Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
doc
CUPRINS:
I.1.Istoric
I.2.Portofoliul de produse, marci si activitate
I.3.Misiune si valori
I.4.Structura si distributia pe zone geografice
II.Analiza mediului de marketing al firmei GlaxoSmithKline
II.1.Analiza SWOT
II.2.Analiza PEST
II.3.Analiza Porter( cele 5 forte concurentiale )
II.4.Analiza Boston Consulting Group
I.1.Istoric
1
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-companiei-farmaceutice-glaxosmithklinedoc 1/33
7/16/2019 Analiza Companiei Farmaceutice GlaxoSmithKline.doc
însă GSK a fost înfiinţată la sfârşitul anului 2000 printr-o fuziune a două
mari
companii farmaceutice şi grupuri de produse de consum - Smithkline
Beecham şi
Glaxo Wellcome. Aceste evoluţii reflectă natura industriei globale în
domeniul farmaceutic
profit şi care cu companii
necesită resurse care sunt competitive la un nivel înalt de
substanţiale
pentru a investi în dezvoltarea pe termen lung de noi produse.
1715 - Plough farmacia Curţii, precursorul lui Allen şi Hanburys Ltd, este stabilită la
Londra de către Silvanus Bevan.
1830- K John Smith şi fratele si cumnatul sau, John Gilbert, a deschis o farmacie la
Philadelphia, în 1830. Când John Gilbert a decis să se retragă, Smith s-a alăturat lui George
fratele său mai mic. Compania a devenit în scurt timp un lider în comerţul de medicamente.
1842 - Thomas Beecham a fost fondatorul organizaţiei Beecham. Nascut in Oxfordshire,
Anglia, în 1820. Beecham s-a mutat în oraşul Wigan, în nordul Angliei. dupa ce a terminat cu
distribuirea directa pe piata a devenit proprietarul unui magazin.Pentru ca vânzările de pastile
Beecham , laxative, au crescut, a început să se concentreze pe fabricarea şi comercializarea
pe piata naţionala.
1859 - Beecham a închis magazinul său în Wigan şi sa mutat la St Helens, un alt oraş industrial
la câţiva kilometri distanţă, unde el a deschis prima fabrica Beecham. Astfel, Beecham a
conceput metode mecanizate de producţie , un pas necesar, deoarece pieţele sale de distributie
cuprindeau acum Africa si Australia.
1865 - Mahlon Kline s-au alăturat Smith & Shoemaker, ca John Smith K & Co. Avid dupa
informaţii despre toate aspectele legate de afaceri, Kline conştiincios a dobândit o cunoaştere
ştiinţifică de droguri şi de medicamente prin participarea la cursuri la Colegiul Philadelphia de
Farmacie.
1873 - Povestea Glaxo a inceput cu Joseph Nathan, fiul unui croitor Londra, care a emigrat în
Australia în 1853, la vârsta de 17 ani. După câţiva ani, sa mutat la Noua Zeelandă şi s-a
alăturat cumnatului sau într-o afacere de merchandising general, devenind un partener în
1861. În 1873,
înfiinţată. după cecomerciale
Legăturilor parteneriatul a fost dizolvat,
puternice cu LondraJoseph Nathan and
au continuat şi unCompany a fost
birou a fost deschis
în 1876.
O fabrica fost construita la Bunnythorpe în Noua Zeelandă de produse de lapte praf care a
fost vândut în principal în vrac pentru catering şi clienţii militari. Odată cu utilizarea tot mai
mare de lapte praf ca un aliment pentru sugari, în special cand caracteristicile sale de
sănătate au fost realizate, familia Natan a schimbat numele produsului de la Defiance lapte
praf la Glaxo marcă de lapte praf, o denumire înregistrată în 1906.
1875 - Numele companiei a fost schimbat la Smith, Kline în 1875. Pe la mijlocul anilor
1890, a fost cea mai mare casa en-gros de medicamente în zona Philadelphia. Compania a
prosperat şi a fabricat o gamă largă de medicamente de bază.
2
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-companiei-farmaceutice-glaxosmithklinedoc 2/33
7/16/2019 Analiza Companiei Farmaceutice GlaxoSmithKline.doc
1880 - Henry Wellcome s-a născut în 1853 la o fermă în Midwest ,SUA. El a fost influenţat
de la o vârstă fragedă, de unchiul său, un medic care a lucrat, de asemenea, intr-o farmacie.
Wellcome a absolvit Colegiul Philadelphia de Farmacie în 1874 şi s-au alăturat şi McKesson
Robbins, in conducerea firmei de farmaceutice. Ca un agent de vânzări, el a călătorit extensiv
în Americaafaceri.
viitoarele de Sud In
şi a1880
studiat pădurile Wellcome
Burroughs cinchona şi&producţia de chinină, un preludiu la
Company a fost înfiinţata. Wellcome a
continuat să mareasca cifra de afaceri şi a călătorit extensiv. . El a contribuit la progresul
medicinei şi a industriei farmaceutice.
1885 - Joseph Thomas Beecham, fiul lui s-au alăturat de afaceri în anii 1860 şi, treptat, a
preluat conducerea afacerii. Prin 1885, vânzările de pastile Beecham marca de laxativ a
crescut atât de mult încât fabrica iniţială a devenit prea mica. O nouă fabrică, a deschis în St
Helens, a fost deschisa ca fiind "mai mult un palat decât o fabrică", şi a fost prima din zona
care a avea energie electrica. Într-un an, reclame au fost plasate în peste 7.000 de ziare din
intreaga lume.
1891 - Compania originala, pe care John Smith K a fondat-o a trecut prin numeroase fuziuni
şi achiziţii. Probabil cel mai important şi de anvergură fapt, a fost absorbţia companie
franceze în 1891, Richards . Aceasta combinatie a dat companiei un inventar de sute de
produse variate, inclusiv parfumuri fine, tonice, ulei de păr, sirop de tuse. Acesta a marcat
intrarea companiei in primele branduri de consum. De creşterea pentru Smith, Kline la
începutul anilor 1900 a fost responsabila descoperirea lui Joseph Anglia, Neurophosphates
Eskay , folosit mai ales în tratamentul tulburărilor nervoase. Neuro a rămas pe lista de
companii până în 1971.
