţiile financiare anuale, aici se regăseşte un extras din
politicile contabile, pentru ca utilizatorii informaţiei să poată înţelege semnificaţia
indicatorilor aflate în bilanț şiîn contul de profit şi pierdere sau dacă este cazul în situaţia
fluxurilor de trezorerie sau în situaţia modificărilor capitalului propriu.

Un alt pas important în elaborarea Manualului este precizarea cadrul de reglementare la nivel
de punct în baza căruia au fost elaborate politicile şi conducerea contabilităţii în limba
21

română. Menţionarea monedei în care se ţine contabilitatea, leu în cazul ţării noastre, este
asemenea un aspect foarte important în elaborarea Manualului. Prezentarea ariei politicilor
contabile de asemenea este un pas care se are în vedere realizării manualului de politici şi
proceduri contabile, împreună cu precizarea că regulile şi tratamentele contabile cuprinse în
politicile contabile trebuie să fie în concordanţă cu legislaţia naţională adică este necesară
cunoaşterea evoluţiei legislaţiei contabile. Se stabileşte modului de corectare a erorilor
contabile, erorile aferente exerciţiului financiar curent se corectează pe seama contului de
profit şi pierdere iar erorile aferente exerciţiului financiar precedent se corectează pe seama
rezultatului reportat sau a contului de profit şi pierdere. Este necesară existenţa unei proceduri
prin care este aplicat manualul de politici contabile, posibilitatea actualizării acestuia dacă
este necesar, şi chiar un control cu privire la respectarea acestuia. Aspectele cu caracter
general menţionate anterior reprezintă câteva elemente trebuie cuprinse în politicile contabile.
Se pot include şi alte prevederi care să reglementeze activitatea financiar-contabilă în entitate.

Apariția fenomenului de globalizare a influențat și activitatea economică a întreprinderilor, în


special factorul financiar, determinat de modul de circulaţie a capitalurilor pe pieţele
financiare. Nevoia de capital a condus la apariția anumitor practici financiare, dezvoltarea
unor inginerii financiare, care să răspundă acestei nevoi, influențând și calitatea informațiilor
furnizate utilizatorilor informaţiei.

Adesea, managerii companiilor apelează la utilizarea lacunelor şi flexibilității reglementărilor


contabile pentru a prezenta situațiile financiare a întreprinderiilor într-o manieră diferită de
cea care ar rezulta din aplicarea obișnuită a normelor existente. Astfel, prin intermediul unor
instrumente, inginerii sau tehnici financiare se încearcă crearea unei imagini dorite, însă nu
reflectă realitea de cele mai multe ori, în scopul obținerii unui avantaj competitiv.

Apelarea la astfel de tehnici este generată fie de nevoia de finanțare cum ar fi resurse
financiare insuficiente sau necesitatea de a respecta anumiți indicatori impuși de instituțiile
financiare sau de partenerii contractuali, fie de creșterea intensității concurenței, creșterea
presiunii în vederea comunicării unor rezultate dorite ci nu reale, venită mai ales din partea
analiștilor sau investitorilor sau dorința de a asigura o stabilitate în momentul listării
societăților în cauză pe o piață reglementată.

Conceptul de contabilitate creativă se referă la acel cumul de practici de informare financiar-


contabilă ce funcționează în cadrul legal. Un aspect grav este acela că, în cele mai multe
cazuri, practicile contabile nu se rezumă doar la atât, multe dintre acestea ajungând la nivelul
fraudelor, persoanele implicate aflându-se în situaţii care se sfârsesc prin dosare penale.

Este de apreciat faptul că, atât timp cât contabilitatea creativă este aplicată corect, în sensul că
doar exploatează lacunele legislației, nu se pune problema fraudei fiscale.

3. Studiu de caz şi rezultate

Elaborarea studiului de caz este reprezentat prin conceperea chestionarului denumit „Studiu
privind experiența unui expert contabil în proiectele finanțate din fonduri europene”,
prin analizarea datelor şi prin interpretarea răspunsurilor primite. Prin realizarea acestui
chestionar am dorit să evidenţiez importanţa pe care o are un profesionist contabil în calitate
de expert contabil în ceea ce priveşte optimizarea implementării proiectelor din fonduri
structurale.
Profesionistul contabil în calitate de expert contabil în proiectele finanţate din fonduri
europene 22

