Hipnoza cancer- gaseste ti o pozitie confortabile, inchide ochii, respira adanc si lent si

incearca sa simti cum respiratia lenta incepe sa te relaxeze, descopera pana unde poti
adanci aceasta stare de relaxare,….care te acopera si iti cuprinde intregul corp…..si
bucura te de ea….delecteaza te cu ea...incepand din acest moment si pana la sfarsitul
sedintei….te vei relaxa tot mai mult, cu fiecare respiratie.
Si acum am sa iti spun o poveste….despre un copac din Africa….exista un copac in
Africa….care se afla intr o relatie deosebita ….cu o specie anume de termite...termitele
isi consuma existenta traind pe acest copac...isi construiesc cuibul din frunzele
sale….beau doar din seva pe care o produce si o secreta copacul…..si nu manaca decat
boabe sau fructe ce cresc pe acest copac...de cate ori o alta insecta incearca sa se tarasca
pe copac...sau sa aterizeze pe frunzele lui, sentinelele termitelor declanseaza alarma si
toate termitele se aduna in fuga….ele ataca invadatorii si fie ii alunga, fie ii distrug...ele
apara copacul de orice intrusi care l-ar putea ataca sau chiar distruge...ele salveaza
copacul si copacul la randul lui le salveaza pe ele…... Exista numeroase alte exemple in
lumea larga in care fiinte minuscule le protejeaza pe cele mari de invadatorii
periculosi ...si in fiECARE din cazuri ….ele par a fi deosebit de atente la tot ceea ce ar
putea parea daunator...asa ca, ele sesizeaza de indata ce se iveste ceva periculos si stiu de
indata unde se iveste neregula...si stiu si care este problema si pot face totul pentru a o
elimina ...sau a o rezolva….asa cum omul care sesizeaza o jena in picior si se
concentreaza asupra ei, va putea gasi explicatia si va scapa de pietricica din pantof, si atat
timp cat nimic nu impiedica acest lucru, omul va urmari indeaproape cum reactioneaza
organismul sau va amplifica aceasta reactie, asa cum amplifica zgomotul motorului
pentru a auzi unde s a produs dereglajul….si va lasa organismul sa se ingrijeasca de sine,
cu aceeasi preocupare binefacatoare cu care termitele au grija de copac, ca de la sine….si
fara incetare,sarind sa intreprinda tot ce este necesar pentru a proteja...si pentru a
vindeca….
…...respira lent si linistit, relaxeaza te …...si pentru a simti un nivel mai placut de
relaxare, respira de cateva ori profund, in timp ce iti vei spune, ‘ma relaxez’,
…………………..concentreza te asupra fetei,pentru a simti orice incordare a
musculaturii...orice tensiune din ochi...iti poti reprezenta aceasta incordare ca pe un arc
comprimat......sau poate o mana stransa in pumn...si acum, imagineaza ti ….ca asa cum
arcul se elibereaza de forta care il comprima , sau ca elasticul care zace inert pe
jos….poti simti cum fata si ochii se relaxeaza,si cum valul placut al relaxarii, al
destinderii …..ti se raspandeste in tot corpul, apoi, strange pleoapele cat poti de tare, sau
doar imagineaza ti asta….si …….simti incordarea muschilor fetei, in jurul ochilor,
….imagineaza ti arcul comprimat, sau pumnul strans….si relaxeaza ti din nou
musculatura fetei,….. simti cum relaxarea dizolva incordarea de mai inainte…...si se
raspandeste acum in tot corpul….repeta acest exercitiu si pentru celelalte segmente ale
corpului, coboara incet, fara graba...maxilarul, apoi gatul, …….umerii si spatele se vor
contracta si apoi se vor relaxa….apoi spatele, bratele, antebratele, mainile…..tensionezi si
apoi relaxezi, abdomenul,...coapsele, ...picioarele...labele picioarelor….pana cand
intregul corp se relaxeaza….mai intai contractezi musculatura si apoi destinde te…simte
destinderea…..ramai asa pentru cateva secunde…..voi numara de la 3 la 1, si iti cer, ca
auzind numarul spus de mine, sa ti l reprezinti imbracat in lumina, ...cum vine spre tine
si treci prin el ...cu fiecare numar spus, te vei relaxa si mai profund, simtindu te minunat
in corpul si in mintea
ta………………….3…………...2……………..1…………………..bucura te de starea de
relaxare…….si acum, te invit sa iti imaginezi ca, maladia cu care te confrunti se
compune din celule slabe si dezorganizate….adu ti aminte totodata ca organismul uman
are inteligenta de a distruge celulele maligne pe tot parcursul vietii….si in timp ce iti
reprezinti maladia, constientizeaza faptul ca, in vederea vindecarii, sistemul tau imunitar
trebuie sa revina la starea lui normala, sanatoasa….imagineaza ti cum tratamentul tau
chimic... sau medicamentos patrunde in corpul tau sub forma a milioane de fasccicole de
lumina, compuse din milioane de gloante de energie ce intra in circulatie sanguina,
limfatica, in fiecare celula din corpul tau, lovind fiecare celula maligna ce le iese in
cale….celulele normale pot vindeca orice leziune ...potentiala ...pe care ar putea-o suferi,
insa celulele maligne nu pot face acest lucru, deoarece ele sunt slabe,..si dezorganizate….
globulele tale albe sunt fooarte puternice….si sunt foarte inteligente; nu exista o
concurenta reala intre ele si celulele maligne….globulele albe castiga batalia...imagineaza
ti cum tumorile se micsoreaza, se reduc mai mult, tot mai mult, ….vezi cum celulele
albe transporta celulele distruse si, trecand prin ficat si rinichi le elimina din organism,
in mod fiziologic….continua sa iti imaginezi ca posibilele mici tumori se micsoreaza mai
mult, tot mai mult, la nivel de tesut, apoi de celule….pana dispar total….si pentru
totdeauna...respira adanc si relaxeaza te si mai mult, si acum te invit sa te vezi avand din
ce in ce mai multa energie….cum corpul tau se reface simtitor, cum pofta de mancare
sporeste si ea,cum te poti simti din nou bine si te poti bucura de afectiunea celor din
jur….daca se intampla sa simtiti uneori vreun disconfort, imediat imagineaza ti armata
globulelor albe cum se napusteste in zona dureroasa si durerea, oricare ar fi
problema...da I acum organismului comanda de a se autovindeca….imagineaza ti cum
corpul tau este din nou bine...esti sanatos...si vei fi totdeauna sanatos...plin de
energie...atingandu ti scopurile,aminteste ti filemele de succes, eul ideal, scena ideala,,,si
toate acele cadre ...care cuprind in ele obiectivele pe care le ai atins...vezi cum sensul
vietii tale se implineste…...ii poti vizualiza pe cei dragi tie, simtindu se pe deplin
fericiti...si poti vedea cum relatiile tale cu cei din jur sunt tot mai bogate,
implinitoare….adu ti te rog aminte ca….daca ai un motiv profund , puternic pentru
insanatosire...acest motiv va potenta insanatosirea……..in timp ce eu pastrez un moment
tacerea, gandeste te la ceea ce este cu adevarat important in viata
ta……………………………….foarte bine….te poti felicita in gand acum, pentru ca ai
participat activ la procesul propriei insanatosiri….imagineaza ti ca acest exercitiu lai face
zilnic, sau aproape zilnic, in momentele tale de tihna….vizualizand in mod constant
cumm acest proces de insanatosire se produce perpetuu….iar tu te simti tot mai bine, din
toate punctele de vedere...asa va fi si asa este….respira adanc si relaxeaza te si mai
mult….bucur ate de aceeste senzatii minunate, de pace, calm, relaxare, sanatate….cand te
vei simti pregatit, in ritmul propriu, te poti intoarce la starea initiala, aducand cu tine in
starea de perfecta constienta ceea ce vrei sa aduci si lasa in starea de transa ceea ce vrei sa
lasi….si poti reveni aici simtindu te relaxat, si in acelasi timp energizat, cu mintea
limpede ca un izvor de munte….mai sanatos decat inainte, mai increzator in propriile
forte….in control peste senzatiile tale, cu bucuria de a trai si cu zambet pe buze….in
curand vei simti nevoia de a schimba pozitia corpului….de a te intinde...respira
adanc...deschide ochii, ca dupa un somn adanc si reconfortant si binefacator…….….
Cele 5 măști corespunzătoare celor 5 răni
emoționale ale copilăriei și cum putem evita să le
declanșăm copiilor noștri
28 mai, 2018
Anamaria Chiș
Dezvoltare Personală, Inteligență Emoțională
“Când un copil se naște, el știe, în adâncul lui, că motivul pentru care a venit pe lume
este acela de a fi el insusi, trecând printr-o serie de experiențe. Toți avem aceeași
misiune venind pe lume: aceea de a trăi o serie de experiențe până când ajungem să le
acceptăm și să ne iubim pe noi înșine trecând prin ele“.
Fiecare dintre noi, fără excepţie, poartă în interior, adânc ascunse, mai mult sau mai puţin
conştientizate, răni emoţionale.
Pe unele dintre ele le moştenim genetic de la unul dintre părinţi sau de la ambii, care, la
rândul lor, le-au primit de la părinţii lor. Dacă nu au reuşit să le descopere şi să le
vindece, ele nu au dispărut, ci s-au perpetuat, fiind transmise copiilor.
Durerea provocată de aceste răni ne determină să începem să ne creăm
anumite măşti pentru a ne proteja
Tocmai aceste măşti formează personalitatea noastră falsă prin care interacţionăm cu
ceilalţi de-a lungul vieţii.
Ne este teamă că dacă vom renunţa la ele, vom fi răniţi şi vom suferi, dar ceea ce
câştigăm nu este decât o apropiere relativă şi nesatisfăcătoare faţă de ceilalţi, o intimitate
superficială, chiar şi faţă de persoanele pe care le considerăm cele mai apropiate: mama,
tatăl, fraţii, soţul, copiii sau cei mai buni prieteni.
Este posibil să nu purtăm toate cele cinci răni în noi, dar cu siguranţă una sau două vor
predomina.
Aceste măști sunt în numar de 5 și corespund celor cinci răni
importante, trăite de ființa umană.
Prezenţa sau absenţa iubirii de sine influenţează aspectul corpului nostru.
De fiecare dată când suntem neîncrezători în noi înșine sau temători, corpul nostru ia
câteva kilograme în plus, aşa de „protecţie” , îşi zice el.
Atunci când zicem: STOP, mă iubesc, mă iert, mă accept – corpul nu mai resimte
nevoia de a acumula nimic, este echilibrat.
Atunci când suntem asumați şi ne iubim pe noi înșine, este normal să ne ascultăm corpul
şi să-i oferim hrana de care are nevoie. Atunci nu-i oferim nimic în plus, slab calitativ şi
nutritiv, doar ca să hrănim o foame emoţională.
Corpul nostru este prietenul nostru, este aliatul nostru, susţinerea noastră şi la propriu şi
la figurat.
 Iată cele 5 măști corespunzătoare celor 5 răni emoționale ale copilăriei:
1. Rigidul
În spatele rigidului se ascunde o persoană creativă, care are multă energie şi o mare
capacitate de muncă. Această persoană este ordonată şi excelentă pentru o muncă ce
necesită precizie; este atentă, foarte dotată pentru a se ocupa de detalii; are capacitatea de
a simplifica, de a explica foarte clar când predă altora; este foarte sensibilă, ştie ce simt
ceilalţi, verificându-şi propriile sentimente. Ştie ce trebuie să cunoască la momentul
oportun. Găseşte persoana potrivită pentru o anumită sarcină şi cuvintele potrivite când
are de comunicat ceva. Este plină de entuziasm, de viaţă, dinamică. Nu are nevoie de alţii
pentru a se simţi bine.
La fel ca şi fugarul, în caz de urgenţă ştie ce să facă şi face acel lucru singură. Reuşeşte să
facă faţă situaţiilor dificile.

