Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Mihalachi PDF
Mihalachi PDF
BAZELE MANAGEMENTULUI
FINANCIAR
NOTE DE CURS
Chișinău - 2018
CEP USM
CZU 336:005(075.8)
C 62
ISBN 978-9975-71-977-3.
336:005(075.8)
C 62
© M.Cojocaru, A.Șestacovscaia,
ISBN 978-9975-71-977-3 R. Mihalachi, 2018
© USM, 2018
PRELIMINARII
BAZELE MANAGEMENTULUI FINANCIAR. Note de curs
3
BAZELE MANAGEMENTULUI FINANCIAR. Note de curs
majoră a tuturor managerilor de nivel mediu și superior dintr-o entitate
economică.
Competențe formate:
1. Operarea cu concepte, teorii, metode, instrumente de natură
economico-financiară în realizarea de sarcini profesionale.
2. Determinarea, explicarea și analiza indicatorilor economico-fi-
nanciari și a fluxurilor de numerar.
3. Implementarea deciziilor, bugetelor și a planurilor financiare în
cadrul entităţilor publice şi private.
Finalitățile cursului„Bazele managementului financiar”:
să cunoască și să descrie conceptele, teoriile, metodele, instru-
mentele managementului financiar pentru explicarea și evalua-
rea fenomenelor și proceselor de natură financiară;
să utilizeze aparatul conceptual, procedural şi metodologic al
managementului financiar pentru a soluţiona situaţii, probleme
teoretico-practice bine definite;
să explice sensul economic și metodologia de calcul a indica-
torilor economico-financiari și de evaluare a fluxurilor de nu-
merar;
să utilizeze rezultatele analizei indicatorilor economico-financi-
ari și ale evaluării fluxurilor de numerar în fundamentarea deci-
ziilor de natură economico-financiară;
să aplice principii, metode și modele de gestiune financiară pen-
tru a implementa decizii, bugete, planuri, strategii financiare
eficiente în entităţi publice şi private;
să evalueze critic procesele implementării deciziilor financiare
în entităţile publice şi private;
să recomande măsuri privind eficientizarea executării decizii-
lor, implementării politicilor și strategiilor financiare la nivel
microeconomic.
Managementul financiar sintetizează cunoştinţele obţinute deja din
domeniul micro- şi macroeconomiei, matematicii economice aplicate,
monedei şi creditului, finanţelor întreprinderii, contabilităţii financia-
re, analizei financiare, managementului.
Este adresat, în primul rând, studenților Facultății Științe Economi-
ce, care studiază la ciclul I, dar și masteranzilor care studiază la pro-
gramul de master „Gestiunea finanțelor și contabilitate în afaceri”.
4
BAZELE MANAGEMENTULUI FINANCIAR. Note de curs
1. INTRODUCERE ÎN MANAGEMENTUL
FINANCIAR
Obiective:
• să cunoască esența și rolul managementului financiar;
• să descrie procesul decizional în gestiunea finanțelor;
• să descrie responsabilitățile managerilor financiari în entități de
mărime diferită și cu forma juridică de organizare diferită;
• să identifice și să utilizeze sursele de informare pentru fundamen-
tarea deciziilor financiare.
5
BAZELE MANAGEMENTULUI FINANCIAR. Note de curs
6
BAZELE MANAGEMENTULUI FINANCIAR. Note de curs
7
BAZELE MANAGEMENTULUI FINANCIAR. Note de curs
8
BAZELE MANAGEMENTULUI FINANCIAR. Note de curs
9
BAZELEMANAGEMENTULUI
BAZELE MANAGEMENTULUI FINANCIAR.
FINANCIAR. Note
Notedede
curs
curs
Controlul
asupra
executării
deciziei
Analiza şi aprecierea rezultatelor executării deciziei
financiare
12
BAZELE MANAGEMENTULUI FINANCIAR. Note de curs
11
BAZELE MANAGEMENTULUI FINANCIAR. Note de curs
12
îndeplinite de către una-două persoane sau o subdiviziune (S
financiar, Departamentul financiar etc.). Spre exemp
întreprinderile nou-create, microîntreprinderi și majoritatea între
rilor mici, contabilul-șef, pe lângă atribuțiile de organizare,
contabilității și raportării financiare,
BAZELE MANAGEMENTULUI FINANCIAR. mai exercită
Note de curs un șir de atri
management financiar (Fig. 1.2) .
13
probleme legate de finanțare având în vedere problemele sale
industriale și comerciale, de achiziționarea de echipamente sau alte
active de folosință îndelungată. În întreprinderile mijlocii, activitatățile
de organizare și ținere a contabilității, raportare financiară
BAZELE MANAGEMENTULUI FINANCIAR.
sunt separate
Note de curs
fiind organizat un departament de contabilitate (Fig.1.3).
Director
Director Contabil-șef
financiar
(manager)
Departament
Departament
financiar
contabilitate
15
Managerul financiar se concentrează pe sarcinile de planificare
și prognoză, analiză, monitorizare, identificarea surselor de capital
etc. Acesta lucrează în strânsă colaborare cu contabilul-șef. În în-
treprinderile mari Departamentul/Serviciul financiar are o structu-
ră asemănătoare ca în cele mijlocii, dar diviziunea muncii este mai
profundă.
În același timp, rolul controlorului financiar, care efectuează con-
trolul intern al activității financiare a întreprinderii, acesta nu numai
că este responsabil pentru stabilirea abaterilor de la plan, dar, de ase-
menea, acționează în calitate de consultant în toate domeniile de ma-
nagement (Fig. 1.4).
14
asemănătoare ca în cele mijlocii, dar diviziunea muncii este mai
profundă.
În același timp, rolul controlorului financiar, care efectuează
controlul intern al activității financiare a întreprinderii, acesta nu numai
că este responsabil pentru stabilirea abaterilor de la plan, dar, de
BAZELE
asemenea, MANAGEMENTULUI
acționează în calitate de consultant în Note
FINANCIAR. toatededomeniile
curs de
management (Fig. 1.4).
15
BAZELE MANAGEMENTULUI FINANCIAR. Note de curs
16
BAZELE MANAGEMENTULUI FINANCIAR. Note de curs
17
BAZELE MANAGEMENTULUI FINANCIAR. Note de curs
18
BAZELE MANAGEMENTULUI FINANCIAR. Note de curs
19
BAZELE MANAGEMENTULUI FINANCIAR. Note de curs
20
BAZELE MANAGEMENTULUI FINANCIAR. Note de curs
21
BAZELE MANAGEMENTULUI FINANCIAR. Note de curs
22
BAZELE MANAGEMENTULUI FINANCIAR. Note de curs
24
BAZELE MANAGEMENTULUI FINANCIAR. Note de curs
TEXTE DE ANALIZAT
26
BAZELE MANAGEMENTULUI FINANCIAR. Note de curs
REFERINȚE BIBLIOGRAFICE
1. Bogdan, I. (coord.) Tratat de management financiar-bancar.
Bucuresti: Ed. Economica, 2002.
2. Dobre, E.,Munteanu, I. Finanţele întreprinderii, Editura Mun-
tenia, 2005.
3. Dobrotă, G. Gestiunea financiară a întreprinderii. Tg-Jiu: Ed.
Studii Economice, 2002.
4. Halpern, R., Weston, J.F., Brigham, E.F. Finanțe manageriale.
Modelul canadian. Bucuresti: Editura Economică, 1998.
5. Manolescu, G. Managementul financiar. București: Editura
Economică, 2005.
6. Onofrei, M. Management financiar. București: C.H.Beck,
2006.
7. Robinson, St. Management financiar. București: Teora, 2008.
8. Vintilă, G., Vuţă, M. Gestiunea financiară a întreprinderii. Bu-
cureşti: Rolcris, 2000.
27
BAZELE MANAGEMENTULUI FINANCIAR. Note de curs
Obiective:
să cunoască indicatorii pentru evaluarea potențialului economico-
financiar al entității economice;
să evalueze performanțele financiare;
să analizeze lichiditatea și solvabilitatea;
să examineze stabilitatea financiară (echilibrul financiar);
să aprecieze nivelul gesiunii financiare;
să efectueze diagnosticul riscului de faliment.
28
BAZELE MANAGEMENTULUI FINANCIAR. Note de curs
29
BAZELE MANAGEMENTULUI FINANCIAR. Note de curs
30
BAZELE MANAGEMENTULUI FINANCIAR. Note de curs
31
BAZELE MANAGEMENTULUI FINANCIAR. Note de curs
32
BAZELE MANAGEMENTULUI FINANCIAR. Note de curs
33
BAZELE MANAGEMENTULUI FINANCIAR. Note de curs
34
BAZELE MANAGEMENTULUI FINANCIAR. Note de curs
35
BAZELE MANAGEMENTULUI FINANCIAR. Note de curs
36
BAZELE MANAGEMENTULUI FINANCIAR. Note de curs
37
BAZELE MANAGEMENTULUI FINANCIAR. Note de curs
38
BAZELE MANAGEMENTULUI FINANCIAR. Note de curs
40
BAZELE MANAGEMENTULUI FINANCIAR. Note de curs
VERIFICAȚI-VĂ CUNOȘTINȚELE
VERIFICAȚI-VĂ CUNOȘTINȚELE
Definiți conceptul managementul financiar.
Prezentați, succint, schimbările semnificative, intervenite în
Relatați
obiectuldespre esența
de studiu analizei financiare.
al managementului financiar de la începtulul
Care
sec.este obiectul
Xx până analizei financiare?
în prezent.
Formulați principalul obiectiv al echipei manageriale a
Explicați rolul analizei financiare în procesul decizional.
departamentului financiar.
Numiți funcțiile
Enumerați analizeiresponsabilități
principalele financiare. ale managerilor
Prezentați
financiari.etapele procesului de analiză financiară.
Prezentați câteva diferențe între maximizarea profitului și
Numiți metodele
maximizarea principale
prețului acțiunii. ale analizei financiare.
Ce indicatori
Relatați desprecaracterizează rezultatele
obiectul managementului financiare?
financiar.
Cum se examinează rentabilitatea entității economice?
26
41
BAZELE MANAGEMENTULUI FINANCIAR. Note de curs
REFERINȚE BIBLIOGRAFICE
1. Țiriulnicova, N., Paladi, V. ș.a. Analiza rapoartelor financiare.
Chișinău: ASEM, 2009.
2. Anghelache, C., Dumbravă, M. Metode cantitative pentru ana-
42
BAZELE MANAGEMENTULUI FINANCIAR. Note de curs
43
BAZELE MANAGEMENTULUI FINANCIAR. Note de curs
Obiective:
• să înţeleagă conceptele „valoare a banilor în timp”, „valoare prezen-
tă”, „valoare viitoare”, „anuitate”;
• să demonstreze capacitatea de a aplica rata de actualizare pentru a
aduce fluxurile băneşti la acelaşi moment de timp;
• să calculeze valoarea prezentă şi viitoare ale unei sume unice; a unei
anuităţi; a unor serii de plăţi inegale;
• să utilizeze tabelele financiare în calculul valorii viitoare şi prezente a
unei sume unice şi a unei anuităţi;
• să aplice conceptul de valoare prezentă şi viitoare în situaţii de gesti-
une financiară simple.
