Analele ştiinţifice ale Academiei „Ştefan cel Mare” a MAI al Republicii Moldova

Sergiu NESTOR,
şef al Catedrei procedură penală şi criminalistică
a Academiei ”Ştefan cel Mare” a MAI, doctorand
Rodica MELINTE,
Academia”Ştefan cel Mare” a MAI, doctorandă

MODELELE DE COMPARAŢIE ALE EXPERTIZEI CRIMINALISTICE A SEMNĂTURII

L’identification de la personne dans l’exécution d’une signature litigieuse se réalise par l’examination de la signature litigie-
use avec les modèles des signatures obtenus des personnes considérées suspectes. La mission d’obtenir les modèles d’écritures pour la
comparaison revient a l’ordonateur ou au sollicitant de l’expertise, l’instance de jugement si l’organe qui dispose l’expertise réussit
de mettre á la disposition á l’expert des modèles de comparaison correspondante, de point de vue cantitatif et qualitative, alors, et les
conclusions ont un degrée plus sportif d’objectivité.
Le controle des pièces de comparaison est une opération importante dans le processus d’expertise. Le traitement supperficiel
de cet aspect assure pas seulement une examination comparative correspondante, mais, aussi, on peut solder avec des fautes en ce
que concerne le résultat final de l’expertise. La nécéssité de l’expertise graphoscopique consiste dans son effectuation sur la base d’un
matériel (speciment) comparatif riche et qui demande une série de taches.

Identificarea persoanei în executarea semnăturii prevede mai multe feluri de meto-

unei semnături litigioase se realizează prin
examinarea acesteia cu modelele de compara-
ţie obţinute de la persoanele considerate sus-
pecte. Astfel, de scrisuri obţinute în vederea
efectuării examenului comparativ, sunt cu-
noscute sub numele de „piese de comparaţie”
sau „modele de comparaţie”.
Verificarea pieselor de comparaţie este
o operaţie importantă în procesul de experti-
zare. Tratarea superficială a acestui aspect nu
numai că nu asigură o examinare comparati-
vă corespunzătoare, dar, mai, grav, se poate
solda cu erori în privinţa rezultatului final al
expertizei. Necesitatea expertizei grafoscopice
constă în efectuarea sa pe baza unui material
comparativ bogat şi care întruneşte o serie de
cerinţe. [1, p.19]
Subliniez, faptul că în trecut experţii
grafoscopi foloseau în lucrările sale de exper-
tiză un număr foarte mare de piese comparati-
ve uneori de ordinul sutelor, faţă de modalita-
tea de lucru a experţilor contemporani. La ora
actuală, majoritatea expertizelor se efectuează
pe baza unui număr incomparabil de redus a
modelelor comparative, în cele mai multe ca-
zuri piesele de comparaţie puse la dispoziţia
expertului sunt extrem de sărace, putând doar
cu indulgenţă a fi considerate satisfăcătoare.
Metodica de cercetare a scrisului şi a
de în prezentarea modelelor de comparaţie.
Sarcina preocupării obţinerii unor pie-
se de comparaţie corespunzătoare în vede-
rea efectuării expertizei revine organului ce
a dispus efectuarea ei. În baza unor dispoziţii
procedurale, care privesc acest domeniu, atât
instanţa de judecată, cît şi organul de urmări-
re penală pot proceda la recoltarea unor acte,
documente care să servească drept scripte de
comparaţie. Dacă organul care dispune exper-
tiza reuşeşte să pună la dispoziţia expertului
modele de comparaţie corespunzătoare atât
din punct de vedere cantitativ, cît şi calitativ,
atunci şi concluziile au un grad mai sporit de
obiectivitate.
Neprocedural ni se pare şi uzanţa in-
stanţelor sau a ordonatorilor de a dispune
prin încheieri/ ordonanţe în şedinţă ca una
sau ambele părţi să prezinte expertului piese
de comparaţie necesare pentru efectuarea ex-
pertizei. În cazul dat, nu numai că se încalcă
dispoziţiile procedurale, în primul rând faptul
că documentele respective trebuie vizate de
instanţă, cît şi se creează posibilitatea ca per-
soanele cu rea credinţă au ocazia de a prezenta
expertului actele pe care le doresc, înaintând
spre expertizare acte executate de alte persoa-
ne sau falsificate.
Scriptele de comparaţie trebuie să fie co-

