GENERALITĂŢI PRIVIND HARDWARE-UL

SISTEMELOR DE CALCUL

INFORMATICĂ ECONOMICĂ CURS – ANUL 1

2015-2016
3.1 Evoluţia istorică a tehnologiei computerelor.

3.2 Arhitectura generală a unui sistem de calcul.

3.3 Clasificarea sistemelor de calcul

3.1 Evoluţia istorică a tehnologiei computerelor.
 GENERAŢIA I

John Von Neumann

Codificărea informaţiilor în sistemul binar (0 şi 1);

Memorarea datelor, secvenţei de instrucţiuni care controlează operaţiile

efectuate de calculator.

Computere folosite ca instrumente de cercetare;

Computere folosite ca echipamente militare;

Primele calculatoare în domeniul afacerilor (la mijlocul anilor ’50);

 Producţia primelor calculatoare comerciale - UNIVAC-1 şi IBM-650 (1954) ;

IBM poziţii de lider pe piaţa calculatoarelor mari, supremaţie care se menţine şi astăzi.
 Caracteristici calculatoare Generaţia I

Achiziţionate doar de companii mari;

Folosite pentru realizarea unor sarcini repetitive simple care până la acea dată erau mari consumatoare de efort fizic;

Se bazau pe tuburi electronice ca şi componente electronice de bază.

 GENERAŢIA a - II - a

Interesul crescut în folosirea computerelor a dus la apariţia celei de-

a II-a generaţii la sfârşitul anilor ’50 şi începutul anilor ’60.

Noua tehnologie a tranzistorilor

Consumul mai redus de energie,

Rapiditate şi siguranţă mai mare,

Mărime redusă,

Preţuri mai mici.

 GENERAŢIA a - III - a

Miniaturizarea tranzistorilor şi integrarea pe plăci cu circuite de cupru a dus la apariţia celei de-a III-a generaţii
de computere.

Preţul calculatoarelor a scăzut simţitor, puterea de calcul a sistemelor de calcul a crescut.

IBM îşi păstrează poziţia de lider pe piaţa calculatoarelor mainframe prin lansarea IBM-360 - 1964.
 GENERAŢIA a - IV - a

Progrese dramatice in tehnologia circuitelor integrate.

Microprocesorul (1974) posibilitatea de concentrare într-un singur chip a celor 4 funcţii de bază din structura
calculatorului clasic a lui Von Neumann.

Impactul major al microprocesorului - calculatoare mici, ieftine şi puternice - microcalculatoarele / PC-urile.

 GENERAŢIA a - V - a

Domeniul Intelidenței Artificiale (IA) permite:

Recunoaşterea scrisului, a voci, a mişcării ochilor sau alte forme naturale de introducere a informaţiilor;

Crearea sistemelor expert sau a sistemelor bazate pe cunoştinţe (knowledge-base systems);

Introducerea facilităţilor de tip asistent (wizard) în utilizarea software-ului.

 3.2 Arhitectura generală a unui sistem de calcul.

HARDWARE SOFTWARE

Echipamentele de intrare;

Unitatea centrală de prelucrare (UCP); Ansamblu de programe.

Echipamentele de ieşire.
 UCP

Unitatea aritmetică Unitatea de Unitatea de

și logică comandă și control memorie
UAL UCC UM
 UAL
Se execută toate calculele, toate
comparaţiile şi deciziile.
Rezultatele intermediare -
păstrate temporar într-o zonă de
lucru a UM până la o nouă
prelucrare.
Datele se mută din UM în UAL
şi invers de mai multe ori până
când prelucrarea este încheiată.
Rezultatele finale sunt păstrate
temporar în memorie apoi sunt
transmise la un echipament de
ieşire.
UCC
Nu execută nici o prelucrare
propriu-zisă a datelor.
Menţine ordinea şi dirijează
funcţionarea întregului sistem.
UCC trimite semnale către
celelate componente pentru
executarea operaţiilor.
UM
Aceasta este împărţită în:
Memoria internă (MI)
sau principală.
Memoria externă (ME)
sau auxiliară.
 Unitatea de memorie
UM