1902 - The Wellcome Tropical Research Laboratories au fost deschis oficial în 1902.
Wellcome's US filială in Statelor Unite a fost deschis în New York în 1906 .Studiile de
cercetare în anii 1920 au inclus răspunsurile imunitare primar şi secundar , producerea de
insulină, introducerea unor noi forme de vaccin difteric, precum şi dezvoltarea unui vaccin
al febrei galbene. Sir Henry Wellcome a murit în 1936, la vârsta de 82, lăsând Wellcome
Trust, o fundatie de caritate pentru a sprijini cercetarea medicala la nivel mondial.
1904 - Henry Wellcome angajeaza pe Henry Dale, pentru a descoperi şi a studia, printre
altele, histamina şi modul în care impulsurile nervoase sunt transmise.
1906 - Glaxo este înregistrată de Joseph Nathan şi Co ca o marcă comercială pentru laptele
praf. O filială Burroughs Wellcome este creata în New York.
1910 - "Blue Line", se adaugă la Smith, Kline şi o gamă variata de loţiuni din iederă,
comprimate de fier şi pastile .
3
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-companiei-farmaceutice-glaxosmithklinedoc 3/33
7/16/2019 Analiza Companiei Farmaceutice GlaxoSmithKline.doc
1919 - Alex C Maclean stabileşte Macleans Ltd, de fabricaţie proprie de produse realizate
numai de chimişti.
1924 - Vitamina D denumita Ostelin devine primul produs Glaxo din gama farmaceutice.
1926 - Pulberile Beecham, analgezice şi medicamente ale tractului respirator au fost
introduse pe piata.
1929 - Smith, Kline and French Company este redenumit Smith Kline şi laboratoarele
franceze şi devine mai concentrat pe cercetare.
1936 - Sir Henry Dale de Wellcome primeste Premiul Nobel pentru Medicină pentru
munca sa în transmiterea chimica a impulsurilor nervoase .
1938 - Beecham dobândeşte Macleans Ltd şi Proprietaries Eno's SRL pasta de dinti
Macleans şi de Lucozade bautura energizanta, se adaugă la linia de produse Beecham
1945 -. Beecham Group Lt. înlocuieste Beecham pastile Ltd şi Beecham Estates Ltd -
cunoscut mai târziu ca Beecham Group plc - şi încorporează Beecham laboratoare de
cercetare.
1947 - Glaxo este listată la Bursa din Londra. Noile laboratoare Beecham sunt stabilite la
Brockham Park din Surrey, Anglia.
1948 - Vitamina B12 este izolată de oamenii de stiinta Glaxo pentru tratamentul anemiei
pernicioase. Streptomicină pentru tratamentul tuberculozei este produs de oamenii de ştiinţă
Glaxo.
1949 -Beecham Group Ltd dobândeşte, CL Bencard Ltd, o companie specializata in vaccinuri
alergenice.
1950 - Thorazin
este introdus (clorpromazină),
pe piata farmaceutica.unProdusul
anti-psihotic de la Smith
va revolutiona Kline şi compania
tratamentul franceză,
bolilor mintale în anii
1950 şi a devenit produsul de referinţă în prima generaţie de medicamente la nivelul
sistemului nervos central.
4
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-companiei-farmaceutice-glaxosmithklinedoc 4/33
7/16/2019 Analiza Companiei Farmaceutice GlaxoSmithKline.doc
1963 - Betnovate (betametazonă) devine primul din gama Glaxo de steroizi tratamente boli
de piele. La mijlocul anilor 1960, Smith Kline şi Compania franceză dobândeşte RIT
(Recherche et Therapeutiques Industrie), vaccinurile devin o afacere.
1968 - Septrin (cotrimoxazol), anti-bacterian din este introdus de Wellcome.
1969 - Ceporex, primul Glaxo's antibiotice orale din clasa cefalosporinelor, este introdus pe
piata. Smith Kline şi French intră in industria laboratoarelor prin achiziţionarea de şapte
laboratoare în Statele Unite şi unul în Canada.
1970 - Burroughs Wellcome Inc mută facilitatea de producţie de la New York la Greenville,
Carolina de Nord.
1971 - Wellcome lansează vaccinul rubeolic. Burroughs Wellcome Inc deschide site-ul său
de cercetare la Research Triangle Park, Carolina de Nord.
1986 -. Beecham dobândeşte firma SUA Norcliff Thayer, adăugând tablete antiacide
Rangers şi Oxy de îngrijire a pielii , la portofoliului său.
5
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-companiei-farmaceutice-glaxosmithklinedoc 5/33
7/16/2019 Analiza Companiei Farmaceutice GlaxoSmithKline.doc
1988 -Premiul Nobel pentru medicina este atribuit lui George Hitchings şi Gertrude Elion,
Burroughs Wellcome Inc, şi a lui Sir James Black, care au lucrat la Fundaţia Wellcome şi
Smith Kline şi laboratoarele franceze, " pentru descoperirile lor de principii importante de
tratament pentru droguri. "
1991 - SmithKline Beecham se mută sediul global la New Horizons Curţii de la Brentford,
Anglia.
1992 - Havrix SmithKline Beecham's vaccinul hepatitei A , inactivat, este lansat în şase
pieţe europene.
1995 - Glaxo Wellcome şi fuzionează pentru a forma , Glaxo Wellcome dobândeşte piata din
California, pe bază de Affymax, un lider în domeniul chimiei combinatorice.
1996 - Parteneriat Comunitar este stabilit de SmithKline Beecham să se concentreze asupra
filantropia comunitate de asistenţă medicală pe bază. SmithKline Beecham serviciile de
asistenţă medicală este format prin combinarea laboratoarele clinice, de gestionare a bolilor şi
diversificarea serviciilor farmceutice.