44
BAZELE MANAGEMENTULUI FINANCIAR. Note de curs
47
BAZELE MANAGEMENTULUI FINANCIAR. Note de curs
BAZELE MANAGEMENTULUI FINANCIAR. Note de curs
ieșiri). Axa este împărțită în perioade egale timp: zile, luni, trimestru,
începutul, fieani.laFiecare
semestru, sfârşitul
flux deperioadei corespunzătoare.
numerar este reprezentat pe axă Modul
fie la în- de
ceputul, fie la sfârşitul perioadei corespunzătoare. Modul de reprezen-
reprezentare a unei diagrame a fluxurilor de numerar este evidenţiat mai
jos. tare a unei diagrame a fluxurilor de numerar este evidenţiat mai jos.
Fig.Fig. Exemplu
3.13.2 Exempludedediagramă
diagramăaa fluxurilor denumerar
fluxurilor de numerar
Fluxurile negative
Fluxurile negative(plăţile) sese
(plăţile) reprezintă
reprezintăpe peaxa
axa temporală
temporală cu cusem-
semnul
(-), fluxurile pozitive
nul (-), fluxurile (încasările)
pozitive se sereprezintă
(încasările) reprezintă cu cu semn
semnpozitiv.
pozitiv.
Momentul
Momentul 0 este
0 este considerat
considerat momentulprezent.
momentul prezent. Intervalul
Intervalul de de lala00lala 1
reprezintă perioada
1 reprezintă întâi.întâi.
perioada Momentul
Momentul 1 este
1 estepoziţionat
poziţionatlalaoo perioadă
perioadă de
timp de timp şi reprezintă
şi reprezintă atât sfârşitul
atât sfârşitul perioadei
perioadei întâi,întâi,
cât şicâtînceputul
şi începutul pe-
perioadei
a 2-a.rioadei a 2-a.de
Intervalul Intervalul
la 1 la de la 1 la 2 reprezintă
2 reprezintă perioadaperioada 2. Momentul
2. Momentul 2 se află
2 se află
poziţionat la poziţionat
două perioadela două deperioade de timp începând
timp începând din momentul din momentul
prezent şi
indică atât sfârşitul perioadei 2, cât şi începutul perioadei 3perioadei
prezent şi indică atât sfârşitul perioadei 2, cât şi începutul ş.a.m.d. 3
ş.a.m.d. de numerar se plasează direct sub numerele care reprezintă
Fluxurile
momentele Fluxurile de numerar
de timp, se plasează
iar ratele direct subaplicabile
dobânzilor numerele care pe repre-
perioada
zintă momentele de timp, iar ratele dobânzilor aplicabile pe perioada
respectivă sunt plasate deasupra axei temporale, între momentele de
respectivă sunt plasate deasupra axei temporale, între momentele de
timp. Fluxurile de numerar necunoscute, pe care încercăm să le găsim
timp. Fluxurile de numerar necunoscute, pe care încercăm să le găsim
cu ajutorul analizei,
cu ajutorul suntsunt
analizei, indicate
indicateprin semnul
prin semnulîntrebării ?”.
întrebării „„?”.
SumaSumainițială în calculele financiare se numește valoarea
inițială în calculele financiare se numește valoarea prezentă prezentă
(PV –(PVpresent value),
– present iar iar
value), suma
suma majorată,
majorată,carecareinclude
include și sumadobân-
și suma dobânzii,
se numește valoare viitoare (FV – futures value).
zii, se numește valoare viitoare (FV – futures value).
Translația fluxurilor
Translația de numerar
fluxurilor de numerarcorespunzătoare
corespunzătoare uneiuneiperioade
perioa-timp
care de
succede
timp caremomentul
succede de referință
momentul de către
referințăacest
cătremoment se numește
acest moment se
procesnumește proces de discontare
de discontare sau actualizare a fluxurilor
sau actualizare de numerar
a fluxurilor de numerar și se
efectuează cu ajutorul
și se efectuează cu ratei
ajutorulderatei de actualizare
actualizare (ratei (ratei de discontare):
de discontare):
FV PV
rd 47 (3.1)
FV
Translația fluxurilor de numerar corespunzătoare unei perioade de
timp care precede momentul de referință către acest moment se numește
(PV – present value), iar suma majorată, care include și suma dobânzii,
se numește valoare viitoare (FV – futures value).
Translația fluxurilor de numerar corespunzătoare unei perioade timp
care succede momentul de referință către acest moment se numește
proces de BAZELE discontare MANAGEMENTULUI
sau actualizare a fluxurilorNote
FINANCIAR. dedenumerar
curs și se
efectuează cu ajutorul ratei de actualizare (ratei de discontare):
FV PV
rd (3.1)(3.1)
BAZELE MANAGEMENTULUI FINANCIAR.
FV Note de curs
BAZELE
BAZELE
Translația MANAGEMENTULUI
MANAGEMENTULUI
fluxurilor de numerar FINANCIAR.
FINANCIAR.
corespunzătoareNote Note
unei de curs
deperioade
curs
Translația fluxurilor de numerar corespunzătoare
de timp care precede momentul de referință către acest moment se
unei perioade de
timp numește
proces care precede
de compunere,
proces momentul
de capitalizare
compunere, de referință
sau către acest
fructificare
capitalizare sau moment a se
a fluxurilor
fructificare numește
fluxuri-de
numerarproces
proces de de compunere,
compunere,
șidesenumerar
efectuează capitalizare
capitalizare
cuefectuează
ajutorul ratei sau
sau fructificare
fructificare
de compunere, a a fluxurilor
fluxurilor
fructificare: dede
lor
numerar și se și se
efectuează cu cu
ajutorul ajutorul
ratei
numerar și se efectuează cu ajutorul ratei de compunere, fructificare:deratei de
compunere,compunere, fruc-
fructificare:
tificare: FV PV
rc FVFV PV PV (3.3) 48
rc rc PV (3.2) (3.3)
(3.3)
Rata de compunere (rc) se mai numește PVPVrată a dobânzii, rentabilitatea
cerutăRata Rata
de dede
Rata decompunere
compunere
investitori, compunere
randament. )) se
(rc(r)(rcse mai
se mai
mai numește
numește
numește rată
rată
rată a(rdobânzii,
aadobânzii,
dobânzii, rentabilitatea
rentabilitatea
rentabili-
c Rata de discontare d) se mai numește
cerută
cerută
și rata de de
tatea de investitori,
investitori,
cerută de ainvestitori,
actualizare randament.
randament.
fluxurilorrandament. Rata
Rata
de numerar. dede discontare
discontare
Rata de discontare (r d d (rd) mai
)
(r )
se se
mai numește
se numește
mai
și și
Între rata
rata dede
numește
aceste actualizare
actualizare
șidouă
rata derate a fluxurilor
aactualizare
fluxurilor
există aode de numerar.
numerar.
fluxurilor
relație de
denumerar.
interdependență: dacă
Între
Între aceste
aceste
Între aceste două
douădouărate rateexistă
rate existăoo orelație
există relație
relație deinterdependență:
interdependență:
dedeinterdependență: dacă
dacădacă
cunoaștem mărimea uneia dintre acestea, poate fi determinată cealaltă
după cunoaștem
cunoaștem
cunoaștem mărimeauneia
mărimea
mărimea
una din formulele: uneiadintre
uneia dintreacestea,
dintre acestea,poate
acestea, poatefi fideterminată
poate fi determinatăcealaltă
determinată cealaltă
cealaltă
după după
după unaunauna din
dindin formulele:
formulele:
formulele:
r r
rc d rd, rd(3.4)
rd c rc rc(3.5) , (3.4)
rc1rc rd , (3.3)
(3.4)
, (3.4) rd1rd rc (3.5)(3.5)
(3.5)
1 1rd rd 1 1rc rc
RateleRatele
de actualizare și de de compunere pot fifiexprimate înprocente
procente
Ratele
Ratele
sau în părți dede
unitare
actualizare
actualizareșișișide
deactualizare
(coeficient).
compunere
de compunere
compunere pot
potpot exprimate
fi fiexprimate în
exprimate înînprocente
procente
sausauînîn părți
părți unitare
unitare
sau în părți unitare (coeficient). (coeficient).
(coeficient).
49
Exemplu de calcul a dobânzii compuse: dacă se împrumută 1000 lei
Exemplu de calcul a dobânzii compuse: dacă se împrumută 1000 lei
pe o perioadă de 3 ani la o rată a dobânzii de 10% cu capitalizare
pe o perioadă de 3 ani la o rată a dobânzii de 10% cu capitalizare
anuală, dobânda la finele perioadei va constitui:
anuală, dobânda la finele perioadei va constitui:
Anul 1: D = 1 000 × 0,1 = 100 lei.
Anul 1: D1 = 1 000 ×1 0,1 = 100 lei.
Anul D2 = 1 100 × 0,1 =FINANCIAR.
2: MANAGEMENTULUI 110 lei. Note de curs
= 1 100
Anul 2: D2BAZELE × 0,1 = 110 lei.
Anul 3: D3 = 1 210 × 0,1 = 121 lei.
Anul 3: D3 = 1 210 × 0,1 = 121 lei.
Dobânda totală acumulată pentru 3 ani = 100+110+121 = 331 lei.
Dobânda totală acumulată
Din calculele pentrurezultă
efectuate 3 ani =că100+110+121
dobânda compusă = 331are lei.
un efect cu
Din calculele efectuate rezultă că dobânda compusă are un efect cu
Din atât mai mare
calculele în cazulrezultă
efectuate în carecăperioada
dobânda estecompusă
mai mareare de un
unan.efect cu
atât mai mare
Formula
în cazulde
matematică
în calcul
care perioada
al dobânzii
estecompuse
mai mare de un an.
porneşte de
atât mai mare în cazul în care perioada este mai mare de un an.
la Formula
calculul sumeimatematică
totale de calcul
obţinute la al dobânzii
sfârşitul perioadei compuse
de compunereporneşte de la
Formula matematică de calcul al dobânzii compuse porneşte de la
calculul sumei totale obţinute la sfârşitul perioadei de compunere (FV):
(FV):
calculul sumei totale obţinute la sfârşitul perioadei de compunere (FV):
1 r
n
FV PV (3.7) (3.7)
FV PV 1 r
n
(3.7)
Suma
Suma dobânzii se
dobânzii (D)vase va calcula dupăurmează:
cum urmează:
(D) se(D) calcula
dupădupă cumcum
Suma dobânzii
D
BAZELE
FV
BAZELE
PV
va calcula
FV PV PV
DMANAGEMENTULUI
PV (1
MANAGEMENTULUI r ) n
PV
urmează:
(1FINANCIAR.
r ) PV PV
PV
FINANCIAR.
n
1 r
Note
1de curs
nNote
1
de curs
r 1
n
(3.8)
(3.8)
(3.8)
Exemplul3.1.
