UNIVERSITATEA VALAHIA DIN TÂRGOVIȘTE, MANAGEMENT, ANUL II

Referat: Procesul de producţie

S.C. Automobile DACIA
S.A.

Profesor Coordonator: Studenţi:

Lect. Dr. Mircea Duică Petre Florin Daniel şi Neaga Vladuț

1
 UNIVERSITATEA VALAHIA DIN TÂRGOVIȘTE, MANAGEMENT, ANUL II

Cuprins

Capitolul 1. Noțiuni teoretice......................................................................................................................3

1.1. Definirea conceptului de proces de producție..............................................................................3
1.2. Tipurile de producţie, concept, criterii de clasificare, caracteristici.............................................4
1.3. Metode de organizare a producţiei de bază..................................................................................6
Capitolul 2. Date generale S.C. Automonile DACIA S.A...........................................................................8
2.1. Scurt istoric.......................................................................................................................................9
Capitolul 3. Studiu de Caz.........................................................................................................................11
Bibliografie................................................................................................................................................13

2
 UNIVERSITATEA VALAHIA DIN TÂRGOVIȘTE, MANAGEMENT, ANUL II

Capitolul 1. Noțiuni teoretice

1.1. Definirea conceptului de proces de producție

Întrprinderile productive îşi realizează funcţiunea de producţie prin desfăşurarea în bune

condiţii a procesului de producţie.

Procesul de producţie contribuie atât la obţinerea diferitelor produse, lucrări şi servicii, cât şi la
crearea unui ansamblu de relaţii de producţie între persoane ce concura la realizarea acestuia.

Conceptul de proces de producţie poate fi definit prin totalitatea acţiunilor conştiente ale
angajaţilor unei întreprinderi, îndreptate cu ajutorul diferitelor maşini, utilaje sau instalaţii asupra
materiilor prime, materialelor sau a altor componente în scopul transformării lor în produse,
lucrări sau servicii cu anumită valoare de piaţă.1

În cadrul unui proces de producţie componenta principală o constituie procesele de

muncă iar în anumite ramuri industriale la acestea se adauga şi anumite procese industriale.
Ţinând seama de aceste componente, conceptul de proces de producţie mai poate fi definit prin
totalitatea proceselor de muncă şi a proceselor naturale ce concura la obţinerea produselor sau la
execuţia diferitelor lucrări sau servicii.

Procesul de producţie poate fi abordat şi sub raport cibernetic, ca un proces destinat să

transforme un set de elemente denumite ieşiri.

Abordat din acest punct de vedere, procesul de producţie poate fi definit prin trei componente:

Ø intrări;

Ø ieşiri;

Ø realizarea procesului de producţie.

1
Badea Florica, Managementul producţiei industriale, Ed. ALL, Bucureşti, 1998.

3
 UNIVERSITATEA VALAHIA DIN TÂRGOVIȘTE, MANAGEMENT, ANUL II

Componenta principală a procesului de munca poate fi definit prin acţiunea muncitorilor

cu ajutorul uneltelor de munca asupra diferitelor materii prime, materiale sau alte componente în
vederea transformării lor în bunuri economice.2

1.2. Tipurile de producţie, concept, criterii de clasificare, caracteristici

Conducerea şi organizarea activităţii de producţie din cadrul întreprinderii se afla într-o

dependentă directă faţă de tipul producţiei.

Prin tip de producţie se înţelege o stare organizatorică şi funcţională a întreprinderii,

determinată de nomenclatura produselor fabricate, volumul producţiei executate pe fiecare
poziţie din nomenclatura, gradul de specializare a întreprinderii, secţiilor şi locurilor de muncă,
modul de deplasare a diferitelor materii prime, materiale, semifabricate de la un loc de muncă la
altul.

În practică se disting 3 tipuri de producţie:

· tipul de producţie în serie,

· tipul de producţie în masă,

· tipul de producţie individual.

Tipul de producţie preponderent ce caracterizează o întreprindere impune metodele şi

tehnicile de organizare a producţiei de bază auxiliare şi de servire precum şi modul de pregătire a
fabricaţiei noilor produse de evidentasi control a activităţii productive.