Caracteristici:
 Se străduieste întotdeauna să fie corect
 Este obsedat de corectitudine si de justete
 Isi blochează sentimentele
 Isi încrucișează bratele în mod frecvent
 Ii place curățenia și disciplina
 Nu tolerează greșelile
 Vocea lui este lipsită de inflexiuni
 Nu ar admite niciodată că are probleme
 Ii este destul de dificil să primească ceva de la ceilalti
 Atunci când este fericit, se simte vinovat
 Are așteptări foarte mari de la el însuși
 Este sensibil, dar si-a dezvoltat un control asupra sensibilitătii, astfel încât să poată fi
perceput ca fiind puternic
2. Dominatorul
În spatele acestei masti, se ascunde o ființă cu reale calitati de lider – prin forța sa știe să
fie protectoare și calmă, foarte talentată, sociabilă, cu talent actoricesc, cu talent de a
vorbi în public, aptitudini în a capta si a valoriza talentul fiecaruia ajuntându-i pe ceilalti
 să dobândeasca mai multă încredere în ei. Are capacitatea de a delega sarcini, ceea ce îi
ajută pe ceilalti să se autovalorizeze. Stie imediat cum se simt ceilalti si relaxează
atmosfera facându-i să râda, capabilă să treacă foarte repede de la un aspect la altul si să
administreze mai multe lucruri în acelasi timp. Ia foarte repede decizii.
Găsește imediat solutii și are în jurul ei oameni de care are nevoie pentru a trece la
acțiune, capabilă de performante mari în multe domenii, are încredere în univers și în
forta ei interioară, capacitatea de a se lăsa liberă în totalitate.

Caracteristici:
 Crede că este o persoană foarte puternică și crede că are foarte multe responsabilități
 Acesta vrea să fie perceput ca fiind puternic si special
 Vorbeste întotdeauna despre realizările sale si despre el însuși
 Are o dificultate în a-și menține promisiunile
 Minte cu o foarte mare ușurință
 El este seducător si manipulator
 Puterea și-o câștigă făcându-i pe ceilati să se simtă slabi
 Starea sa de spirit se afla într-o continua schimbare
 Crede că este detinătorul adevărului și-l impune altora fără să stea pe gânduri
 Este intolerant
 Se străduieste să-și facă performantele observate
 Nu-si acceptă vulnerabilitătile
3. Masochistul
Masochistul este de obicei hipersensibil, iar cel mai mărunt lucru poate să îl afecteze. La
rândul lui, ar face orice ca să nu îi rănească pe ceilalţi.
Dintre cele cinci tipologii, masochistul îşi ascultă cel mai puţin nevoile, deşi uneori este
foarte conştient de ceea ce vrea. Îşi provoacă suferinţă neascultându-le, alimentându-şi
rana de suferinţă şi masca. Face orice pentru a se face util. Îi face pe oameni să râdă, însă
cea mai mică critică la adresa lui îl face să se simtă umilit şi neînsemnat.
Este specialist în a se devaloriza pe sine însuşi. Se vede mai puţin important decât este în
realitate. Nu poate să conceapă că ceilalţi îl consideră o persoană specială şi importantă în
ochii lor. Tendinţa de a se blama pentru orice şi chiar de a lua asupra sa vina celorlalţi
 este foarte mare. Atunci când este învinovăţit de ceva, rămâne blocat, neştiind ce să
spună pentru a se apăra.
Poate să sufere într-atât încât să plece din locul respectiv. Considerându-se vinovat, crede
că este de datoria lui să remedieze situaţia.

