Elita politică

V Sainsus, dr.conf. univ.

Planul lecției
1. Elita politică - esențe
2. Funcțiile elitei politice
3. Tipizarea elitelor politice. Elitismul
4. Elitele politice din R Moldova
5. Societatea civilă
Considerente generale
• Elita politică pune in evidență cateva probleme fundamentale:

- Cine ocupă pozițiile formale ale puterii,

- Cine posedă cât mai multă putere
- Cine adoptă și realizează deciziile
Funcțiile elitelor politice
- Funcție strategică
- Funcție comunicativă
- Funcție politico gestionară (de conduceere, de guvernare)
- Funcție integrativă
Elita politică – definiții
• Conform dicționarului politologic – elita în sens propriu este cu
esența de cei mai buni, oameni deosebiți cu pregătire și talent în
domeniu ce se remarcă prin creativitate și valori pentru societate.

• Elitele – persoane și personalități, profesioniști formați în diferite

sfere de activitate umană, nu neapărat in politică. Pentru unii, politică
nu este o activitate de bază profesională.
Formarea elitei politice
• Elita politică este o reflectare a structuri acesteia;

• Elita este o fizionomie sau o fiziologie a a cesteia

• Membrii elitei ajung în această poziție prin statutul familiar, virtutea
bunăstării, superioritatea pregătirii, abilitățile profesionale.

• Elita politică determină scopurile imediate ale acesteia și perspectivele

dezvoltării comunitare.
Mecanizmul formării elitelor politice
1. sistemul de ghildă (ghidare) sau sistemul de breaslă, adeseori duce la
formarea elitei de cast
2. sistemul de antreprenoriat (elita se constituie prin posturile pe care le
deține persoana)
Considerațiuni
• Jeims Meisel consideră că elita politică se caracterizează prin:

- Conștiința de grup
- Coerență
- Conspirație
• C Mills elita este o osmoză dintre grupurile conducătoare;
• D Reisman puterea este împărțită între grupuri conductoare lipsite adesea de unitate, unde deciziile
sunt luate în raport de forțe ce sunt stabilite.

• Vilfrredo Pareto admite că elitele politice sunt transformate permanent, continuu, adeseori sunt
tulburate și izbucnesc evoluții. Modul de acces în elite de cele mai dese ori este educația,
competența
Definiție și dimensiuni a elitelor politice
1. Elita politică este un grup privilegiat ce ocupă poziții de conducere în structurile de putereși participă la
adoptarea decizilor legate de folosirea puterii.
2. Elita politică este un grup de persoane ce concentrează în mânile sale puterea de stat și ocupă funcții de
conducere, posturi de comandă pentru a guverna societatea
3. Elita politică este un grup relativ mic care concentrează în mânile sale putere care asigură prin activitatea
laor integritatea, subordonarea, orientarea politică a diferitor pături sociale
4. Elita politică este un component minoritar al societății diferențiată și neomogenădin punct de vedere
structural. Elita politică integrează un grup de persoane cu calități de lider care exercită funcții de putere și
ocupă poziții de conducere în instituțiile politice și infliențază adoptarea deciziei.

• Elita politică este o anumită specie de lideri și profesioniști politici, care trăiesc pentru politică.

• Elita politică în sens larg sunt persoane care dețin resurse politice rare într-o măsură ambundentă, bani putere,
influență prestigiu, cultură competență, capacitate de creațe.
 Granițele elitei politice sunt determinate de câteva criterii:

1. Membrii persoane cu activitate politică legală

2. Membrii sunt un grup de persoane închegat și relativ izolat de
societate
3. Au o recunoaștere socială de oameni politici (politicieni, persoană
publică)
Elitismul
• Elitismul – concepție antidemocratică care supralicitează rolul elitelor
și le opune majorității societăților;
• Pareto consideră că elitele se separă în raport cu msele datorită
superiorității naturale psihologice, diferenței de temperament între cei
slabi și cei tari.

• Jeims Burham consideră că intrarea în rîndul elitelor se datorează

statulului obținut de individ, adeseori marginalizându-se și selectând
mediu de existență.
 În statele democratice sunt diferențiate 4 tipuri principale de elite politice:

1. Elita democratică stabilă (reprezentativitate și integritate largă)

2. Elita pluralistă (reprezentativitate largă)
3. Elita puterii (reprezentativitate scăsută integritate mare în ierarhia
puterii)
4. Elite dezintegrate cu indici scăziți de reprezentativitate și integrare
Caracteristici ale elitelor politice
• Elita politică are un caracter polisemantic. Nu trebuie confundate
noțiunile elitele politice și elitism în politică (M Weber);
• Elită guvernantă

• Elită politică de opoziție

• Elita dominantă sau elita domnitoare inclide diferite grupuri sociale

ideologice, politice, economice, militare, științifice, militare, culturale
care se impliă direct în relațiile politice.
Elitele dominante
• Elită de parlament

• Esită de guvern

• Elită de partid

• Elită regională

• Elite profesionale

• Elite religioase

• Elite demografice

• Elite etnice
Elite politice în funcție de calitățile personale
• Elită politică carismatică

• Elită politică oligarhice

• Elite politice aristocratice

Elita politica(grupuri elitare care formează
elita conducătoare în Republica Moldova)
• elita de provenienţă nomenclaturistă concentrată în PDAM, PCRM, PD
şi, parţial, în AMN. Printre liderii acestor formaţiuni politice putem menţiona pe S.
Urechean, D. Diacov, V. Voronin, I. Guţu etc. Este de menţionat şi faptul ca toți
preşedinţii ţării (M. Snegur, P. Lucinschi şi V. Voronin) sunt reprezentanţii fostei
nomenclaturi comuniste;
• elita umanitară (cum ar fi, spre exemplu, PPCD, PSL ş.a.), iar printrereprezentanţii
acesteia vom menţiona pe Iu. Roşca, V. Cubreacov, O. Serebrean etc.;
• elita tehnocratică (I. Sturza, D. Braghiş, V. Tarlev etc.);
• elita economică (managerii, directorii de întreprinderi, şefii de firme, bănci
etc.),reprezentanţii cărora, de regulă, nu se implică direct în politică, preferînd să
influenţezefactorul decizional prin activităţi lobby-ste. În acelaşi timp, o parte a
elitei economice şi a elitei tehnocratice oscilează în jurul PSDM, iar directorii
întreprinderilor de stat în jurul PCRM.
Societatea civilă - conceptul
• Societatea civilă termen pătruns pe scară largă în limbajul politic în perioada formării
societăților capitaliste

• Formarea societății civile este rezultatul unei mișcări spontane și creatoare a cetățenilor
care instituie în mod benevol diverse forme de asociere politică, econmică, culturală

• G Hegel definea două laturi proprii oamenilor ce constituie societatea – burghezi ce

urmăresc interesele lor private și cetățenii care își asumă finalitățile sociale

• Într-un sens profund societatea civilă este cadru care se susține pe sine insăși

• După al II RM conceptul de societate civilă a fost revigorat și a căpătat rol principal în

mișcarea de disiență de opoziție față de regimurile totalitare din Europa Centrală
Raporturile societății civile
• Asociații;
• Cluburi;
• Organizații - în vederea promovării unei diversități de interese și
obiective.