6
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-companiei-farmaceutice-glaxosmithklinedoc 6/33
7/16/2019 Analiza Companiei Farmaceutice GlaxoSmithKline.doc
7
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-companiei-farmaceutice-glaxosmithklinedoc 7/33
7/16/2019 Analiza Companiei Farmaceutice GlaxoSmithKline.doc
Pe piaţa produselor farmaceutice, dintre care multe se numără printre liderii de piaţă:
•OTC- medicamente fara prescriptie medicala, inclusiv alli, Gaviscon şi Panadol
produse dentare , cum ar fi Aquafresh şi Sensodyne
•
I.3.Misiune si valori
GlaxoSmithKline este una dintre cele mai mari companii farmaceutice din lume, iar
preocuparea companiei
tratarea si prevenirea estemai
celor aceea de adintre
multe dezvolta medicamente si vaccinuri care sa ajute la
afectiuni.
8
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-companiei-farmaceutice-glaxosmithklinedoc 8/33
7/16/2019 Analiza Companiei Farmaceutice GlaxoSmithKline.doc
Misiunea GSK in lume este imbunatatirea calitatii vietii oamenilor, oferindu-le posibilitatea
sa realizeze mai multe, sa se simta mai bine si sa traiasca mai mult.
Spiritul GlaxoSmithKline
GlaxoSmithKline (GSK) este una dintre cele mai mari companii farmaceutice din Europa si
din lume. Compania s-a impus ca lider mondial in urmatoarele arii terapeutice majore:
Antibiotice/ Antivirale
Sistemul Respirator
Sistemul Nervos Central
Gastro-intestinal/Metabolic
De asemenea, compania este unul dintre lideri in importanta arie a vaccinurilor si are un
portofoliu semnificativ, aflat intr-o continua dezvoltare in domeniul oncologic.
Conform rezultatelor anului 2004, GlaxoSmithKline la nivel global a totalizat vanzari de 37,2
miliarde USD si un profit brut de 11,1 miliarde USD.
GSK are 110.000 de angajati in 80 de tari. Dintre acestia, peste 40.000 lucreaza in vanzari si
marketing, alcatuind cea mai mare forta de vanzari din domeniul farmaceutic. In jur de 35,000
de angajati muncesc in cele 80 de unitati de productie din 37 de tari, iar peste 15.000 de
angajati in cercetare si dezvoltare.
9
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-companiei-farmaceutice-glaxosmithklinedoc 9/33
7/16/2019 Analiza Companiei Farmaceutice GlaxoSmithKline.doc
GlaxoSmithKline.
- In fiecare zi, peste 10 milioane de pachete de medicamente se produc la fabricile
GlaxoSmithKline din intreaga lume.
De asemenea, compania este implicata intr-o serie de initiative globale menite sa previna si sa
combata problemele de sanatate in tarile in curs de dezvoltare: accesul la medicamente si
ingrijire pentru persoanele afectate de HIV/ SIDA (prin programul “Positive Action”),
eliminarea filariozei limfatice( leucemie), eliminarea malariei, accesul la vaccinuri.
10
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-companiei-farmaceutice-glaxosmithklinedoc 10/33
7/16/2019 Analiza Companiei Farmaceutice GlaxoSmithKline.doc
11
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-companiei-farmaceutice-glaxosmithklinedoc 11/33
7/16/2019 Analiza Companiei Farmaceutice GlaxoSmithKline.doc
Examinarea factorilor care determină succesul sau eşecul unei companii (afaceri), a
determinat crearea unor metodologii specifice de analiză şi diagnosticare a activităţii
companiei (afacerii). Managementul strategic este procesul prin care o firmă poate obţine
efecte materializate în creşterea semnificativă a performantelor sale, în consolidarea poziţiei
ei pe piaţă şi anume prin elaborarea, implementarea şi controlul strategiei firmei în vederea
realizării misiunii asumate şi asigurării avantajului competitiv.
Formularea strategiei companiei este procesul prin care managementul defineşte
misiunea ei strategică, deduce obiectivele strategice necesare realizării misiunii, alege
strategia adecvată atingerii obiectivelor şi precizează modalităţile punerii în operă a acesteia.
Luarea deciziilor strategice privind definirea misiunii firmei, stabilirea obiectivelor strategice
şi a strategiei necesare atingerii lor, aplicarea planului care materializează strategia respectivă,
se bazează pe un amplu proces de analiză şi evaluare a mediului de acţiune a firmei, a situaţiei
competitivităţii ei în acest mediu şi a situaţiei firmei, a capacităţii acesteia de a înfrunta
schimbările produse în mediu.
Managementului strategic îi este specifică, în esenţă, analiza continuă, pe de o parte, a
mediului extern al firmei pentru a anticipa sau sesiza la timp schimbările din cadrul acestuia
iar pe de altă parte, a situaţiei interne a firmei pentru a evalua capacitatea ei de a face faţă
schimbărilor. Metoda de analiză a mediului, a competitivităţii şi a firmei pe care o prezint în
continuare, este analiza SWOT. Prin intermediul său şi (sau) al altor analize cum ar fi: analiza
situaţiei industriei şi a atractivităţii acesteia, analiza competiţiei, autoanaliza firmei şi a forţei
ei competitive, managementul de vârf al firmei poate anticipa schimbările şi elabora,
implementa strategia optimă pentru a asigura prosperitatea firmei. Metodele de analiză a
mediului, a competitivităţii şi a firmei pot folosi şi eventualilor investitori pentru a-şi plasa
investiţiile sau firmelor de consultanţă financiară.
SWOT reprezintă acronimul pentru cuvintele englezeşti „Strengthts” (Forţe, Puncte
forte), „Weaknesses” (Slăbiciuni, Puncte slabe), „Opportunities” (Oportunităţi, Şanse) şi
„Threats” (Ameninţări). Primele două privesc firma şi reflectă situaţia acesteia, iar
următoarele două privesc mediul şi oglindesc impactul acestuia asupra activităţii firmei.
Punctele forte ale firmei sunt caracteristici sau competenţe distinctive pe care aceasta le
posedă la un nivel superior în comparaţie cu alte firme, îndeosebi concurente, ceea ce îi
asigură un le
care firma anumit avantaj
realizează maiînbine
faţa decât
lor. Altfel prezentat,
firmele punctele
concurente, forte, reprezintă
sau resurse pe care leactivităţi
posedă şipe
care depăşesc pe cele ale altor firme.