Exemplul 3.1.Dobânda
Dobândapentru pentrusuma sumadede1000 1000leileiîmprumutată
împrumutatăpepe o
Exemplul 3.1. Dobânda pentru suma de 1000 lei împrumutată pe o
perioadă
operioadă
perioadădedede 3 ani
3 ani la o rată anuală a dobânzii de 10% vava constitui 300
3 ani la la o rată
o rată anuală
anuală a dobânzii
a dobânzii de de10% 10% constitui
va constitui 300 50
10
300 100010 33300
lei: lei: 1000
lei: 300lei.
lei.
100
100
Încazul
În cazulînîncare
caresumasumaseseîmprumută
împrumutăpepe o perioadă
o pe
perioadă dede 180 180 de zile,
În cazul în care suma se împrumută o perioadă dede 180 de zile,
zile,
10
10 180 180
dobândava
dobânda
dobânda vaconstitui
constitui50
constitui 50lei:
50 lei: 1000
lei: 1000 100 360 50 50lei.lei.
100 360
dobânziieste
Rata dobânzii esteununfenomenfenomendedepiaţă. piaţă.Marimea
Marimea dobânzii
dobânzii se
Rata
Rata
stabilește dobânzii
pe piaţă este
în un fenomen
funcţie de cererea de şi piaţă.
oferta Marimea
de capital dobânzii
și depindesese de
stabilește pe piaţă în funcţie de cererea şi oferta de capital și depinde de
stabilește depe piaţă economici
în funcţie de cererea şicum
oferta fideimpactul
capital șiinflaţiei.
depindeRata
ooserie
seriede factori
factori economici șișipolitici, politici,cum ar ar
fi impactul inflaţiei. Rata
de o serie dea factori
nominală dobânziieconomici
includeșiinflaţia
politici, cum
inflaţiaestimată, ar fi impactul
estimată, inflaţiei. a
nominală a dobânzii include ca ca expresieexpresie a
Rata nominală
echilibrului monetar.
echilibrului a dobânzii
monetar.Această include
Aceastărată inflaţia
ratăa adobânziiestimată,
dobânzii este ca
este expresie
legată,
legată, în înafapt,
echi-
fapt,
de de
librului
schimbul
schimbul monetar.
unorsume
unor Această
sume rată
dedebani, a fiind
bani, dobânzii
fiinddefinităeste legată,
definită cacarata îndefapt,
rata de de schim-
schimb
schimb dintre
dintre
bul unor
valoarea unei
valoarea sume de
uneivalute bani,
valuteastăzifiind definită
astăzişişivaloarea ca rata
valoareaaceleiaşi de schimb
aceleiaşivalute dintre
valute în în valoarea
viitor.
viitor. RataRata
unei
nominală
nominală valuteaaastăzi şi valoarea
dobânzii
dobânzii esterata
este aceleiaşi
rata valute
careapare
care apareînîn viitor.
înpublicaţiile Rata financiare
publicaţiile nominală
financiare aşi şi
dobânzii
monetare.
monetare. este rata care apare în publicaţiile financiare şi monetare.
Rata
Ratanominală
Rata nominală
nominală aadobânzii
adobânzii
dobânzii este
esterata
este ratadobânzii
rata dobânzii
dobânzii lalagrad
grad
la dederisc
grad zero,
riscrisc
de zero,
zero,
plus
plus o primă care compensează
compensează creşterea
creşterea aşteptată
aşteptată
plus o primă care compensează creşterea aşteptată a ratei inflaţiei: a a ratei
ratei inflaţiei:
inflaţiei:
rdnrdn==ri r+r dr,dr,(relația
(relația luilui
Fisher)
Fisher) (3.9)
rdn = ri +rdr, (relația lui Fisher)i +r (3.9)(3.9)
rri i––prima
primade deinflaţie,
inflaţie,egală
egalăcucurata rataprevizionată
previzionată a inflaţiei,
a inflaţiei, în perioada
în perioada
de rexistenţă
– prima
deexistenţă
i
a de
a inflaţie,
împrumutului;
împrumutului; egală cu rata previzionată a inflaţiei, în peri-
rrdrdr––rata
oada de reală
realăaadobânzii.
existenţă
rata a împrumutului;
dobânzii.
rdrRata reală
– rata
Rata realăaadobânzii
reală dobânzii.
dobânzii(r(r dr)dr)este
estefundamental
fundamentallegată legată de deschimbul
schimbul
unor cantităţi echivalente de bunuri fizice
unor cantităţi echivalente de bunuri fizice ori servicii sau, în ori servicii sau, în general
general
spus,
spus, aa unei unei puteri
puteri dede cumpărare
cumpărare50 echivalente.
echivalente.EaEareprezintă reprezintă decideci
randamentul fondurilor împrumutate exprimat
randamentul fondurilor împrumutate exprimat în bunuri şi servicii. în bunuri şi servicii.
Rata
Rataanuală
anualăefectivă
efectivăa adobânzii
dobânzii(EAR (EAR – effective
– effective anual
anual rate)rate)– este
– este
rata efectivă obţinută după ajustările făcute
rata efectivă obţinută după ajustările făcute şi aferente perioadelor şi aferente perioadelor de de
compunere:
compunere: m
r m
plus o primă care compensează creşterea aşteptată a ratei inflaţiei:
rdn = ri +rdr, (relația lui Fisher) (3.9)
ri – prima de inflaţie, egală cu rata previzionată a inflaţiei, în perioada
de existenţă a împrumutului;
rdr – rata reală
BAZELEa dobânzii.
MANAGEMENTULUI FINANCIAR. Note de curs
Rata reală a dobânzii (rdr) este fundamental legată de schimbul
unor cantităţi echivalente
Rata reală a dobânziide(rdrbunuri fizice ori servicii
) este fundamental legată desau, în general
schimbul
spus,unor
a cantităţi
unei puteri
echivalente de bunuri fizice ori servicii sau, în general deci
de cumpărare echivalente. Ea reprezintă
randamentul fondurilor împrumutate
spus, a unei puteri de cumpărare exprimatEaînreprezintă
echivalente. bunuri şideci
servicii.
randa-
Rata anuală
mentul efectivă
fondurilor a dobânzii
împrumutate (EARîn –bunuri
exprimat effective anual rate) – este
şi servicii.
rata efectivă obţinută
Rata anuală după
efectivă ajustările
a dobânzii făcute
(EAR şi aferente
– effective anual perioadelor
rate) – este de
rata efectivă obţinută după ajustările făcute şi aferente perioadelor de
compunere:
compunere: m
r
EAR 1 dn 1,0 (3.10)
(3.10)
BAZELE MANAGEMENTULUI FINANCIAR. m Note de curs
BAZELE
Rata periodică=rataMANAGEMENTULUI
nominală
Rata periodică=rata nominală aFINANCIAR.
a dobânzii / m / m; Note de curs
dobânzii
m – numărul de perioade
m – numărul de compunere
de perioade de compunere într-un
într-un
an an.
Rata periodică aa dobânzii este rata
ratadededobândă
dobândă calculată pentru
Rata periodică a dobânzii este rata de dobândă
Rata periodică dobânzii este calculată
calculată pentru
pentru
fiecare perioadă
fiecare considerată,
perioadăconsiderată,
considerată, carecare poate
care poate fi: semestrială, trimestrială,
fiecare perioadă poatefi:fi:semestrială, trimestrială,
semestrială, trimestrială,
lunară, zilnică
lunară, sausau
zilnică orice
oricealtaltinterval
intervaldede timp stabilit.Formula
timp stabilit. Formuladede calcul a
calcul 51
lunară, zilnică sau orice alt interval de timp stabilit. Formula de calcul a
rateiaperiodice a dobânzii
ratei periodice este:
a dobânzii
ratei periodice a dobânzii este:este:
r
k r , (3.11)
km ,
(3.11)(3.11)
m
unde: k – rata anuală dobânzii;
unde: k – krata
unde: anuală
– rata anualădobânzii;
dobânzii;
m – numărul de perioade de compunere pe an.
m –mnumărul
– numărul de de
perioade
perioadededecompunere
compunere pe pe an.
Dacă
Dacă
plata dobânzii
platadobânzii
se face
dobânziiseseface
doar
face doar
o dată
doar o dată
pe an,
dată pe
an, atuncimm==1,1,iariar în
Dacă plata pe an, atunci
atunci m = 1, iar în
acestîn caz
acest rata
caz periodică
rata periodicăa dobânzii
a dobânzii este
este egalăcucurata
egală rata nominală.
nominală. În În
acest caz rata periodică a dobânzii este egală cu rata nominală. În
celelalte cazuri,
celelalte cazuri,când dobânda
cânddobânda
dobânda se se compune
se compune cu o frecvenţă mai
maremare
celelalte cazuri, când compunecucuo ofrecvenţă maimai
frecvenţă mare
decâtdecât
o dată
o dată an (m ›1),
pe pe ›1),rata
rata periodică a dobânzii este
maimai
micămică
decâtdecât
decât o dată pe anan(m(m›1), rata periodică
periodicăaadobânzii
dobânziiesteeste mai mică decât
rata rata
nominală.
nominală.
rata nominală.
Exemplul
Exemplul3.2. 3.2. Să
Să sese calculezeratarata nominală a dobânzii
la un cre-la un
Exemplul 3.2. Să secalculeze
calculeze nominală
rata a dobânzii
nominală a dobânzii la un
credit
ditde
de consum oferitde
consum oferit deoobancă,
bancă,dacădacă aceasta
aceasta percepe
percepe o dobândă
o dobândă de de
credit de consum oferit de o bancă, dacă aceasta percepe o dobândă de
3% 3%trimestrial.
trimestrial.DinDinipoteză
ipotezăreiese că rata
reiese că rataperiodică
periodică a dobânzii
a dobânzii (rata(rata
3% trimestrial. Din ipoteză reiese că rata periodică a dobânzii (rata
trimestrială)
trimestrială)esteeste
dede3%,
3%,iar iarnumărul
numărul de deperioade
perioadem m = 4=(sunt
4 (sunt
patrupatru
trimestrială)
trimestre
este deÎn3%,
pe an).
iar numărul
consecinţă, rata
de perioade
nominalăaadobânzii
m = este:
4 (sunt patru
dobânzii este:
trimestre pe an). În consecinţă, rata nominală
trimestre pe an). În consecinţă, rata nominală a dobânzii este:
r k m 0,03 4 0,12 100 12%
r k m 0,03 4 0,12 100 12%
3.3. Valoarea viitoare a unui flux de numerar
3.3. Valoarea viitoare a unui flux de numerar
51
În funcţie de poziția față de momentul de referință, la care se
În funcţie de poziția față de momentul de referință, la care se
determină valoarea banilor, deosebim valoarea actuală (prezentă) şi
determină valoarea banilor, deosebim valoarea actuală (prezentă) şi
valoarea viitoare a acestora. Valoarea viitoare (FV – futures value)
valoarea viitoare a acestora. Valoarea viitoare (FV – futures value)
arată suma la care va creşte un flux de numerar într-o anumită perioadă
arată suma la care va creşte un flux de numerar într-o anumită perioadă
BAZELE MANAGEMENTULUI FINANCIAR. Note de curs
52
acumulare pe o perioadă de 2 ani 100 mii lei la o dobândă anuală de
5% , care se capitalizează anual. Care va fi suma disponibilă la finele
perioadei?
