Care sunt afectiunile asociate glandei tiroide

- cauze, diagnostic si tratament

Problemele de sanatate care pot aparea atunci cand exista dereglari ale glandei
tiroide sunt urmatoarele:
Hipertiroidismul
Este o afectiune cauzata de secretia exagerata de hormoni tiroidieni, insa este o
afectiune mai rar intalnita spre deosebire de hipotiroidism. Simptomele pot include
pierderi bruste in greutate, tahicardie (batai rapide ale inimii), apetit crescut, stari de
nervozitate si iritabilitate, transpiratie excesiva, schimbari in fluxul menstrual,
sensibilitate la caldura, subtierea firelor de par, oboseala, dureri musculare, tremurul
mainilor.

Cauzele aparitiei hipertiroidismului sunt urmatoarele:

• Boala Graves - este o afectiune de natura autoimuna care afecteaza glanda tiroida, fiind
una dintre cele mai comune cauza ale hipertiroidismului. Aceasta afectiune este insotita
de obicei si de marirea tiroidei, care produce aparitia gusei tiroidiene. Simptomele
includ slabirea muschilor, tahicaride, iritabiliate crescuta si tulburarea somnului

• Boala Plummer - cunoscuta si ca gusa toxica nodulara, este provocata de noduli

autonomi care produc hormoni tiroidieni in exces. Este cea de-a doua cauza a
hipertiroidismului, dupa Boala Graves
• Tiroidita - reprezinta inflamarea glandei tiroide. Desi initial aceasta este asociata cu
secretia excesiva de hormoni tiroidieni, aceasta poate progresa si poate provoca
disfunctii la nivelul tiroidei, implicit si deficienta hormonala sau hipotiroidism
• Tiroidita subacuta - reprezinta o inflamatie la nivelul parenchimului, care favorizeaza
producerea excesiva de hormoni tiroidieni. Aceasta este o afectiune temporara
(hipertiroidism temporar) care poate dura cateva saptamani sau luni
• Nodulul toxic tiroidian - acest nodul este o tumora benigna a tiroidei, care poate fi
nefunctionala sau poate produce hormoni tiroidieni in exces
 • Adenoame tiroidiene - sunt noduli care apar la nivelul parenchimului glandular tiroidian
si care pot sa produca hormoni tiroidieni. Acesti noduli produc dezechilibre hormonale
in organism. Exista unele gusi tiroidiene care pot sa contina si astfel de noduli

Adultii pot avea unul, mai multe sau niciun simptom al hipertiroidismului, mai ales
daca este vorba de un caz mai usor al bolii. Unele medicamente care sunt folosite
pentru a trata hipertensiunea, numite beta-blocante, pot ascunde unele simptome
ale hipertiroidismului.
Diagnosticarea hipertiroidismului
Hipertiroidismul este diagnostic prin urmatoarele investigatii:
• istoric medical si examinare fizica - in timpul investigatiei, doctorul poate verifica daca
exista un tremur al mainilor, piele umeda, schimbari la nivelul ochiului, puls marit sau
semne de hiperactivitate. De asemenea, medicul va examina daca glanda tiroida este
marita sau daca prezinta noduli
• teste de sange - diagnosticul de hipertiroidism poate fi confirmat si in urma unui test de
sange care verifica nivelurile de tiroxina si tirotropina (TSH). Un nivel marit de tiroxina si
unul scazut sau inexistent de tirotropina indica o glanda tiroida hiperactiva.

Daca testele de sange indica hipertiroidism, medicul poate recomanda si

urmatoarele investigatii:
• test cu iod radioactiv - presupune inghitirea unei doze de iod radioactiv care va fi
colectata in glanda tiroida. Verificarea se face dupa 24 de ore sau mai tarziu, astfel incat
sa fie determinata cantitatea de iod absorbit de tiroida. Daca este o cantitate mare,
inseamna ca tiroida produce prea multa tiroxina. Daca absorbtia de iod este scazuta,
inseamna ca tiroxina din glanda tiroida se scurge in sange si poate indica prezenta
tiroiditei
• scanarea tiroidei - presupune injectarea unui izotop radioactiv in vena, iar apoi, in timp
ce pacientul sta intins pe o masa, un dispozitiv special, plasat in zona gatului, va
transmite imagini ale tiroidei catre un computer. Timpul necesar poate sa varieze in
functie de cat de repede ajunge izotopul radioactiv la glanda tiroida. In timpul testului
poate fi resimtit un disconfort la nivelului gatului. Scanarea tiroidei poate fi facuta si
dupa administrarea iodului radioactiv, pentru a verifica aspectul glandei tiroide