Memoria internă (MI) / Memoria externă (ME) /

principală axiliară

Destinată memorării:

•datelor de prelucrat (date de

intrare); Permite stocarea temporară
(pe o perioadă nedeterminată de
•programelor de prelucrare (în timp) a datelor şi programelor.
curs de execuţie);

•datelor rezultate din prelucrare

(date de ieşire).
 Memoria internă - MI

RAM ROM

Nu poate fi folosită pentru Memoria de lucru a

scriere, ci doar pentru citire; calculatorului;

 Este de tip nevolatil; Pot fi memorate programele

şi datele introduse de
Rezervată anumitor programe utilizator;
fără posibilitatea de modificare sau
ştergere de către utilizator. Este de tip volatil, permite
atât citirea, cât şi scrierea sau
ştergerea informaţiilor.
 Echipamente de intrare Echipamente de ieșire

să accepte datele într-o formă specifică să preia rezultatele prelucrărilor de la UCP în
utilizatorului; cod-maşină;

să convertească aceste date într-o formă să convertească rezultatele într-o formă care să
specifică maşinii; poată fi interpretată şi folosită de oameni
(rapoarte tipărite sau afişate pe ecran).
să transmită datele către UCP.
 UI - unitatea de intrare;

UM - unitatea de memorie;

UCC - unitatea de comandă şi control;

UAL - unitatea aritmetică şi logică;

UI - unitatea de ieşire.

Conceptele funcţionale fundamentale (sau funcţii) ale lui John

Von Neumann:

funcţia de memorare;

funcţia de prelucrare aritmetică şi logică;

funcţia de comandă şi control;

funcţia de intrare-ieşire.
 3.3 Clasificarea sistemelor de calcul

Mărime Arhitectura Tipul Datelor Scopul Datelor

Arhitectura Microcalculatoare
multiprocesor Analogice Uz general
Minicalculatoare
Separate în părți cu Digitale Specializate
funcții diferite Mainframe
Hibrid
Supercalculatoare
CONCLUZII

Un sistem este considerat a fi un grup de elemente integrate care au un scop comun - acela de a atinge anumite
obiective.

Calculatorul electronic reprezintă un sistem fizic de echipamente care prelucrează pe baza unui program datele
introduse într-o formă prestabilită şi furnizează rezultatele dorite într-o formă accesibilă utilizatorului.

Orice sistem poate fi alcătuit din sisteme mai mici sau subsisteme. Sub acest aspect, calculatorul poate fi privit
atât ca un ansamblu de subsisteme, cât şi ca un subsistem într-un sistem mai mare.

UCC şi UAL constituie procesorul sistemului de calcul.

UCC, UAL şi MI formează împreună unitatea centrală de prelucrare (UCP).

Ansamblul de periferice conectate la unitatea centrală reprezintă configuraţia unui calculator.

 BIBLIOGRAFIE

1. Airinei D., Fotache D, Fânaru L., Georgescu M. – INTRODUCERE ÎN INFORMATICA ECONOMICĂ. Concepte de
bază, hardware, software, structuri de date şi prelucrare, Ed. Timpul, Iaşi, 2011

2. Bandu I, Margea C, Margea R.. – Informatica, Ed. Marineasa, Timişoara, 1999

3. Lupulescu, M., Dănăiaţă, D., Muntean, M. – Bazele computerelor. Hard & Soft, Editura MIRTON, Ediţia a III-a,
Timişoara, 2001

4. Niţchi Şt., Racoviţan D., coordonatori – Bazele prelucrării informaţiilo şi tehnologie informaţională, Ed. Tehnică,
1998

5. Senn, J.A. – Information Technology in Business, Prentice Hall, New Jersey, 1995

6. Simon, H. – The Steam Engine and the Computers: What Make Technology Revolutionary, Educon Bulletin, nr. 22,
Spring, 1987

7. Stanciu V, Pană A., ş.a.. – Bazele utilizării calculatoarelor personale, Editura Economică, Bucureşti, 1999