Rezolvare:
FV1 100000 1 0,05 105000 u.m.
2 105000
FVBAZELE 1 0,05 110250FINANCIAR.
MANAGEMENTULUI u.m sau Note de curs
FV 100000 1 0,05 110250 u.m.
2
Procesul de compunere
Procesul a sumei
de compunere a pentru
sumei fiecare
pentru an poatean
fiecare fi reprezen-
poate fi
reprezentat
tat în în formasau
forma tabelară tabelară sau diagramă:
diagramă:
Valoarea
Valoarea
Anul
Anul Simbol
Simbol
banilor
banilor
0 0 PV
PV 100.000
100.000
1 1 FV1
FV 105.000
105.000
1
2 2 FV2
FV 110.250
110.250
2
3 FV 115.760
3 FV3 3 115.760
4 FV4 121.550
4 5
FV
FV4 5
121.550
127.630
5 FV5 127.630
Formula dobânzii compuse este o formulă de bază în calculele
Formula
financiare,dobânzii compuse
de aceea pentru este o formulă
comoditatea de bazăfactorului
utilizării în calculele
(1+r)fi-n
,
nanciare, de aceea
numit factor pentru comoditatea
de compunere utilizării factorului
(factor multiplicator (1+r)
– FM1) pentru , nu-
o sumă
n
53
BAZELE MANAGEMENTULUI FINANCIAR. Note de curs
54
BAZELE MANAGEMENTULUI FINANCIAR. Note de curs
Termenul r 1 r -1
n
se numeşte factorul de compunere al unei
anuităţi (FM3BAZELE
(r;n) sau FVIFA
r
MANAGEMENTULUI r,n – future value interest
FINANCIAR.
factor for an
Note de curs
anuităţi
annnuity , având valorile
(FM3 (r;n)tabelate
sau FVIFA pentru
r,n – diferite
future termene
value şi dobânzi.
interest factor for an
annnuity , având valorile FVtabelate pentru diferite termene şi dobânzi.
post = A×FM3(r,n) (3.24)
FVFV = A×FM3(r,n)
post post =s-ar
A×FM3(r,n) (3.24)(3.24)
Dacă plăţile din exemplul precedent face la începutul fiecărei
perioade, DacăDacăplăţile
acestea plăţile
s-ardindin exemplul
exemplul
numi precedent
precedent
anuităţi s-ars-ar
prenumerando faceface la pren
la (A începutul
începutul). Pe fiecărei
fiecă-
axa
rei perioade,
perioade,
temporală: acestea
acestea
deci, fiecare s-ar numi
s-ar
dintre sume anuităţi
numi anuităţi
ar prenumerando
trebuiprenumerando
să fie compuse (A).pren
(Apren Pe).axa
pentru Pe axa
încă
un an. temporală:
temporală: deci, fiecare
fiecare dintre
dintre sume
sume ar
ar trebui
trebui să
să fie
fie compuse
compuse pentru
pentru încă
încă
un an.un an.
0 10% 1 10% 2 10% 3
0 10% 1 10% 2 10% 3
110,0 = 100(1,1)1 = 100(1,1) 0
∙(1,1)
110,0 = 100(1,1) = 100(1,1)0∙(1,1)
1
Aceste
Aceste
aAceste calcule
calcule
calcule se efectuează
seefectuează
efectuează maimai uşor,
mai dacă
uşor, se aplică
dacă sese formula
aplică de de
formula calcul
de calcul
valorii
Aceste prezente
calcule sese aefectuează
anuităţilor: mai uşor,
uşor, dacă
dacă se aplică
aplică formula
formula de calcul
acalcul
valorii a prezente
valorii a anuităţilor:
prezente a anuităţilor:
aa valorii
valoriiprezente
prezentea aanuităţilor:
anuităţilor: 1 (1 rn ) n
Postnumerando: PV post 1A (1
Postnumerando: PV A 1
1
1r(1r) r) r=n) An=∙ AFM4
(
∙ FM4 (r, n) (3.28)
(r, n)(r, (3.28)
Postnumerando:
Postnumerando: PV
Postnumerando: PVpostpost A A
post
r = A= ∙AFM4 ∙ FM4 (r, n) n) (3.28)(3.28)
(3.28)
unde: PV – valoarea prezentă; r r
unde:
A– PV – valoarea prezentă;
unde:
unde:
unde: mărimea
PV PVPV ––valoarea
– valoareavaloarea
anuităţii; prezentă;
prezentă;
prezentă;
A– mărimea anuităţii;
A–
A– mărimea
r –mărimea
rata
A– dobânzii;
mărimea anuităţii;
anuităţii;
anuităţii;
r – nrata dobânzii;
rr –––rata
numărul
rata
r – dobânzii;
dobânzii;
rata de
dobânzii;ani ai perioadei.
n – numărul de ani ai perioadei.
nn ––numărul
nnumărul
– numărul 1de (1ani
de rai
ani
de )ai
ani perioadei.
n
perioadei.
ai perioadei.
Termenul 1 (1 r ) n n n se numeşte factorul de actualizare a unei anuităţi
se numeşte factorul de actualizare a unei anuităţi
Termenul 1 (1r r ) sese
Termenul 1 (1 r )
Termenul
Termenul senumeşte
numeşte
numeşte factorul
factorul
factorul dede actualizare
de actualizare
actualizare a aunei
auneianuităţi
unei anuităţi
(FM4 (r,n) („rpresent rr value interest factor for an annuity” – PVIFAr,n) şi
(FM4 (r,n) („ present value interest factor for an annuity” – PVIFA – r,nşi) şi ) şi
)
anuităţi
este de
(FM4 (FM4 („((r,n)
asemenea
(r,n) „present value value
(„present
present tabelat. interestinterest
factorfactor for anfor an annuity”
annuity” – PVIFA r,n
este(FM4 (r,n)
de asemenea tabelat.value interest factor for an annuity” – PVIFA r,n
PVIFA
este
ester,nde) şi
de este de asemenea
asemenea
asemenea tabelat.tabelat.
tabelat.
Anuităţi prenumerando
59
Anuităţi prenumerando
Anuităţi prenumerando
1 0
[100/(1,1)1
](1,1) =](1,1)
[100/(1,1) = 100/(1,1)
100/(1,1) 0
= 100 = 100
2 1
[100/(1,1)2
](1,1) =](1,1)
[100/(1,1) = 100/(1,1)
100/(1,1) 1
= 90,91= 90,91
3 2
[100/(1,1) 3
](1,1) =](1,1)
[100/(1,1) = 100/(1,1)
100/(1,1) 2
= 82,65 = 82,65
273,56 euro
273,56 euro
Deci, valoarea
Deci, prezentă
valoareaa prezentă a unei anuităţi prenumerando
a uneiprenumerando
anuităţi prenumerando va fi:
Deci, valoarea prezentă unei anuităţi va fi: va fi:
1 - (1 r) -n
PVpren 1 -A(1 r) -n (1 r ) (3.29)
PVpren A r (1 r ) (3.29)
(3.29)
Deoarece plăţile se varsă mai rrepede, o anuitate prenumerando este
Deoarece plăţile plăţile
Deoarece
mai valoroasă se varsă
decât se mai
una varsărepede, o anuitate
mai repede,
postnumerando. prenumerando
o anuitate
Acest surplus este
prenumerando
de valoare poate
mai valoroasă
este decât
mai valoroasă
una decât una
postnumerando. postnumerando.
Acest Acest
surplus
fi găsit prin înmulţirea valorii prezente a unei anuităţi obişnuite cusurplus
de de
valoare valoare
poate
fi găsit factorul
prin
poate înmulţirea
fi (1+r): valorii prezente
găsit prin înmulţirea valorii prezente
a unei aanuităţi obişnuite
unei anuităţi cu
obişnuite
cu factorul (1+r):
factorul (1+r): VPpren = A×FM4(r,n)×(1+r) (3.30)
VPpren
În cazul când fluxurile
VP = A×FM4(r,n)×(1+r)
pren =de lichidităţi au loc în decursul unei(3.30)
A×FM4(r,n)×(1+r) (3.30)
perioade
În cazul Încând nedereminate
cazul fluxurile dede
când fluxurile timp,
lichidităţieleau
se loc
de lichidităţi numesc
au în înperpetuităţi
locdecursuldecursul unei
unei anuităţi
sauperioa-
perpetue.
perioade de
nedereminateÎn acest
nedereminatede caz,
detimp,se calculează
timp, ele
ele se doar
se numesc valoarea
perpetuităţisau
numesc perpetuităţi lor prezentă (present
anuităţi
sauanuităţi per-
value
perpetue.petue. of
În acest a perpetuity)
caz, se
În acest după
caz,calculează relaţia
se calculează de
doardoar calcul:
valoarea
valoarea lorlor
prezentă
prezentă(present
(present
value of value după relaţia
of a perpetuity)
a perpetuity) după relaţia p = P/r,
dePVcalcul:
de calcul: (3.31)
în care: P – suma perpetuităţii; r – rata actualizării.
PVp = PVP/r,= P/r, (3.31)
(3.31)
în care: P – suma perpetuităţii; r –prata actualizării.
în care: P – suma perpetuităţii; r – rata actualizării.
60
60
60
ai activității de afaceri, cursul valutar al monedei naționale față de
principalele valute de referință, rata dobânzii a băncilor comerciale la
credite ș.a.
Informatiile privind întreprinderea sunt diverse; unele sunt
obligatorii si publice, altele sunt date numai cu ocazia analizelor interne
sau externe întreprinse periodic sau la cerere. Acestea sunt furnizate, de
regulă,BAZELE MANAGEMENTULUI
de către contabilitate situații financiare Note
sub formă deFINANCIAR. de curs
și rapoarte
speciale, politica de contabilitate, bugetele, planurile etc.
VERIFICAȚI-VĂ CUNOȘTINȚELE
VERIFICAȚI-VĂ CUNOȘTINȚELE
Definiți conceptul managementul financiar.
Prezentați, succint, schimbările semnificative, intervenite în
Definiți conceptele: valoare prezentă, valoare viitoare,
obiectul de studiu al managementului financiar de la începtulul
anuitate, anuitate
sec. Xx până prenumerando, anuitate postnumeran-
în prezent.
do, perpetuitate;
Formulați principalul obiectiv al echipei manageriale a
departamentului financiar.
Ce procedeu principalele
Enumerați de calculare a dobânziialeaţi managerilor
responsabilități prefera pentru
contul dvs. de economii. De ce?
financiari.
Prezentați câteva diferențe între maximizarea profitului și
Faceţi o comparare între procedeul de calculare a valorii
maximizarea prețului acțiunii.
viitoare
Relatațişidespre
procedeul de calcul al financiar.
obiectul managementului valorii prezente. Care
este diferenţa între ele?
Stabiliți variabila-cheie prin care se deosebeşte valoarea 26
prezentă de valoarea viitoare;
Argumentați în baza unui exemplu din practica financia-
ră în ce mod utilizarea unei perioade de compunere mai
mică de un an afectează calculul valorii prezente?