Tipul de producţie în masă este caracteristic întreprinderilor care fabrica o gamă redusă
de tipuri de produse iar fiecare tip de produs se execută în cantităţi foarte mari, adică în masă.
În condiţiile acestui tip de producţie are loc o specializare a întreprinderii în ansamblu sau pe
secţii şi ateliere până la nivelul locurilor de muncă.3

2
Badea Florica, Bâgu C., Deac V., Managementul productiei industriale, Studii de caz şi aplicaţii practice, Ed. ALL,
Bucureşti, 1998.
3
Bâgu C., Badea Florica s.a., Sisteme de organizare a producţiei, Ed. TRIBUNA ECONOMICĂ, Bucureşti, 2002.

4
 UNIVERSITATEA VALAHIA DIN TÂRGOVIȘTE, MANAGEMENT, ANUL II

La acest tip de producţie deplasarea produselor de la un loc de muncă la altul se face în

mod continuu, de regulă bucată cu bucată, folosindu-se în acest scop mijloace de transport în cea
mai mare parte mecanizate şi automatizate.

Prin caracteristicile sale, tipul de producţie în masa creează condiţii pentru automatizarea
producţiei şi organizarea ei sub formă de linii tehnologice în flux.

Tipul de producţie în serie caracterizează întreprinderile care fabrica o gamă mai largă
de produse în cantităţi mari, mijlocii sau mici.

În raport cu nomenclatura produselor fabricate şi mărimea seriilor de fabricaţie precum şi

gradul de specializare a secţiilor, atelierelor şi a locurilor de muncă, acesta poate fi mai accentuat
sau mai redus, iar deplasarea produselor de la un loc de muncă la altul se face în catitati egale cu
mărimea lotului de transport.

Pentru deplasarea produselor de la un loc de muncă la altul se folosesc mijloace de

transport cu mers continuu, în cazul seriilor mari şi cu mers discontinuu în cazul unor serii mici
de fabricaţie.

La întreprinderile caracterizate prin tipul de producţie în serie amplasarea diferitelor

maşini şi utilaje se face pe grupe omogene sau pe linii de producţie în flux.4

Tipul de producţie individual

Intraprinderile caracterizate prin acest tip de producţie executa o gamă foarte largă de
produse, fiecare fel de produs fiind unicat sau executându-se ian cantităţi foarte reduse.
În cantitatea tipului de produse individuale, diferitele secţii, ateliere şi locuri de muncă sunt
organizate după principiul tehnologic, folosind maşini, utilaje şi forţa de muncă cu caracter
universal pentru a fi adaptate rapid la execuţia unei varietăţi de feluri de produse în condiţii de
eficienta economică.

O altă caracteristică a acestui tip de producţie o constituie faptul că produsele sau piesele
se deplasează de la un loc de muncă la altul bucată cu bucată sau în loturi mici, folosindu-se
pentru deplasare mijloace de transport cu mers discontinuu.

4
Bâgu C., Badea Florica s.a., Sisteme de organizare a producţiei, Ed. TRIBUNA ECONOMICĂ, Bucureşti, 2002.

5
 UNIVERSITATEA VALAHIA DIN TÂRGOVIȘTE, MANAGEMENT, ANUL II

Datorită caracterului de unicat al produselor sau agamei largi de produse, pregătirea

tehnică a fabricaţiei nu este la fel de detaliată ca la tipul producţiei în masă.

1.3. Metode de organizare a producţiei de bază

Pornind de la marea diversitate a întreprinderilor care îşi desfăşoară activitatea în cadrul

economiei naţionale, se pot stabili anumite metode şi tehnici specifice de organizare a acestora
pe grupe de întreprinderi, avându-se în vedere anumite criterii comune.

Asupra metodelor de organizare a producţiei de bază are influenţă gradul de transformare

a produselor finite, precum şi gradul de complexitate a operaţiilor procesului tehnologic.

