Test 7

Reactia sociala impotriva criminalitatii

1.1 Identificati bazele istorice ale reactiei sociale anti infractionale
Criminologia este unica stiinta sociala,extrajudiciara,careoglindeste societatea,ofera o imagine
globala,esentiala simultilaterala realitatilor socioumane.Ea este preocupata sastudieze cu precadere
cauzalitatea criminalitatii ca fenomensocial.E greu de marcat astazi pe curba istoriei acel punct deunde isi
ia inceputul acest fenomen social-criminalitatea.Asadar,constatam ca criminalitatea ca fenomen social
aaparut odata cu structurarea primelor comunitati umanearhaice.Anterior acestui fapt istoric essential nu
se poate de vorbit despre existenta criminalitatii,deoarece “acolo unde nu exista morala si norme,nu
exista crime”Este foarte probabil,ca primele preocupari pentrupedepsirea unor comportamente
individuale consideratepericuloase au fost determinate de necesitatea autoaparariicomunitatilor
umane,constituie in conditii naturale vitrege,care le amenintau permanent supravietuirea.In etapa
salbaticiei,starea in care apare omul,laorigine,fiinta umana este caracterizata prin trasaturile
sale biologice.Comportamentul omului este dictat de instincteleprimare,salbatice,cu care natura l-a
inzestrat.Prin urmare sicomportamentul era orientat spre satisfacerea unor anumite necesitati cum ar
fi:instinctele defoame,sete,autoaparare,sexual s.a. In scopul satisfaceriinecesitatilor, se recurge la forta
brutala,se ajunge la ciocniricare se finalizeaza cu exterminarea fizica sau cu presiuneapsihica.In
peroada presociala,etapa pur naturala, nu atestamcrime,ele nu existau,la fel cum nu exista binele sau
raul.Omul a fost, este si va fi o fiinta sociabila,fiindca existentaindividului in societate este nu numai o
conditie naturalanecesara vietii ,dar si o cerinta de convietuire.Astfel omul segaseste in societate in
mediul sau natural,iar pentru acoexista,este absolute necesr ca membrii societatii,fiecare inparte,sa faca si
anumite sacrificii in interesul colectivitatii.Societea se dezvolta, se transforma, evolueaza.Pe
caleaevolutiei s-a ajuns la hoarda,ginta,clan,trib la societateaorganizata in stat.Indivizii trebuie sa urmeze
si sa respectenormele de coexistenta si cooperare pentru pastrarea echilibrului social. In asemenia situatii
din partea societatii se va produce o reactie, un fenomen absolute natural,pentru areproba agresiunea si a
se apara de agresori.Conform opiniei lui Hugo Grotius(1583-1645),o trasaturacaracteristica a naturii
omenesti este frica.Juristul englez Jeremy Bentham dezvolta aceasta teorie ainteresului, in a carei exceptie
interesul este considerat ca fundamental societatii,ca principiu generator al tuturoractelor umane.Dreptul
este o creatie a ratiunii umane,fiind pusa,in fiecaretara,in dependent de vointa legiuitorului.In scopul de
aameliora conditiile vietii sociale,fiecare popor si-a impuscoduri complete,concepute si formulate dupa
principiileratiunii.In diferite perioade de timp statele lumii diagnosticau sauetichetau
comportamentele umane ca fiind “normale” ori“anormale”,in functie de natura normelor sociale,de
gradulde tolerant a societatii respective,ca si de pericolul potentialpe care il reprezinta pentru stabilitatea
vietii sociale.