61
BAZELE MANAGEMENTULUI FINANCIAR. Note de curs
REFERINȚE BIBLIOGRAFICE
1. Bogdan, I. (coord.). Tratat de management financiar-bancar.
Bucuresti: Ed. Economica, 2002.
2. Dobrotă, G. Gestiunea financiară a întreprinderii. Craiova:
Spirit Românesc, 2003.
62
BAZELE MANAGEMENTULUI FINANCIAR. Note de curs
63
BAZELE MANAGEMENTULUI FINANCIAR. Note de curs
Obiective:
• să caracterizeze sursele proprii de finanțare prin prisma esenței lor,
avantajelor și dezavantajelor;
• să caracterizeze surse de capital împrumutat prin prisma esenței
lor, avantajelor și dezavantajelor;
• să elaboreze tablouri de rambursare a capitalului împrumutat.
64
BAZELE MANAGEMENTULUI FINANCIAR. Note de curs
65
BAZELE MANAGEMENTULUI FINANCIAR. Note de curs
66
BAZELE MANAGEMENTULUI FINANCIAR. Note de curs
67
BAZELE MANAGEMENTULUI FINANCIAR. Note de curs
68
BAZELE MANAGEMENTULUI FINANCIAR. Note de curs
69
BAZELE MANAGEMENTULUI FINANCIAR. Note de curs
70
BAZELE MANAGEMENTULUI FINANCIAR. Note de curs
71
BAZELE MANAGEMENTULUI FINANCIAR. Note de curs
72
BAZELE MANAGEMENTULUI FINANCIAR. Note de curs
74
BAZELE MANAGEMENTULUI FINANCIAR. Note de curs
75
BAZELE MANAGEMENTULUI FINANCIAR. Note de curs
I. Aplicarea schemei 1
Calcule:
Se va determina valoarea ratei dobânzii pe semestru: 12%:2 = 6%.
Deoarece suma de bază a împrumutului se va rambursa o dată la
finele perioadei (în cazul dat în semestrul al IV-lea din perioadă), va-
loarea dobânzii va fi în sumă constantă:
(6% x 2 000 000 lei) =120 000 lei
100%
Tabelul 4.1. Tabloul de rambursare a creditului în sumă unică la
finele perioadei de creditare, lei
77
BAZELE MANAGEMENTULUI FINANCIAR. Note de curs
78
BAZELE MANAGEMENTULUI FINANCIAR. Note de curs
79
BAZELE MANAGEMENTULUI FINANCIAR. Note de curs
80
BAZELE MANAGEMENTULUI FINANCIAR. Note de curs
81
BAZELE MANAGEMENTULUI FINANCIAR. Note de curs
82
economice) ș.a. Informațiile sectoriale specifice activității întreprinderii
au incidență asupra rentabilității, rotației stocurilor, mijloacelor de
finanțare.
Indicatorii pieței de capital sunt reprezentați de cotațiile și volumul
tranzacțiilor cu valori mobiliare cotate la bursă, valorile diferiților indici
ai activității
BAZELE de MANAGEMENTULUI
afaceri, cursul valutar FINANCIAR.
al monedei naționale Notefațădede
curs
principalele valute de referință, rata dobânzii a băncilor comerciale la
credite ș.a.
torulInformatiile
are un risc privind
mai micîntreprinderea
decât alte sursesunt de finanţare
diverse; uneleutilizate,
sunt cu cât
obligatorii
firma care sisolicită
publice,finanţare
altele sunt este
date numai cu ocaziacu
mai riscantă, analizelor
atât maiinterne
puternic este
sau externe întreprinse periodic sau la cerere. Acestea sunt furnizate, de
motivul
regulă, defurnizorului de finanţare
către contabilitate sub formăsădepropună o tranzacţie
situații financiare de leasing, şi
și rapoarte
nu un împrumut.
speciale, politica de contabilitate, bugetele, planurile etc.
VERIFICAȚI-VĂ CUNOȘTINȚELE
VERIFICAȚI-VĂ CUNOȘTINȚELE
Definiți conceptul managementul financiar.
Prezentați,
• Ce reprezintă succint, schimbările
finanţarea semnificative,
afacerilor intervenite
şi decizia în
de finanţare?
obiectul de studiu al managementului financiar de la începtulul
• Argumentați importanța
sec. Xx până în prezent. finanțării pentru dezvoltarea în-
treprinderii.
Formulați principalul obiectiv al echipei manageriale a
• Ce departamentului
surse de finanțarefinanciar.
se utilizează la etapa lansării aface-
Enumerați principalele responsabilități ale managerilor
rii?financiari.
• Realizați
Prezentați o clasificare generală
câteva diferențe a surselor profitului
între maximizarea de finanțare.
și
maximizarea prețului acțiunii.
• Numiți sursele proprii de finanțare a întreprinderii.
Relatați despre obiectul managementului financiar.
• Relatați despre sursele proprii de finanțare care se caracte-
rizează prin fluxuri financiare pozitive.
26
• Prezentați metodele de creștere a capitalului prin noi apor-
turi.
• Identificați cei mai importanți factori care se iau în consi-
derare la contractarea unui împrumut?
• Numiți caracteristicile tehnice ale împrumutului obliga-
tor.
• Descrieți schemele de rambursare a capitalului împrumu-
tat.
• Care sunt avantajele utilizării surselor financiare proprii
pentru acoperirea nevoilor de finanţare?
• Care sunt avantajele utilizării resurselor financiare externe
(atrase)?
• Analizaţi comparativ dezavantajele finanţării din surse
proprii şi a finanţării din surse atrase.
• Analizaţi comparativ finanţarea afacerilor prin credite ex-
terne cu finanţarea prin emisiune de acţiuni sau obligaţi-
uni.
83
BAZELE MANAGEMENTULUI FINANCIAR. Note de curs
84
BAZELE MANAGEMENTULUI FINANCIAR. Note de curs
REFERINȚE BIBLIOGRAFICE
1. Toma, M., Alexandru, F. Finanțe și gestiunea financiară de în-
treprindere. București: Ed. Economică, 2003. 415 p.
2. Cobzari, L., Taran, I., Baurciulu, A. Politici financiare ale în-
treprinderii: Curs de lecții. Chișinău: Editura ASEM, 2006.
170 p.
3. Gheorghe, A. Finanțele și politicile financiare ale întreprinde-
rilor. București: Ed. Economică, 2001. 318 p.
4. Grigorița, C. Activitatea bancară. Ediția III. Chiținău: Cartier,
2005. 418 p.
5. Legea cu privire la leasing nr. 59 din 28.04.2005. În: Monitorul
Oficial, nr. 92-94, art. 429.
86
BAZELE MANAGEMENTULUI FINANCIAR. Note de curs
5. COSTUL CAPITALULUI
Obiective:
• să cunoască conceptul de cost al capitalului;
• să calculeze costul surselor de capital propriu și împrumutat;
• să propună decizii financiare, care implică costul mediu ponderat
al capitalului.
87
BAZELE MANAGEMENTULUI FINANCIAR. Note de curs
89
BAZELE MANAGEMENTULUI FINANCIAR. Note de curs
încorporarea rezervelor;
conversiunea datoriilor;
achiziția (absorbția) altei entități economice.
De asemenea, entitatea poate mobiliza surse de autofinanțare din
fondul de amortizare și cota de profit reinvestit. Fiecare din aceste
surse are un cost, care necesită să fie determinat.
Costul capitalurilor proprii reprezintă rata rentabilității cerută de
proprietarii entității, care să remunereze capitalul investit de aceștia.
Dacă recurgerea la capitaluri proprii nu antrenează pentru întreprin-
dere nicio constrângere juridică de remunerare, ea antrenează totuşi o
constrângere economică, care îi impune să asigure o anumită remune-
rare asoicaţilor săi, pentru a nu se priva de posibilitatea de finanţare
prin fonduri proprii. În fapt, o întreprindere care ar asigura asociaţilor
săi o remunerare insuficientă nu mai poate fi în măsură să solicite noi
aporturi la capitalul propriu.
Într-o societate pe acţiuni de exemplu, acţionarii care nu primesc
dividende satisfăcătoare, ţinând cont de posibilităţile oferite de alte
plasamente, vor refuza să subscrie la creşteri viitoare de capital. Mai
mult, ei vor fi tentaţi să cedeze acţiunile lor şi pot astfel determina o
depreciere a titlurilor, care va face impracticabilă oricare decizie de
creştere a capitalului.
Costul capitalului propriu este mult mai dificil de măsurat decât
cel al capitalului împrumutat. Întreprinderea îşi ia, în cazul împru-
muturilor, angajamente clare de remunerare a creditorilor săi, ceea ce
permite să se măsoare cu o anumită precizie costul datoriilor sale. În
schimb, angajamentele luate faţă de proprietari sunt formale, ceea ce
face măsurarea costurilor destul de dificilă.
În general, se consideră că costul capitalului propriu (kcp) este rata
de dividend, ce se poate determina după relaţia:
90
BAZELE MANAGEMENTULUI FINANCIAR. Note de curs
k s k RF (k M k RF ) (5.4)
(5.4)
unde: ks –unde:
costulks profitului nerepartizat;
– costul profitului nerepartizat;
kRF – estekrata
RF
nominală a dobânzii, la gradlade
– este rata nominală a dobânzii, riscdezero.
grad risc zero.
Aceasta este rata dobânzii citată la instrumentele financiare, cum ar
fi hârtii de valoare emise de către guvern, 92acestea neavând niciun fel de
risc de neplată, întrucât este foarte puţin probabil ca un guvern să
falimenteze. Această primă de risc include şi rata previzionată a
inflaţiei.
β – coeficientul beta al acţiunii, care indică gradul de risc al unei
BAZELE MANAGEMENTULUI FINANCIAR. Note de curs
suportă cheltuieli de emisiune (F), care uneori pot atinge până la 10%
din suma emisiunii:
legate de emisiunea și înregistrarea acțiunilor;
legate de publicitate;
comisioane
BAZELE la bursă, brokeri etc. FINANCIAR.
MANAGEMENTULUI Note de curs
BAZELE MANAGEMENTULUI FINANCIAR. Note de curs
Aceste costuri trebuie luate în considerare la determinarea costului
capitalului atras prin noua emisiune de capital. De asemenea, în pro-
procesul
procesul de determinare a costului capitalului trebuie să se cont
țină cont de
cesuldededeterminare
determinare a costului capitalului
costului capitalului trebuie
trebuie să să
se se
ținățină
cont de de
politica
politica
politica
de dividend
de dividend promovată
promovată
de dividend promovatăde de de societate.
societate.
societate.