Primul tip de organizare a producţiei de bază este organizarea producţiei în flux pe linii
de fabricaţie - specifică întreprinderilor care fabrica o gamă redusă de feluri de produse în masa
sau în serie mare.

În aceste cazrui organizarea producţiei în flux se caracterizează în metode şi tehnici

specifice cum sunt: organizarea pe linii tehnologice pe bandă, pe linii automate de producţie şi
ajungându-se în cadrul unor forme agregate superioare la organizarea pe ateliere, secţii sau a
întreprinderii în ansamblu cu producţia în flux în condiţiile unui grad înalt de mecanizare şi
automatizare.

Organizarea producţiei în flux se caracterizează prin:

ü divizarea procesului tehnologic pe operaţii egale sau multiple sub raportul volumului de
muncă şi precizarea celei mai raţionale succesiuni a executării lor,

ü repartizarea excutarii unei operaţii sau a unui grup restrâns de operaţii pe un anumit loc
de muncă,

ü amplasarea locurilor de muncă în ordinea impusă de succesiunea executării operaţiilor

tehnologice,

6
 UNIVERSITATEA VALAHIA DIN TÂRGOVIȘTE, MANAGEMENT, ANUL II

ü trecerea diferitelor materii prime, piese şi semifabricate de la un loc de muncă la altul în

mod continuu sau discontinuu cu ritm reglementat său liber în raport cu gradul de
sincronizare a executării operaţiilor tehnologice;

ü executarea în mod concomitent a operaţiilor la toate locurile de muncă în cadrul liniei de

producţie în flux,

ü deplasarea materialelor, a pieselor, semifabricatelor sau produselor de la un loc de muncă

la altul prin mijloacele de transport adecvate,

ü executarea în cadrul formei de organizare a producţiei în flux a unui fel de produs sau
piesa sau a mai multor produse asemănătoare din punct de vedere constructiv, tehnologic
şi al materiilor prime utilizate.5

5
Bărbulescu C., coordonator, Economia şi gestiunea întreprinderii, Ed.
ECONOMICĂ, Bucureşti, 1995.

7
 UNIVERSITATEA VALAHIA DIN TÂRGOVIȘTE, MANAGEMENT, ANUL II

Capitolul 2. Date generale S.C. Automonile DACIA S.A.

S.C. Automobile DACIA S.A., societate pe acţiuni, a fost înfiinţată în anul 1990 şi îşi
are sediul social în strada Uzinei, nr. 1 din oraşul Mioveni, judeţul Argeş, România. Societatea
este înregistrată la Camera de Comerţ şi Industrie având numărul de ordine J/03/81/13.12.1991
în Registrul Comertuiui şi cu certificat de înregistrare în scopuri de TVA RO160796, seria B
Nr.0125591.

S.C. Automobile DACIA face parte din Grupul RENAULT SĂ care deţine pachetul
majoritar de acţiuni la S.C. Automobile DACIA S.A. (99.43%). RENAULT S.A cu sediul social
în Franţa este deţinătoare a multiple filiale, împreună constituind un grup multinaţional (Renault,
Dacia, Samsung).

Domeniul de activitate pentru S.C. Automobile DACIA este industria autovehiculelor

de transport rutier, pincipala să activitate fiind producţia şi comercializarea pe piaţa României de
vehicule particulare şi utilitare.

Nomenclatorul de produse şi servicii al S.C. Automobile DACIA în 2006 se prezintă

astfel:

• autovehicule DACIA în variantele Logan Berlina, Logan MCV şi utilitare pe benzină şi