Tratamentul pentru hipertiroidism

Exista numeroase tratamente pentru hipertiroidism, in functie de varsta pacientului,
conditia fizica si stadiul bolii:
 • iod radioactiv - administrat oral, acesta este absorbit de glanda tiroida si provoaca
micsorarea acesteia, dar si diminuarea simptomelor, in decurs de trei pana la sase luni.
Deoarece acest tratament poate incetini functionarea tiroidei si creste riscul de aparitie
a hipotiroidismului, poate fi necesara administrarea si a altor medicamente care sa
inlocuiasca tiroxina. Tratamentul cu iod radioactiv este folosit de peste 60 de ani si este
considerat eficient
• medicamente anti-tiroidiene - acestea reduc treptat simptomele hipertiroidismului,
stopand glanda tiroida sa mai produca hormoni in exces. Starea de sanatate incepe sa se
imbunatateasca de obicei dupa 6 spre 12 luni. Desi la unele persoane aceste
medicamente vindeca boala pentru toata viata, exista cazuri in care boala poate regresa
• interventie chirurgicala (tiroidectomie) - este efectuata in cazul femeilor insarcinate sau
persoanelor care sunt alergice la substantele celorlalte medicamente sau tratamente
pentru hipertiroidism. In timpul operatiei este indepartata o mare parte din glanda
tiroida. Riscul operatiei este afectarea corzilor vocale sau a glandelor paratiroide. In
plus, va fi necesar un tratament cu levotiroxina pe durata intregii vieti pentru a
suplimenta nivelul scazut de hormoni tiroidieni
Hipotiroidism
Hipotiroidismul, spre deosebire de hipertiroidism, reprezinta incapacitatea tiroidei
de a produce hormoni tiroidieni. Simptomele asociate hipotiroidismul sunt oboseala,
stari de depresie, dureri musculare sau ale articulatiilor, par si piele uscate, cresterea
in greutate, crampe musculare, sensibilitate la frig, constipatie sau bradicardie
(scaderea pulsului).

Cauzele care duc la aparitia hipotiroidismului sunt urmatoarele:

• Tiroidita Hashimoto (tiroidita autoimuna) - este o afectiune autoimuna care este
provocata de celulele sistemului imunitar care ataca si distrug celulele parenchimului
glandular. Din aceasta cauza, glanda tiroida va deveni nefunctionala si incapabila sa mai
produca hormoni tiroidieni. Aceasta afectiune poate fi usor confundata cu tulburarile
psihice bipolare, depresia sau sindromul premenstrual, din cauza faptului ca tabloul
clinic nu este specific
• Tratamentele pentru hipertiroidism - persoanele care sufera de hipertiroidism sunt
tratate de obicei cu iod radioactiv sau medicamente anti-tiroidiene pentru a reduce si
aduce la normal productia de hormoni tiroidieni. Cu toate acestea, sunt cazuri in care
aceste tratamente pot provoca hiportiroidism
• Indepartarea chirurgicala a tiroidei - extirparea totala sau partiala a glandei tiroide
poate diminua sau stopa producere de hormoni. In acest caz, este necesar tratamentul
cu hormoni tiroidieni pe toata durata vietii
 • Radioterapiile - radiatiile folosite pentru tratarea cancerului de la nivelul capului sau
gatului pot afecta functiile glandei tiroide si pot provoca aparitia hipotiroidismului
• Unele medicamente cu litiu - medicamentele cu litiu care sunt folosite pentru a trata
unele tulburari psihiatrice pot reduce nivelul de hormoni produsi de glanda tiroida
• Boli congenitale - desi nu este o cauza des intalnita, unii bebelusi se pot naste cu o
deficienta a glandei tiroide. Aceasta nu se va dezvolta normal si, în consecinta, nu va
putea produce suficienti hormoni tiroidieni
• Disfunctia glandei pituitare - daca aceasta nu functioneaza in mod eficient, nu va putea
produce suficienti hormoni TSH, necesari pentru producerea de hormoni tiroidieni.
Aceasta cauza este, totusi, intalnita destul de rar
• Hipotiroidism postpartum - unele femei pot dezvolta aceasta boala in timpul sau dupa
nastere, deoarece organismul produce anticorpi care afecteaza glanda tiroida. Daca nu
este tratat la timp, hipotiroidismul postpartum creste riscul de nastere prematura, avort
sau preeclampsie si cresterea tensiunii arteriale. De asemenea, poate afecta dezvoltarea
fatului
• Deficienta de iod - iodul este esential pentru producere de hormoni tiroidieni.
Alimentele bogate in iod sunt fructele de mare, pestele, strugurii, spanacul, nucile,
rosiile sau morcovii

Daca hipotiroidismul nu este tratat la timp, simptomele pot deveni mai severe. Pot
aparea mai multe pierderi de memorie, incetinirea proceselor de gandire sau stari
depresive dese. Stimularea constanta a glandei tiroide cu tratamente care sa
produca mai multi hormoni pot sa duca la marirea tiroidei (gusa tiroida).