CostulCostul
Costul capitalurilor
capitalurilor proprii
capitalurilor proprii
proprii pentru opentru
pentru o pe
societate societate
o societateacțiuni
pe carepe asigu-
acțiuni
acțiuni care care
asigură
asigură dividende
ră dividende
dividende cucu cu constantă
ratărată rată constantă
constantă demodul
de creștere, creștere,
de creștere, de modul
calculare
modul ade calculare
costu-
de calculare a a
costului
costului capitalului
lui capitalului
capitaluluipropriu
propriupropriu
este:
este: este:
D D1 D D0g(1
(1 ) g)
k p k p 1P 1 F g g0 P 1 Fg g (5.7) (5.7)
(5.7)
P0 1 F0 P0 1 F0
unde:unde: kp – costul
kp – costul capitalului
capitalului propriu;propriu;
unde: k – costul capitalului propriu;
0 – ultimul dividend plătit;
D0 – D
p
ultimul D0 dividend plătit; plătit;
– ultimul dividend
D 1 – dividendul aşteptat pentru anul următor,
D1 – dividendul
D1 – dividendulpentru
aşteptat aşteptatanul
pentruurmător,
anul următor,
conform acestui
acestuiDmodel, model,
D1 =DD10=(1+g)D0 (1+g)
conform conform
acestui model, = D0 (1+g);
0 – preţul de piaţă unei acţiuni în momentul actual;
P0 – P
1
preţul Pde –piaţă
preţulunei acţiuni
de piaţă în momentul
al unei acţiuni în momentul
actual; actual;
g – rata 0
de
g – rata de gcreştere creştere a
– rata dea creştere dividendului
dividendului pe
pe acțiune;
a dividendului acțiune;
pe acțiune;
F – costurile
F – costurile F –de de emisiune
costurile
emisiune de emisiune (raportul
(raportul (raportulcheltueli
cheltueli cheltueli emisiune/prețul
de de emisiune/prețul
de emisiune/prețul de piață)
de piață)
care trebuie
de piață)suportate
care trebuie suportate
care trebuie la
la suportatevânzarea
vânzareala vânzarea acțiunilor,
acțiunilor, acțiunilor,exprimat
exprimat exprimat în
în fracție
în fracție
zecimală.
zecimală. fracție zecimală.
Exemplul
Exemplul
Exemplul 5.4.5.4.5.4.
PretulPretul
Pretul de piață
dedepiață
piață al unei
al al acțiuni
unei unei
acțiuniacțiuni obișnuite
obișnuite
obișnuite a ”AMIC” a ”AMIC”
a ”AMIC”
S.A. este
S.A. 500
S.A. este 500dividendele
este lei,
500 lei,dividendele
lei, dividendelece sececesese
vor vorvor plăti
plăti
plăti pentru
pentru
pentru unsunt
ununanan an de
sunt sunt
de35 delei,
35 35 lei,
rata
lei, de
rata creștere
de creștere anuală
anuală așteptată
așteptată a a dividendelor
rata de creștere anuală așteptată a dividendelor este de 4% pe an. an.
dividendelor este este
de 4% de
pe 4%
an. pe
Presupunând
Presupunând
Presupunând căcă”AMIC”
că ”AMIC” ”AMIC” S.A.
S.A.are
S.A. areunare
uncost un de
cost cost
de de emisiune
emisiune
emisiune dede10%, decostul
10%, 10%,
costulcostul
capitalului
capitalului
capitalului obținutobținut
obținutdindin din emisiunea
emisiunea
emisiunea de acțiuni
de acțiuni
de acțiuni obișnuite
obișnuite
obișnuite sese se calculează
calculează
calculează
astfel:
astfel:
astfel:
35lei 35
k 35lei 4% 35 100 4% 11,77%
k s s 500lei 1 0,10 4% 100
450 4% 11,77%
500lei 1 0,10 450
Deși Deși acționarii
acționarii solicităsolicită un randament
un randament
95de emisiune,(ks =(k11%)
s = 11%) la o actiune,
la o actiune,
datorită costurilor ocazionate
datorită costurilor ocazionate de emisiune, compania trebuie compania trebuie
să să
câstige
câstige mai maimult mult
de 11% de 11% cu ajutorul
cu ajutorul fondurilor
fondurilor obtinute
obtinute prin vânzarea
prin vânzarea
actiunilor pentru a asigura actionarilor
actiunilor pentru a asigura actionarilor un randament din dividendeun randament din dividende
de de
11%.11%.
Dacă societatea va câstiga mai puțin de 15,77%, atunci dividendele
BAZELE MANAGEMENTULUI FINANCIAR. Note de curs
klea sin g
r N .u. 1 I
l , (5.9) (5.9)
1 G
unde: rl – rata anuală a leasing-ului, %;
l – rata
unde: rN.u. anuală
– norma a leasing-ului,
uzurii %;
activului achiziționat în leasing, %;
N.u. – norma
I – cota uzurii activului
de impozitare, sub formăachiziționat în leasing, %;
de fracție zecimală;
IG– –cota de impozitare,
raportul sub formă
dintre cheltuielile de fracție
de atragere zecimală;
a activului în
– raportul
Gcondiții dintrela cheltuielile
de leasing de atragere
valoarea activului respectiva (sub
activului
formăîn condiții
dede leasing la valoarea activului respectiv (sub formă de fracție
fracție zecimală).
zecimală.
Costul capitalului obligatar (kobligatar):
kCostul = capitalului obligatar
dobânzi calculate (kobligatar
aferente ): obligatar:
capitalului
kobligatar = dobânzi calculate aferente capitalului obligatar:
obligatar
VERIFICAȚI-VĂ CUNOȘTINȚELE
VERIFICAȚI-VĂ CUNOȘTINȚELE
Definiți conceptul managementul financiar.
Prezentați, succint, schimbările semnificative, intervenite în
Definiți
obiectulconceptele: cost al capitalului,
de studiu al managementului financiar decost mediu pon-
la începtulul
sec. Xx
derat, costpână în prezent.al capitalului.
marginal
Formulați principalul obiectiv al echipei manageriale a
Prezentați formulele
departamentului de calcul pentru diferite categorii de
financiar.
capital propriu
Enumerați și împrumutat.
principalele responsabilități ale managerilor
financiari.
Argumentați necesitatea determinării costului capitalului
Prezentați câteva diferențe între maximizarea profitului și
în procesul
maximizarea deprețului
fundamentare
acțiunii. a deciziilor financiare.
Explicați necesitatea
Relatați despre calculării costului
obiectul managementului financiar. capitalului îm-
prumutat după impozitare.
Relatați despre necesitatea includerii costurilor de emisi-
26
une a titlurilor de valoare în costul capitalului.
Analizați, care este rațiunea pe care se beazează aborda-
rea ”câștig din dividende plus prima de risc”.
Descrieți cele trei abordări utilizate pentru estimarea cos-
turilor profiturilor nerepartizate.
Identificați care sunt problemele pe care le ridică aborda-
rea CAPM.
Determinați, care din componentele formulei DCF (rata
de rentabilitate din dividende sau rata de creștere) este
mai dificil de estimat și argumentați răspunsul.
102
BAZELE MANAGEMENTULUI FINANCIAR. Note de curs
REFERINȚE BIBLIOGRAFICE
1. Botnari, N. Finanțele întreprinderii. Chișinău, 2006.
2. Dragotă, V., Obreja, L. Management financiar. Vol.II. Politici
financiare de întreprindere. București: Ed. Economică, 2009.
3. Halpern, R., Weston, J.F., Brigham, E.F. Finante manageriale.
Modelul canadian. Bucuresti: Ed. Economică, 1998.
4. Luca, G., Olariu, N. Elemente de management financiar. Iasi:
Dosoftei, 1994.
5. Manolescu, G. Managementul financiar. București: Ed. Econo-
mică, 2005.
103
BAZELE MANAGEMENTULUI FINANCIAR. Note de curs
Obiective:
• să cunoască esența și utilitatea analizei CVP;
• să definească conceptul de „levier”;
• să analizeze riscul operațional și financiar prin prisma levierului.
104
BAZELE MANAGEMENTULUI FINANCIAR. Note de curs
105
BAZELE MANAGEMENTULUI FINANCIAR. Note de curs
106
BAZELE MANAGEMENTULUI FINANCIAR. Note de curs
107
BAZELEMANAGEMENTULUI
BAZELE MANAGEMENTULUI FINANCIAR.
FINANCIAR. Note
Notede
decurs
curs
Exemplul
în funcţie 6.1. Presupunem
de diferite că o firmă
cantităţi propuse planifică
pentru vânzaresă sunt
vândă un produsîn
prezentate
la un preţ
tabelul 1. de 2 lei pentru o unitate, costurile variabile unitare constituie
1 leu, iar costurile fixe totale lunare alcătuiesc 100 lei. Datele privind
costurile variabile totale, veniturile din vânzări şi profit în funcţie de
diferite cantităţi propuse pentru vânzare sunt prezentate în Tabelul 6.2.
Tabelul
Tabelul 6.2.6.2. Date
Date privind
privind costurile,
costurile, veniturile
veniturile şi profitul
şi profitul dindin vânza-
vânzarea
rea produselor produselor
Cantitatea
Cantitatea Costuri
de Costuri Costuri Venituri
Costuri Costuri
Costuri Venituri din Profit
de produse variabile totale din vânzări
produse variabile fixe (FC) totale vânzări (TR) Profit
vândute (Q) totale (VC) fixe (FC) (TC)
vândute (Q) totale (VC) (TC) (TR)
20 20 100 120 40 -80
20 20 100 120 40 -80
4040 4040 100
100 140
140 8080 -60-60
6060 6060 100
100 160
160 120
120 -40-40
8080 8080 100
100 180
180 160
160 -20-20
100
100 100
100 100
100 200
200 200
200 00
120
120 120
120 100
100 220
220 240
240 2020
140
140 140
140 100
100 240
240 260
260 4040
160
160 160
160 100
100 260
260 280
280 6060
180
180 180
180 100
100 280
280 360
360 8080
200
200 200
200 100
100 300
300 400
400 100
100
Fiind
Fiind transpuse
transpuse grafic,
grafic, vom obţine
vom obţine următoareaurmătoarea diagramă:
diagramă:
Diagrama pragului de rentabilitate
500
venituri şi costuri, mii lei
400
300
200
100
0
20 40 60 80 100 120 140 160 180 200
unităţi de produse (Q), mii bucăţi
costuri variabile totale, mii lei costuri fixe totale, mii lei
costuri totale, mii lei venituri din vînzări - total, mii lei
109
BAZELE MANAGEMENTULUI FINANCIAR. Note de curs
BAZELE30x MANAGEMENTULUI
= 22x + 50 000, FINANCIAR. Note de curs
30x – 22x = 50 000,
8x = :50 000,
x = 50 000 8,
x = unităţi
x = 6 250 50 000 de : 8,produs.
x = 6 250 unităţi
De aici rezultă că pragul de produs.
de rentabilitate în unităţi fizice va fi egal
cu 6 250 unităţi, iar în unităţipragul
De aici rezultă că de rentabilitate
monetare va constitui:în unităţi fizice va fi egal
cu 6 250 unităţi,
6 250 x 30 = 187 500 lei. iar în unităţi monetare va constitui:
Astfel, 6firma
250 xvânzînd
30 = 1876500 250lei.
unităţi de produs îşi va acoperi integral
costurile fixe şi cele variabile, rezultatul
Astfel, firma vânzând 6 250 unităţiactivităţii
de produs operaţionale
îşi va acoperi fiind
inte-
nul. gral costurile fixe şi cele variabile, rezultatul activităţii operaţionale
fiind marjei
Metoda nul. de contribuție.