motorină

• piese schimb pentru autovebiculele produse

• activităţi de studii şi proiectare pentru industria de automobile6

6
https://www.gruprenault.ro

8
 UNIVERSITATEA VALAHIA DIN TÂRGOVIȘTE, MANAGEMENT, ANUL II

2.1. Scurt istoric

Primele începuturi ale viitoarei unitãţi industriale care astãzi produce autoturisme au fost
legate de fabricarea avioanelor militare IAR pe platforma terasei superioare situatã deasupra
satului Colibaşi, în perioada celui de-al doilea rãzboi mondial. În 1952, aceste clãdiri industriale
au fost folosite cu scopul de a se fabrica piese şi subansamble pentru autocamionul românesc SR
101.
De la aceastã datã, noua întreprindere industrialã ia fiinţã sub numele de ″Uzina de piese
auto Vasile Tudose – Colibaşi″. Colectivul restrâns de muncitori, ingineri, tehnicieni trebuiau sã
facã faţã atât sarcinilor complexe de pregãtire a fabricaţiei, cât şi a condiţiilor mediului
geografic. Aici trebuiau sã fie produse integrat camioane, motoare şi cutii de vitezã aferente,
urmând a se coopera şi cu alte întreprinderi care trebuiau sã livreze echipamente electrice,
rulmenţii, sculele, garniturile şi alte repere.
Datoritã fondurilor de investiţii puse la dispoziţie, în perioada 1953-1955 s-au pus în
funcţiune mai multe secţii, executându-se totodatã şi lucrãri necesare asigurãrii cu energie
electricã, apã, încãlzire, cãi de acces uzinale.
Astfel, în 1955, numãrul salariaţilor ajunge la 1108, din care 772 muncitori, iar producţia
globalã creşte de peste 8,5 ori faţã de anul 1953.
În 1953 se înfiinţeazã la Ştefãneşti, Grupul Şcolar Profesional, principala sursã de
muncitori calificaţi a uzinei, iar în 1962 ia fiinţã a şcoalã tehnicã postlicealã şi o şcoalã tehnicã
de maiştri seralã, ce a reuşit sã asigure parţial necesarul de cadre specializate.
Problematica creşterii şi promovãrii cadrelor tinere a avut ca rezultat recrutarea şi
trimiterea în perioada 1959-1963, a 21 de muncitori la facultate, care dupã încheierea studiilor s-
au reîntors ca ingineri.
În anul 1963 întreprinderea ia denumirea de ″Uzina de piese auto Colibaşi″. Uzină a
cunoscut în perioada urmãtoare o mare dezvoltare, produsele realizate fiind cunoscute atât în ţarã
cât şi peste hotare.
Construcţia Uzinei de Autoturisme Mioveni a început în 1966. După semnarea unui contract de
licenţă între Renault şi statul român în 1968, începe fabricaţia modelului Dacia 1100 sub licenţa
R8, urmat în 1969 de Dacia 1300 sub licenţa R12. Între anii 1970-1980, Dacia dezvoltă o

9
 UNIVERSITATEA VALAHIA DIN TÂRGOVIȘTE, MANAGEMENT, ANUL II

întreagă gamă de modele care va cuprinde mai multe tipuri de vehicule de persoane şi utilitare.
Şi după anul 1978, Automobile Dacia continuă autonom producţia de autoturisme derivate din
gama Renault 12. Anul 1995 este marcat de lansarea primului autoturism de concepţie 100%
românească, Dacia Nova.

În 1998, anul în care s-au aniversat trei decenii de la producerea primului automobil Dacia, de
pe porţile uzinei a ieşit autoturismul cu numărul 2.000.000. În acelaşi an întreprinderea a obţinut
Certificatul de Atestare a Implementării Sistemului Calităţii ISO 9001.

10
 UNIVERSITATEA VALAHIA DIN TÂRGOVIȘTE, MANAGEMENT, ANUL II

Capitolul 3. Studiu de Caz

Producția Dacia în România scade constant de cinci ani încoace, puțin câte puțin. În 2017
a atins minimul ultimilor cinci ani. Chiar dacă atunci când comparăm cifrele din 2017 cu cele din
2016 scăderea este de numai 2%, cifrele arată mai îngrijorător când privim unități de timp mai
mari. Spre exemplu, față de anul record de producție al Dacia în România, 2013, scăderea este de
8,3%. Iată producția Dacia realizată în România, în ultimii șase ani.