Caracteristici:
 Ii este rusine fata de el insusi sau fata de alte persoane si prin urmare, face tot ceea ce
poate pentru a se ascunde de privirile celorlalti si chiar de privirea proprie
 Este obsedat de curatenie, de modul in care arata; este preocupat tot timpul sa aiba haine
perfecte, astfel incat sa nu-si castige dispretul celorlalti
 El nu vorbeste si/sau ascunde evenimente din viata lui ce par a fi umilitoare
 Acesta nu-si asculta nevoile
 El crede ca este murdar, o nulitate, mai prejos decat celelalte persoane
 Critica il raneste foarte usor si atunci cand este criticat se simte umilit
 Cea mai mare frica a sa este libertatea
 Atrage in viata lui oameni care-l persecuta si care-l fac sa se simta umilit – o femeie
poate atrage in viata ei un barbat care flirteaza cu alte femei, iar un barbat poate atrage in
viata lui o femeie care are tendinta de a-i provoca pe ceilalti barbati
 Ajuta oamenii in mod voluntar, dar sfarseste prin a deveni robul lor, deoarece acesta
crede ca astfel, oamenii nu-l vor dispretui
 Se pedepseste singur in speranta ca astfel va reusi sa-l pedeseasca pe cel ce-l raneste
emotional
 Cauta situatiile din viata lui in care are posibilitatea de a uita de sine
 Mananca foarte mult cu scopul de a compensa pentru lucrurile care-i lipsesc
4. Dependentul
În spatele măştii dependentului se ascunde de fapt o persoană:
 abilă, care ştie foarte bine să îşi exprime cererile
 care ştie ce vrea, tenace, perseverentă în cererile ei
 care nu renunţă când este hotărâtă să obţină ceva
 care are talent actoricesc şi ştie să atragă atenţia celorlalţi
 veselă, sociabilă, care inspiră bucuria de a trăi
 care are capacitatea de a-i ajuta pe ceilalţi, deoarece se interesează de ei şi ştie ce simt
 care are calitatea de a-şi folosi talentele psihice cu un scop bun, atunci când îşi
controlează temerile
 care are adesea talente artistice; deşi sociabil, are nevoie de momente de singurătate
pentru a se regăsi

Caracteristici:
 Nu crede in el insusi si asteapta ca ceilalti sa-i ofere sprijinul oricand este nevoie
 Crede ca este o adevarata victima
 Acesta nu poate lua decizii pe cont propriu si cere intotdeauna sfaturi si confirmari
 Are vocea unui copil
 Emotia sa predominanta este tristetea
 Se ataseaza foarte usor de celelalte persoane
 Face tot posibilul pentru a fi placut de celelalte persoane
 Ii place sexul si se foloseste de abilitatile sale pentru a-si pastra partenerul in relatie
 Cere atentia cu norma intreaga si aprobarea continua a celor din jurul sau
 Singuratatea este cea mai mare frica a sa
5. Fugarul
În spatele măştii de fugar se ascunde o persoană capabilă să facă foarte multe lucruri:
 cu o bună rezistenţă la muncă
 descurcăreaţă
 dotată cu o mare capacitate de a crea
 de a inventa, de a imagina
 cu aptitudini speciale de a lucra sigură
 eficientă, se gândeşte la detalii
 reacţionează repede
 ştie să facă exact ce trebuie în caz de urgenţă
 nu are nevoie de ceilalţi cu orice preţ
 poate foarte bine să se retragă şi să fie fericită singură
 Din momentul în care bebelusul începe sa se simta respins, începe sa îsi
creeze o masca de fugar
Corpul fizic este îngust si contractat – ceea ce îl poate face sa dispara mai usor, sau sa nu
fie prea prezent sau prea vizibil într-un grup. Este un corp care nu vrea sa ocupe prea
mult spatiu.
Fugarul prefera să nu se ataseze de lucrurile materiale, caci acestea l-ar putea împiedica
sa fuga atunci când doreste. Se întreaba ce cauta pe aceasta lume si îi este greu sa creada
ca va putea fi fericit aici. În schimb îl atrage tot ceea ce tine de spirit, precum si
domeniile intelectuale, dar nu este vorba de o autentica aspiratie, cât de o tendinta de
evadare. Caci fugarul are tendinta de a fugi în lumea lui. Lucru care explica de ce acest
gen de copil este de obicei cuminte si linistit, nu creeaza probleme si nu face mult
zgomot.
Cea mai mare teamă a fugarului este panica. Imediat ce crede că e pe cale să intre în
panica într-o situatie anume, prima lui reactie va fi aceea de a se salva, de a se ascunde
sau de a fugi.

Caracteristici:
 Nu traieste conectat la lumea materiala
 Scapa in lumea spiritualitatii, a literaturii si a fanteziei
 Este un perfectionist si suspecteaza ca in cazul in care va face vreo greseala va fi respins
 Crede ca este nedemn de a exista in aceasta lume
 Crede ca este o nulitate, lipsit total de valoare
 Are o constitutie mai mult decat atletica, lipsindu-i rabdarea de a sta la masa sau ii
lipseste apetitul
 In situatiile sociale devine invizibil
 Traieste in singuratate, de teama ca, daca oamenii-l vor cunoaste cu adevarat, il vor
respinge pe el si/sau comportamentul sau
 Evită atentia celor din jurul său cu orice pret
Purtăm acest măşti pentru a ne proteja doar atunci când ne este teamă să suferim, să
retrăim o anumită rană. Totuşi, pentru că atunci când purtăm masca nu mai suntem noi, e
important să ne vindecăm rănile.
 Cu toții avem numeroase convingeri care ne împiedică să fim ceea ce vrem să fim. Cu cât
aceste maniere de a gândi sau convingeri ne fac rău, cu atât încercăm mai mult să le
diminuăm. Ajungem chiar să credem ca nu ne apartin nouă.
Ți-ai dat seama până acum că atunci când acuzi pe cineva de ceva, acea persoana te
acuză la rândul ei, de același lucru?
Vindecarea rănilor începe cu acceptarea. Prima etapă în vindecarea unei răni constă în a
o recunoaşte şi a o accepta. Cu cât îţi acorzi mai mult dreptul de a trăda, de a respinge,
de a umili, de a abandona sau de a fi nedrept cu alții cu atât o vei face mai puţin.
Pentru a putea fi vindecate rănile, trebuie să ne iertăm pe noi înşine, şi pe părinţii
noştrii(ei sunt cei care în copilărie activează rănile).
Vindecarea ranilor noastre și aruncarea acestor măști este posibilă
dacă:
 Recunoașem rana și masca pe care o purtăm
 Ne iertăm pe noi înșine și pe cei care ne rănesc sau ne-au rănit
 Incepem să ne acceptăm și să ne iubim pe noi înșine așa cum suntem
 Redevenim noi înșine, încetând să mai credem că mai avem nevoie de o mască pentru a
ne proteja
Fericirea vine din ceea ce suntem, nu din ceea ce facem noi sau ce fac
ceilalți pentru noi.
Este vital să ne învățăm și copiii acest lucru. Este foarte important totodată să ne învățăm
copiii să-și înțeleagă propriile emoții, și să încercăm noi ca părinți să îi ajutăm să
gestioneze emoțiile prin care trec.
Din păcate, puțini dintre adulți știu să identifice și înțeleagă emoțiile proprii sau pe ale
celorlalți. În școală nu învățăm cum să ne gestionăm emoțiile.
Există acum o modalitate distractivă de a învăța despre emoții și cum funcționează ele:
prin jocul EQ Game – Alfabetul Inteligenței Emoționale.

Este ocazia perfectă de a te juca împreună cu copilul tău; de a învăța despre diferitele
emoții, cum să le recunoști și ce să faci cu ele; și toate acestea în timp ce vă creați o
legătură puternică, bazată pe încredere.
Cum putem evita să le producem copiilor noștri aceste răni?
 ajutându-i să-și înțeleagă emoțiile
 iubindu-i necondiționat
 evitând pedeapsa de orice fel
 discutând zilnic cu ei despre ce simt, ce gândesc, ce doresc,etc
 cautând soluții împreună cu ei
 ajutându-i să se înțeleagă pe ei înșiși
Articol inspirat de cartea „Cele 5 răni care ne împiedică să fim noi înşine” – Lise
Bourbeau.
 