Obiectivul chestionarului este de a analiza modul în care percep profesioniştii contabili


activităţile legate de finanţările primite din fonduri europene nerambursabile. S-a dorit, în
primul rând, aflarea unui punct de vedere cu privire la valorile cele mai de preţ ale unei
societăţi din punctul de vedere al acestora. Un alt obiectiv propus prin realizarea acestui
chestionar, a fost acela de a vedea în ce măsură le sunt cunoscute profesioniştilor contabili
programele de finanţare din fonduri europene şi modul în care au dobândit cunoştinţe despre
acest subiect. Printre întrebări se regăşte şi aspectul în ceea ce priveşte importanţa unui expert
contabil în accesarea de fonduri europene, oferind oportunitatea celor chestionaţi să îşi
evalueze propria importanţă. S-a urmărit părerea profesioniştilor contabili în ceea ce priveşte
problemele apărute în implementarea proiectelor, dar şi parerea cu privire la aspectele din
Manualul de proceduri şi politici contabile. S-a urmărit ce fel de deficienţe sunt întâmpinate în
etapa de implementare a proiectelor europene, şi propunerea unei măsuri pentru remedierea
problemelor apărute în accesarea de fonduri nerambursabile. Apectele vizate au fost şi etapele
care trebuie parcurse în implementarea proiectelor europene, fiind puse la alegere trei variante
de răspuns cu privire la etapa de pregătire a proiectelor de finanţare şi etapa de implementare
a proiectelor de finanţare. Pe lângă acestea s-a evaluat gradul de dificultate în elaborarea
dosarului cererii de finanţare. Aspectele vizate au fost şi în ceea ce priveşte relaţia expertului
contabil cu managerul de proiect, şi scepticismul în ceea ce priveşte obiectivele cererii de
finanţare. Cel din urmă obiectiv al chestionarului vizează importanţa principiilor contabile în
activitatea expertului contabil în ceea ce priveşte fondurile nerambursabile.
Chestionarul a fost realizat pe un eşantion de 25 de persoane care au calitatea de profesionişti
contabili, de pe urma căruia au fost cumulate un total de 24 de răspunsuri. Prin prisma
analizării datelor primite am reuşit să formulez interpretarea răspunsurilor care vor fi
prezentate în ceea ce urmează.

Astfel o primă întrebare a vizat părerea profesionistului contabil cu privire la valorile cele mai
de preţ ale unei societăţii. Aceasta fiind formulată astfel: „După părerea dumneavoastră,
care sunt valorile cele mai de preţ ale societăţii actuale?”. La această întrebare nu s-au oferit
variante de răspuns, astfel, aceasta a fost o întrebare cu răspuns deschis. Nefiind o întrebare
obligatorie din 24 de participanţi, am primit doar 11 răspunsuri. Printre acestea se regăsesc
valori importante: puterea şi informaţia, familia, resursele umane, bunul simţ şi respectul,
cinstea şi onestitatea, banii, sistemul de educaţie împreună cu libertatea de exprimare şi
profesionalism şi onestitatea individului, demnitate, onoare şi patriotism, inteligenţa,
bunăstarea şi integrarea.

Cea de-a doua întrebare a vizat experienţa profesionistului contabil în legătură cu finanţările
europene. Întrebarea a fost formulată astfel: „Care este experienţa dumneavoastră în
legătură cu finanţările europene?”. La această întrebare s-au oferit patru variante de răspuns.
Prima variantă de răspuns a fost o experienţă mai mică de un an, a doua variantă a fost o
experienţă între un an şi trei ani, a treia variantă între trei şi cinci ani, iar ultima variantă a fost
mai mare de cinci ani. La această întrebare au răspuns toţi cei chestionaţi, cei mai mulţi au
între un an şi trei ani, aceştia fiind în proporţie de 54,2%, urmat de un procent de 33,3% şi
anume experţii contabili cu o experienţă mai mică de un an. Experţii contabili cu o experienţă
mai mare de 5 ani au fost în proporţie de 8,3%, iar cel mai mic procentaj a fost la varianta
între trei şi cinci ani cu un procent de 4,2% .
23

Grafic 1

Sursă: prelucrare proprie


A treia întrebare s-a referit la cunoştiinţele acestora în ceea ce priveşte fonduriile europene,
fiind formulată astfel: „În ce măsură vă sunt cunoscute programele finanţate din fonduri
europene?”. La această variantă s-au oferit patru variante de răspuns, acestea fiind: deloc,
puţin cunoscut, cunoscut, foarte cunoscut. Variantele de răspuns au fost alocate următoarelor
programe de finanţare din fonduri europene: Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea
Resurselor Umane, Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competivităţii Economice,
Programul Operaţional Transport, Programul Operaţional Mediu, Programul Operaţional
Sectorial Asistenţă Tehnică, Programul Operaţional Regional, Programul Operaţional
Capacitate Administrativă, Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, Programul Operaţional
pentru Pescuit. POSDRU este foarte cunoscut pentru zece persoane, cinci persoane au spus
că le este cunoscut, la fel şi puţin cunoscut, iar patru persoane nu cunosc deloc programele de
finanţare din fonduri europene. POSCCE în cea mai mare proporţie le este puţin cunoscut,
nouă persoane au ales această variantă, şapte persoane au ales că programul le este cunoscut,
iar cinci persoane au spus că nu le este cunoscut acest program, iar trei persoane au răspuns că
POSCCE le este foarte cunoscut. Programul Operaţional Transport are două răspunsuri la
egalitate, şi anume nouă răspunsuri, deloc şi puţin cunoscut, iar la şase persoane le este
cunoscut. POSM este cunoscut pentru zece persoane, puţin cunoscut pentru nouă persoane şi
la cinci persoane nu le este cunoscut deloc. POAT are un răspuns de 13 persoane care spun că
le este puţin cunoscut programul, câte cinci persoane au spus că acest program le este
cunoscut şi deloc cunoscut, iar pentru o persoană acest program este foarte cunoscut. POR
este cunoscut pentru opt persoane, foarte cunoscut pentru şapte persoane, şase persoane au
răspuns că le este puţin cunoscut, iar deloc cunoscut este pentru trei persoane. Programul PO
CA este puţin cunoscut pentru opt persoane şi cunoscut pentru şapte persoane, cinci persoane
au afirmat că pentru ei nu este deloc cunoscut, iar foarte cunoscut este pentru patru persoane.
Programul PNDR este cunoscut tuturor, şi anume foarte cunoscut pentru zece persoane, iar
câte şapte persoane au răspuns că le este cunoscut şi puţin cunoscut. În cel din urmă program,
POP nu s-a arătat foarte cunoscut, ba chiar, pentru şase persoane este deloc cunoscut, iar câte
nouă persoane au răspuns că le este puţin cunoscut şi cunoscut.
Profesionistul contabil în calitate de expert contabil în proiectele finanţate din fonduri
europene 24