128

respunzătoare nu numai sub aspect calitativ,
dar şi sub aspect cantitativ. Aceasta semnifică
faptul că semnăturile să fie în număr suficient
de mare pentru a permite expertului observa-
ţii privind evoluţiile unei semnături pe o peri-
oadă mai mare de timp, pentru a sesiza careva
prefaceri survenite la nivelul unuia sau alteia
dintre caracteristicile sale definitorii, pentru a
stabili dacă autorul dispune de mai multe va-
riante de scriere.
Astfel, în procesul de examinare a ex-
pertizei grafoscopice modelele de comparaţie
sunt clasificate în [2, p.36-39]:
–– modele libere;
–– modele convenţional-libere;
–– modele experimentale.
Modelele libere de semnături-sunt ace-
le semnături executate de o persoană, în afara
litigiului (cadrului procesului judiciar) şi în
multe cazuri la o dată anterioară examinării
semnăturii litigioase. Ele nu au nici o legătură
cu cauza intentată şi sunt executate anterior
litigiului. Modelele libere pot fi: notiţe perso-
nale, scrisori, autobiografii, cereri contracte,
fotografii, bileţele, alte documente. Deşi, noti-
ţele personale, agendele personale, caietele de
însemnări, bilete, registre private, etc. se dove-
desc a fi extrem de nesigure. De aceea, cerinţa
principală constă în faptul ca să nu fie careva
îndoieli în privinţa executorului său, adică să
se cunoască concret că sunt executate de per-
soana bănuită.
Valoarea modelelor de comparaţie libe-
ră constă în aceia că scriptorul a executat aces-
te materiale în condiţii obişnuite de scriere,
fără tentativa de deghizare, lucru ce se poate
întâmpla la modelele luate la cerere. Ele sunt
cele mai valoroase scripte de comparaţie, de-
oarece conţin cele mai bune dovezi ale deprin-
derilor, trăsăturilor caracteristice persoanei
bănuite, cît şi faptul că nu au fost modificate
unele trăsături în momentul executării lor.
Dacă nu se pot găsi modele libere aproa-
pe de perioada executării semnăturii sau a tex-
tului expertizat, atunci este nevoie de anunţat
expertul cel puţin, următoarele: datele cu pri-
vire la executor, vârsta, specialitatea, funcţia
deţinută, bolile de care suferă. Este important,
că modelele libere să fie prezentate expertu-
lui în volum destul, într-un ni-umăr suficient
129
Ştiinţe socioumane, ediţia a XI-a, nr.1
pentru stabilirea tuturor semnelor de coinci-
denţe sau deosebire. Numărul modelelor libe-
re suficiente pentru expertizare se prevede a
fi: la semnături – nu mai puţin de 10 (la ele se
pot anexa dispoziţii de plată, cereri, dispoziţii
cu primire a salariului sau a pensiei, carnetul
de muncă, fişa personală, etc.).
Modelele de semnături libere trebuie să
corespundă următoarelor criterii:
–– să fie de aceiaşi factură ca şi cea în li-
tigiu;
–– să stabilească dacă cu certitudine pro-
vin de la titularului semnăturii în litigiu sau
de la persoana bănuită ca autor (autenticitatea
semnăturilor). Spre exemplu, în toate actele de
dispunere a expertizei, scriptele de comparaţie
de semnături sunt individualizate în termeni
categorici de unde se înţelege că provin de la
persoanele nominalizate. Însă, în realitate lu-
crurile nu stau aşa, astfel expertul este nevoit
să dea dovadă de o mare circumscripţie.
În acest scop, în timpul selectării, mo-
delele se prezintă persoanei de la numele că-
reia emană ca dânsa (persoana) să confirme
sau în cazul când într-un act sunt mai multe
semnături sau înscrieri să arate concret care
semnături sunt executate şi îi aparţin ei; de
exemplu, „...textul sau semnătura îmi aparţi-
ne. Semnătura” . În cazul când pe act sunt mai
multe semnături (borderoul de primire a pen-
siei) se cere de controlat autenticitatea fiecărei
semnături. Sunt cazuri cînd semnăturile ce se
conţin în borderou nu aparţin pensionerului,
dar sunt executate de rude, de vecini, chiar
şi de persoana ce aduce pensia. În asemenea,
cazuri este nevoie ca instanţa sau organul de
urmărire penală să invite un specialist pentru
a verifica aceste modele înainte de a fi trimise
spre examinarea comparativă:
–– să corespundă după grafie caracterele
cu care este executată semnătura, dacă obiectul
litigios conţin litere în grafia chirilică, latină,
atunci modelele să fie la fel, lucru asemănător
în cazul literelor de tipar;
–– să corespundă după timp pe cît e po-
sibil ca să fie efectuate în aceiaşi perioadă sau
