COMPETENTE DE COMUNICAREA MANIFESTATE IN

MEDIUL EDUCATIONAL:

ascultare activă
tehnici de feed-back educaţional
asertivitate.
Studenti: Alina Daniela Patru
Mariana Trandafir
 ASCULTAREA ACTIVA
Ascultarea activa este un element important in procesul comunicarii.

Ascultarea activa inseamna ca ascultatorul poate sa furnizeze feedback-ul necesar pentru a

verifica acuratetea a ceea ce a fost audiat.

A asculta activ inseamna a adopta atitudine intelegatoare: sa nu interpretezi, sa nu judeci, sa nu

acuzi, sa nu critici, sa nu devalorizezi, sa nu dai sfaturi care nu au fost cerute.

Ascultarea activa devine ineficienta daca ascultatorii/receptorii:

- sunt preocupati de ceea ce vor raspunde si astfel nu mai sunt atenti la ceea ce li se comunica;
- asteapta ocazia de a se putea concentra pe o problema dezbatuta de catre altcineva si de a vorbi
despre ea;
- asculta selectiv si aud doar ce vor sa auda;
- intrerup ceea ce li se comunica si schimba mesajul, pentru a-si atinge propriul scop.
 ETAPELE UNEI ASCULTARI ACTIVE:
I. Fii prezent din punct de vedere fizic!

Acorda atentie din punct de vedere fizic interloctorului tau. Adopta o postura fizica adecvata si deschisa. Mentine
contactul vizual si expresia faciala potrivita pentru a arata ca esti interesat de ceea ce iti comunica interlocutorul.

II. Arata ca esti atent la ceea ce ti se comunica!

- Nu intrerupe si nu schimba subiectul;
- Incurajeaza interlocutorul sa vorbeasca, prin reactii simple la mesajul transmis;
- Nu pune prea multe intrebari;
- Foloseste tacerea activa;
- Vorbeste despre ceea ce crezi ca simte interlocutorul
- Exprimati-va interesul in legatura cu subiectul discutiei.

III. Foloseste abilitatea de a parafraza!

Spune ceea ce ai auzit cu propriile tale cuvinte si verifica daca ai inteles corect.
- “Daca inteleg bine…”
- “Imi spui deci ca....crezi ca…”
- “Mi se pare ca-mi spui ca…”

IV. Foloseste-ti abilitatea de concentrare

- Cereti politicos interlocutorului sa vorbeasca despre problema care il preocupa:
- “Stiu ca exista multe probleme, vorbeste-mi insa despre una care te preocupa in principal si in legatura cu care putem
face ceva…”
- “Din cele ce mi-ai spus, inteleg ca problema principala este aceea ca…”
 BARIERE ALE ASCULTARII ACTIVE:

1. Glasul ratiunii: ascultarea propriilor ganduri concomitent cu ascultarea

celuilalt.
2. Judecata: respectiv emiterea de aprecieri despre cel care vorbeste. De multe
ori apreciem gresit.
3. Filtrarea: alegerea numai a unor informatii date de vorbitor si ignorarea
celorlalte, fara criterii pertinente.
4. Anticiparea: credinta proprie ca stii deja ceea ce vorbitorul abia urmeaza sa
spuna, inainte ca acesta sa fi terminat de vorbit.
 FEEDBACK-UL
Feedback-ul este “ orice informatie furnizata subiectului unei actiuni cu privire la performanta
sa” P. Black si D. William. Acesta este formativ daca profesorul sau elevul il utilizeaza pentru a
imbunatati predarea si/sau invatarea si joaca un rol esential in formarea abilitatilor de reflectie a
elevilor.

Feedback-ul are rolul de suport in invatare si motivare a elevilor, ajutandu-i sa devina mai
increzator.

Feedback-ul presupune nu doar prezentarea de catre profesor a unor informatii strict necesare
despre rezultate, ci este si un mijloc prin intermediul caruia le ofera elevilor instrumentele ce vor
permite intelegerea tuturor aspectelor invatarii ( notionale, metodologice sau socioemotionale).
Profesorul il utilizeaza pentru a lua decizii in ceea ce priveste gradul de pregatire a elevilor, in
diagnosticarea rezultatelor si remedierea lor. Elevii il folosesc pentru a monitoriza punctele forte si
slabe ale propriilor performante, astfel incat aspectele pozitive sa fie consolidate, iar cele negative -
modificate sau imbunatatite.
C. Rolheiser delimiteaza patru etape de pregatire a elevilor, unde feedback-ul este
omniprezent pe tot parcursul procesului:

ETAPA I - profesorul implica elevii in determinarea criteriilor. Deseori, elevii vin cu idei asupra
carora negociaza cu profesorul, pentru a ajunge la criterii finale.