Grafic 2

Sursă: prelucrare proprie


A patra întrebare a oferit profesioniştilor contabili posibilitatea de alegere dintre mai multe
variante a modului de dobândire a cunoştinţelor cu privire la programele de finanţare
nerambursabilă, întrebarea a fost formulată astfel: „Menţionaţi care au fost modalităţile de
dobândire a cunoştinţelor dumneavoastră cu privire la programele cu finanţare
nerambursabilă”. Pentru această întrebare s-au alocat şase variante de răspuns, formulate
astfel: analiza regulamentelor Consiliului şi ale Comisiei Europene relevante, analiza
legislaţiei româneşti, paginile web ale instituţiilor europene, cursuri de formare profesională
organizate de autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale, Autorităţile de
Management, Organismele Intermediare, schimbul de experienţă cu parteneri din ţări membre
ale Uniunii Europene, altele: răspuns cu format în care se putea scrie. S-au primit 24 de
răspunsuri, cei chestionaţi având posibilitatea de a alege mai multe variante de răspuns, două
dintre răspunsuri având câte un procent de 50% pentru fiecare, şi anume analiza legislaşiei
româneşti şi paginile web ale instituţiilor. Egalitate este şi la procentajul de 33,33%, pentru
Analiza regulamentelor Consiliului şi ale Comisiei Europene relevante şi pentru Cursuri de
formare profesionale organizate de autoritatea pentru COORDONAREA Instrumentelor
Structurale, Autorităşile de Management, Organismele Intermediare. Schimbul de experienţă
cu partenerii din ţările membre ale Uniunii Europene a fost o modalitate de dobândire a
cunoştinţelor doar pentru 16,7% dintre persoanele chestionate. Egalitate se întâlneşte şi pentru
varianta altele: unde au fost scrise răspunsurile masteratul şi ghidul solicitantului – seminarii
de instruire POSDRU, aceasta fiind în proporţie de 4,2%.

Grafic 3

Sursă: prelucrare proprie


25

Întrebarea numărul cinci a vizat rolul expertului contabil în acesarea fondurilor europene.
Aceasta a fost formulată astfel: „Cum apreciaţi rolul unui expert contabil în ceea ce priveşte
accesarea fondurilor europene?”. Pentru a răspunde la această întrebare s-au oferit patru
variante de răspuns, acestea fiind: neimportant, necesar, important, indispensabil. La această
întrebare nu s-a primit nici un răspuns care să identifice expertul contabil ca fiind
neimportant. Cel mai mare procentaj, 62,5% a fost alocat variantei de răspuns care găseşte
important expertul contabil în accesarea fondurilor europene. Rolul indispensabil al acestuia a
fost ales într-o proporţie de 33,3%, iar necesar este în proporţie de 4,2%.

Grafic 4

Sursă: prelucrare proprie


A şasea întrebare face referire la cea mai gravă problemă în implementarea proiectelor.
Întrebarea a fost: „Care credeţi că este cea mai gravă problemă în implementarea
proiectelor cu finanţare europeană?”. Pentru aceasta s-au oferit patru variante de răspuns:
birocraţia, corupţia, lipsa de informaţie, intenţia de fraudă. Cel mai mare procentaj, în
proporţie de 41,7%, au considerat că birocraţia este cea mai gravă problemă în implementarea
proiectelor cu finanţare europeană. Birocraţia este urmată de lipsa de informaţie, în procentaj
de 25%. Intenţia de fraudă este clasată pe locul trei după părerea profesioniştilor contabili cu
un procentaj de 20,8%, iar pe ultimul loc se clasează corupţia cu un procentaj de 12,5%.
Grafic 5

Sursă: prelucrare proprie


A şaptea întrebare se referă la experienţa expertului contabil în domeniul fondurilor europene.
Întreabarea a fost: „Cum apreciaţi necesaritatea ca expertul contabil să aibă experienţă în
domeniul fondurilor europene?”. Pentru a răspunde la această întrebare, s-au oferit cinci
variante de răspuns, cu note de la 1 la 5. Alegerea notei 5 semnifică că este foarte necesar ca
expertul contabil să aibă experienţă în domeniul fondurilor europene. Cel mai mare procentaj,
Profesionistul contabil în calitate de expert contabil în proiectele finanţate din fonduri
europene 26

58,3%, a primit nota 5, iar 25% a fost alocat pentru nota 4, cel mai mic procentaj fiind de
16,7% pentru nota 3.