Punctele slabe ale firmei sunt caracteristici ale acesteia care îi determină un nivel de
performanţe inferior celor ale firmelor concurente. Punctele slabe reprezintă activităţi pe care
firma nu le realizează la nivelul propriu celorlalte firme concurente sau resurse de care are
nevoie dar nu le posedă.
„Oportunităţile” reprezintă factori de mediu externi pozitivi pentru firmă, altfel spus
şanse oferite de mediu, firmei, pentru a-şi stabili o nouă strategie sau a-şi reconsidera strategia
existentă în scopul exploatării profitabile a oportunităţilor apărute. „Oportunităţi” există
pentru fiecare firmă şi trebuie identificate pentru a se stabili la timp strategia necesară
fructificării
activităţilor lor sau pot fi create, îndeosebi
de cercetare-dezvoltare, adică apeunor
bazainovări
unor rezultate spectaculoase
de anvergură ale chiar
care pot genera
12
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-companiei-farmaceutice-glaxosmithklinedoc 12/33
7/16/2019 Analiza Companiei Farmaceutice GlaxoSmithKline.doc
noi industrii sau domenii adiţionale pentru producţia şi comercializarea de bunuri si servicii.
„Ameninţările” sunt factori de mediu externi negativi pentru firmă, cu alte cuvinte
situaţii sau evenimente care pot afecta nefavorabil, în măsură semnificativă, capacitatea firmei
de a-şi realiza integral obiectivele stabilite, determinând reducerea performanţelor ei
economico-financiare. Ca şi în cazul oportunităţilor, „ameninţări” de diverse naturi şi cauze
pândesc permanent
reconsidere planurilefirma, anticiparea
strategice sau sesizarea
astfel încât lorsau
să le evite la timp
să le permiţând firmei
minimalizeze să-şi Mai
impactul.
mult, atunci când o ameninţare iminentă este sesizată la timp, prin măsuri adecvate ea poate fi
transformată în oportunitate.
Aplicarea analizei SWOT este facilitată dacă se foloseşte o listă de probleme care
trebuie urmărite în cadrul analizei şi ale căror răspunsuri sunt relevante pentru evaluarea
situaţiei de fapt a mediului şi a firmei. Este recomandabil ca problemele urmărite în ceea ce
priveşte punctele forte, punctele slabe, oportunităţile şi ameninţările să aibă o anvergură
necesară pentru a fi cu adevărat probleme strategice, să aibă legătură cu planurile strategice şi
să ofere indicii semnificative pentru evaluarea judiciozităţii acestora şi, la nevoie, pentru
reconsiderarea lor. O parte din principalele probleme de urmărit în cadrul analizei SWOT sunt
prezentate în continuare, ele pot fi folosite drept referinţă pentru efectuarea unei analize, dar
pot şi este preferabil să fie completate cu alte probleme specifice firmei în cauză.
Ameninţarea cea mai puternică, în prezent, este reprezentată de criza economică care se
manifestă peste tot in lume. Această ameninţare poate afecta activitatea companiei din punct de
vedere al vânzărilor, care se prognozează că vor scădea în următoarele lunii, astfel acestea sunt
nevoite să crească preţurile pentru a-şi putea acoperi cheltuielile. O altă ameninţare este
concurenta acerba de pe piata farma ,astfel in Romania pana in 2009 , de zece ani, a ocupat locul I
iar din 2009 a fost pe locul III dupa Hoffman La Roche ( locul I) si Sanofi-Aventis( locul II).
Schimbarea stilului de viaţă poate fi o ameninţare din punct de vedere al orientării populaţiei către
produse „sănătoase”, suplimente naturale si ceaiuri ( produse homeopate) .
Oportunităţile în acest moment sunt destul de puţine datorită crizei financiare şi economice,
totuşi GSK poate profita de pe urma acestei crize achiziţionând fabricile de medicamente,
laboratoare medicale, companii farma care sunt în pragul falimentului, dezvoltând astfel
activitatea de producţie şi distribuţie existentă, toate acestea la un preţ scăzut.
Puncte tari pentru GSK sunt perceptia publicului prin prezenta companiei in topul
companiilor farma din lume „este şi mai bun dacă este primul”. Resursele financiare reprezintă un
punct tare pentru companie, de asemenea prin bugetele promoţionale foarte mari se doreşte o
diferenţiere clară între celelalte brand-uri de pe piata. GSK ocupa o pozitie de lider in genetica si
in tehnologiile de descoperire a noilor medicamente. Bugetul alocat lucrarilor de cercetare-
dezvoltare in GlaxoSmithKline se ridica la aproximativ 5 miliarde USD/an Un punct tare
pentru GSK în defavoarea celorlalte companii este oferirea unei game mai variate de vaccinuri si
de produse: Antibiotice/ Antivirale, Sistemul Respirator, Sistemul Nervos Central si cel
Gastro-intestinal/Metabolic, produse dentare, produse pentru controlul fumatului, bauturi
nutritionale, produse cosmetice si produse fara prescriptie medicala( OTC). Aproximativ
75% din liniile de produse medicamentoase si vaccinuri au compusi noi, demonstrand
eforturile mari de inovatie.
Printre punctele slabe se numără imaginea tot mai proastă pe care o au medicamentele si
vaccinurile existente pe piata comparativ cu produsele homeopate. Compania ar trebui să găsească
13
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-companiei-farmaceutice-glaxosmithklinedoc 13/33
7/16/2019 Analiza Companiei Farmaceutice GlaxoSmithKline.doc
soluţii pentru a schimba această imagine negativă, care poate conduce la o posibilă scădere a
vânzărilor.