1.2 Comparati tendintele moderne in politica penala

Tendinta neoclasicaSchimbarile aparute in ultimile decenii pe plan mondial,in,general,ne face sa conchidem
ca suntem la etapa unei noiimpartiri a lumii,a sferelor de influienta, a noilor piete dedesfacere, in care sunt
cointeresati si implicate cei care conducsi dicteaza noua ordine economica si politica mondiala.Aciasta
 duce in mod firesc la criminalizare globala, unde chiar si tarilecu economie dezvoltata cu greu pot
opune rezistenta acestuifenomen, iar tarile cu economie slaba si resurse natural sarace ,cum este R.M, se
transforma in zone criminogene avansate.Unii autori considera ca exista o elita mondiala aputerii,numita
“Ordinea”, care are drept principal obiectiv instaurarea unei noi ordini mondiale,iar in final-crearea
unuigovern mondial. Unul din scopuri este de-a dreptulsocant:stabilirea unei religii mondiale, care va
coordona toatereligiile pamintului si care va avea un pontic mondial, ce arconduce alaturi de conducatorul
politic mondial.O alta dovada in acest sens este tendinta de armonizareinternational in plan legislative a
combaterii criminalitatii.In acest process extreme de complex o importanta deosebitarevine congreselor
specializate ale ONU,cu privire la prevenireacriminalitatii si tratamentul delincventilor.Directiile prioritare ale
ONU in material politicii penale audevenit:-problematica executarii pedepselor;-prevenirea criminalitatii;-
ameliorarea legislatiei statelor member;-descriminalizarea unor infractiuni mai putin grave,usoare
sineinsemnate;-simplificarea justitiei penale;Aceasta tendinta , ca orientare teoretica sa constituit ca oreactive
fata de modelul curative de politica penala, asprucriticat din cauza ineficacitatii modelelor si
tehnicilordetratament, abuzului de pwsihiatrie s.a.Tendinta neoclasica reduce rolul intimidant al pedepsei
inprim- plan , pledind pentru renuntarea la masurile alternativeinchisorii, limitarea liberarii conditionate.
Gratie acesteitendinte ,dominante acum in Europa, sa largit cimpul deincriminare si de sporire generala
a severitatii pedepselor.Nu suntem de acord cu bsolutizarea rolului tendinteineoclasice,repressive fiind
partasiiunei imbinari creative intremodelele preventive/curative,pe de o parte , si a
tendinteineoclasice,repressive, pe de alta parte. Sporirea pedepselor ,fara adoptarea unor masuri complexe
care ar permiteeradicarea saraciei in R.M si imbunatatirea conditiilor de viata,nicidecum nu va duce
la stoparea fenomenuluiinfractional. Trebuie inlaturate cauzele si conditiile caregenereaza si/sau favorizeaza
criminalitatea in tara, dar nu deagravat pedepsele.. “Daca va deranjeaza tintarii , nu puteti lainfinit sa alergati
dupa fiecare-in cele din urma trebuie sa vaginditi cum sa influientati asupra mlastinii din care
acestia senasc”. Prin aplicarea a numai pedepsei cu inchisoarea nu vomobtine nimic bun.O dovada in
acest sens reprezinta lucrarile
 Seminarului European asupra alternativelor la pedeapsa cu inchisoarea,
1987 la Helsinki.In concluziile sale Seminarul lanseaza idea capedeapsa cu inchisoarea poate fi necesara
doar in functie dedoua criteria:1 ) I n   c a z u l   s a v i r s i r i i   i n f r a c t i u n i l o r d e o s e b i t
d e g r a v e   s i exceptional de graveIn  cazul i nfract or ilor  incor igibil i,f at a de
car e anteri or au fost aplicate pedepse nonprimative de libertate, dar care n-auavut nici un
effect.Totusi, tendinta neoclasica ,represiva este inca foarteputernica . De exemplu , G. Bush, ex-presedintele
SUA,remarca: “ Avem nevoie de legi dure contra criminalilor…” Iarpentru cele mai grave crime avem
nevoie de o pedeapsa capitaloperand, adica reala”.Tendinta moderataAceasta este ultima tendinta aparuta in
cadrul modelelor dereactive sociala impotriva criminalitatii , unde se incearcaimbinarea si tendinta
neoclasica,represiva. Tendinta
moderataeste politica penala a natiunilor secolului XXI, reprezentindpolitica bunului simt. Ea se
anexeaza pe idea ca tit o presiunefoarte dura cit si o renuntare complete la acesta vor duce lacresterea
continua a fenomenului 3k.Unele idei si propuneri ale tendintei moderate se intilnesc incadrul modelelor
preventive si curative de reactive socialaantiinfractionala, insa drept an al aparitiei de
sine statatoareconsideram a fi anul 1985, cind aceasta tendinta a fost
dominantin cadrul Congresului al VII-lea de la Milano, cu tema“ Prevenirea criminalitatii pentru
libertate ,justitie, pace sidezvoltare”.Lucrarile Congresului s-au finalizat cu importante rezolutiicare s-au
transformat in Planul de actiune de la Milano.Punctele-cheie ale acestiu plan tin de exploatarea si
incurajareadiverselor forme de participare a comunitatii la prevenirea sicontracararea
fenomenului criminal prin creareaalternativelor la detentiune,printer care:-diversificarea sistemului de
sanctiuni alternative inchisorii siadoptarea sanctiunilor noi,ca avertismentul penal, aminareanelimitata a
prountarii sentintei, masuri de compensare a victimei;-acordarea prioritatii pedepselor pecuniare ;-pastrarea
masurilor recomandate de modelul curative ce tinde suspendarea executarii pedepsei,probatiune, s.a-
aplicarea cit mai fregventa a pedepsei cu muncaneremunerata in serviciul comunitatii s.a.Suntem de
parere ca tendinta moderata in politica penala aR.M are un mare viitor nu in ultimul rind datorita faptului
casunt oferite multiple alternative viabile pedepsei cu inchisoarea.