Grafic 6

Sursă: prelucrare proprie


A opta întrebare a făcut referire la Manualul de procedure de politici şi proceduri contabile.
Întreabarea a fost formulată astfel: „Care este gradul de importanţă ale următoarelor
aspecte privind elaborarea Manualul procedure de politici şi procedure contabile?”. Pentru
a răspunde la această întrebare s-au oferit patru variante de răspuns: neimportant, util, necesar,
foarte important. Pentru Politicile contabile trebuie aplicate în mod consecvent de la un
exerciţiu financiar la altul, cel mai mare procentaj a fost pentru necesar, nouă persoane, în
timp ce şase persoane au consideră că sunt foarte importante, cinci persoane consideră acestea
ca fiind utile, iar patru persoane consider ca fiind neimportante. Privind politicile elaborate
având în vedere specificul activităţii, s-a răspuns în mod egal, cate nouă persoane au ales că
acestea sunt utile şi foarte importante, în timp ce şase persoane consideră acestea utile.
Precizarea cadrului de reglementare în baza căruia au fost elaborate politicile, se consideră ca
fiind necesar pentru 11 persoane, util pentru nouă persoane şi foarte important pentru patru
persoane. În ceea ce priveşte stabilirea modului de corectare a erorilor contabile, zece
persoane consideră ca fiind necesar, opt persoane consideră acestea ca fiind utile, în timp ce
cinci persoane le consideră foarte importante, şi în cele din urmă o persoană consideră ca
acestea sunt neimportante. Alegerea metodei de amortizare a imobilizărilor, a primit 13
calificative ca fiind util, cinci calificative de foarte important, iar la egalitate, câte trei
persoane au considerat aceasta ca fiind neimportant şi necesar.
27

Grafic 7

Sursă: prelucrare proprie


A noua întrebare se referă la deficienţele apărute în etapa de implementare a proiectelor
europene. Întrebarea a fost formulată astfel: „Care sunt principalele deficienţe, în etapa de
implementare a proiectelor europene, din punctual dumneavoastră de vedere?”. Pentru a
răspunde la această întrebare s-a oferit şase deficienţe. Acestea sunt: capacitatea
administrativă redusă a instituţiilor care implementează fondurile structurale, capacitatea
administrativă redusă a beneficiarului, birocraţia sistemului instituţiilor, schimbările dese din
legislaţia achiziţiilor publice, lipsa unei planificări strategice şi a unei bugetări riguroase,
neplata la timp a cererilor de rambursare. Fiecare profesionist contabil a avut posibilitatea de a
alege una sau mai multe variante, în urma acesteia au reieşit următoarele rezultate: 16
persoane au ales birocraţia sistemului institutional, aceasta fiind şi cea mai aleasă variantă. 12
persoane au considerat capacitatea administrativă redusă a instituţiilor care implementează
fonduri structurale ca fiind cea mai importantă. Opt persoane au ales schimbările dese în
legislaţia achiziţiilor publice, la fel şi pentru neplata la timp a cererilor de rambursare. Lipsa
unei planificări strategice şi a unei bugetări riguroase a fost aleasă de patru persoane, iar
capacitatea administrative redusă a beneficiarului a fost aleasă de două persoane.

Grafic 8

Sursă: prelucrare proprie


A zecea întrebare lansează o provocare pentru cei chestionaţi, lăsând la alegerea lor alegerea
profesioniştilor contabili să scrie măsura de remediere pentru facilitarea accesărilor de fonduri
nerambursabile. Întreabrea a fost: „Propuneţi o măsură de remediere pentru facilitarea
accesărilor de fonduri nerambursabile”. La aceasta am primit 11 răspunsuri, printre care:
schimbarea clasei politice, realizarea unui sistem transparent, criterii de accesibilitate mai
Profesionistul contabil în calitate de expert contabil în proiectele finanţate din fonduri
europene 28

lejere, depolitizarea instituţiilor responsabile cu accesarea de fonduri europene, o componenţă


mai ridicată din partea AM şi OI, o aplicaţie, planificarea reală a acestora şi perfecţionarea
corespunzătoare a personalului implicat, implicarea autorităţiilor publice şi locale în
identificarea nevoilor şi creşterea numărului de specialişti pentru accesarea fondurilor
nerambursabile, birocraţie redusă, reducerea birocraţiei la nivel institutional şi o mai bună
informare a potenţialilor beneficiari, consiliere gratuită pentru accesarea fondurilor europene
şi implementarea proiectului.