Metoda marjei dereprezintă
Marja de contribuţie, contribuțierezultatul obţinut din vânzarea
Marjarecuperarea
produselor după de contribuţie, reprezintă
costurilor rezultatul
variabile obţinutfixe.
şi a celor din vânzarea
produselor după recuperarea
Marja de contribuţie se calculează: costurilor variabile şi a celor fixe.
Marja de contribuţie se calculează:
a. pentru o unitate de produs vândut şi reflectă contribuţia fiecărui
a. pentru
produs o unitatecosturilor
în acoperirea de produs fixe
vândutşi şi reflectă contribuţia
obţinerea profitului fiecărui
din
produs în acoperirea
activitatea operaţională. costurilor fixe şi obţinerea profitului din
activitatea operaţională.
Marja de contribuţie unitară =Preţul de vânzare – Consumuri şi
Marja de contribuţie unitară =Preţul de vânzare – Consumuri şi
cheltuieli variabile unitare
cheltuieli variabile unitare
MCunit MC=p–= avc
p – avc
(6.4)
(6.4)
unit
b. în total
b. înpentru cantitatea
total pentru de produse
cantitatea vândute
de produse şi laşinivel
vândute de de acti-
la nivel
activitate a întreprinderii:
vitate a întreprinderii:
Marja
Marja dede
contribuţie
contribuţie==Venituri
Venituri din
din vânzări
vânzări –– Consumuri
Consumurişişichel-
tuieli variabile cheltuieli variabile
MC = MCVV=–VVVC– VC (6.5)
(6.5)
De asemenea, se mai calculează şi rata marjei de contribuţie:
De asemenea, se mai calculează şi rata marjei de contribuţie:
la nivel de produs (marja unitară de contribuţie):
la nivel de produs (marja unitară de contribuţie):
p avc (6.6)
MCunit (%) 100 (6.6)
p
VV VC
la nivel de activitate: MC (%)
110 100 (6.7)
VV
Rata marjei de contribuţie se exprimă în procente şi reflectă ce
pondere deţine marja de contribuţie în preţul de vânzare sau în volumul
total al vânzărilor.
MC = VV – VC (6.5)
De asemenea, se mai calculează şi rata marjei de contribuţie:
la nivel de produs (marja unitară de contribuţie):
p avc
BAZELE MANAGEMENTULUI
MCunit (%) FINANCIAR. 100 Note de curs (6.6)
p
VV VC
lala nivel
nivel de activitate: MC (%)
de activitate: 100 (6.7) (6.7)
VV
BAZELE MANAGEMENTULUI
Rata marjei
Rata de contribuţie
marjei FINANCIAR.
de contribuţiese
seexprimă Note şi
exprimă înînprocente
procente dereflectă
curs
şi reflectă ce
ce pon-
ponderedere
deţine marja
deţine de de
marja contribuţie
contribuţieînînpreţul
preţulde
devânzare
vânzare sau în volumul
sau în volumul
total al vânzărilor.
totalfaptul
Dat fiind al vânzărilor.
că în punctul critic al rentabilităţii profitul este egal
cu zero, Dat fiind faptul că în punctul critic al rentabilităţii profitul este egal
cu zero, (p x Q )-(avc x Q) – FC = 0
(p x Q )-(avc x Q) – FC = 0 110
Q (p - avc) = FC
Q (p - avc) = FC
pragul rentabilităţii
pragul rentabilităţii în unităţiînfizice
unităţi(cantitatea
fizice (cantitatea de produse
de produse în punc-
în punctul
tul critic al
critic al vânzărilor –Q vânzărilor Qcrt) se va determina
crt) se va–determina după relaţia:după relaţia:
CF
Qcrt (6.8)
(6.8)
p avc
– pragul
unde: Qcrtunde: Qcrt –de rentabilitate
pragul în unităţi
de rentabilitate fizicefizice
în unităţi (cantitatea critică de
(cantitatea
vânzări) critică de vânzări);
CF – costuriCF –fixe totale
costuri fixe(la tot volumul
totale de produse
(la tot volumul planificate)
de produse planificate);
p – preţulp de vânzare;
– preţul de vânzare;
avc – costuri
avc –variabile la o unitate
costuri variabile de produs;
la o unitate de produs;
p - avc – pmarja
- avc de contribuţie
– marja unitară.unitară.
de contribuţie
Deci, pragulDeci, de rentabilitate
pragul poate poate
de rentabilitate fi determinat
fi determinatprinprin
împărţirea
împărţirea
costurilor
costurilor fixe fixe la
la marja demarja unitarăunitară
de contribuţie
contribuţie a fiecărui produs.
a fiecărui Aceasta
produs. Aceas-
este considerată a treia metodă – metoda marjei de contribuţie.
ta este considerată a treia metodă – metoda marjei de contribuţie.
Fiecarede
Fiecare unitate unitate
produsde produs
următoareurmătoare
vândută vândută va aduce
va aduce întreprinde-
întreprinderii
rii profit egal cu marja de contribuţie unitară
profit egal cu marja de contribuţie unitară (MCunit) careuniteste egală (MC ) care este egală
cu
diferenţa dintre preţul de vânzare şi costul variabil unitar. În În
cu diferenţa dintre preţul de vânzare şi costul variabil unitar. cazul
cazul
exempluluiexemplului
de mai sus, de mai sus,=MC
MCunit =p=
– avc
p unit – avc
30 –= 30
22 –=22
8 =lei.
8 lei. Astfel,
Astfel, dacă
dacă
firma va vinde peste pragul de rentabilitate
firma va vinde peste pragul de rentabilitate 100 de unităţi suma 100 de unităţi, suma pro-
fitului va constitui 800 lei = 8 lei x 100 unităţi;
profitului va constitui 800 lei = 8 lei x 100 unităţi; dacă va vinde peste dacă va vinde peste
pragul de pragul de rentabilitate
rentabilitate 500 de unităţi,
500 de unităţi, ea va obţine
ea va obţine un profit
un profit în mări-
în mărime
me de 4000 lei = 500 x 8 lei. Iar dacă va vinde sub nivelul pragului
de 4000 lei = 500 x 8 lei. Iar dacă va vinde sub nivelul pragului de
rentabilitate, respectiv cu 100 unităţi, suma pierderilor va constitui 800
111
lei.
La nivel de produs, pragul rentabilităţii în unităţi valorice se va
determina conform formulei: Pragul rentabilităţii (u.v.) = Pragul de
rentabilitate în unităţi fizice x preţul de vânzare
PR = Q × p (6.9)
BAZELE MANAGEMENTULUI FINANCIAR. Note de curs
113
marja de contribuţie, de aceea o putem scrie şi în modul următor:
MarjaMarja de contribuţie
de contribuţie = Costuri
= Costuri fixe +fixe + Profit
Profit operaţional (6.15)(6.15)
operaţional
MC =
MC = CF + Pf CF + Pf
Marja
respectiv,
respectiv, Marja de contribuţie
de contribuţie – Costuri
– Costuri fixe =fixe = Profit
Profit operaţional
operaţional
MC –
MC – FC = Pf FC = Pf (6.16)(6.16)
BAZELE MANAGEMENTULUI FINANCIAR. Note de curs
Astfel,
Astfel, din relaţiile
din relaţiile prezentate
prezentate reise reise că marja
că marja de contribuţie
de contribuţie reflectă
reflectă
aportul
aportul din dindinvânzarea
Astfel,
vânzarearelaţiile produselor
prezentate
produselor în acoperirea
reise că marja
în acoperirea decosturilor
contribuţie
costurilor fixe
fixe şi şi obţinerea
reflectă
obţinerea
profitului.
profitului. din Pragul
aportulPragulvânzarea rentabilităţii
produselor
rentabilităţii înseacoperirea
calculează
se calculează în modul
costurilor
în modul fixeurmător:
şi obţine-
următor:
rea
Pragul profitului.
Pragul Pragul
rentabilităţii
rentabilităţii rentabilităţii
(u.v.) (u.v.) se calculează
= Consumuri
= Consumuri şi în
c modul următor:
eltuieli
şi c eltuieli constante
constante (fixe)(fixe)
/ /
Pragul rentabilităţiiRata
(u.v.)Rata
= Consumuri
marjeimarjei deşicontribuţie
cheltuieli constante (fixe) /
de contribuţie
Rata marjei deFC contribuţie
FC
PR PR , , (6.17)(6.17)
MC (%)MC (%)
(6.17)
unde:unde: marjei
Rata Rata marjei de contribuţie
de contribuţie = [Marja
= [Marja de contribuţie
de contribuţie / Venituri
/ Venituri
din din vânzări]
vânzări] × 100× 100
unde: Rata marjei de contribuţie = [Marja de contribuţie / (6.18) (6.18)
Venituri din vânzări] × 100 (6.18)
VC VC
VV VV
MC(%)
MC (%) , , (6.19)(6.19)
VV VV (6.19)
Întreprinderea
Indicatorii
A B C
Preţul unitar de vânzare (P) 3,0 3,0 3,0
Costul unitar variabil (avc) 2,0 1,5 0,9
Costurile fixe (FC) 30 000 54 000 81 000
Rezolvare:
Calculul pragului de rentabilitate prezintă următoarele rezultate:
PRA = 30 000 / (3 - 2) = 30 000 unit. de produse.
PRB = 54 000 / (3 -1,5) = 36 000 unit. de produse.
PRC = 81 000 / (3 - 0,9) = 38 600 unit. de produse.
114
BAZELE MANAGEMENTULUI FINANCIAR. Note de curs
sau:
Is =Indicele de securitate în unităţi valorice / Preţul de vânzare (6.23)
Potrivit unor studii statistice realizate pe modelele unor economii
occidentale, se apreciază că situaţia firmelor în raport cu pragul de
rentabilitate poate fi:
• Instabilă, atunci când veniturile din vânzări se află cu până la
10% faţă de pragul de rentabilitate;
• Stabilă, atunci când venitul din vânzări este cu 20% mai mare
de pragul de rentabilitate;
• Confortabilă, când veniturile din vânzări depăşesc cu 20% pra-
gul de rentabilitate.
Pentru exemplul de mai sus vom avea:
Indicele de securitate = 15 000 – 12 121 = 2 879 lei
sau
Indicele de securitate(%) = (2 879 : 15 000) x 100 = 19,19%
Indicele de securitate arată că în condiţiile modificării conjuncturii
pieţei (preţului de vânzare, cererii etc.), firma va obţine profit, dacă
veniturile din vânzări vor scădea mai puţin de 19,19%, iar dacă vor
scădea cu mai mult de această mărime, firma va suporta pierderi.
Pragul de rentabilitate şi rezerva stabilităţii financiare (indicele
de securitate) pot fi calculate pentru întreaga activitate operaţională
a unei întreprinderi în baza datelor Situației de profit şi pierderi şi în
baza unor date analitice ale contabilităţii de gestiune.