1.3 E v a l u a t i m o d e l e l e d e r e a c t i e s o c i a l a i m p o t r i v a c r i m i n a l i t a t i i
Modelele de reactive sociala impotriva criminalitatii sunt urmatoarele:-modelul represiv;-modelul preventive;-modelul mixt;-modelul
curativ.Modelul represiv.Originile reactiei sociale impotriva criminalitatii coincide cuoriginea societatii.Forma cea mai rudimentara a
dreptului a fost razbunarea privata nelimitata ,cind victim sau rudele acesteia se razbunaupe aggresor.Oamenii se bazau pe principil
raul trebuie sa fie rasplatit cu rau.Cu trecerea timpului, ca forma mai avansata,aparerazbunarea sociala si ce-a religioasa.In
decursul istoriei sale omenirea a cunoscut etape sicodificari interesante in ceea ce priveste evolutia criminalitatii,precum si a
masurilor de protective social ape care le-a adoptatpentru a diminua si preveni acest fenomen.Cele mai vechi codificari descoperite
pina in present suntLegile din Esnunna si legislatia lui Lipit-Istar din Isin.Ele erauconsiderate a fi alcatuita de regele statului
Esnunna,avind un continut foarte variat,cuprinzind norme de drept civil, drept penal, precum si reactii de alta natura. Una din
pedepselepenaleera amenda. Pentru prima oara eraestereglementat conceptual de
circumstanta agrvanta
.Ce-amaicunoscuta codificarea antica raminea fi
Codul lui  Hammurabi
,in care se distinge citeva tipuri de pedeapsa:-talionul;-pedepse corporale;-pedepse pecuniare;-pedepse capital.Printre cele mai
cunoscutecodificarianticeseinscribe si
  Legea  celor  XII Table.
Se face o delimitare a circumstantelor agravante siatenuante;are loc o prima incercare de delimitare a etapelor activitatii
infractionale.Modelul represiv de reacti sociala a existat inca mult timp.,cruzimea pedepselor si executiilor salbatice intilnindu-se chiar
si in a doua jumatate a sec . XVIII.Totusi incepind cumijlocul sec.al XVII-lea au loc initiative de reformare adreptului penal si a
criminologiei.Modelul preventive Cel mai important “punct de sprijin” in aparitia noilor madelede reactive sociala de infractionism,
mai ales in aparitia modelului preventive a jucat Tratatul despre delicte si pedepse a lui Cesare Beccaria. Ideile cuprinse in acest Tratat
au permistransformari rapide si radicale in sistemele penale nationale.Printere acestea se numera:-desfiintarea torturii;-aparitia a
codurilor penal si de procedura penala;-desfiintarea torturii, confiscarii si a pedepsei cu moartea.Astfel, toate ideile lui C. Beccaria ar
putea fi sistematizate infelul urmator :1.principiul legalitatii; 2.caracterul retributive la pedepsei; 3.caracterul echitabil al pedepsei;
4.principiul umanismului; 5.caracterul preventive al pedepsei 6.promtitudinea pedepsei; 7.desfiintarea torturii; 8.inlaturarea ierarhiei
probelor 9.desfiintarea pedepsei cu moartea; 10.necesitatea prevenirei crimelor; In viziunea reprezentantilor modelului preventive,
sistemul sanctionator are o importanta limitata in prevenirea criminalitatii, mult mai importante fiind masurile de ordin sociall si
economic, care ar putea mult mai eficiente sa eliminesau sa limiteze rolul facatorilor criminogeni.Deci, inca o caracteristica a acesti