Întrebarea numărul 11 propune celor chestionaţi să aleagă între o echipă proprie de experţi şi
angajarea unei consultanţe externe. Întrebarea a fost formulată astfel: „Precizaţi care dintre
următoarele variante trebuie avute în vedere pentru pregătirea şi implementarea unui
proiect cu finanţare comunitară nerambursabilă”. Pentru a răspunde la această întrebare s-
au oferit variantele: echipa proprie de experţi, angajare consultanţă externă sau ambele. În
etapa de pregătire a proiectului răspunsurile au fost la egalitate pentru echipa proprie de
experţi şi varianta mixt, opt persoane alegând aceste variante, iar şapte persoane au ales
angajare consultant externă. În etapa de implementare a proiectului, s-a preferat varianta în
care ambele sunt necesare, fiind alegerea a nouă persoane, opt persoane preferând echipa
proprie de experţi, iar şase persoane au ales angajare consultanţă externă.

Grafic 9

Sursă: prelucrare proprie


Întrebarea cu numărul 12 vizează gradul de dificultate întâlnit în elaborarea dosarului cererii
de finanţare. Întrbarea a fost formulate astfel: „Evaluaţi gradul de dificultate întâmpinat în
formularea–identificarea/elaborarea următoarelor elemente ale dosarului cererii de
finanţare”. S-au oferit câte trei variante de evaluare pentru fiecare element: foarte mare,
mediu, foarte mic. Elementele au fost: identificarea nevoii, elaborarea ideii de proiect,
identificarea Programului Operaţional în cadrul căruia poate fi finanţat proiectul, identificarea
costurilor eligibile, elaborarea bugetului şi stabilirea surselor de finanţare, studiul de
fezabilitate, completarea dosarului cererii de finanţare. Pentru identificarea nevoii, gradul de
dificultate pentru 12 persoane este de mediu, pentru opt persoane foarte mare, iar pentru patru
persoane foarte mic. Gradul de dificultate pentru elaborarea ideii de proiect este mediu pentru
15 persoane, foarte mare pentru şapte persoane şi foarte mic pentru două persoane. În ceea ce
priveşte identificarea Programului Operaţional în cadrul căruia poate fi finanţat proiectul, 15
persoane au acordat mediu, şapte au acordat foarte mic, iar două foarte mare. Identificarea
costurilor eligibile, a primit mediu de la 18 persoane şi foarte mare de la şase persoane, nici o
persoană nu a considerat că este un grad de dificultate foarte mic. Elaborarea bugetelor şi
stabilirea surselor de finanţare, a primit 17 calificative de mediu, şase de foarte mare, iar o
persoană a considerat un grad foare mic. Cu privire la studiul de fezabilitate, 13 persoane au
29

considerat gradul de dificultate mediu, zece persoane foarte mare şi două persoane foarte mic.
Completara dosarului cererii de finanţare pentru 12 persoane gradul de dificultate este mediu,
pentru şapte persoane este foarte mare, iar pentru cinci persoane este foarte mic.

Grafic 10

Sursă: prelucrare proprie


Întreabrea numărul 13 solicită profesionistului contabil să transpună sub forma variantelor de
răspuns oferite, problemele întâlnite cel mai des în relaţia cu managerul de proiect. Întrebarea
a fost formulată astfel: „Pe care dintre următoarele probleme le-aţi întâlnit cel mai des în
relaţia cu managerul de proiect?”. Variantele de răspuns au fost: cooperare slabă,
neprezentarea unor posibile modificări, întârzierea privind predarea documentelor spre
înregistrare, sau alte probleme. În procentaj de 50% s-a ales varianta cooperare slabă, 41,7%
au avut probleme legate de întârzierea privind predarea documentelor spre înregistrare, un
procent de 4,2% au ales neprezentarea unor posibile modificări, iar o altă variantă a unei
persoane a fost aceea că nu a aplicat pentru fonduri structurale.

Grafic 11

Sursă: prelucrare proprie


Întrebarea numărul 14 se referă la timpul de reacţie al managerului de proiect. Întrebarea
fiind: „În momentul în care aţi solicitat documentele suplimentare, care a fost timpul de
reactive al managerului de proiect?”. Pentru a răspunde s-au oferit patru variante de răspuns:
imediat (maxim 24 ore), mediu (între 24 ore şi 72 ore), lung (până la o săptămână), a fost
nevoie de insistenţe. Astfel: 50% dintre cei chestionaţi au spus că managerul de proiect a
reacşionat între 24 ore şi 72 ore, 29,2% au ales varianta peste o săptămână, 12,5% imediat, iar
8,3% au spus că a fost nevoie de insistenţe.
Profesionistul contabil în calitate de expert contabil în proiectele finanţate din fonduri
europene 30

Grafic 12

Sursă: prelucrare proprie


Întrebarea numărul 15 face referire la realitatea obiectivelor din cererea de finanţare, fiind
formulată astfel: „Considerați că obiectivele menționate în cererea de finanțare sunt
obiective reale?”. Ca şi variante de răspuns au fost Da, întotdeauna; răspuns selectat de 2
persoane, Da, în majoritatea cererilor; răspuns bifat de 20 de persoane având procentul de
83.3%, raspunsul Probabil fiind selectat de către 2 persoane şi ultima variantă de răspuns Nu;
care nu a beneficiat de nici o selecţie din randul persoanelor chestionate.