Hipotiroidismul avansat, cunoscut si ca mixedem, apare destul de rar, dar atunci

cand apare, poate fi destul de periculos si pune viata in pericol. Simptomele pot sa
includ hipotensiune arteriala, scaderea temperaturii corporale, respiratie greoaie sau
chiar coma. In cazuri extreme, mixedemul poate fi fatal
Diagnosticarea hipotirodismului
Diagnosticarea hipotiroidismului se face printr-un test de sange care masoara nivelul
de tiroxina si cel de tirotropina (TSH), hormonul care ajuta la reglarea nivelului de
hormoni tiroidieni. Un nivel scazut de tiroxina si unul crescut de tirotropina indica
faptul ca tiroida nu produce suficienti hormoni.
Tratament pentru hipotiroidism
Pentru a trata hipotiroidismul este necesar un tratament zilnic cu hormoni tiroidieni
sintetici levotiroxini, iar acesta va fi stabilit de catre medicul specialist, dupa o
investigatie amanuntita.

Dupa doua saptamani de tratament, se vor ameliora simptomele oboselii.

Tratamentul poate ajuta si la reglarea nivelului de colesterol si scaderea in greutate.
Totodata, tratamentul cu levotiroxini este, de obicei, valabil pe tot timpul vietii, insa
dozajul trebuie modificat in fiecare an de catre medic.
De ce sunt femeile mai predispuse la probleme cu tiroida
Functionarea glandei tiroide este influentata de modificarile nivelului de estrogen din
organism, motiv pentru care femeile sunt mai predispune la boli ale tiroidei, spre
deosebire de barbati. Atunci cand nivelul de estrogen este marit si activitatea tiroidei
este afectata:
• probleme cu menstruatia - tiroida ajuta la reglarea ciclului menstrual, asa ca orice
dereglare a glandei tiroide, prea multi sau prea putini hormoni, pot face ca menstruatia
sa fie mai usoara, mai abundenta sau neregulata. Totodata, pot exista perioade de
cateva luni in care menstruatia se poate opri, afectiune care se numeste amenoree
• menopauza timpurie - deoarece bolile glandei tiroide pot afecta functionarea ovarelor,
exista riscul aparitiei menopauzei timpurii, inaintea varstei de 40 de ani
• probleme cu fertilitatea - daca bolile glandei tiroide influenteaza ciclul menstrual, atunci
si ovulatia este afecta, ceea ce inseamna ca o femeie poate avea dificultati sa ramana
insarcinata

Cele mai comune afectiuni ale glandei tiroide care pot sa apara la femei sunt:
• Hipotiroidism si hipertiroidism
• Tiroidita, in special tiroidita postpartum
• Gusa tiroidiana
• Noduli tiroidieni sau cancer tiroidian

Cand apare si cum poate fi tratat cancerul tiroidian

Desi nu sunt cunoscutele cauzele care duc aparitia cancerului tiroidian, practic, orice
modificare a celulelor de la nivelul glandei tiroidiene poate declansa aparitia
cancerului. In plus, expunerea repetata la radiatii la nivelul capului, gatului sau
pieptului poate creste sansele aparitiei cancerului de tiroida. Totusi, spre deosebire
de alte tipuri de cancer, acesta apare destul de rar.

Simptomele cancerului tirodian sunt:

• aparitia unui nodul in zona gatului, acesta fiind unul dintre cele mai comune simptome
• durere in zona gatului, uneori si in urechi
• dificultate la inghitire
• dificultati in respiratie sau respiratie suieratoare
• ingrosarea vocii
• tuse frecventa