model tine de aceea ca pentru realizarea prevenirii generale este suficienta siguranta si promtitudinea pedepsei si nu severitatea
acesteia.Rolul acestui model este enorm. El reprezinta prima incercare de reformare pe baze stiintifice a reactiei sociale contra
criminalitatii, propunind o opera moderna de aparare orientate in mai multe directii:-social-economica;-educativa-complexa;-igienico-
sanitara etica si mai multe.Modelul mixt Modelul de reactie sociala antiinfractionala apare in urma imbinarii primelor doua modele
:represiv+preventive.Modelul mixt imbina represiunea penala cu preventia generalasi speciala a pedepselor penale , orintind reactia
sociala contra criminalitatii in planul combaterii criminalitatii reale, aparind astfel valorile sociale ocrotite de legea penala. In viziunea
noastra este modelul cel mai reusit, potrivitcaruia scopul legii penale consta in apararea sociala, care poatefi realizata doar printr-o
imbinare a represiunii si a prevenirii.Modelul; mixt a avut o importanta destul de mare , iar oserie de idei ale acestuia si-au gasit
reflectarea in legislatiapenala a unor state,de exemplu cum ar fi masurile desiguranta:-masura de constringere cu character medical;-
masurile de constringerecucharacter educati;-expulzarea;-confiscareaspeciala.Principaleleidei de reactiesocialaantiinfractionala erau:
1.politicile penale nationale trebuiau sa fie indreptate spre resocializarea infractorilor,precum si spre reintegrarea postcondamnatorie
imediata a acesteia; 2.pedepsele stabilite urmau sa aiba la baza metode de tratament;3.pentru fiecare infractor, in final, trebuia sa fie
elaborate un tratament individual de resocializare pe etape; 4.elaborarea si adoptarea unui ansamblu de masuri si programe sociale,
economice, politice, cultural, profesionale s.a. capabile sa asigure reintegrarea sociala cit mai adecvata a infractorului,dupa executarea
pedepsei privative de libertate. Modelul curativ se deosebeste esential de celelalte modele siprin faptul ca un rol important in
realizarea lui il au un sir deaspect ca:-prognozarea criminological;-strategia luptei reesind din cauzalitate determinate si stareareala a
lupte;-programarea luptei antiinfractionale s.a. Modelul curative si-a gasit o ampla consacrare in sistemul legislatiei penale nationale:-
condamnarea cu suspendarea conditionata:-liberarea conditionata inainte de termen;-inlocuirea partii neexecutate din pedeapsa cu o
pedeapsamai blinda;-liberareadepedeapsadepedeapsaaminorilor;-liberareadepedeapsadatoritaschimbariidesituatie;-liberareade
la executarea pedepsei a persoanelor grav bolnave;-aminarea executarii pedepsei pentru femei gravid si pentru femei care au copii
pinalavirsta de8ani
II Criminalitatea femenina
2.1 Descrieti rolul femeii contemporane si implicarea acesteia in fenomenul criminalitatii
Criminalitatea feminină totalitatea infracțiunilor săvîrșite decătre femei într-o perioadă de timp determinat
în cadrul unuiteritoriu determinat.Criminalitatea femenină apare ca un subsistem al criminalităț ii
generale,cu care se află organic înlegătură strînsă.