Prezentare caz – Anxietate generalizata

D-na M ,in varsta de 45 ani, inginer proiectant, se prezinta la cabinetul psihologic

cu urmatoarele simptome: tulburari de somn (dificultati de adormire, se trezeste in
timpul noptii la ora doua si readoarme dupa aproximativ o ora, o ora si jumatate, somn
neodihnitor cu senzatie de oboseala la sculare), tristete, neliniste accentuata, temeri si
griji legate de faptul ca sotul o inseala, legate de viitorul fiicei; crize de irascibilitate,
comportamente agresive, cefalee la trezire cu incapacitate functionala pe intreaga zi,
oboseala persistenta, lipsa de putere.
D-na M este casatorita de 24 de ani, are o fiica de 21 de ani. Relatiile sociale sunt
prezente, are prieteni cu care se intalneste frecvent, cu care isi petrece vacantele. Relatia
cu fiica este tensionata. Are un frate mai mare cu 10 ani si o sora mai mica cu 2 ani.
Relatiile cu ei nu sunt stranse. Se intalnesc foarte rar sa vorbeasca. In prezent parintii
sunt decedati. Munca pe care o desfasoara este o munca de birou, monotona pe durata a
8-9 ore pe zi.
D-na M marturiseste ca in tinerete era o fire vesela si optimista, nu era ca acum.
Nu-si explica ce s-a intamplat cu ea. In urma cu cinci ani sustine ca sotul a inselat-o cu o
cunostinta de familie si de atunci a inceput sa se manifeste majoritatea simptomelor
actuale.
Incercarile d-nei M de a scapa de aceste simptome au fost concretizate in vizite la
cabinetele de terapii complementare (terapie bioenergetica, tratamente homeopate,
masaje) si in rugaciune (pelerinaje la manastiri). O parte din simptome (cefaleea,
insomnia, agresivitatea) s-au diminuat pe o perioada scurta de timp dupa care s-au
manifestat din nou cu aceeasi intensitate.
Diagnostic psihiatric: Tulburare anxioasa generalizata
Evaluarea psihologică:
- Evaluare nivel anxietate - La Scala pentru anxietate Hamilton prezinta un scor
ridicat (49 puncte); anxietatea psihica este prezenta
- Evaluare nivel depresie - La Scala pentru depresie Radloff prezinta un scor scazut
(13 puncte)

1. Operaţionalizarea problemei - descrierea problemei în termeni

- Comportamentali: comportamente de asigurare

- crize de furie, agresivitate fizica, verbala indreptata catre sot, fiica
- Emoţionali: tristeţe, neliniste accentuata, tensiune, iritabilitate, rusine
- Cognitivi: ganduri intruzive cu continut negativ (griji) „Fiicei mele i se va
intampla ceva rau”, „Sotul ma va insela”,
Ganduri negative „Sotului nu-i pasă de mine”,
- Somatici: insomnie de tranzitie, somn superficial, cefalee, oboseală, scăderea
capacităţii de concentrare a atenţiei, lipsa de putere

Modelul cognitiv al tulburarii anxioase generalizate

Declansator extern

Situatii reale: Fiica intarzie; Vede un cuplu de tineri pe strada

Sotul vorbeste cu o colega de servici; Sotul face glume pe seama ei;
O femeie ii zambeste sotului
Sunt situatii cand nu exista un declansator extern; ingrijorarile apar spontan

Convingeri pozitive referitoare la tendinta de ingrijorare care sunt activate

 „Daca imi fac griji pot sa previn producerea unor lucruri rele”
„Daca imi fac griji pot sa fiu intotdeauna pregatita pentru ce s-ar intampla”

Ingrijorari de tipul I
Ingrijorari legate de viitorul fiicei, de sanatatea ei: „Fiicei mele i se va intampla
ceva rau.” „ Alina se va desparti de iubitul ei.” etc.
Ingrijorari legate de relatia de cuplu: „Sotul ma va insela”

Convingeri negative referitoare la tendinta de ingrijorare care sunt activate

„Grijile astea ar putea sa ma controleze cu totul, ma vor coplesi”

Ingrijorari de tipul II (metaingrijorari)

„Nu pot sa-mi controlez ingrijorarile”
„Voi innebuni de atatea griji”

Consecinte:

Consecinţe Frecvenţă Durată Intensitate De când

(1 -100) durează
Comportamentale
Comportamente de
asigurare
-Se informeaza tot timpul 8-10 ori / zi 5 ani
unde se afla sotul ei
- A schimbat locul de 4 ani
munca pentru a fi in
aceeasi cladire cu sotul
- Evita sa intre in biroul 4 ani
lui cand acesta ar trebui sa 2 ori /zi
fie singur
- O duce pe fiica ei la 3 ani
clarvazator, In fiecare
bioenergetician sapt.
- Controleaza programul si In fiecare zi 2-3 ani
activitatile fiicei
permanent
Crize de furie O data / sapt. 10 -15 minute 100 3 ani
Agresivitate fizica O data la 2 5 minute 100 2 ani
saptamani

Afective - anxietate
-Neliniste accentuata 4-5 ori/ zi 10min - 4 ore 95 5 ani
-Tensiune 7 zile / sapt 3-4 ore/ zi 80 4-5 ani
-Iritabilitate 4-5 zile/ sapt 1-2 ore/ zi 60 4-5 ani
-Tristeţe 5 zile / sapt 1-2 ore/ zi 90 5 ani

Cognitive
Autocontrolul gandurilor In fiecare zi
-Tehnici de distragere 1-2 ori / zi 2-3 ore 98 4-5 ani
(refugierea in munca)
- Tentative de a opri
gandurile negative (ex: 7-8 ori / zi 5-10 min 70 5 ani
rugaciune)
Somatice
- Tulburari de somn
Insomnie de adormire 5-6 nopţi/ sapt 1-2 ore 80 5 ani
Insomnie de tranzitie 7 nopti/ sapt 70 -90 min 100 5 ani
- Oboseală 6-7 zile/sapt 10 ore/zi 60 4 ani
- Scăderea concentrării 4, 5ori / zi 30-40 min 75 3 ani
atentiei
- Cefalee 2 zile/sapt 14 ore/ zi 100 5 ani
uneori 48 ore
 Contingente:
- Discutii cu „prietena”, cu clarvazatorul care o acompaniaza in ingrijorari, i le
intretin, o compatimesc etc.

Abordare psihoterapeutica cogntiv comportamentala a tulburarii anxioase

generalizate

I. Sedinta nr.1

- Interviu initial
Prezentarea problematicii (vezi pag.1)
Anamneza
- Informatii referitoare la psihoterapia cognitiv - comportamentala
- Discutie protocol terapeutic - nr. sedinte 15, durata sedintei -60 min, frecventa -o data /
saptamana, costuri.
- Recomandare consult psihiatric

II. Sedinta nr.2

- Discutie despre vizita la medicul psihiatru - tratament recomandat: anxiolitice si

somnifere
- Evaluare nivel anxietate (Scala de anxietate Hamilton) – nivel de anxietate ridicat,
in special anxietatea psihica
- Evaluare nivel depresie (Scala pentru depresie Radloff) – nivel de depresie scazut.
Nu se constata prezenta unor simptome depresive relevante.

- Stabilirea obiectivelor si evaluarea motivatiei pentru psihoterapie a pacientei

Obiective:
1. Reducerea simptomelor somatice invalidante
- durerea (cefaleea)
- insomnia
- oboseala accentuata
2. Diminuarea frecventei si intensitatii ingrijorarilor; pacienta sa se ingrijoreze mai
putin
3. Diminuarea comportamentelor de asigurare
3. Restabilirea unui nivel de anxietate eficient care sa-i permita functionarea bio-
psiho-sociala

Exemple de intrebari din interviul de stabilire a obiectivelor si identificare a

motivatiei pentru psihoterapie a pacientei:

T: Pe cine afecteaza cel mai mult aceste ingrijorari?

P: In primul rand pe mine, apoi pe sotul meu, fiica mea
T: Cum anume va afecteaza pe dumnevoastra aceste ingrijorari?
P: Sunt obosita, nu ma mai pot concentra, nu mai dorm bine, am dureri puternice de
cap, risipesc multi bani .....
T: Cum il afecteaza pe sot ingrijorarile dvs.?
P: Nu mai sunt ca inainte – sunt nervoasa, tip la el, uneori il lovesc, si mai ales faptul
ca il controlez tot timpul
T: Cum o afecteaza pe fiica dvs. grijile pe care le aveti?
P: Faptul ca o duc mereu la doctor, o sun sa aflu unde este daca intarziie, o santajez
sa ia medicamentele naturiste......o controlez tot timpul, cred ca nu mai are viata
personala...

T: Care sunt asteptarile dumneavoastra de la aceasta psihoterapie?

P: Sa se rezolve aceasta problema?
T: Ce inseamna pentru dumneavoastra ca aceasta problema sa fie rezolvata?
P: Sa nu mai am atatea griji, sa nu ma mai gandesc atat de mult la ele
 T: Cum va veti da seama ca aceasta problema s-a rezolvat?
P: Am sa dorm linistita, nu o sa mai fiu atat de obosita si nervoasa, am sa-mi fac griji
mai putine.
T: Cat timp va acordati pentru a va rezolva problema somnului?
P: Doua saptamani (zambeste)
T: Cat timp va acordati pentru a va rezolva problema grijilor, pentru a va face mai
putine grji?
P: Doua - trei saptamani....cam asa. Oricum am sa-mi mai fac griji, dar mai putine.