Exista posibilitatea ca unele persoane sa nu aiba niciun simptom, iar nodulul din zona
gatului sa fie descoperit de doctor in timpul unui control de rutina. Majoritatea
persoanelor afectate de cancer tiroidian sunt femeile, cu varste cuprinse intre 25 si
65 de ani.
Tipuri de cancer tiroidian
Exista mai multe tipuri de cancer tiroidian, iar acestea sunt clasificate in modul
urmator:
• cancer tiroidian papilar (intre 75% si 80% din cazuri) - apare des printre femeile tinere,
femei care au polipoza adenomatoasa familiala (o afectiune a colonului) sau persoanele
cu sindromul Cowden
• cancer tiroidian folicular (intre 10% si 20% din cazuri) - apare uneori la persoanele cu
sindromul Cowden
• cancer tiroidian medular (intre 5% si 8% din cazuri) - este cancerul celulelor
parafoliculare
• cancer tiroidian slab diferentiat
• cancer tiroidian anaplazic (mai putin de 5% din cazuri) - acesta nu raspunde la
tratament
• alte tipuri de cancer tiroidian mai includ si limfomul tiroidian, carcinomul tiroidian cu
celule scuamoase si sarcomul tiroidei
Diagnosticarea cancerului tiroidian
Daca apare unul sau mai multe simptome care nu se amelioreaza in timp, este
necesara vizita la medic pentru diagnosticarea afectiunii. In cazul nodulilor din zona
gatului, medicul specialist va efectua o biopsie a glandei tiroide pentru a stabili daca
exista celule cancerigene. Biopsia presupune indepartarea unei bucati din tesutul
tiroidian pentru a fi verificat.

Daca rezultatul biopsiei nu este concludent, va fi necesara indepartarea chirugicala in

totalitate sau a unei parti din tiroida pentru a fi stabilit diagnosticul.
Tratarea cancerului tirodidian
Daca este diagnosticat la timp, cancerul tiroidian poate fi tratat. Tratarea cancerului
tirodian presupune interventia chirurgicala sau tratamentul cu iod radioactiv. Rareori
este necesara radioterapia sau chimioterapia.

Primele etapele pentru tratarea cancerului tiroidian sunt tiroidectomia si disectia

compartimentului central al gatului. In cazul in care cancerul este in stadiu incipient,
nu este necesara extirparea glandei tiroide.

Tratamentul cu iod radioactiv este folosit doar pentru persoanele care sufera de
cancer tiroidian papilar si folicular.

Tratamentul difera in functie de stadiul bolii, varsta pacientului si tipul de cancer

tiroidian. Daca este in stadiu incipient, sansele de tratare a cancerului tirodian sunt
crescute.
Ce complicatii pot sa apara si cum pot fi prevenite problemele glandei tiroide
In cazul in care bolile glandei tiroide nu sunt tratate la timp, pot sa apar complicatii:
• Hipotiroidismul netratat poate provoca cresterea nivelului de colesterol, implicit si a
riscului de a dezvolta afectiuni cardiace. In cazuri severe, se poate ajunge la aparitia
comei mixedematoase, daca hipotiroidismul exista de ani de zile si nu este tratat
corespunzator. Coma mixedematoasa prezinta urmatoarele simptome: hipotermie,
hipoventilatie, bradicardie si alterarea starii psihice
• Hipertiroidismul care nu este tratat poate provoca probleme ale inimii si oaselor

Prevenirea problemelor de la nivelul glandei tiroide

Pentru a preveni problemele care apar la nivelul glandei tiroide, este necesara
mentinerea unui stil de viata sanatos, dar si control regulat la medic:
• o dieta corecta - pentru a mentine sanatatea glandei tiroide trebuie consumate zilnic
fructe si legume, dar si peste gras precum somon, hering, macrou si ansoa. Totodata,
 uleiul de masline extravirgin, uleiul de cocos, nucile si avocado sunt alimente
recomandate pentru consum
• evitarea produselor procesate, bogate in grasimi, zahar si conservanti, dar si cele care
contin grasimi trans, care se gasesc in produse de patiserie sau mancarurile de tip fast-
food
• evitarea consumului de legume crucifere crude precum varza, conopida, varza kale,
broccoli sau varza de Bruxelles. Chiar daca ele contin vitamine, potasiu si fibre, atunci
cand sunt consumate crude si in cantitati mari, pot afecta glanda tiroida din cauza unei
substante numita gointrogen. Aceasta substanta apare in mod natural in legumele
crucifere, iar atunci cand sunt gatite, substanta este inactivata
• vizita la medic in cazul in care apare unul sau mai multe dintre simptome, care va
efectua investigatiile necesare pentru a pune diagnosticul corect
• femeile pot merge la medicul ginecolog pentru un examen complet si pentru
investigarea sanilor in cazul in care apar noduli

Mentinerea sanatatii glandei tiroide este esentiala pentru ca functiile vitale ale
organismului sa fie la nivel optim. Este important sa cunoastem care sunt simptomele
asociate afectiunilor glandei tiroide si, totodata, sa mergem la medic atunci cand
acestea apar sau se agraveaza. In cazul in care nu sunt tratate la timp, problemele
asociate glandei tiroide pot sa favorizeze aparitia altor probleme grave de sanatate.