Grafic 13

Sursă: prelucrare proprie


Întrebarea numărul 16 privind frecvenţa problemelor în relaţia cu conducerea beneficiarul,
formulată „Cât de des ați întâmpinat probleme organizatorice cu conducerea beneficiarului
proiectului”, a primit 13 răspunsuri prin Rar, 8 răspunsuri pentru Des, 3 răspunsuri Niciodată,
iar varianta de răspuns Tot timpul; nu a beneficiat de nici o bifă.
31

Grafic 14

Sursă: prelucrare proprie


La întrebarea cu numărul 17: „În cazul în care ați întâlnit probleme organizatorice acestea
au fost”, 3 dintre experţi au răspuns că nu au întâlnit probleme organizatorice, 12 au
considerat că nerespectarea termenilor de predare a documentelor justificative la contabilitate
constituie o problemă organizatorică. De altfel şi răspunsul evitarea oferirii unor răspunsuri cu
privire la informaţiile cerute de experţi a fost susţinut tot de un număr de 12 participanţi la
completarea prezentului chestionar, în timp ce doar 2 experţi au considerat o problemă
nerespectarea termenelor privind remunerarea acestora.

Grafic 15

Sursă: prelucrare proprie


Penultima întrebare a chestionarului a dorit să pună în evidenţă un principiu etic, specific
profesioniştilor contabili, şi anume moralitatea, astfel la această întrebare: „V-ați aflat în
situația în care să acceptați o colaborare privind un proiect asupra căruia să aveți îndoieli,
dar de pe urma căruia ați beneficiat de remunerații avantajoase?” 83,3% dintre cei
chestionaţi au răspuns negativ, în timp ce 4 răspunsuri reprezentând diferenţa de 16,7% au
oferit un răspuns afirmativ.
Profesionistul contabil în calitate de expert contabil în proiectele finanţate din fonduri
europene 32

Grafic 16

Sursă: prelucrare proprie


Ultima întrebare: „Care este cel mai important principiu contabil care trebuie respectat în
cazul în care sunteți implicat într-un proiect cu finanțare europeană” a subliniat faptul că în
proporţie de 91,7% reprezentând 22 de răspunsuri, din punct de vedere al expertului contabil
toate principiile contabile sunt importante şi trebuie respectate. Principiile privite individual
au primit câte un răspuns Principiul contabilităţii de angajamente şi Principiul prudenţei,
restul principiilor enumerate nu au fost considerate importante, privite individual.

Grafic 17

Sursă: prelucrare proprie


4. Concluzii

Realizarea studiilor efectuate asupra fondurilor europene nerambursabile, chestionarea a 24 de


profesionişti contabili au conturat concluziile la care am ajuns. Interpretarea răspunsurilor
celor chestionaţi ne-a ajutat la ajungerea unor concluzii cu privire la cele mai importante
valori existente într-o societate din punctul de vedere al profesionistului contabil, cât de
cunoscute sunt programele finanţate din fonduri europene profesioniştilor contabili, modul în
care au fost dobândite cunoştinţele cu privire la programele cu finanţare nerambursabilă. Pe
lângă acesta am aflat şi rolul unui expert contabil în ceea ce priveşte accesarea fondurilor
europene din puctul de vedere al unui profesionist contabil. Întrebările au vizat şi aspecte ale
relaţiei dintre expertul contabil şi managerul de proiect dar şi soluţiile pe care profesionistul
contabil le consideră benefice în ceea ce priveşte problemele întâmpinate în accesarea de
fonduri europene nerambursabile.
33

Astfel o primă întrebare a vizat părerea profesionistului contabil cu privire la valorile cele mai
de preţ ale unei societăţi. La această întrebare nu s-au oferit variante de răspuns, astfel,
aceasta a fost o întrebare cu răspuns dechis. Printre acestea se regăsesc valori importante:
puterea şi informaţia, familia, resursele umane, bunul simt şi respectul, cinstea şi onestitatea,
banii, sistemul de educaţie împreună cu libertatea de exprimare şi profesionalism şi
onestitatea individului, demnitate, onoare şi patriotism, inteligenţa, bunăstarea şi integrarea.
Din răspunsurile primte se poate observa că din punctul de vedere al profesionistului contabil,
important pentru o societate sunt valorile materiale dar şi cele spirituale, acesta din urmă
având o pondere mai mare prin rândul răspunsurilor.

Prin a doua întrebare am dorit să aflăm care este experienţa persoanelor chestionate în
legătură cu fondurile europene. S-a observat că cei mai mulţi au o experienţă între un an şi trei
ani.