ETAPA II - profesorul demonstreaza cum se utilizeaza criteriile in evaluarea sarcinilor de lucru.

Oferirea exemplelor ii ajuta pe elevi sa inteleaga semnificatia criteriilor si modul de aplicare.

ETAPA III - profesorul ofera feedback cu privire la aplicarea criteriilor, aduce exemple de
diferite produse care respecta aceste criterii. Feedback-ul va viza nu corectitudinea sau
incorectitudinea realizarii sarcinilor, ci cat de bine elevii au aplicat criteriile.

ETAPA IV - implica identificarea obiectivelor de invatare ulterioare si a strategiilor care pot

contribui la atingerea acestora. Elevii determina propriile obiective si strategii, fiind directionati
de catre profesor.
 MODELE DE AUTOEVALUARE

Feedback-ul se integreaza armonios in procesul de autoevaluare la toate nivelurile

implementarii. In vederea eficientizarii autoevaluarii, profesorul poate ghida elevii in utilizarea
mai multor modele, oferind feedback continuu si in mod optim:

Modelul Autonotarea. Elevii folosesc un model de barem de evaluare, oferit de catre profesor,
care prezinta variante de raspuns si criterii de evaluare.

Modelul Standard. Acest model le cere elevilor sa elaboreze, impreuna cu profesorul, criterii de
evaluare, sa ofere, in baza acestora, feedback si sa noteze sarcinile rezolvate, inainte de a le
prezenta profesorului.

Modelul Autoevaluare cu oferirea feedback-ului de catre profesor. Modelul cere integrarea

feedback-ului din partea profesorului si a colegilor, inainte ca elevul sa se autoevalueze.

Modelul Proiectarea invatarii prin autoevaluare. Acest model a fost elaborat in contextul
invatarii autoreglate si presupune autoevaluare cu ajutorul criteriilor elaborate de catre elevi.
 CONCLUZII

Generalizand, putem afirma ca feedback-ul trebuie privit mai mult ca un dialog si mai putin ca o transmitere
de informatii. Acesta nu se refera in mod izolat la unele aspecte ale predarii si invatarii, nu este un efort doar al
profesorului, ci necesita o implicare activa a ambilor protagonisti - profesorul si elevul.

Studiu : rezultatele chestionarii unor studenti, viitoare cadre didactice, de la Universitatea de Stat din Moldova, specialitatea
Psihopedagogie si educatie civica.
 ASERTIVITATEA
Asertivitatea reprezinta sustinerea propriilor drepturi fara a le incalca pe cele ale altor persoane.
Aceasta ia in calcul sentimentele celorlalte persoane si reprezinta o exprimare potrivita a sentimentelor,
convingerilor si opiniilor unei persoane.

Prin comportament asertiv, intelegem “ un comportament ce ii permite unei persoane sa actioneze

cat mai bine in interes propriu, sa isi apere punctul de vedere fara o anxietate exagerata, sa-si exprime
sentimentele in mod sincer si sa se foloseasca de propriile drepturi fara a le nega pe ale celuilalt” J.
Cottraux

Asertivitatea este cea mai eficienta modalitate de solutionare a problemelor interpersonale. Comunicarea
directa, deschisa si sincera permite receptionarea mesajelor fara blocaje si distorsiuni, ceea ce mentine
si imbunatateste relatiile cu ceilalti.

Ea reprezinta calea de mijloc intre cele doua comportamente extreme: pasivitatea si agresivitatea.
 Un elev care are un stil de comunicare ASERTIV

- Comunică sentimentele onest şi deschis;

- Îşi satisface nevoile fără să îi afecteze pe alţii.

Un profesor subevalueaza o lucrare.

Raspunsul eleviului asertiv poate fi: “Am urmat instructiunile pe care ni

le-ati dat in clasa si cred ca am raspuns corect. Nu cred ca nota
aceasta reflecta efortul meu. As aprecia daca ati revedea lucrarea”.

(vorbeşte clar şi confidenţial, privire înţelegătoare)

 Un elev care are un stil de comunicare PASIV

- Nu vorbeste in numele lui;

- Nu isi exprima nevoile;
- Se considera o victima;
- Ii este frica sa isi expuna drepturile sau opiniile;
- Cauta sa evite conflictele;
- Isi interiorizeaza sentimentele.