2.2 Stabiliti cauzele, conditiile , trasaturile si tendintele criminalitatii feminine

Cauzele şi condiţiile criminalităţii feminine.
Astfel, conduita individuală a fiecărui om reprezintă forma de autoexprimarea personalităţii
acestuia, a satisfacerii cerinţelor sale. În funcţie de caracterul său,aceasta poate să corespundă
normelor morale sau poate fi contrară acestor norme,fiind ilegală. Adesea, comportamentul ilegal
este cauzat de anumiţi factori. Dacă esă privim în asamblu asupra cauzelor care determină
criminalitatea feminină,putem afirmă că asupra schimbărilor în dinamica acestui tip de
criminalitate influenţează schimbările sociale, economice din societate, precum şi de formaţiile
din sfera spirituală a societăţii în care femeia trăieşte. Prin urmare, analizînd evoluţia societăţii şi a
statutului femeii în această societate, deducem faptul că dezorganizarea socială pe fundalul crizelor
sociale şi economice în perioadele detranziţie, iscarea anumitor conflicte au un impact mult mai negativ
asupra femeii, decît asupra bărbatului, devenind în anumite cazuri frîne, dar, de cele mai multe ori, aceşti
factori apar în calitate de „motoare criminale”, determinînd creşterea criminalităţii feminine. Factorii care
au impulsionat mărirea indicelui criminalităţii feminine, indiferent de teritoriul pe care se manifestă, după
anii ’90 ai sec.XX-lea,după Cudreaţov V. N sunt:1.implicarea activă a femeii în sfera economică;
2.reducerea influenţei a principalelor instituţii familiei, precum şi a controlului social; 3.apariţia unei
„încordări” în societate, a stresului, a conflictelor dintre oameni; 4.intensitatea fenomenelor antisociale,
precum: alcoolismul,dependenţa dedroguri, prostituţia, cerşetoria .
Revenind la Republica Moldova, afirmăm faptul că în prezent, motivele social-economice
formează baza motivării comiterii infracţiunilor de către femei.Aceasta datorîndu-se
următoarelor cauze obiective: criza economică, creşterea nivelului de sărăcire a populaţiei
condiţionată de şomaj, foame, salarii mici, preţuri înalte, „factori care împing oamenii la
comiterea infracţiunilor de profit”
2Conformunor date statitice, circa 3% din femei au comis fapte criminale în scopul de a atinge
un anumit standart material şi de a trăi mai bine.
3Deasemenea negativ asupra comportamentului femeii acţionează disproporţia şi contradicţiile
din familie. Astfel încît, femeia supusă umilinţei, violenţei domestice , femeia care munceşte din
greu pentru un salariu mic şi căreia nu-i ajunge suficiente resurse pentru a-şi întreţine famlia, din
ce în ce mai greu reuşeşte să-şi îndeplinească rolul de „paznic” al căminului social. Survine
starea de depresie care în diferite circumstanţe poate condiţiona săvîrşirea anumitor fapte
criminale

Cauze: circumstante familiale, de trai, bani, in prezent si circumstante sociale, economice,

morale, criza economica, politica sociala; caderea prod industriale, agrare, cresterea saraciei,
inflatia somajul, in special cel feminin Trasaturi: fenomen social, fenomen de masa, actiuni
ilegale ce au profunde efecte negative asupra familiei , educatiei copiilor si societate in general,
acordarea unei atentii reduse din partea societatii din cauza % mic acestui fenomen.; cele mai
multe infractiuni sunt comise de femei 30-39 ani; 76%femei de la oras, 24%de la sat Tendinte:
crestere brusca a crim feminine pe baza fundalului general de crestere a criminalitatii, implicare
mai ales in infractiuni economice, de serviciu , precum si trafic de fiinte umane si alte infractiuni
orientate spre profit deopotriva celor impotriva persoanei, extinderea la un grup mai mare de
infractiuni (de la avorturile considerate anterior ilegale si pruncucidere etc, 70% economice
Cauzele;înprimul rînd motivele politice. Fosta URSS seconsidera, ca prima țară în lume a muncitorilor și
țăranilor,marea putere a soluționat definitiv problema feminină.Femeia devenind membru al societății cu
dr.Egale,partcică activ la conducerea societății ,statului, și totodată ia poate deveni infractor,atentează
asupra proprietății socialiste,face abuz de serviciu, speculații, comite acte huliganice,cauzează leziuni
corporale...Cerințele ca izvor al activității de gîndirei conduită a activității omului,ce reflectăși insușirile
lui naturale, spre exemplu:necesitatea de alimentare.îmbrăcăminte,locuință.Practica criminală arată
înștiinț
a criminologiei se observăcă: între femeile infractori a crescut numărul persoanelor cu studii
superioare,deoarece multe femeiau devenit femei de afaceri,conducători de bănci comerciale
și firme, pe cale criminală au însușit averi devenind bogate.Criminale pot fi atît mijloace de atingerea
scopurilor,cîtși însăși scopurile conduitei social periculoase,de a atinge un standard material și de a trăi
mai bine ca alții.Tendințe:Începutul anilor 80 sa înregistrat o creș
tere vădită a numărului de femei,trase la răspundere penală.Criminalității femenine sunt
și comune și tendințe particulare,clasifările de vîrste în fișele statistice arată că în decurs de un an jumate
și un an, sunt evidente numai 2 grupe de vîrste a femeilor,careau comis infracț
iuni respectiv la 14-17și 18-49 ani diapazonul este oficial redus.