II.2.Analiza PEST
P. Factorii politico-legali sunt cei care formează mediul politic -juridic -administrativ extern
al organizaţiei. Ei provin din întreg sistemul de relaţii stabilit între puterea politică,
administraţia locală / regională / naţională şi lumea afacerilor, în special în domeniul
legislaţiei şi reglementărilor legale. Stabilitatea politico-legală scuteşte lumea afacerilor de
şocuri importante, iar un climat politic care asigură garanţia şi reduce riscul este un factor
dinamizator pentru orice iniţiativă de afaceri. Câţiva factori politico-legali a căror influenţă
trebuie analizată:
-rolul puterii publice în viaţa afacerilor (reglementări şi dereglementări guvernamentale);
-gradul de stabilitate politică (echilibrul puterilor în stat, pactul social);
-evoluţia şi consecinţele riscului politic (evaluarea riscului politic se poate face în baza
unor criterii politice ce au în vedere structura socială, instituţiile )
- constituţie, birocraţie, sindicate,
- liderii şi personalităţile, corupţia, conflictele interne şi externe, tensiunile etnice sau
religioase);
-politica monetară, valutară, bugetară sau fiscală a statului;
-modificări în curs sau de perspectivă a unor texte legale sau juridice;
-activitatea lobby-urilor;
14
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-companiei-farmaceutice-glaxosmithklinedoc 14/33
7/16/2019 Analiza Companiei Farmaceutice GlaxoSmithKline.doc
S. Factorii socio-culturali sunt cei care formează acel mediu specific (mediul demo-psiho-
lingvistic, mediul socio-cultural) constituit din modele de comportament individuale şi de
grup care reflectă atitudini, valori şi obiceiuri.
Sistemul de valori al societăţii, ca şi comportamentele ce motivează acest sistem, vor constitui
un element
muncă, stilulspecific de securitatea
de viaţă, direcţionaresocială,
pentru atitudinea
sistemul deetnică,
afaceri. Atitudinea
religioasă populaţiei nivelul
şi ecologică, faţă de
educaţional, mobilitatea populaţiei şi structura pe vârste, reglementările de natură etică,
atitudinea faţă de calitatea produselor şi cea de economisire - sunt câţiva din factorii socio-
culturali care pot influenţa situaţia unor sectoare economice şi a afacerilor aferente.
T. Factorii tehnologici sunt cei care stau la originea formării mediului tehnologic.
Tehnologia, în sensul larg al noţiunii, constituie acea competenţă a macro-mediului
reprezentată de un set de procese prin care o combinaţie oarecare de resurse sunt transformate
în produse ale acestuia. Am văzut deja că evoluţiile tehnologice au efect asupra creşterii şi
maturităţii sectorului, că influenţează frontierele dintre segmentele strategice prin modificarea
factorilor lor cheie de succes, că stau uneori la originea unor afaceri noi (nu se produce ceea
ce cere piaţa, ci se produce ceea ce rezultă din exercitarea presiunii tehnologice, urmând ca
ulterior să se genereze piaţa) sau la dispariţia unora din cele existente (pericolul substituirii
poate duce la dispariţia cererii) şi că în dese rânduri fac diferenţierea între competitori
(reprezentând o sursă a avantajului competitiv). Aceasta impune ca descoperirea şi
valorificarea oportunităţi1or tehnologice existente în mediul tehnologic al întreprinderii să
devină o activitate permanentă a managerului superior şi a celor care participă la
fundamentarea strategiei organizaţiei.
Cele mai importante semnale tehnologice care trebuie inventariate sunt rata inovaţiei
tehnologice şi gradul relativ de risc. Ele sunt determinate în principal de următorii factori
tehnologici: cheltuielile guvernamentale pentru cercetare, viteza de transfer a tehnologiilor,
atracţia tehnologică a sectorului şi alura arborelui lui tehnologic, rata de înnoire a produselor,
ritmul de apariţie a invenţiilor, calitatea sistemului de telecomunicatii.
15
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-companiei-farmaceutice-glaxosmithklinedoc 15/33
7/16/2019 Analiza Companiei Farmaceutice GlaxoSmithKline.doc
De asemenea, compania este implicata intr-o serie de initiative globale menite sa previna si sa
combata problemele de sanatate in tarile in curs de dezvoltare: accesul la medicamente si
ingrijire
eliminarea pentru persoanele
filariozei afectate
limfatice( de HIV/
leucemie), SIDA (prin
eliminarea programul
malariei, accesul“Positive Action”),
la vaccinuri.
In Romania Fundatia „ Parteneri pentru viata” a fost lansta in octombrie 2002 si este
o initiativa deschisa avand rolul inui catalizator de resurse, de energii si de idei menite sa
sprijine proiecte care raspund problemelor majore de ingrijire a sanatatii.
Proiete importante spijinite de fundatie:
- Campania nationala pentru o alimentatie sanatoasa
- „Nepasarea cel mai mare handicap” – campanie nationala pentru sprijinirea
persoanelor cu handicap
- „Deschide ochii.Deschide inima.” – campanie nationala anti HIV/SIDA
- Proiecte menita sa sustina Hospice „Casa Sperantei” din Brasov
- „Dreptul
HIV/SIDA la siadolescenta”
familiile lor – program de educatie medicala pentru tinerii afectati de
- Organizarea zilei de lupta impotriva cancerului la san in Romania, din cadrul
Programului de prevenire si combatere a acestei maladii
- Model integrat de ingrijire si prevenire a HIV/SIDA in judetul Giurgiu
16
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-companiei-farmaceutice-glaxosmithklinedoc 16/33
7/16/2019 Analiza Companiei Farmaceutice GlaxoSmithKline.doc
T. Tehnologia este una din fortele cu cel mai mare impact asupra pitei si
politicilor
produse noi, de marketing pe termen propune
mediul tehnologic lung si mediu.
numeroaseCreandoportunitati
tehnologie si si
amenintari pe piata.
GSK ocupa o pozitie de lider in genetica si in tehnologiile de descoperire a noilor
medicamente. Bugetul alocat lucrarilor de cercetare-dezvoltare in GlaxoSmithKline se ridica
la aproximativ 5 miliarde USD/an.
In fiecare ora, GlaxoSmithKline investeste peste 450.000 de dolari SUA pentru
cercetarea in domeniul medicamentelor
Aproximativ 75% din liniile de produse medicamentoase si vaccinuri au compusi noi,
demonstrand eforturile mari de inovatie.
Fabrica Europharm de la Brasov are una dintre cele mai mari capacitati de productie din
industria farmaceutica romaneasca. Medicamentele produse la fabrica Europharm (56 de
marci) detin o pondere semnificativa in portofoliul total de peste 140 de marci de
medicamente oferite de GSK in Romania.