A treia întrebare s-a referit la cunoştiinţele acestora în ceea ce priveşte fonduriile europene. La
această variantă s-au oferit patru variante de răspuns, acestea fiind: deloc, puţin cunoscut,
cunoscut, foarte cunoscut. Se poate observa în graficul 2 faptul că cei mai mulţi au cunoştiinţe
foarte cunoscute pentru POSDRU şi pentru PNDR, acestea fiind cunoscute pentru că au fost
cele mai des accesate fonduri în România.

A patra întrebare a oferit profesioniştilor contabili posibilitatea de alegere dintre mai multe
variante a modului de dobândire a cunoştinţelor cu privire la programele de finanţare
nerambursabilă. Din răspunsurile primite se observă faptul că cele mai importante surse de
informare au fost analiza legislaţiei româneşti şi paginile web ale instituţiilor europene.
Considerăm că cel mai mare procentaj l-au avut aceste surse de informare din motive de
accesabilitate, acestea fiind două surse usor de utilizat.

Întrebarea numărul cinci a vizat rolul expertului contabil în acesarea fondurilor europene. La
această întrebare nu s-a primit nici un răspuns care să identifice expertul contabil ca fiind
neimportant. Cei chestionaţi au considerat că expertul contabil are un rol important în ceea ce
priveşte accesarea fondurilor europene.

A şasea întrebare face referire la cea mai gravă problemă în implementarea proiectelor. Pentru
aceasta s-au oferit patru variante de răspuns: birocraţia, corupţia, lipsa informative, intenţia de
fraudă. În urma răspunsurilor primite, concluzionăm că birocraţia este cea mai gravă
problemă în implementarea proiectelor.

A şaptea întrebare se referă la experienţa expertului contabil în domeniul fondurilor europene.


Pentru a răspune la această întrebare, s-au oferit cinci variante de răspuns, cu note de la 1 la 5.
Alegerea notei 5 semnifică că este foarte necesar ca expertul contabil să aibă experienţă în
domeniul fondurilor europene. Graficul ne indică faptul că este necesar ca un expert contabil
să aibă experienţă în domeniul fondurilor europene.

A opta întrebare a făcut referire la Manualul de procedure de politici şi proceduri contabile.


Pentru a răspunde la această întrebare s-au oferit patru variante de răspuns: neimportant, util,
necesar, foarte important. Se poate observa că cea mai important procedură este politica care
vizează specificul activităţii, în timp ce necesar este precizarea cadrului de reglementare, util
alegerea metodei de amortizare a imobilizărilor, iar neimportant este modul de corectare a
erorilor contabile.
Profesionistul contabil în calitate de expert contabil în proiectele finanţate din fonduri
europene 34

A noua întrebare se referă la deficienţele apărute în etapa de implementare a proiectelor


europene. Pentru a răspunde la această întrebare s-a oferit şase deficienţe. Acestea sunt:
capacitatea administrativă redusă a instituţiilor care implementează fondurile structurale,
capacitatea administrativă redusă a beneficiarului, birocraţia sistemului instituţiilor,
schimbările dese din legislaţia achiziţiilor publice, lipsa unei planificări strategice şi a unei
bugetări riguroase, neplata la timp a cererilor de rambursare. Răspunsurile oferite pun în
valoare ca şi deficienţă apărută în etapa de implementare a proiectelor europene, birocraţia
sistemului instituţiilor.

A zecea întrebare a lansat o provocare pentru cei chestionaţi, lăsând la alegerea lor alegerea
profesioniştilor contabili să scrie măsura de remediere pentru facilitarea accesărilor de fonduri
nerambursabile. La aceasta am primit 11 răspunsuri, printre care: schimbarea clasei politice,
realizarea unui sistem transparent, criteria de accesibilitate mai lejere, depolitizarea
instituţiilor neresponsabile cu accesarea de fonduri europene, o componentă mai ridicată din
partea AM şi OI, o aplicaţie, planificarea reală a acestora şi perdecţionarea corespunzătoare a
personalului implicat, implicarea autorităţiilor publice şi locale în identificarea nevoilor şi
creşterea numărului de specialist pentru accesarea fondurilor nerambursabile, birocraţie
redusă, reducerea birocraţiei la nivel instituţional şi o mai bună informare a potenţialilor
beneficiari, consiliere gratuită pentru accesarea fondurilor europene şi implementarea
proiectului

Întrebarea numărul 11 propune celor chestionaţi să aleagă între o echipă proprie de experţi şi
angajarea unei consultanţe externe. Pentru a răspunde la această întrebare s-a oferit variantele:
echipa proprie de experţi, angajare consultant externă sau ambele. În etapa de pregătire a
proiectului răspunsurile au fost la egalitate pentru echipa proprie de experţi şi varianta mixt.
În etapa de implementare a proiectului, s-a preferat varianta în care ambele sunt necesare.

Întrebarea cu numărul 12 vizează gradul de dificultate întâlnit în elaborarea dosarului cererii


de finanţare. S-au oferit cate trei variante de evaluare pentru fiecare element: foarte mare,
mediu, foarte mic. Astfel s-a ajuns la concluzia că gradul de dificultate a fost foarte mare în
studiul de fezabilitate, iar o dificultate medie este în identificarea costurilor elibigile,
elaborarea bugetului având o dificultate mică.