T: Cum isi vor da seama cei din jur ca aceasta problema s-a rezolvat?
P: Am sa fiu vesela si binedispusa cum eram inainte, in urma cu cinici ani. Imi placea
sa fac glume, sa rad cu pofta, sa petrec.
La care cei din jur va referiti: colegi de serviciu, prieteni ......?
T: De exemplu sotul dvs. cum isi va da seama ca problema dvs. s-a rezolvat?
P: Pai.... nu am sa mai tip la el, nu am sa-l mai lovesc, nu am sa-l mai controlez...cam
greu....
T: Dar fiica dvs.?
P: Am sa o las in pace. N-am sa o mai bat la cap tot timpul; nu o sa o mai controlez
cand vine, cand pleaca, ce face, daca a mancat......; nu o sa o mai duc cu forta la Petre
(clarvazatorul)

- Sedinta de relaxare - Tehnica de relaxare progresiva Schultz - 15 minute cu

centrarea pe o imagine pozitiva si trairea unei stari pozitive aferente acestei
imagini; inducerea unei stari de calm, liniste, echilibru psihic.
- In urma discutiei dupa sedinta de relaxare, pacienta relateaza ca a reusit sa se
relaxeze foarte usor, gasind imaginea unui loc din gradina casei parintilor.
Pacienta in tinerete a practicat exercitii de yoga.

Tema pentru acasa

 - Pentru insomnie –inainte de a adormi in fiecare seara sa asculte timp de 15 minute
o muzica lenta, sa bea un ceai cald calmant, sa faca o plimbare (30 minute)
impreuna cu sotul , in parcul din apropiere, inainte de a intra in casa.
- Monitorizarea perioadelor de insomnie dupa modelul:

Ziua Ora la care am La ce m-am Ora la care m-am La ce m-am Ora la care am Ora la care m-
adormit gandit pana trezit noaptea gandit / ce readormit am trezit
cand am am facut cat dimineata
adormit am fost
treaza

III. Sedinta nr. 3

- Verificarea temelor pentru acasa. Pacienta a indeplinit temele de acasa in conditiile

stabilite.
- Minievaluare a simptomelor somatice din ultima saptamana. Discutie despre cum
a dormit, perioadele de insomnie, durerile de cap. Pacienta relateaza ca in primele
trei zile a adormit mai repede decat de obicei, aproximativ la ora 10.30 dar s-a
trezit in fiecare seara tot la ora doua nopatea si a stat o ora treaza. Dimineata s-a
trezit la ora 06.00 ca de obicei. In aceasta saptamana a avut doar sambata o
durere puternica de cap care a cedat abia seara dupa mai multe analgezice.
Pacienta declara ca nu mai doreste sa ia somnifere pentru ca se simte ametita si
confuza.

- Obtinerea de informatii in vederea alcatuirii modelului cognitiv - comportamental

al tulburari anxioase generalizate cand a aparut, modificari pe parcurs, factori
care au influentat evolutia acesteia (Modelul este prezentat la pag 3)

Pentru alcatuirea modelului cognitiv al tulburarii anxioase generalizate a acestui caz

au fost parcurse urmatoarele etape:
 1. Identificarea ingrijorarilor primare, natura lor
- Ingrijorari legate de viitorul fiicei, de sanatatea ei: „Fiicei mele i se va intampla ceva
rau.” „ Alina se va desparti de iubitul ei.” etc.
- Ingrijorari legate de relatia de cuplu: „Sotul ma va insela” „Ma va lasa singura”
2. Identificarea principalelor situatii in care apar aceste ingrijorari?
Situatii reale:
- cand fiica intarzie; cand vede un cuplu de tineri pe strada fericit; cand fiica nu-i spune
ce a facut in ziua respectiva etc.
- cand sotul vorbeste cu o colega de servici; Sotul face glume pe seama ei; O femeie ii
zambeste sotului; mirosul unui parfum
Situatii imaginare:
- Imaginea unei femei frumoase care intra in biroul sotului
- Imaginea fiicei care este bolnava
3. Identificarea convingerilor pozitive (supozitii disfunctionale) referitoare la tendinta
de ingrijorare
„Daca imi fac griji pot sa previn producerea unor lucruri rele”
„Daca imi fac griji pot sa fiu intotdeauna pregatita pentru ce s-ar intampla”
4. Identificarea convingerilor negative referitoare la tendinta de ingrijorare care sunt
activate
„Grijile astea ar putea sa ma controleze cu totul, ma vor coplesi”
5. Identificarea metaingrijorarilor (ingrijorarilor de tipul II)
„Nu pot sa-mi controlez ingrijorarile”
„Voi innebuni de atatea griji”
4. Identificarea tendintei de control a gandurilor

 Tehnica intrebarilor dirijate: tehnica utilizata pentru obtinerea de informatii

necesare conceptualizarii modelului cognitiv – comportamental al tulburarii
anxioase generalizate

T: Se poate intampla ceva rau daca te lasi in voia ingrijorarilor?

P: Nu , din experienta mea.
 T: Cat de mult poti sa-ti controlezi tendinta de a a-ti face griji?
P: Acum nu o pot controla, dureaza ore intregi intr-o zi, poate doua zile, chiar si
noaptea, in care imi fac tot felul de griji. Apoi se opresc gandurile.
T: Cum anume se opresc gandurile?
P: Am de facut ceva urgent la servici si munca imi ocupa mintea...asta e bine... sau
fac rugaciuni dar nu dureaza prea mult si grijile reapar....
T: Care ar fi lucrul cel mai rau care s-ar putea intampla daca nu a-i mai incerca sa-ti
tii ingrijorarile sub control?
P: Voi innebuni de atatea griji. Nu mai am putere sa lupt cu ele.

T: Care este motivul care te impiedica sa incetezi sa-ti mai faci atatea griji?
P: Daca imi fac griji pot sa previn producerea unor lucruri rele si sunt intotdeauna
pregatita pentru ce s-ar putea intampla
T: Daca nu ti-ai mai face griji ce ai pierde?
P: Controlul
T: Ce înseamnă pentru tine să pierzi controlul?
P: Puterea, în sensul că nu mai sunt atat de puternică
T: Crezi ca este normal sa te ingrijorezi atat de mult?
P: Nu stiu. Nu cred ....imi dau seama ca exagerez cu atatea griji dar nu le pot stapani

Pacienta recunoaste ca ingrijorarile sale au un caracter exagerat dar sustine ca sunt

incontrolabile, nu le poate stapani.
Metaingrijorarile pacientei se refera la faptul ca nu poate sa-si controleze aceste
ingrijorari si la posibilitatea de a innebuni datorita acestor griji.
- Sedinta de relaxare profunda cu evocarea unui eveniment pozitiv din trecutul
pacientei; retrairea sentimentelor aferente acestui eveniment si memorarea lor in
subconstient; sugestii de intarire ale Eului. (30 minute)
Tema pentru acasa
- Sa continue temele stabilite anterior pentru perioadele de insomnie
- Sa monitorizeze in fiecare zi ingrijorarile primare si metaingrijorarile dupa
modelul urmator:
 Situatie Factorul Descrierea Metaingrijorarea Starea afectiva Reactii la
declansator ingrijorarii metaingrijoarari

IV. Sedinta nr.4

Verificarea temei pentru acasa

Pacienta vine la acesta sedinta dar se simtea rau din punct de vedere fizic. Are gripa
cu dureri de cap, dureri de gat, dificultati de respiratie.
O parte din temele pentru acasa nu a reusit sa le faca pentru ca a stat in aceasta
saptamana mai mult in pat, nu s-a simtit bine. S-a trezit doar in doua nopti la ora
02.00. Datorita durerilor de gat si dificultatilor de respiratie pacienta declara ca nu a
avut un somn calitativ.
In aceasta saptamana nu au existat momente in care sa aiba izbucniri de agresivitate,
comportamente agresive.
Monitorizarea perioadelor de insomnie din saptamana anterioara:

Ziua Ora la care La ce m-am Ora la care La ce m-am gandit / ce Ora la care Ora la care m-
am adormit gandit pana m-am am facut cat am fost am am trezit
cand am trezit treaza readormit dimineata
adormit noaptea
Miercuri 22.15 - 02.05 „Cum ar fi fost 03.20 06.00
viata mea daca
as fi avut un alt
sot”
„Ce se va
intampla cu
Alina daca se
va desparti de
M”
- am stat in pat
 Vineri ~ 23.00 02.00 „m-am gandit la 05.30 06.00
comportamentul
surorii mele;
imi fac griji
pentru cum va
fi privita de
colega de
servici”
„m-am gandit la
Alina din nou”
- am ascultat
muzica lenta,
m-am uitat la
Tv

- Tehnica de comutare a atentiei de pe simptomele fizice ale racelii, pe problematica.