Investitiile companiei in Romania au condus la inaugurarea in 2002 a noii fabrici de
proiectate si construite la standardele GMP( Good Manufactoring Practice). Noua fabrica
dedicata producerii de medicamente cu administrare orala – forme farmmaceutice solide, a
necesitat o investitie de de 12.9 milioane $ pana in momentul inaugurarii.
Certificarea GMP inseamna adoptarea uniu anumit ansamblu de masuri si factori privind
spatiul de productie si procesele de productie.Totul, pornind de la costructia si impartirea
cladirii, la controlul detailat si atent consemnat al procesului de productie, prin dubla
verificare a fiecarei etape, conduce la eliberarea finala a certificatului de conformitate pentru
fiecare medicament.
17
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-companiei-farmaceutice-glaxosmithklinedoc 17/33
7/16/2019 Analiza Companiei Farmaceutice GlaxoSmithKline.doc
18
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-companiei-farmaceutice-glaxosmithklinedoc 18/33
7/16/2019 Analiza Companiei Farmaceutice GlaxoSmithKline.doc
concurentii.
O amenintare reprezinta o evolutie a mediului extern cu efect previzibil negativ pentru
intreprindere. O scadere continua a puterii de cumparare a populatiei in conditiile economice
actuale reprezinta practic o amenintare majora pentru toate intreprinderile. O amenintare este
cu atat mai grava cu cat are sanse mai mari de a se produce si cu cat afecteaza mai profund
competitivitatea intreprinderii
Cateva tipuri de amenintari in cazul in care
si oportunitati ea devine
potentiale ale realitate.
mediului extern al unui sistem de
afaceri: amenintari: tendinta substituirii produselor( medicamentele generice), diminuarea
resurselor de materii prime, deschiderea pietei nationale pentru produsele straine, diminuarea
subventiilor pentru export, cresterea preturilor si reducerea puterii de cumparare. oportunitati:
cresterea unei anumite piete cu 30%, cresterea comertului international, noi sisteme de
transport mai economice, aparitia unor tehnologii si a unor echipamente mai performante.
In mediul sau concurential, firma este supusa unui sistem de forte dupa aceleasi principii dupa
care, in mecanica, un ansamblu de forte actioneaza asupra unui sistem de puncte materiale. Ea
va fi deci influentata atat de un sistem de forte interioare, reprezentand actiunile mutuale pe
care diferitele elemente ale sistemului le exercita asupra sa, cat si de un sistem de forte
exterioare, care actioneaza asupra sistemului datorita altor elemente ce nu apartin acum
acestuia, dar pe care el le poate asimila in viitor.
In principal, analiza fortelor concurentiale are in vedere anticiparea modului in care se vor
deplasa
Analiza factorii
trebuie aflati la baza
orientata catreacestor forte si fortelor
determinarea de a reactiona corespunzator
esentiale la analizat,
ale sectorului deplasarea lor.
catre
19
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-companiei-farmaceutice-glaxosmithklinedoc 19/33
7/16/2019 Analiza Companiei Farmaceutice GlaxoSmithKline.doc
studiul marimii si sensului acestor forte, cat si spre cunoasterea posibilitatilor pe care le are
firma de a le influenta.
Chiar daca intensitatea competitiei difera de la un sector la altul, ea este determinata in
general de aceleasi forte de baza, reprezentate practice de entitati identice. Aceste forte sunt:
gradul de rivalitate intre concurentii existenti, amenintarea noilor intrati, presiunea exercitata
de produsele de substitutie, puterea de negociere a clientilor si cea de negociere a furnizorilor.
1) Gradul de rivalitate intre concurentii existenti
Confruntati cu aceleasi probleme si expusi in general acelorasi riscuri, concurentii dintr-un
sector lupta unii impotriva altora pentru obtinerea unor pozitii avantajoase, iar rivalitatea lor
poate imbraca diverse forme: concurenta prin pret, batalii publicitare, introducerea de produse
noi, ameliorarea serviciilor sau garantiilor pentru clienti. O rivalitate intensa este in beneficiul
clientilor si evident in detrimentul rentabilitatii concurentilor existenti.
Rivalitatea intensa este dupa Porter rezultatul actiunii unui complex de factori structurali, care
se gasesc in stransa legatura unii cu altii:
- prezenta unui numar ridicat de concurenti sau a unor concurenti de dimensiuni relativ egale,
face deseori neobservata sporirea numarului "rebelilor", care considera ca actiunile lor nu vor
fi observate de firmele rivale ;
- ritmul lent de dezvoltare al sectorului, care determina firmele concurente sa se angajeze intr-
o lupta apriga pentru cote de piata ;
- costurile fixe inalte obliga firmele sa-si utilizeze complet capacitatile de care dispun, ceea ce
duce deseori la diminuarea sensibila a preturilor, mai ales in conditiile unui exces de
capacitate;
- lipsa diferentierii determina deseori cumparatorii ca in alegerile lor sa se axeze pe pret si
calitate, generand astfel o concurenta putemica ;
- diversificarea concurentilor si mizele strategice inalte genereaza comportamente diferite in
sector ;
- barierele inalte de iesire din sector obliga unele firme sa ramana si sa continue lupta aici,
chiar daca castigul lor este redus sau inregistreaza pierderi.
Noii intrati reprezinta firme care pot intra sau care au intrat deja in sector, concurand firmele
existente. Acestia aduc cu ei noi capacitati strategice si dorinta de a cuceri parti de piata.
Dupa Porter, principalele tipuri de bariere de intrare intr-un sector sunt:
- economiile de scara (sau de talie), adica fenomenul de scadere a costurilor medii pe termen
lung datorat cresterii volumului productiei si vanzarii, care-l obliga pe noul intrat sa patrunda
pe
fie piata fie pe
pe scara scaracaz
redusa, mare, caz in
in care el care este posibila
este nevoit o reactie
sa accepte puternica de
un dezavantaj a firmelor concurente,
cost, ambele variante
fiind deci indezirabile ;
- diferentierea prin produs realizata de firmele ce opereaza pe piata ;
- nevoia de capital, deci necesitatea de a investi resurse financiare considerabile pot constitui
bariere serioase in special in sectoarele in care costurile ridicate de publicitate sau cercetare-
dezvoltare nu mai pot fi recuperate;
- costurile de schimbare a partenerului de afaceri, adica costurile cu care se confrunta
cumparatorul atunci cand trece de la produsul unui furnizor la produsul altui furnizor;
- accesul la canalele de distributie;
- dezavantaje de cost fata de clientii existenti pe piata;
-materiile
politica prime,
guvernamentala dusasiderestrictionarii
reglementarii stat in domeniul eliberarii
anumitor licentelor,
activitati poate limitarii accesului
avea efecte directela
20
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-companiei-farmaceutice-glaxosmithklinedoc 20/33
7/16/2019 Analiza Companiei Farmaceutice GlaxoSmithKline.doc
sau indirecte asupra noilor intrati, limitand sau impiedicand intrarea in sector.