ü 2017: 313.883 unități

ü 2016: 320.457 unități

ü 2015: 339.204 unități

ü 2014: 338.593 unități

ü 2013: 342.620 unități

ü 2012: 307.150 unități

Practic, până în 2013, inclusiv, Dacia bătea în fiecare an record după record de producție
la Mioveni. Din 2014 a început scăderea, puțin câte puțin, astfel că cifrele comparate de la an la
an nu sunt îngrijorătoare. Pentru 2017 vs. 2016 avem o scădere de 2%.

Dacă privim unități de timp mai mari vedem însă că în 2017 producția Dacia în România a
scăzut cu 8,3% față de 2013.

Liderii Grupului Renault au declarat mereu că uzină din România trebuie să-și mențină
competitivitatea pentru a atrage noi proiecte, iar acest lucru s-a și întâmplat. Doar că,
concomitent cu „pornirea motoarelor” uzinei Tanger din Măroc producția din această fabrică a
tot crescut, iar cea din România s-a tot diminuat.

În 2016 cele două uzine Renault din Măroc a produs circa 345.000 mașini Dacia.

11
 UNIVERSITATEA VALAHIA DIN TÂRGOVIȘTE, MANAGEMENT, ANUL II

Renault produce mașini Dacia în Măroc în două uzine (Tanger și Casablanca), iar în România
există o singură fabrică (Mioveni).

Automobile Dacia a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 20,7 mld. Lei (4,6 mld.
Euro), în creştere cu 8,3% faţă de anul precedent, potrivit datelor companiei, valoare ce îi
consolidează poziţia de cea mai mare companie după cifra de afaceri. De asemenea, suma
afacerilor grupului francez Renault a urcat anul trecut la 5,1 miliarde de euro pe toate companiile
pe care le deţine în România, fiind pentru prima dată când francezii depăşesc acest prag.

Potrivit lui Liviu Bocşaru, directorul financiar (CFO) al Dacia, evoluţia pozitivă a fost
determinată de creşterea modelului Duster, chiar şi pe final "de carieră", dar şi de producţia de
componente ce au fost livrate către celelalte uzine ale Grupului Renault. „Mă refer la
componentele de vehicule SKD care şi-au dublat volumul, la motoare, şasiuri şi piese de schimb,
produse pe platforma de la Mioveni “.

Profitul net al Automobile Dacia a fost de 456 mil. lei (101,3 mil. euro) anul trecut, în
creştere de la 447 mil. lei în 2015, propunerea companiei fiind de a reinvesti o mare parte în
aparatul industrial de la Mioveni, cu scopul de a menţine competitivitatea uzinei pe termen lung.

Surprinzător poate să fie și faptul că, de câțiva ani încoace, se vând mai multe Dacia noi
în Măroc decât în România. Cele mai recente date de vânzări, pe 2016, arată că în Măroc au fost
comercializate 43.408 Dacia noi, iar în România au fost comercializate 38.861 Dacia noi. Cel
mai probabil datele de vânzări pe 2017 vor releva un ecart similar.

Revenind la producția Dacia din România, în 2017 au fost produse la Mioveni:

· 205.565 Dacia Duster

· 40.837 Dacia Sandero

· 34.935 Dacia Logan MCV

· 32.546 Dacia Logan

12
 UNIVERSITATEA VALAHIA DIN TÂRGOVIȘTE, MANAGEMENT, ANUL II

Toate aceste date sunt de la ACAROM și sunt disponibile public. Pe lângă mașinile
fabricate la Mioveni, uzină din România a livrat și 45.036 SKD-uri (caroserii semi-asamblate cu
destinație Algeria), o creștere de 6,7% față de 2016 (42.193 unități).7

Bibliografie

ü Badea Florica, Managementul producţiei industriale, Ed. ALL, Bucureşti, 1998.

ü Bărbulescu C., coordonator, Economia şi gestiunea întreprinderii, Ed. ECONOMICĂ,

Bucureşti, 1995.

ü Bâgu C., Badea Florica s.a., Sisteme de organizare a producţiei, Ed. TRIBUNA
ECONOMICĂ, Bucureşti, 2002.

ü https://www.gruprenault.ro

7
https://www.gruprenault.ro

13