Pentru a se putea lucra in cadrul acestei sedinte i s-a propus pacientei sa simbolizeze
simptomele racelii (gripa) printr-un obiect existent in cabinet. Pacienta a ales ca
obiect care sa reprezinta gripa - o floare uscata si cu multi tepi. Ea declara despre
aceasta floare ca ii inspira lipsa de viata, ceva rece care inteapa, razbunare, si care,
categoric nu-i place.
La o investigatie amanuntita despre ce s-a intamplat in aceasta saptamana, cand au
aparut simptomele racelii, in ce imprejurare etc., pacienta relateaza un eveniment de
la servici in care sora sa, a avut un comportament inadecvat vis-a-vis de ea si o alta
colega de servici. Ea s-a simtit tradata, suparata, mahnita dar nu i-a spus nimic surorii
sale. Seara cand a ajuns acasa au debutat simptomele racelii – dureri de gat, nas
infundat.
- Antrenament asertiv – joc de rol
Pentru ca pacienta sa invete sa-si exprime nemultumirile a fost utilizat ca exemplu
pentru jocul de rol, evenimentul trait in aceasta saptamana la servici. Pacienta prin
jocul de rol, este incurajata sa-si exprime fara agresivitate, gandurile si sentimentele
traite de ea in acele momente vis-a-vis de comportamentul surorii sale.
Tehnica scaunului gol:
Pacienta isi imagineaza ca pe scaunul din fata sa se afla sora. Ea descrie inca o data in
fata surorii evenimentul pe care l-a trait, ce a gandit si cum s-a simtit in acel moment.
Apoi schimba rolul, asezandu-se pe scaunul surorii exprimandu-si pozitia surorii
fata de acest eveniment. Pacienta a experimentat ambele roluri de cateva ori pana
cand a reusit sa exprime verbal ceea ce simte si crede, fara a acuza, culpabiliza.
Ex:
a) „Sunt foarte suparata, mahnita pentru ca ai procedat astfel: luand crema colegei
noastre Iuliana, cand tu nici nu facusei comanda pentru ea. Nu ma asteptam sa
procedezi asa si cu colegii de servici...cu mine da...dar nu si cu Iuliana, asta am avut
sa-ti spun”
e) „ Sunt foarte suparata pentru ca m-am simtit mintita”
La sfarsitul jocului de rol pacienta se simtea „mai bine”, „mai libera” .

Tema pentru acasa:

- sa continue temele anterioare referitoare la monitorizarea zilnica a ingrijorarilor
primare si metaingrijorarilor dupa modelul stabilit
- sa monitorizeze in continuare perioadele de insomnie si gandurile aferente
- sa exprime in fata surorii sale gandurile si sentimentele legate de evenimentul
petrecut sapatamana trecuta dupa modelul exersat in cadrul sedintei
- sa faca un „cos de gunoi relational” in care sa puna mesajele negative (devalorizari,
acuzatii etc.) pe care le primeste de la cei din jur
- sa puna ceasul sa sune la ora 01.55 , sa se trezeasca si sa faca ordine prin casa
- pentru manifestarea agresivitatii, furiei pacienta sa aiba in dormitor o perna a
„Perna nemultumirilor si furiei” , pe care sa o loveasca pentru a-si descarca
agresivitatea
Motivatia tehnicilor utilizate in cadrul acestei sedinte
 - jocul de rol a fost utilizat pentru a exersa comunicarea asertiva; centrarea pe sine;
pentru a face diferenta intre comportament si persoana; Punctul de pornire in
exersare a fost utilizarea unui eveniment recent trait de pacienta.
- intreruperea cercului vicios comportamental de a se trezi la ora 02.00 noaptea

V. Sedinta nr. 5

- Verificarea temei pentru acasa:

Pacienta a facut toate temele pentru acasa
Pacienta s-a trezit doar in prima noapte si a stat treaza 10-15 minute dupa care a
readormit. In acest timp a mers la baie, apoi a incercat sa faca cate ceva prin casa dar
nu a rezistat pentru ca i se inchideau ochii. A mai pus ceasul sa sune inca in doua
nopti la rand, dar a renuntat in cele din urma pentru ca nu mai auzea soneria.
Dimineata s-a trezit la 05.30 in fiecare zi. Pacienta considera ca aceasta este ora
rezonabila la care se poate trezi.

- Verificarea veridicitatii metaingrijorarilor

„Nu pot sa-mi controlez ingrijorarile”
„Voi innebuni de atatea griji”

 Metode de reatribuire verbala

T: Cat de mult crezi ca ingrijorarile tale te vor face sa innebunesti?
De exemplu pe o scala de la 0 – 100 unde se situeaza acest gand?

0---------------------------50------------------------------100
nu cred ca este adevarat sunt ferm convinsa

P: Cam pe la 90; cred in proportie de 90% ca voi innebuni datorita grijilor

T: Ce te face sa crezi ca ingrijorarile tale te vor face sa innebunesti?
P: Faptul ca nu pot sa le controlez
T: Faptul ca nu le poti controla reprezinta o dovada a faptului ca vei innebuni?
P: Nu neaparat
T: Au fost momente/ situatii in viata ta cand nu ai controlat ingrijorarile si totusi nu
ai innebunit?
P: Cred ca da. Da
T: Poti sa-mi dai exemple de asemenea situatii
P: Cand Alina s-a despartit anul trecut de prietenul ei m-am simtit coplesita de griji...
si oricum nu le-am putut controla; pana la urma uite ca nu mi s-a intamplat nimic
rau.
Un alt eveniment important este in urma cu 5 ani dupa ce sotul meu m-a inselat. Mi-
am facut tot felul de griji si simteam ca nu mai pot, eram coplesita. De fapt de atunci
imi tot fac griji insa am rezistat pana acum n-am innebunit. Stiti cum se spune: „ce nu
te omoara, te intareste”; cred ca am devenit mai puternica, m-am calit.
T: Care crezi ca este partea pozitiva a faptului ca nu-ti poti controla ingrijorarile?
P: Ce v-am spus mai devreme, ma calesc, ma intaresc intr-un fel
T: Care crezi ca este partea negativa a faptului ca nu-ti pot controla ingrijorarile?
P: Faptul ca sunt slaba
T: Ce crezi ca este negativ in a fi slaba?
P: Nu stiu. Trebuie sa fiu puternica, sa ma descurc
T: Cine spune ca „trebuie” sa fii puternica ?
P: Tatal meu imi spunea intotdeauna ca trebuie sa fiu puternica sa ma descurc ....
T: Dar tu ...ce crezi despre acest lucru: ca trebuie sa fii puternica intotdeauna?
P:......(pauza).....Ca nu trebuie intotdeauna sa fiu puternica, pot sa fiu si slaba uneori,
nu-i chiar asa rau......n-am cum sa prevad totul, sunt si eu om.....
T: Atunci cand nu-ti poti controla ingrijorarile in proportie de cat la suta consideri ca
esti puternica si in proportie de cat la suta consideri ca esti slaba.
P: 50% puternica ; 50% slaba
T: Cat de mult mai crezi acum in gandul ca ingrijorarile tale te vor face sa
innebunesti?
P: Nu prea mai cred, foarte putin, poate 5-8%. Vedeti..... sa fiu slaba nu inseamna
neparat sa fiu si nebuna (râde).
  Avantajele si dezavantajele mentinerii metaingrijorarilor
Pacientei i se propune evaluarea avantajelor si dezavantajelor mentinerii ingrijorarilor
si metaingrijorarilor sale.