3) Presiunea exercitata de produsele de substitutie
Produsele de substitutie sunt cele care indeplinesc o functie identica cu cea a produsului
analizat.
Cele
- celemai intalnite
unde astfel
evolutia mergede in
produse
sensulsunt:
unei ameliorari a raportului calitate-pret in comparatie cu
ce propune actualmente sectorul ;
- cele care sunt fabricate de sectoare cu profituri ridicate si unde marja scaderii pretului devine
importanta.
Clientii incearca sa obtina reduceri de pret negociind servicii mai intinse si de mai buna
calitate si crescand rivalitatea intre concurentii existenti. Actiunile lor pot avea un efect
substantial asupra rentabilitatii sectorului, iar intensitatea lor este in functie de puterea
detinuta de fiecare grup.
Dupa Porter, un grup de cumparatori poate fi considerat puternic daca se indeplinesc
urmatoarele conditii:
- este un grup concentrat sau achizitioneaza o cantitate mare din produsele vanzatorului;
- produsul achizitionat necesita importante cheltuieli de aprovizionare sau are o pondere
semnificativa in totalul achizitiilor facute de cumparator;
- produsele achizitionate din sectorul de activitate sunt standard sau nediferentiate;
- cand se confrunta cu un cost redus de schimbare al partenerului de afaceri;
- cand obtine profituri reduse si vrea deci sa-si reduca cheltuielile de aprovizionare;
- cand produsul realizat de sectorul de activitate nu este important pentru calitatea produselor
a serviciilor cumparatorului;
- cand cumparatorul dispune de informatii complete despre cerere, preturile de pe piata si
chiar costurile furnizorului (el dispunand astfel de o putere mai mare de negociere).
21
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-companiei-farmaceutice-glaxosmithklinedoc 21/33
7/16/2019 Analiza Companiei Farmaceutice GlaxoSmithKline.doc
Este important insa pentru analist sa inteleaga faptul ca aceste forte nu sunt independente si ca
ele se influenteaza reciproc. De exemplu, o putere a furnizorilor prea mare poate reprezenta o
motivatie suplimentara pentru cautarea unor produse de substitutie si in acelasi timp o
descurajare evidenta pentru noii intrati. Invers, daca exista produse de substitutie
asemanatoare, atunci pe filiera furnizor-producator-beneficiar va exista o stimulare
suplimentara pentru o distribuire
conservarii atractivitatii echitabila a castigului si o concertare a eforturilor pe linia
sectorului.
Identificarea grupurilor si segmentelor strategice atractive ( analiza structurala in interiorul
sectorului de activitate)
Analizele fortelor concurentiale permit un prim diagnostic al structurii unui sector. Dar
sectorul se compune dintr-o diversitate de segmente care nu se supun fortelor concurentei in
aceeasi maniera si cu aceeasi intensitate. In plus, in cadrul sectorului, un anumit numar de
firme realizeaza aceleasi practici strategice, urmarind aceeasi strategie sau o strategie vecina
pe un anumit numar de dimensiuni strategice. Este important deci sa se scindeze entitatea
"sector" in unitati de analiza mai fine si mai omogene (segmente sau grupuri strategice),
studiind intensitatea luptei concurentiale si determinand atractivitatea firmei la acest nivel.
Rezultat al segmentarii strategice, harta grupurilor strategice reprezinta un instrument
pertinent pentru caracterizarea unui sector. Ea permite analiza contextului concurential 1a
doua niveluri distincte:
- cel al intensitatii concurentiale din interiorul fiecarui grup strategic;
- cel al luptei concurentiale dintre grupurile strategice.
In urma analizei mediului extern, mai multe solutii posibile se ofera firmei, iar riscurile
inerente alegerii unei anumite optiuni strategice sunt mai bine identificate.
Solutii posibile: a crea un nou grup strategic pentru a exploata o nisa neperceputa de
concurentii actuali; a intra intr-un grup strategic in situatia cea mai favorabila; a ameliora
pozitia intreprinderii in grupul sau de apartenenta; a intra intr-un grup nou pentru a intari
pozitia structurala a acestuia.
Riscuri identificabile: riscuri de a vedea alte firme intrand in grupul strategic; riscuri
reprezentate de alti factori susceptibili de a deteriora pozitia structurala a grupului; riscuri care
toate insotesc investitiile destinate a ameliora obstacolele de mobilitate.
Aceasta etapa de analiza presupune adancirea studiului pentru doua din fortele principale
identificate ca existand
adapteze la ceea in sector:
ce clientii dorescclientii si concurentii.
si la noile strategii aleEste evident capentru
concurentilor firmelea trebuie
satisfacesa se
aceste cerinte. Firmele care practica un echilibru intre orientarea spre consumator si cea spre
concurenta practica o adevarata orientare spre piata.
22
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-companiei-farmaceutice-glaxosmithklinedoc 22/33
7/16/2019 Analiza Companiei Farmaceutice GlaxoSmithKline.doc
23
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-companiei-farmaceutice-glaxosmithklinedoc 23/33
7/16/2019 Analiza Companiei Farmaceutice GlaxoSmithKline.doc
Reprezentantii GSK au explicat in anii trecuti scaderea cotei de piata prin politica de
fixare a pretului medicamentelor la niveluri extrem de scazute. GSK are in portofoliu atat
medicamente originale cat si generice. Pe de alta parte, Roche, cu un portofoliu format numai
din medicamente originale, activeaza in domenii precum oncologie, virologie si transplant.
