4.

MOTILITATEA:

a) Ortostaţiunea este in normă – bolnava fiind coborît din pat îşi menţine
poziţia verticală şi echilibrul de sinestătător, nu are o poză forţată;aplatisare
lombară,lordoza lombara stearsă.
b) Atitudine mers -normal
c) Mişcări involuntare ca: convulsii epileptice, crampa scriitorului,
mioclonii, ticuri, mişcări atetozice, tremor, hemibalismul sau bibalismul,
rîsul spastic sau plînsul spastic – la pacient nu se decelează, aceasta
indicînd integritatea sistemului extrapiramidal.
d) Forţa musculară (5-0 puncte): miini D 5 S 5; picioare D 5 S 5.
e) Tonusul muscular este normal, atit la extremitatile superioare, cit si la
cele inferioare.

Reflectivitate: (normal – n, redus – r, absent – a, inviorat – in, exagerat – ex)

(=,>,<)
bicipital D n S n D=S
tricipital D n S n D=S
stilo-radial D n S n D=S
abdominal D n S n D=S
rotulian D r S r D>S
achilian D n S n D=S
plantar D n S n D =S

Reflexe patologice, precum ale automatismului oral (reflexul în trompă,

Marinescu-Radovici, nazolabial, distant-oral, sugarului), ale membrelor
superioare (Behterev superior, Jukovski superior, Rossolimo superior şi
Hofman), ale membrelor inferioare (Oppenheim, Gordon, Sheffer, Behterev
inferior, Jukovski inferior, Rossolimo inferior, reflexele Babinschi) sunt absente.
Lipseste si clonusul rotulian şi plantar.

5. FUNCTII CEREBELOASE
- Proba indice-nas nu e deviată de la normă: pacienta aduce indicele la vîrful
nasului direct, fără întîrziere.
- Proba indice-indice este efectuată corect: bolnava apropie indice de indice fără
întîrziere şi fără abateri de la „traseu”.
- Proba indice-ciocanas pacientul o executa bine: aduce indicele la virful nasului,
apoi la ciocanas, chiar daca i-am schimbat pozitia.
- Proba călcâi-genunchi e normală.
- În proba Romberg pacienta prezintă instabilitate nesistematizată.

6. MANEVRE DE ELONGATIE
Semnul Lasegue (extinderea membrului inferior deasupra planului orizontal)
este absent;
Semnul Bechterew (durere pe partea sanatoasa prin executarea manevrei
Lasegue) este absent;
Semnul Neri (durere in regiunea lombara si in membrul inferior la anteflexia
capului) – negativ.
Semnul Wassermann (limitarea extensiunii membrului inferior, bolnava fiind
in decubit ventral) – absent;
Semnul Sequard (durere in partea dorsala a gambei la o extensie a labei
piciorului) – absent;
Semnul Turin (dureri in partea posterioara a gambei la flexia dorsala a
halucelui) – negativ.

7. SEMNE MENINGIENE
Budzinski superior și redoarea cefei -negativ.
Semnul Kernig lipseşte: - la pacient care se află în decubit dorsal, flectîndu-i
membrul inferior în articulaţia coxo-femurală şi a genunchiului sub un unghi de
900 , şi prinzându-l de gambă – extensia ulterioară a gambei nu întâmpină
dificultăţi.
Semnul Brudzinski mediu la pacient lipseşte – la apăsarea cu dosul palmei pe
marginea superioară a simfizei pubiene nu are loc flexia forţată a genunchilor.
Semnul Brudzinski inferior nu se decelează la pacient – producerea unei flexii a
membrului inferior nu duce concomitent la o contractură în flexie şi a
membrului inferior de partea opusă.
Deci lipsa acestor semne de afectare a meningelui denotă cert lipsa unei iritări
sau afecţiuni meningiene.

8. SISTEM NERVOS VEGETATIV

-crize vegetative suprasegmentare cu atac de panica : abs

 -dermografism: abs
-semnul Chvostek: neg
-manifestări vasomotorii:abs
-tulburari secretorii si trofice: abs

9. FUNCȚII SFINCTERIENE
In prezent pacienta nu acuza dereglari ale functiilor sfincteriene.

10.FUNCȚII CORTICALE CEREBRALE

 Apraxie bolnavul nu are: - ea îmbracă haina şi încheie nasturii.

 Agnozie vizuală nu are: - pacienta recunoaşte obiectele văzute. Deci
suprafaţa externă a lobilor occipitali nu este afectată.
 Prozo-agnozia pacientul nu are: - ea recunoaşte cu uşurinţă rudele şi
chipurile acestora.
 Astereognozia la pacientă lipseşte: - pacienta poate identifica cu ochii
închişi obiectele propuse de a le lua în mînă şi palpându-le.
 Autotopognozia este absentă: - pacienta recunoaşte cu uşurinţă părţile
corpului său.
 Pseudomielie absenta: - nu afirmă că ar avea vreun membru în plus.
 Disartrie nu are – limbajul este înţeles, coerent şi cu o structură
gramaticală
normală, păstrată.
 Disfonie nu prezintă – bolnava vorbeşte coerent, articulat şi fără
dificultăţi
în pronunţarea cuvintelor.
 Dislalie nu prezintă – bolnava poate pronunţa sunete separate.
 Vorbirea monotonă lipseşte – pacientul vorbeşte accentuat corect.
 Bâlbâiala lipseşte – bolnava vorbeşte fără a se bâlbâi.
 Afazia senzorială lipseşte – pacienta înţelege perfect sensul cuvintelor
adresate, iar limbajul lui este lipsit de parafrazări literare (nu schimbă unele
litere cu altele).
 Afazia amnestică nu-i depistată – bolnava ţine minte denumirile
obiectelor
cunoscute (denumeşte corect obiectul arătat de ex.: stilou).
  La pacientă nu sunt stări de dereglare a conştiinţei de tipul soporului,
comei,
obnubilării: - ea se află în stare de conştienţă perfectă.
 Dereglări de orientare în spaţiu şi timp nu are: - ea apreciază corect
locul
unde se află şi data curentă.
 Pacienta are dereglări de memorie - diminuată.
 Modificări de intelect şi de personalitate nu se determină la pacientă.
 Pacienta acuză dereglări de somn-insomnie.

IV. DIAGNOSTICUL CLINIC PREVENTIV (argumentare):

Boala Cerebrovasculara.Encefalopatie discirculatorie

mixta(hipertensivă,aterosclerotică,vertebrogenă) preponderent in sistemul
vertebro-bazilar,cu sindrom vestibulo-atactic.Dereglări cognitiv-amnestice.

V. DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL CU:

Diagnosticul diferential îl facem cu afecțiuni ale trunchiului cerebral,

afecțiuni cerebeloase.

VI. PLANUL DE INVESTIGAȚII:

Roengen bazin,pulmonar;doplerografia vaselor cerebrale.

VII. PLANUL DE TRATAMENT:

-fizioterapie
-tratament medicamentos:
-antiinflamatoare
-vascular
-anxiolitice
-antihipertensive