Avantaje Evaluare Dezavantaje Evaluare

Voi fi pregatita pentru a nu mi 8 pct
se intampla ceva rau.
1. Nu ma pot bucura de 10
viata
2. Sunt tot timpul tensionata 9
3. Nu ma mai odihnesc 8
corespunzator
4. Nu ma mai gandesc la 10
mine, la dorintele mele, la
nevoile mele
5. Nu ma pot concentra la 7
servici
6. Nu-i mai ascult pe cei din 9
jurul meu, familia mea

Total 8 pct. 53 pct

- Discutie cu pacienta despre rezultatul evaluarii avantajelor si dezavantajelor

ingrijorarilor si metaingrijorarilor sale.
- I s-a explicat pacientei ca a te ingrijora este un fenomem normal, specific majoritatii
oamenilor.
- Transa hipnotica (30 minute) - Scenariu de ancorare intr-o stare resursa „ imagineaza-ti
ca esti asa cum ti-ai dori sa fii intr-o anumita situatie......” apoi proiectarea in viitor a
pacientei facand fata situatiei de care se teme (imagine dinamica cu final pozitiv)
folosind resursele descoperite anterior; sugestii de intarire ale eului. Situatia de care se
teme aleasa in transa de catre pacienta este ca fiica sa, se se imbolnaveasca.
Tema pentru acasa
 - sa vorbeasca cu doua prietene despre grijile lor, despre cat de mult isi fac griji si sa
noteze cat timp pe zi acorda acestea ingrijorarilor lor.
Motivatia tehnicilor utilizate in cadrul acestei sedinte
- tehnicile utilizate au avut ca scop infirmarea metaingrijorarilor si a convingerilor
disfunctionale legate de acestea.
- Transa hipnotica – cresterea increderii in sine, confruntarea in imaginar cu situatia
de care se teme

VI. Sedinta Nr.6

Verificarea temei pentru acasa:

Pacienta nu s-a mai trezit noaptea, se simte mai odihnita, mai bine dispusa. Frecventa
grijilor a scazut.
Grijile din aceasta saptamana au fost legate in principal de fiica sa Alina: „ Daca
Alina se va desparti de M”

- Exercitiu „Ce ar fi daca?” - pentru a evidentia exagerarea dimensiunii grjilor pe

care si le face, si pentru a-i crea un cadru imaginar in care sa-si permita sa gandeasca
pana la capat catastrofa initiata mental.

T: As dori sa incepem un experiment pentru a te convinge ce se intampla atunci cand

te gandesti la toate posibilitatile care s-ar putea petrece in situatia in care te face sa te
ingrijorezi. Iti propun sa incepem cu ingrijorarea ta legata de relatia fiicei tale Alina
cu Mihai, pe care ai avut-o in noaptea trecuta: „Ce va fi daca Alina se va desparti de
Mihai”. Eu voi personifica ingrijorarile tale si iti voi pune o serie de intrebari de tipul
„Ce ar fi daca?”, in timp ce tu vei incerca sa gasesti o modalitate de a face fata
situatiei. Esti de acord?
P: Da
T: Ce s-ar intampla daca Alina se va desparti de Mihai?
P: Poate sa incapa pe mana unui escroc sentimental pentru ca se indragosteste repede,
e usor de cucerit
 T: Ce s-ar intampla daca ar incapea pe mana unui escroc sentimental, s-ar indragosti?
P: Daca este insurat. Ma gandesc sa nu aiba o legatura cu un barbat insurat
T: Ce s-ar intampla daca ar avea o legatura cu un barbat insurat?
P: A mai avut o legatura cu un barbat insurat si nu s-a intamplat nimic cu ea dar.....
acea femeie, sotia lui, ar suferi cum si eu am suferit din cauza sotului
T: Ce s-ar intampla daca acea femeie ar suferi?
P: Ar putea Alina sa-i distruga casnicia ?
T: Ce s-ar intampla daca ar distruge casnicia?
P:Ar distruge un om , acea femeie; daca sunt si copii i-ar distruge si pe ei.
T: Ce s-ar intampla daca ar distruge acea femeie si daca sunt copii i-ar distruge si pe
ei?
P: Alina ar fi vinovata. Ba nu ...doar pe jumatate, pentru ca ambii sunt vinovati – si el,
si ea. Amandoi sunt implicati.
T: Ce s-ar intampla daca Alina ar fi vinovata pe jumatate?
P: Ar plati pentru acest lucru
T: Ce s-ar intampla daca ar plati pentru acest lucru?
P: Eu nu ma pot interpune, eu nu pot interveni.....si ea nu mi-ar spune
T: Ce s-ar intampla daca nu pot interveni, nu mi-ar spune?
P: Ar suferi
T: Ce s-ar intampla daca ar suferi?
P: Probabil ca m-ar durea dar ar fi lectia ei de viata. Eu am avut parte de lectia mea de
viata am sa o las sa aiba parte de lectia ei de viata.
Concluzia: „ Daca imi va cere ajutorul il voi da, astept sa-mi spuna, sa ceara ajutorul de
care are nevoie. Este mai cinstit asa.”
Metafora terapeutica: Povestea parintilor si a tinerilor copii casatoriti
-- Transa hipnotica – scenariu terapeutic de rezolvare a problemelor „ Trei cutii” durata
35 minute
Tema pentru acasa:
- instructiuni paradoxale: In fiecare dimineata in timp ce merge cu autobuzul din
momentul in care se aseaza pe scaun sa inceapa sa se ingrijoreze cat poate de mult timp
de o jumatate de ora fix. (pacienta merge la servici cu autobuzul de la un capat la altul
timp de 50-60 minute). Daca peste zi se surprinde ingrijorandu-se sa amane aceste
ingrijorari pentru momentul special destinat lor, a doua zi de dimineata. Va nota in
fiecare zi in caietul de teme, toate gandurile, grijile care-i trec prin minte in aceasta
jumatate de ora. In prima zi sa inceapa cu grija „ce s-ar intampla daca sotul m-ar
insela?”si sa o dezvolte dupa modelul exercitiului abordat in cadrul sedintei de
psihoterapie.
Motivatia tehnicilor alese in cadrul acestei sedinte:
- pentru a elimina convingerile negative legate de caracterul necontrolabil al
ingrijorarilor, pacientei i s-a propus sa se ingrijoreze intr-un moment special
destinat activitatii de ingrijorare.
- Exercitiul „ce s-ar intampla daca...” a fost utilizat pentru a evidentia exagerarea
dimensiunii grjilor pe care si le face, si pentru a-i crea un cadru imaginar in care
sa-si permita sa gandeasca pana la capat catastrofa initiata mental.
- Povestea metaforica a fost utilizata pentru a intari concluzia la care a ajuns in
urma exercitiului „ce s-ar intampla daca”

VII. Sedinta nr.7

- Verificarea temei pentru acasa: pacienta nu a reusit sa se ingrijoreze in aceasta

saptamana conform prescriptiei. In prima zi cand s-a urcat in autobuz a reusit sa se
ingrijoreze doar 4 minute, dupa care nu a mai reusit sa se ingrijoreze. Pacienta declara
ca nu s-a mai surprins ingrijorandu-se nici in timpul zilei, la servici sau acasa.
De asemenea in momentul in care Alina a intarziiat acasa nu s-a mai ingrijorat ca de
obicei, chiar a mers la culcare si a dormit linistita.
Resursa pe care pacienta crede ca a accesat-o in aceasta saptamana pentru a nu se
mai ingrijora este increderea in sine.
Modificarea convingerilor legate de incontrolabilitatea gandurilor negative cu
continut anxiogen prin: metafora „cine poate urca, poate si cobori”; verbalizarea de
catre pacienta a concluziilor experientei traite in aceasta saptamana.

