18. Activitate 3.

1 Dezbatere online

Reflectați și documentați-vă asupra următoarelor teme de dezbatere:

 Ce rol are disciplina DP în formarea viitorului adult? Viziunea, misiunea disciplinei.
 Care considerați că sunt metodele/ tehnicile eficiente în abordarea acestei discipline?
Descrieți experiențe din practica personală.
 Cum pot fi infuzate aceste abordări didactice și la celelalte discipline din învățământul
primar? De exemplu, cum se poate face dezvoltare personală la o oră de matematică? (nu
doar invers)
 
Citiți și intervențiile altor colegi, oferindu-le un scurt feedback (pentru cel puțin trei dintre
aceștia!). 
Continuați acest dialog și în cadrul activităților online sincron (webinar), cu sprijinul
formatorului.

Disciplina ,,Dezvoltare personală” contribuie la dezvoltarea emoţională, socială şi pentru

carieră a elevului. Dezvoltarea personală include activități și experiențe care au scopul final
de a îmbunătăți starea de conștientizare, dezvoltare a talentelor și abilităților personale,
îmbunătățirea calității vieții și contribuirea la realizarea aspirațiilor și viselor personale.

            Prin această disciplină, elevii vor conștientiza cine sunt, îşi vor analiza emoţiile pe
care le au, se vor raporta sănătos la ceilalţi, vor fi motivaţi să înveţe cu succes.
            În cadrul disciplinei, se formează în primul rând abilităţi şi se dezvoltă atitudini,
finalitatea fiind dobândirea încrederii în sine, starea de bine a copiilor, pregătirea lor
pentru viaţă si pentru viitor.

             Metodele şi tehnicile eficiente în abordarea acestei discipline sunt:  jocul didactic,

jocul de rol, dezbaterea, experimentul, simularea, conversaţia euristică, conversaţia în
grup, brainstorming,  turul galeriei, cubul. Acestea vor avea drept scop:

Ø  Explorarea de situaţii noi

Ø   Provocarea unor comportamente şi emoţii pentru diagnosticarea unei probleme

Ø  Antrenarea în găsirea soluţiilor

          Disciplina vizează anumite competenţe ce contribuie la realizarea profilului de

formare al absolventului de ciclu primar. Astfel, identificăm:
            - competența de a învăța să înveți, prin formularea de întrebări, pentru clarificarea
și utilizarea unor metode simple de a învăța și a activa cunoștințe anterioare;

            - competențele sociale şi civice, prin manifestarea interesului pentru autocunoaştere

și punerea în practică a unor norme elementare de conduită în contexte cotidiene:

            - spiritul de inițiativă și antreprenoriatul, prin manifestarea curiozităţii în

abordarea de sarcini noi şi neobişnuite de învăţare, fără teama de a greşi, asumarea unor
sarcini simple cu hotărâre, angajament, iniţiativă, creativitate, cooperare, identificarea
utilităţii unor meserii/profesii.

            Profilul de formare al elevului, din această perspectiva, vizează trei dimensiuni ale
dezvoltării personalității elevului:

            - Manifestarea interesului pentru autocunoaştere şi a atitudinii pozitive faţă de sine

şi faţă de ceilalţi;

            - Exprimarea adecvată a emoţiilor în interacţiunea cu adulţi şi copii cunoscuţi;

            - Utilizarea abilităţilor şi a atitudinilor specifice învăţării în context şcolar.

            Metodele şi tehnicile permit utilizarea unei palete largi de resurse care antrenează şi
motivează elevii.

 Jocul de rol şi simularea (dramatizare, marionete, teatru) pregătesc copilul pentru situaţii
reale de viaţă şi facilitează dezvoltarea comunicării verbale şi nonverbale, a empatiei, a
toleranţei.

Lucrul în echipă antrenează strategiile de rezolvare a conflictelor şi modalităţile de

comunicare eficientă.

Problematizarea oferă oportunitatea de a căuta soluţii pentru diferite situaţii de tip

investigativ şi de a stimula curiozitatea elevilor. Exerciţiile şi jocurile  combină mişcarea,
verbalizarea, manipularea unor obiecte. Conversaţia euristică, dezbaterea şi discuţiile de
grup permit elevilor să se raporteze, să înveţe şi să valorizeze atât experienţa personală, cât
şi experienţa colegilor. Metode activ- participative folosite: Turul galeriei, Ciorchinele,
Pălăriile gânditoare, Cubul, Explozia stelară           

            Tehnicile specifice dezvoltării gândirii critice asigură exprimarea propriilor opinii.
Utilizarea unor secvenţe din filme sau a imaginilor din planşe/cărţi de poveşti reprezintă,
printre altele, suporturi intuitiv-concrete, indispensabile învăţării la această vârstă.
Din experiența personală am constatat că preferatele copiilor sunt filmulețele
motivaționale. Copiii învaţă că fiecare problem are o rezolvare(soluție), ce este încrederea
în sine, cum să-şi exprime emoţiile, modalităţile concrete de a relaţiona cu familia şi
prietenii,  achiziţionează cunoştinţe, exersează diferite abilităţi şi îşi formează atitudini
despre muncă.  