într-o perioadă apropiată de momentul execu-
tării semnături litigioase;
–– să fie executate cu acelaşi instrument
scriptural (stilou, creion, pensulă, pix cu gel
Analele ştiinţifice ale Academiei „Ştefan cel Mare” a MAI al Republicii Moldova
sau tuş) ;
–– trebuie să fie apropiate după formă şi
conţinut;
–– trebuie să fie prezentate într-un număr
suficient şi să fie executate în aceleaşi condiţii
ca actele litigioase (pe picioare, în transport,
pe perete, pe suport moale)[3, p.6-7].
Modele experimentale de semnături (se
mai numesc piese la cerere) – sunt acele ma-
teriale comparative care sunt executate special
pentru expertiza dispusă de organul de urmări-
re penală sau de instanţa de judecată. De obicei
modelele experimentale se ridică în faţa sau sub
supravegherea judecătorului sau a procuroru-
lui (după caz) pentru înlăturarea oricăror sus-
piciuni. Ele se prezintă împreună cu obiectul
supus cercetării şi necesită ca înainte de ridica-
re scriptorul să fie identificat. De obicei, ele se
fac printr-un demers al expertului.
Rolul modelelor experimentale constă
în aceea că ele pot fi alese în condiţiile maxi-
male şi aproape de obiectele litigioase. Ele pot
fi obişnuite în două modalităţi: prin scriere li-
beră şi prin dictare. [4, p.517]
La ridicarea modelelor experimentale
de semnături este nevoie de a fi create condiţii
adecvate de scriere asemănătoare celor în mo-
mentul executării semnăturii litigioase. Să se
indice ale cui sunt modelele experimentale şi
în ce condiţii au fost executate, data şi în faţa
cui au fost ridicate (în poziţie aşezată, în pi-
cioare, sub dictare, cu mâna stângă, cu oche-
lari, etc.).
Dacă semnătura supusă expertizării are
mai multe stiluri de scriere (caractere de tipar,
caractere cursive), atunci este necesar să i se
propună persoanei să folosească toate tipurile
de litere şi stiluri de scris pe care le utilizea-
ză. Dacă persoana poate scrie cu mâna stân-
gă, atunci se vor ridica modele experimentale,
executate cu mâna stânga.
Deşi, mă voi repeta, precizezi faptul că
la ridicarea scriptelor de comparaţie executa-
te la cerere, trebuie de respectat următoarele
reguli:
–– recoltarea probelor trebuie să se facă
în funcţie de recomandările expertului, even-
tual sub supravegherea acestuia, dacă este po-
sibil acest lucru;
–– probele trebuie luate în condiţii care
130
să nu provoace scriptorului o stare neobişnui-
tă care ar putea avea efect pe plan grafic;
–– probele nu trebuie în nici un caz ri-
dicate prin imitaţia scrisului sau semnăturii
litigioase;
–– scriptele trebuie luate prin dictare, fi-
ind interzis să i se prezinte scriptorului obiec-
tul /actul în litigiu;
–– probele trebuie să fie suficiente sub
aspectul cuantumului pentru a permite o ve-
rificare eficientă.
Modelele experimentale a semnăturilor
se ridică în număr nu mai puţin de 30-40, exe-
cutate pe 3 file aparte câte 5-6 semnături pe
fiecare filă sau în 2 coloane.
Modele convenţional-libere – sunt ace-
le manuscrise sau semnături din documentele
care sunt îndeplinite după apariţia litigiului,
cît şi în momentul procedurii de examinare a
cauzei, dar ridicate nu special pentru efectua-
rea expertizei grafoscopice.
Modelele convenţional – libere pot fi
prezentate ca materiale suplimentare de com-
paraţie pe lângă cele libere şi experimentale. Ele
se conţin în procese-verbale, în cererile de che-
mare în judecată, plângeri, lămuriri, etc., toate
actele care sunt cuprinse în dosarul cauzei.
După cum am observat, identificarea
persoanei se realizează prin examinarea sem-
năturii în litigiu cu modele de comparaţie de
semnături obţinute de la persoanele consi-
derate suspecte. Este cunoscut faptul că, cu
cît expertul va avea la dispoziţie modele mai
multe, cu atât sarcina sa devine mai uşoară, iar
probabilitatea unei erori va fi mai mică.
Referinţe:
1. A. Frăţilă, R. Constantin, Expertiza grafi-
că şi raţionamentul prin analogie, Editura
Tehnica, Bucureşti, 2000.
2. Назначение и производство судебныx
эkcпeptиз, Изд. Юpидичeckaя литepa-
туpa, Москва, 1988.
3. O подготовке материалов о назначении
судебно-почерковедческой экспертизы,
НИЛCЭ МЮ MCCP, Kишинев, 1974.
4. Vasile Burecheşan, Marin Ruiu, Tratat
de tehnică criminalistică, Editura LITLLE
STAR, Bucureşti, 2004.