Antrenamentul mental cu continut pozitiv

 - Comutarea atentiei si inducerea dispozitiei emotionale pozitive
Comutarea atentiei dinspre cognitiile negative in directia unor trairi pozitive
Pentru realizarea acestui obiectiv pacienta a intocmit o lista care cuprinde un numar
de 10-15 evenimente placute din propria viata si sa practice focalizarea atentiei
aproximativ cate 30 de secunde asupra fiecareia dintre aceste intamplari.
Lista cu evenimente pe care le-a trait pozitiv
1. Primul sarut la varsta de 15 ani („cel mai frumos din viata mea”)
2. Logodna de revelion (bucuroasa, fericita)
3. Nunta („cea mai frumoasa zi din viata mea ca femeie”)
4. Cand am iesit din spital, dupa ce am nascut mi-a placut cand sotul meu a privit-o
cu foarte multa dragoste pe A. (m-am simtit implinita)
5. Revelionul la munte cu prietenii in 1999 (m-am simtit foarte bine, m-am distrat)
6. Concediul in nordul Moldovei cu sotul si prietenii (impresionata, calma, linistita,
o atmosfera extraordinara)
7. Vizita la o manastire din Ploiesti (am plans, m-am simtit apoi foarte linistita,
usurata, fericita)
8. Excursia de la Muntele Rosu; drumul prin padure, privelistea de vis (liniste si
bucurie interioara)
9. Primul concert al Alinei (mandra, bucuroasa, impresionata)
10. Vizita impreuna cu sotul la manastirea C (fericita ca am fost impreuna)

Tema pentru acasa:

- Sa identifice in continuare evenimente placute din viata sa pe care le-a trait si sa le
noteze in continuare pe lista inceputa in sedinta.
- Sa practice in fiecare zi evocarea evenimentelor pozitive de pe lista alcatuita in
timpul sedintei cu focalizarea atentiei aproximativ 30 secunde asupra fiecarui
eveniment
- Sa comute atentia de pe gandurile negative sau neplacute, ori de cate ori constata
ca atentia ii este monopolizata de acestea, pe unul dintre itemii pozitivi aflati pe
lista pe care a intocmit-o.
Relaxare profundă (35 minute)
Tehnica albumului cu fotografii. Pacienta aflata in transa hipnotica isi imagineaza un
album care contine amintirile sale legate de momentele de bucurie si fericire,
evenimentele placute, experientele pozitive traite, realizarile anterioare, succese. S-a
facut o regresie de varsta prin deschiderea albumului la o pagina de inceput unde va trece
in revista continutul acelei pagini, retraind toate emotiile pozitive legate de acel
eveniment prin intermediul tuturor simturilor: vizual, auditiv, tactil, olfactiv etc. Dupa ce
i s-a acordat suficient timp pentru reactualizarea trairilor pozitive, pacienta a revenit in
prezent pastrand aceste emotii pozitive. In continuare, pe fondul emotiilor pozitive
asociate de evenimentul pozitiv trait in trecut, pacienta s-a imaginat in viitor,
proiectandu-se intr-un moment in care problemele care sunt surse de disconfort sau
suferinta in prezent au fost deja rezolvate. Aceasta imagine pozitiva din viitor este traita
de pacienta din nou prin intermediul simturilor sale: auditiv, vizual, tactil, olfactiv etc.
Imaginea acestui viitor in care problemele tin de domeniul trecutului este „lipita” in
album.

Motivatia alegerii metodelor si tehnicilor din cadrul acestei sedinte:

Tehnicile din cadrul acestei sedinte au fost utilizate pentru: accesarea experientelor
pozitive din trecut, pentru a ameliora starea afectiva si a modifica reprezentarea mentala a
propriei vieti; pentru intarirea Eului; pentru a pregati terenul in abordarea gandurilor
negative legate de relatia cu sotul, in sedinta urmatoare.

VIII. Sedinta nr. 8

- Verificarea temei pentru acasa

- Contraargumentarea gandului negativ „Sotului nu-i pasa de mine.”

T: Cat de mult crezi in acest gand „sotului nu-i pasa de mine”?
P: In proportie de 70%
T: Ce te face sa crezi ca sotului nu-i pasa de tine ?
P: Faptul ca face glume pe seama mea, ca se uita destul de mult la televizor cand eu sunt
in acceasi camera cu el, cand ii zambeste altei femei
T: Au fost momente in care ai simtit ca sotului ii pasa de tine?
P:Da
T: Cand anume ai simtit ca sotului ii pasa de tine?
P: Cand imi face cafeaua dimineata, cand ma intreaba daca ma simt bine, cand ma invita
la restaurant, cand imi face cadouri.......el este atent de obicei in sensul acesta..... Azi
dimineata a facut el pachetele pentru servici, ma ajuta mult si prin casa cu treburile.....

T: Cand l-ati cunoscut pe sotul dvs. ce va placut/ atras cel mai mult la el?
P: Faptul ca este inalt, manierat, dragut, cu simtul umorului, imi aducea mereu flori ca si
acum.......
T: Care credeti ca este cea mai mare calitate a sotului dvs.?
P: Este un om bun, isi iubeste foarte mult familia
T: Sa inteleg ca va iubeste si pe dvs?
P: Da, mult

In continuare discutie despre momentele in care sotul face glume, zambeste altei femei,
se uita la televizor; sa identifice un sens pozitiv al acestor comportamente.

Comportament Sens pozitiv

Sotul se uita la TV Ii place sa fie informat
Face coalitie cu fiica mea Isi apara fiica, o protejeaza, o iubeste
Ii zâmbeste altei femei Este curtezan, are sarm
Face glume Are simtul umorului, asa a fost
dintotdeauna

T: Cat de mult mai credeti in gandul „Sotului nu-i pasa de mine”

P: Destul de putin, poate 2-3 %, dar cred ca acestea sunt momentele in care nu sunt in
centrul atentiei sale si asta nu-mi place
- Transa hipnotica – Scenariu de modificare a comportamentelor nedorite – recadrare.
(Anexa nr.2)
 Pacienta a ales sa modifice comportamentul agresiv fată de sotul său.
Obiectivul comportamentului sau era sa-i atraga atentia. A înlocuit in timpul transei
comportamentul agresiv nedorit cu un altul care duce la atingerea aceluiasi obiectiv.

Tema pentru acasa

- sa noteze in fiecare zi timp de o saptamana toate situatiile in care simte ca sotului
îi pasa de ea
- sa practice comportamentul nou descoperit in timpul transei pentru atingerea
obiectivului dorit

IX. Sedinta nr.9

Verificarea temei pentru acasa

Pacienta este vesela si multumita de rezultatele comportamentelor intreprinse pentru a
fi in centrul atentiei sotului. Pacienta declara ca a intalnit-o pe femeia cu care sotul
sau a avut o relatie in urma cu 5 ani, dar de aceasta data nu s-a mai infuriat, nu a mai
suferit atat de mult.
Transa hipnotica – Scenariu de modificare a amintirilor neplacute legate de aventura
sotului. (30 minute).
-Identificarea evenimentului neplacut, a scenei respective;
-Refacerea scenariului – sa retraiasca acelasi eveniment altfel, sa identifice
resursele care i-ar fi permis sa traiasca situatia respectiva altfel, intr-o maniera
dezirabila;
-Trairea starii resursa identificata, sau construita
- Retrairea evenimentului neplacut cu mentinerea ancorarii in starea resursa
- Progresia de varsta – plasarea pacientei intr-o situatie similara celei traite in
urma cu 5 ani pentru a verifica cum noile resurse achizitionate o ajuta sa traiasca
altfel evenimentul.
Tema pentru acasa:
- rezumat al principalelor progrese din cadrul sedintelor de psihoterapie
 X. Sedinta Nr.10

Evaluarea obiectivelor propuse

1.Reducerea simptomelor somatice invalidante
- Cefaleea – nu a mai fost prezenta in ultimile cinci saptamani
- Insomnia – nu este prezenta; doarme 7-8 ore pe noapte, somn odihnitor fara
intreruperi
- Oboseala accentuata – nu mai este prezenta oboseala
2.Frecventa ingrijorarilor s-a diminuat; pacienta se ingrijoreaza mai putin, chiar deloc
3.Diminuarea comportamentelor de asigurare – pacienta nu-si mai controleaza fiica, nici
sotul. In relatia cu fiica a renuntat la santaj pentru a o determina sa mearga la doctor.
Pacienta merge in continuare la clarvazator dar o data pe luna.
4. Restabilirea unui nivel de anxietate eficient care sa-i permita functionarea bio-psiho-
sociala

Autoevaluarea starii de anxietate de catre pacienta

Nivel de anxietate:

0----------------25-------------------50--------------------------------100

Beneficiul cel mai mare pe care crede ca la avut in urma sedintelor de psihoterapie
P: „am mai multa incredere in mine, nu-mi mai fac atatea griji si am puterea sa-i las pe
ceilalti sa se responsabilizeze”

Sedinta de fallow-up dupa 4 saptamani

Pacienta declara isi mai face griji uneori legate de sanatatea membrilor familiei, dar sunt
griji pe care le poate controla si care nu au consecinte in plan afectiv sau comportamental.
Nu a mai fost la clarvazator, nu simte nevoia sa afle despre viitorul sau, sau al membrilor
familiei
Simptomele somatice nu au mai reaparut, se simte odihnita si plina de viata