Întrebarea numărul 13 solicită profesionistului contabil să transpună sub forma variantelor de


răspuns oferite, problemele întâlnite cel mai des în relaţia cu managerul de proiect. Variantele
de răspuns au fost: cooperare slabă, neprezentarea unor posibile modificări, întârzierea privind
predarea documentelor spre înregistrare, sau alte probleme. Astfel cea mai întâlnită problemă
a fost cooperarea slabă.

Întrebarea numărul 14 se referă la timpul de reacţie al managerului de proiect. Pentru a


răspunde s-au oferit patru variante de răspuns: imediat (maxim 24 ore), mediu (între 24 ore şi
72 ore), lung (până la o săptămână), a fost nevoie de insistenţe. În concluzie managerul de
proiect a răspuns expertului contabil între 24 ore şi 72 ore.

Întrebarea numărul 15 face referire la realitatea obiectivelor din cererea de finanţare. Ca şi


variante de răspuns au fost Da, întotdeauna, Da, în majoritatea cererilor, Probabil, Nu. Se
poate observa că expertul contabil consider că în majoritatea cazurilor obiectivele menţionate
în cererea de finanţare sunt obiective reale.
35

Întrebarea numărul 16 privind frecvenţa problemelor în relaţia cu conducerea beneficiarul.


Variantele de răspuns au fost: niciodată, rar, des, tot timpul. Astfel rar a fost răspunsul ales de
cei chestionaţi.

La întrebarea cu numărul 17 s-a dorit aflarea problemelor organizatorice pe care le-a întâlnit
expertul contabil, variantele fiind: nu am întâlnit, nerespectarea termenilor de predare a
documentelor justificative la contabilitate, evitarea oferirii unor răspunsuri cu privire la
informaţiile cerute de experţi, nerespectarea termenelor privind remunerarea acestora. Se
poate observa că cele mai des întâlnite sunt cele legate de nerespectarea termenilor de predare
a documentelor justificative la contabilitate şi evitarea oferirii unor răspunsuri cu privire la
informaţiile cerute de experţi.

Întrebarea 18 a chestionarului a dorit să pună în evidenţă un principiu etic, specific


profesioniştilor contabili, şi anume moralitatea. De aceea au fost întrebaţi de colaborarea
privind un proiect asupra căruia aceştia au avut îndoieli, dar de pe urma căruia a beneficiat de
remuneraţii avantajoase. Cel mai mare procent îl au cei care nu au acceptat colaborarea dacă
au existat îndoieli.

Ultima întrebare face referire la principiile contabile, răspunsurile au subliniat faptul că din
punct de vedere al expertului contabil toate principiile contabile sunt importante şi trebuie
respectate.

„Dacă consideraţi că un profesionist este scump, asta este doar pentru că nu ştiţi cât vă
poate costa un incompetent la final.”
Profesionistul contabil în calitate de expert contabil în proiectele finanţate din fonduri
europene 36

5. Bibliografie

1. O.U.G. 40/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de


programare 2014-2020

2. O.G. nr. 65/1994 privind organizarea activităţii de expertiză contabilă şi a contabililor


autorizaţi, actualizată 2013

3. O.U. nr. 51/2014 pentru modificarea si completarea O.U.G. 34/2006 privind atribuirea
contractelor de achiziţie publică, actualizată 2014

4. Legislaţia naţională privind Codul muncii, precum şi în domeniul salarizării atât în


sistemul public, cât şi în cel privat

5. Revista Capital, miercuri, 18 septembrie 2013

6. Politica de Coeziune Economică şi Socială 2007-2013. Comentarii şi texte oficiale


disponibil http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docoffic/official/regulation/pdf/2007/
publications/guide2007_ro.pdf

7. http://m.cotidianul.ro/de-ce-avem-0-absorbtie-europeana-298223/

8.http://avisso.eu/en/contabilitatea-creativa-pericolul-pe-care-il-ascunde-cosmetizarea-cifrelor

9. http://www.ceccarbusinessmagazine.ro/fonduri-europene-c11/

10. https://ec.europa.eu/romania/business-funding/

11. https://publications.europa.eu/ro/web/general-publications/budget

12. http://www.fonduri-ue.ro/

13. http://eur-lex.europa.eu/homepage.html?locale=ro

14. http://www.fonduri-structurale.ro/
37

6. Anexe

1. Chestionarul „Studiu privind experiența unui expert contabil în proiectele finanțate


din fonduri europene”
Profesionistul contabil în calitate de expert contabil în proiectele finanţate din fonduri
europene 38
39
Profesionistul contabil în calitate de expert contabil în proiectele finanţate din fonduri
europene 40
41
Profesionistul contabil în calitate de expert contabil în proiectele finanţate din fonduri
europene 42
43
Profesionistul contabil în calitate de expert contabil în proiectele finanţate din fonduri
europene 44
45