Un profesor subevalueaza o lucrare.

Raspunsul eleviului pasiv poate fi: “Nu sunt sigur, dar nu cred că
lucrarea mea a fost evaluată corect”.

(priveşte în jos, vorbeşte încet, arată speriat)

 Un elev care are un stil de comunicare AGRESIV

- Ii blameaza pe altii;
- Este abuziv, sarcastic;
- Se considera vocea puternica;
- Isi sustine propriile pareri, insa intr-o maniera dominanta, umilitoare;
- Nu ia in considerare sentimentele si drepturile celorlalti, fiind un atac la adresa acestora.

Un profesor subevalueaza o lucrare.

Raspunsul eleviului agresiv poate fi: “M-aţi furat! Ştiu că lucrarea

asta merita mai mult!’’

(Privire ostilă, vorbeşte tare, trânteşte lucrarea pe masă)

 Drepturi asertive:
Am dreptul sa accept ceea ce imi place.

Am dreptul sa refuz ceea ce nu-mi place, ce nu-mi convine.

Am dreptul sa critic cand cineva ma deranjeaza.

Am dreptul sa refuz criticile care nu mi se cuvin.

Am dreptul de a face greseli, de a ma razgandi.

Am dreptul sa obtin ce este mai bun pentru mine.

 TEST DE Peste 55 puncte: esti o
persoana foarte asertiva;

ASERTIVITATE Intre 46-55: esti o persoana

aproape de a deveni asertiva;

Cititi cu atentie situatiile Intre 36-45: asertivitatea ta

prezentate mai jos si, in functie de
cat de confortabil te simti in
fiecare caz, acorda-ti urmatorul
punctaj:
1. Inconfortabil
2. Rezonabil
3. Foarte confortabil
este la nivel mediu;
Intre 26-35: ai nevoie sa-ti
imbunatatesti abilitatile de
comunicare asertiva;
Sub 26: lipsa de asertivitate
poate fi o sursa de sters.
➢ Vorbesti tare si pui intrebari in clasa.
➢ Atunci cand te intrerupe cineva, iti exprimi dezacordul.
➢ Iti exprimi opiniile in fata unor persoane cu autoritate.
➢ Intri sau iesi dintr-o incapere plina cu oameni.
➢ Vorbesti in fata unui grup.
➢ Mentii contactul vizual in timpul unei conversatii.
➢ Iti folosesti autoritatea fara sa te comporti nepoliticos sau violent.
➢ Soliciti din nou cand nu ai primit ceea ce ai cerut.
➢ Ceri sati se inapoieze ceva ce ai imprumutat, fara sa te scuzi.
➢ Primesti un compliment si spui ceva prin care esti de acord.
➢ Accepti o respingere.
➢ Nu ai obtinut o aprobare de la o persoana importanta pentru tine.
➢ Discuti deschis cu o persoana care te critica.
➢ Ii spui cuiva ca ceea ce a facut te deranjeaza.
➢ Refuzi sa faci ce ti se cere atunci cand nu doresti.
➢ Iti exprimi supararea cand te deranjeaza ceva.
➢ Contrazici pe cineva.
➢ Raspunzi cu umor atunci cand cineva incearca sa te puna la punct.
➢ Faci glume pe seama greselilor pe care le-ai facut.
 FISA DE FEEDBACK
1. Notati de la 1 la 5 oportunitatea studierii acestei teme.

2. Notati de la 1 la 5 calitatea informatiilor primite.

3. Notati de la 1 la 5 modul de prezentare.

4. In urma acestei ore sunt:

a) multumit ca am invatat ceva
b) plictisit
c) mai bine nu participam

5. Care sunt aspectele care v-au placut?

6. Care sunt aspectele care nu v-au placut?

7. Ce ar trebui imbunatatit?
 BIBLIOGRAFIE:
1. https://dokumen.tips/documents/ciobanu-olga-comunicarea-didactica-cap-3.html
2. http://cjrae-mh.ro/wp-content/uploads/2020/05/Stiluri-de-comunicare.pdf
3. https://ro.scribd.com/doc/234399413/16350821-Comunicarea-Didactic
4. http://www.isjiasi.ro/documente/minoritati/strategii-de-consolidare-a-cooperarii-scoala-familie-comun
itate4.pdf
5. http://dspace.usm.md:8080/xmlui/bitstream/handle/123456789/2521/11-15_17.pdf?sequence=1&is
Allowed=y