Produsele pentru
gratuite si compensate, elvetienilor
caresunt in mare au
bugetele parteavut
incluse pe listele
cresteri de delamedicamente
an la an.
GSK a urcat pe prima pozitie in 1998 in momentul achizitiei companiei Europharm, care la
acea vreme detinea o activitate integrata (productie, distributie si retail). Achizitia a fost
derulata in mai multe etape si i-a asigurat multinationalei o cota de piata cu mult peste cea a
competitorilor.
In 2001 spre exemplu, potrivit primelor date disponibile, GSK avea o cota de 11%,
aproape dubla comparativ cu urmatorul clasat producatorul Sicomed (cumparat in 2005 de
cehii de la Zentiva), care detinea doar 6% din piata.
In fuziunii
in urma 1998, compania britanica SmithKlineBeecham,
cu GlaxoWellcome, care amil.
a cumparat pentru 29,25 devenit ulterior
dolari (in 2000)
pachetul GSK
majoritar
de actiuni al Europharm in 1998. Principalii vanzatori din 1998 au fost atunci compania
americana Largo Import - Export, care detinea 50% din actiuni, si Mihai Miron.
Intre 1998 si 2000, pana in momentul fuziunii, seful operatiunilor SmithKlineBeecham in
Romania, inclusiv reprezentanta, a fost fondatorul Europharm - Mihai Miron
24
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-companiei-farmaceutice-glaxosmithklinedoc 24/33
7/16/2019 Analiza Companiei Farmaceutice GlaxoSmithKline.doc
25
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-companiei-farmaceutice-glaxosmithklinedoc 25/33
7/16/2019 Analiza Companiei Farmaceutice GlaxoSmithKline.doc
Anul trecut, piata farmaceutica a atins valoarea de 1,8 mld. euro, in timp ce pentru acest an
avansul a fost initial estimat la 10-15%.
26
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-companiei-farmaceutice-glaxosmithklinedoc 26/33
7/16/2019 Analiza Companiei Farmaceutice GlaxoSmithKline.doc
- OTC-uri
- medicamente cu administrare orala
- sanatate si nutritie
- portofoliul de produse pentru pierderea in greutate ALLI ,analgezice
PANADOL si pasta de dinti SENSODINE LUCOZADE sustin in prezent o
strategie bazata pe inovatie de produs, marketing de introducere pe piete
noi si de achizitii
27
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-companiei-farmaceutice-glaxosmithklinedoc 27/33
7/16/2019 Analiza Companiei Farmaceutice GlaxoSmithKline.doc
20
% STELE DILEME
D
F
15 E
% G
10
% FINANTATOARE PIETRE DE MOARA
„Vaches a lait”
C
H
0% B
A
10 5 1 0,4
- 0,1
5%
28
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-companiei-farmaceutice-glaxosmithklinedoc 28/33
7/16/2019 Analiza Companiei Farmaceutice GlaxoSmithKline.doc
29
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-companiei-farmaceutice-glaxosmithklinedoc 29/33
7/16/2019 Analiza Companiei Farmaceutice GlaxoSmithKline.doc
Pandemrix este un vaccin care se administrează prin injectare. Conţine fragmente din
virusuri gripale care au fost inactivate (omorâte). Pandemrix conţine tulpina de virus gripal
numită A/California/7/2009 (H1N1)v similar tulpinii (X-179A).
30
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-companiei-farmaceutice-glaxosmithklinedoc 30/33
7/16/2019 Analiza Companiei Farmaceutice GlaxoSmithKline.doc
31
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-companiei-farmaceutice-glaxosmithklinedoc 31/33
7/16/2019 Analiza Companiei Farmaceutice GlaxoSmithKline.doc
seroprotecţie) a fost de 100%. În studiul pe persoane vârstnice, acest procent a fost de 87%
( pe baza datelor provenite de la 120 de subiecţi), iar în studiul pe copii a fost de 100% (pe
baza datelor provenite de la primii 51 de copii cuprinşi în studiu).
Care suntfrecvente
Cele mai riscurile asociate cu Pandemrix?
efecte secundare asociate cu Pandemrix (observate la mai mult de 1 din 10
doze de vaccin) sunt dureri de cap, artralgie (dureri articulare), mialgie (dureri musculare),
reacţii la locul injectării (întărire, tumefiere, durere şi înroşire), febră şi epuizare (oboseală).
Pentru lista completă a tuturor efectelor secundare raportate asociate cu Pandemrix, a se
consulta prospectul.
32
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-companiei-farmaceutice-glaxosmithklinedoc 32/33
7/16/2019 Analiza Companiei Farmaceutice GlaxoSmithKline.doc
La inceputul lunii august GSK a primit comanda de 291 milioane de doze de vaccin
Pandemrix la nivel mondial, fara a se preciza care au fost comandate de guvernele
europene.Acestea din urma figureaza printre principalii clienti – guvernul britanic a comandat
60 milioane de doze, Franta a comandat 50 milioane de doze de la GSK si alte 24 miloane de
la Novatris si 56 milioane grupului francez Sanofi-Avantis, al carui vaccin nu era inca
aprobat.
GSK a semnat contracte standard de achizitie a vaccinului Pandemrix cu peste 40 de
guverne din intreaga lume, intre care cele ale Canadei, Franta, Germania, Marea Britanie,
Finlanda , Norvegia, Suedia, Irlanda, Spania, Bulgaria. Cele peste 40 de guverne si-au
asigurat peste 440 de milioane de doze de vaccin pandemic.
In primele 5 luni , profitul net a avansat cu 11% , la 4 miliarde lire sterline, de la 3.6
miliarde in intervalul similar din anul precedent.Vanzarile s-au majorat cu 16%. La 20.3
miliarde lire sterline de la 17.4 miliarde. Directorul general Andrew Witty a afirmat ca
vanzarile de produse destinate tratarii gripei porcine vor duce la cresterea veniturilor in al
doilea trimestru.
Romania a intentionat sa achizitioneze 500 000 de doze de vaccin produs de
GlaxoSmithKline, dar s-a renuntat la comanda dupa ce s-a aflat ca furnizorul nu-si asuma
responsabilitatea in privinta efectelor secundare
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-companiei-farmaceutice-glaxosmithklinedoc 33/33