2.3 Propuneti masuri de resocializare a femeilor condamnate la pedeapsa inchisorii.

Pentru a contracara criminalitatea feminină în Republica Moldova, urmează săfie întreprinse
următoarele măsuri de prevenire şi de profilaxie:- elaborarea unui
program naţional îndreptat spre înbunătăţirea tuturor domeniilor sociale în care activează femeia
şi crearea unui climat spiritual adecvatîn societate.- întreprinderea unor măsuri
social-economice, precum ridicarea nivelului de viaţăşi trai al membrilor societăţii, îmbunătăţirea
calităţii vieţii sociale. Aceste obiective pot fi realizate prin stabilizarea situaţiei economice a
Rep.Moldova, adică prin crearea unor locuri de muncă, prin achitarea salariilor la timp şi
ridicarea acestora egalitatea salariilor, echilibrarea dintre cerere şi ofertă, măsuri ce vor duce la
înlăturarea cauzelor care au condiţionat criminalitatea.- întreprinderea unor măsuri juridice ca:
perfecţionarea legislaţiei, în special a celei penale, administrative, de muncă,economice;- stimularea
cetăţenilor la participarea activă în prevenirea criminalităţii
1;-ridicarea nivelului conştiinţei juridice a populaţiei, întărirea cadrului legislativ cuprivire la apărarea
drepturilor femeilor.-crearea unei ideologii axate pe ideea ostilităţii faţă de criminalitatea feminină prin
implicarea mass-mediei în scopul creării unui climat negativ; -ridicarea niveluluide educaţie şi morală în
familii.-măsuri psihologico-pedagogică prin implicarea instituţiilor de învăţămînt, organizaţiilor obşteşti
(ca „LaStrada”, „Casa Mărioarei”) în scopul ridicării încrederii populaţiei în organele de drept,
participării la resocializarea persoanelor eliberate din detenţie, acordarea ajutorului material şi spiritual
femeilor.-elaborarea unor servicii sociale şi de sănătate pentru femeile agresate şi copiii acestora,
programe speciale în vederea restabilirii fizice şi psihice a acestora.-întreprinderea unor acţiuni medicale
în scopul profilaxiei bolilor şi tratamentelor pacienţilor-femei( alcoolism, narcotism, depresii ş.a)-
profilaxia criminaltăţii feminine prin intermediul familiei- susţinerea materială afamiliilor care sunt în
criză, educarea şi direcţionarea tinerilor părinţi, educarea şi susţinerea copiilor care provin din familii
vulnerabile, educarea fetelor în stil feminin şi nu masculin, control din partea Autorităţii Tutelare din
regiune.-profilaxie în timpul iscării conflictului, care ulterior va duce la reducerea numărului de
infracţiuni săvîrşite, prin: -contracararea violenţei în familei,supravegerea soţilor de către organele de
drept, crearea unor centre de refugiu pentru femei
-măsuri de resocializare speciale pentru femeile care au fost condamnate princrearea unor centre
de reabilitare, implicarea psihologilor, crearea unor instituţii încadrul cărora femeile vor fi
învăţate de a se adapta din nou vieţii sociale.-un rol foarte important îl va avea religia:- crearea
unor centre religioase în penintenciare.Toate aceste măsuri întreprinse de stat, precum şi cele care
urmează a fiîntreprinse, au scopul de a readuce femeia în mediul său social, de a-i oferi funcţiade
păzitor al căminului familial, al tradiţiilor şi al valorilor spirituale, de a-i redaegalitatea prin
păstrarea feminităţii.În cele din urmă, important este participarea întregii comunităţi în
prevenireacriminalităţii, căci toate cauzele provin din mediul social alinfractorului,indiferenţa,
ura, banii, invidia şi ipocrizia fiind factorii pricipali

Criminalitatea fem e deosebita, luand in considerare trasaturile psiho-morfologico-sociale a

infractorului de sex feminin, care este mai afectiv in comaratie cu infractorul de sex opus.
Pentru a combate acest fenomen, este necesara o politica consecventa de state de lupta contra
crim fem, implicarea societatii civile, organizarea unor seminare destinate acestui scop, crearea
unor centre de asistenta sociala si psihologica p-u femei, chiar adapost de noapte p-u situatii
critice si de sigur acele masuri generale de prevenire si combatere a criminalitatii: formarea unor
fonduri de rezerva pentru ajutor financiar femeilor iesite din penitenciare, lucru social di
psihologic postpenitenciar, educatie scolara si religioasa pentru prevenire , asigurare cu locuri de
munca etc.