 De asemenea, am încurajat elevii să participe la evenimente educaţionale: expoziţii,

festivaluri, târguri, ateliere de lucru etc., care să valorifice rezultatele activităţii lor.

 Aplicația 1

 Titlul: Martinel vrea să se simtă bine

 Mărimea grupului: 18 elevi

 Timp: 40 de minute

 Materiale:

 · un ursuleţ de pluş

· o minge de mici dimensiuni

  Obiective:

· identificarea persoanelor care îi pot ajuta să se simtă bine

· găsirea de soluţii creative la problemele cu care se confruntă

Desfăşurarea activităţii :

Învăţătorul va cere elevilor să se aşeze în cerc, stând pe scaune. El va sta pe un scaun în

mijloc şi va prezenta personajul “Martinel”. Pentru ca elevii să aibă imaginea personajului
va utiliza un ursuleţ de pluş. Învăţătorul va prezenta începutul unei poveşti care îl are ca
personaj principal pe “Martinel”. După ce începutul poveştii este spus, copiii vor fi invitaţi
să continue pe rând povestea indicând persoane / personaje care l-ar putea ajuta pe
“Martinel” să se simtă bine, precum şi să dea soluţii pentru problemele cu care acesta se
confruntă. Indicarea copilului care este la rând pentru continuarea poveştii se face prin
aruncarea de către profesor a unei mingi de mici dimensiuni către acesta.

 Activitatea se finalizează atunci când toţi copiii prezintă varianta proprie.

 Evaluare / Feedback

 Copii vor primi o fişă pe care este desenat un ursuleţ şi vor avea drept sarcină să-l coloreze
cu o culoare care pentru ei semnifică starea de bine (Coloraţi ursuleţul cu o culoare care
credeţi voi că arată că el se simte bine). Ursuleţii vor fi lipiţi pe un poster pe care este
desenat un curcubeu (“curcubeul fericirii”).

 Povestea: Martinel este un ursuleţ care trăieşte împreună cu familia sa în Pădurea Veselă.

El mai are o soră mai mare, Martinica şi un fraţior mai mic, Maronel. Ursul Marin şi
ursoaica Marina sunt foarte mândri de copiii lor şi au grijă să nu le lipsească nimic.
Martinel are o mulţime de prieteni cu care se joacă atât la şcoală, cât şi acasă. Chiar dacă
nu are motive, în ultimul timp, ursuleţul este abătut şi nu are chef de nimic. Martinel crede
că prietenii săi nu sunt prieteni adevăraţi pentru că nu se joacă numai cu el şi au şi alţi
prieteni, că mama şi tatal său nu-l iubesc suficient pentru că nu i-au cumpărat cel mai nou
joc pe calculator, ba l-au şi certat atunci când a întârziat la şcoală, că fraţii săi au mai mult
timp pentru joacă decât el. La şcoală a început să nu mai fie atent pentru că este preocupat
de ceea ce i se întâmplă. Ar vrea să-l ajute cineva să devină iarăşi ursuleţul bine dispus care
era înainte. S-a hotărât să apeleze la ........................... care i-a dat următorul
sfat...............................................

 -Jocul "Baloane vesele şi triste". După ce se umflă câteva baloane cu ajutorul copiilor,

aceştia vor desena pe baloane stări şi trăiri emoţionale preferate: bucurie, tristeţe, furie.
Aşadar, copiii trebuie să identifice diferite stări emoţionale, să confere etichete verbale
acestor stări şi să interpreteze în faţa celorlalţi un rol.  Baloanele se vor arunca în aer.
Copiii le vor prinde pe rând şi se vor identifica cu ele, experimentând toate trăirile.

-Jocul "Mersul emoţiilor". Elevii stau pe scaune într-o parte a sălii de clasă. Prin tragere la
sorți se alege câte un elev ce va merge în cealaltă parte a sălii. Acesta mimeaza o stare/ o
emotie, iar un elev din grup va parcurge traseul lent, rapid, nervos etc, în functie de starea
emotională sugerată.

 Aplicația 2

Realizarea unui desen colaborativ numit „Clasa noastră”, pe o coală mare (de exemplu trei
coli de flip-chart lipite între ele), fiecare copil desenându-l pe colegul cu care a lucrat la
activitatea de discuție în perechi, împreună cu element distinctiv pentru preferințele
acestuia (de ex. o minge de fotbal) și scriindu-i numele pentru identificare.

 Evaluare / Feedback Expunerea desenului în clasă.

Dezvoltarea personală se poate face și cu ajutorul Matematicii, întrucât această disciplină
sprijină cultivarea curiozității față de rezultate științifice și aflarea adevărului, utilizarea
raționamentelor simple în expunerea părerii personale, aplicarea demersurilor
investigative, manifestarea interesului pentru sănătatea propriei persoane și pentru un
mediu curat, aplicarea unor reguli elementare de igienă personală și de comportament
responsabil în raport cu mediul.