116
BAZELE MANAGEMENTULUI FINANCIAR. Note de curs
117
financiare în mărime absolută s-a diminuat cu 359 mii lei faţă de anul
precedent. În pofida acestui fapt, ponderea acesteia în suma veniturilor
din vânzări s-a majorat cu 2 puncte procentuale.
Astfel, un analist financiar care apreciază performanţele
întreprinderii sau previziunile financiare trebuie
BAZELE MANAGEMENTULUI FINANCIAR.
să cunoască care este
Note de curs
dimensiunea activităţii curente a întreprinderii la un nivel normal şi la
un punct critic.
6.3. Conceptul levierului operațional
6.3. Conceptul levierului operațional
În practica
În practica financiară
financiară interdepedenţa
interdepedenţa dintre
dintre variaţia variaţia
profitului şi vo-profitului şi
volumul activelor sau resurselor ce au fost valorificate
lumul activelor sau resurselor ce au fost valorificate pentru obţinerea pentru obţinerea
acestuia
acestuia se analizează
se analizează cu ajutorul
cu ajutorul indicatorului
indicatorului numit
numit levier. levier. Levierul,
Levierul,
poate
poate fi considerat
fi considerat un factor,
un factor, modificarea
modificarea neesenţială
neesenţială a căruia poate
a căruia poate
condiţiona o modificare semnificativă a diferitelor
condiţiona o modificare semnificativă a diferitelor categorii de profit: de profit:
categorii
operaţional,
operaţional, pânăpâna la impozitare,
la impozitare, net, precum
net, precum şi a rentabilităţii
şi a rentabilităţii financi- financiare,
are,aaprofitului
profitului la oo acţiune
acţiuneetc.
etc.
Deosebim trei categorii
Deosebim de levier
trei categorii deFig. 6.2:Fig. 6.2.:
levier
a) operaţional;a) operaţional;
b) financiar;b) financiar;
c) total. c) total.
118
BAZELE MANAGEMENTULUI FINANCIAR. Note de curs
119
deci dispun de active nemateriale în sume mari, au deci un nivel înalt al
imobilizărilor.
DOL, ca şi în cazul pragului de rentabilitate, poate fi calculat:
BAZELEun
a) pentru MANAGEMENTULUI
produs; FINANCIAR. Note de curs
b) la nivel de activitate a entităţii economice.
La
Lanivel
nivel de produs,
produs,DOL DOLsesecalculează
calculează prinprin metodele:
metodele:
a)a) dinamică:
dinamică:
1) DOL
1) DOL==(ΔPPDI/PPDI)
(ΔPPDI/PPDI) / (ΔQ/Q)
/ (ΔQ/Q) (6.24) (6.24)
2) DOL
2) DOL = (ΔPPDI/PPDI)
= (ΔPPDI/PPDI) / (ΔVV/VV) (6.25) (6.25)
/ (ΔVV/VV)
unde: ΔPPDI = variaţia profitului până la plata dobânzilor şi a
unde: ΔPPDI = variaţia profitului până la plata dobânzilor şi a impo-
impozitului pe venit;
zitului pe venit;
ΔVV
ΔVV == variaţia
variaţiacifrei
cifreidedeafaceri
afaceri (veniturilor
(veniturilor din din vânzări);
vânzări);
ΔQΔQ = = variaţia
variaţiavolumului
volumuluifizic fizic (cantităţii)
(cantităţii) al producţiei
al producţiei vândute.
vândute.
Gradul de levier operaţional mai poate fi calculat,
Gradul de levier operaţional mai poate fi calculat, de asemenea, şi de asemenea, şi
în în
baza
bazamarjei
marjeidedecontribuţie:
contribuţie:
b)b)metoda statică:
metoda statică:
VV VC
3) DOL (6.26)(6.26)
VV VC CF
Q( p avc)
4) DOL (6.27)(6.27)
Q( p avc) CF
unde:QQ–– reprezintă
Unde: unităţilefizice
reprezintă unităţile fizice(cantitatea)
(cantitatea) de produs;
de produs;
pp––preţul
preţul mediu
mediu de devânzare
vânzarepepeunitate
unitate dede produs;
produs;
avc – costul variabil
avc – costul variabil unitar;unitar;
FC––costuri
FC fixetotale;
costuri fixe totale;
VV––cifra
VV cifra de afaceri
afaceri(venituri
(venituridin vânzări);
dinvânzări);
VC––costuri
VC costuri variabile
variabiletotale.
totale.
La
La nivel
nivel dede activitate
activitate(pe (peîntreprindere),
întreprindere), se vor
se aplica formulele
vor aplica formulele
(6.24) şi (6.25).
(6.24) şi (6.25).
Gradul levierului
Gradul levieruluioperaţional
operaţional este este
o componentă
o componentăimportantă în de-
importantă în
terminarea gradului
determinarea gradului de risc
de al unei
risc alafaceri. Dacă toate
unei afaceri. celelalte
Dacă toateinflu-
celelalte
enţe suntsunt
influenţe constante, cu cât este
constante, cu maicâtmareestegradul
mailevierului operaţional,
mare gradul levierului
cu atât mai mare va fi gradul de risc. Valorile
operaţional, cu atât mai mare va fi gradul de risc. Valorile înregistrate de DOLînregistrate
ajută
de laDOL
aprecierea
ajută lapoziţiei întreprinderii
aprecierea poziţieidin punctul de vedere
întreprinderii al riscului
din punctul de vedere
operaţional, astfel:
al riscului operaţional, astfel:
• Dacă DOL>11, poziţia întreprinderii este instabilă, cu un grad
de risc operațional înalt;
119
120
BAZELE MANAGEMENTULUI FINANCIAR. Note de curs
121
BAZELE MANAGEMENTULUI FINANCIAR. Note de curs
122
BAZELE MANAGEMENTULUI FINANCIAR. Note de curs
levierului
BAZELEfinanciar. Această abordare,
MANAGEMENTULUI presupune, ca Note
FINANCIAR. și în cazul levi-
de curs
erului
BAZELEoperațional, metoda dinamică
MANAGEMENTULUI și metoda statică
FINANCIAR. Note de
de calcul:
curs
a) metoda
BAZELEdinamică:
MANAGEMENTULUI FINANCIAR. Note de curs
Pnet PPDI PPDI
DFL Pnet PPDI (6.28) sau DFLPPDI (6.29)
DFL Pn0 PPDI(6.28) sau DFL PPDI (6.29) I
Pn Pnet PPDI0 PPDI
0
PPDI PPDI I
DFLI –0 suma plătită
unde: sub formă
(6.28) desau DFL
dobânzi. (6.29)
unde:
unde: – suma
I –I suma Pnplătită
plătită
0 sub sub
PPDIformăformă
0 de de dobânzi.
dobânzi. PPDI I
Dar ştiind că:
Dar unde:
ştiindPPDI – suma
Ică: PPDI plătită
= Q(p-avc)= Q(p-avc) – FC,
sub – putem
formăFC,deputem scriescrie
dobânzi. relaţia de mai
relaţia sus în
de mai
Dar ştiind că: PPDI = Q(p-avc) – FC, putem scrie relaţia de mai sus în
modulsus următor:
modulDar
în modul următor:
următor:
ştiind
b) metoda
metoda
b)metoda PPDI = Q(p-avc) – FC, putem scrie relaţia de mai sus în
că:statică:
statică:
b)
modul următor: statică:
Q( Q p (pavc avc
) FC ) FC CA CA VC FC
b)DFLmetoda
Qstatică: VC FC (6.30)(6.30)
DFL
Q( p (pavc Q(avc
)pFC FC
)avc ) ICA CA
I FC VCCA VC VC
FC FC I FC I (6.30)
Dacă DFL împrumutat, gradul levierului (6.30)
Dacă nunu
Dacă nuse
se se utilizează
utilizează
utilizează
Q( p delocavc deloc
deloc capital
capital
) capital
FC I împrumutat,
împrumutat,
CA VC gradul gradul Ilevierului
FC levierului
financiar
financiar este
financiar
este
Dacă egal egal
este
nu cusecu
egal cu
1,0. 1,0.
1,0. deloc capital împrumutat, gradul levierului
utilizează
Ecuaţia
Ecuaţia
Ecuaţia pentru
pentrupentru
financiar este egal cu 1,0. gradul
gradulgradulde de de levier
levier levier operaţional
operaţional
operaţional poate
poatepoate fi combinată
fi ficombinată
combinată cucu cu
ecuaţia
ecuaţiaecuaţiapentru
pentrupentru
Ecuaţia levierul
levierul
levierul
pentru financiar
financiar
financiar
gradul depentru pentru
pentru
levier a determina
aoperaţional
a determina
determina efectul
efectul
poate efectul
total
fitotal al total
le- cu
al
combinată al
vierului
levierului
levierului sau sau
sau gradul
gradul
gradul totaltotal
total al
al levierului
al levierului ––
ecuaţia pentru levierul financiar pentru a determina efectul total alDTL
DTL – DTL
– –
degree –
degree of total
of
degree leve-
total
of total
rage,care
leverage,
leverage, care
levieruluicarearată
arată
arată
sau felul
felul înîncare
felul
gradul încare o oanumită
care
total anumită
o anumită
al schimbare
schimbare
levierului schimbare
– DTLînîncifraîn– de
cifra devânzări
cifra
degreevânzări
de vânzări
of total
vavaafecta
va
afecta suma
afecta
suma profitului
suma profitului net.
profitului În
net.
net. acest
În scop,
acest
acest scop,pot
scop, potfi
leverage, care arată felul în care o anumită schimbare în cifra de vânzări utilizate
fi
pot utilizate
fi următoarele
utilizateurmătoarele
următoarele
relaţii dedecalcul:
relaţii
relaţii de calcul:
calcul:
va afecta suma profitului net. În acest scop, pot fi utilizate următoarele
GradulGradul
Gradul levierului
levierului
levierului total
total
totaleste
este definit
estedefinit cafiind
ca
definit fiind
ca gradulgradul
fiind levierului
levierului
gradul ope-
levierului
relaţii de calcul:
operaţional
raţional
operaţional înmulţit
înmulţit
înmulţit cucugradul
gradul
cu gradul levierului
levierului
levierului financiar:
financiar:
financiar:
Gradul levierului total este definit ca fiind gradul levierului
DTL==DOL
DTL D L××DFL DFL (6.31) (6.31) sau
operaţional înmulţit cu gradul DTL = D L × financiar:
levierului DFL (6.31) sau
Q( p avc) Q( p avc) FC sauQ( p avc) CA VC
DTL Q( p avc) Q( p avc)DTL FC
=
D L Q×( pDFL
avc) CA (6.31)
VC sau
DTLQ( p / avc) FC Q( p avc) FC I Q( p avc) FC I CA VC FC I
Q( p / avc avc) Q(p Qavc
Q()pFC ( p ) avc I Q( p avc
) FC
FC Q( p) avc CA FC
FC ) I CA VC VC I
DTL Q( p / avc) FC Q( p avc) FC I Q( p avc) FC I CA VC(6.32)
FC (6.32)
I
(6.32)
O altă abordare a efectului de levier financiar este abordarea (6.32)
O altăOrice
europeană. abordare
agent aeconomic,
efectului desfăşurând
de levier financiar are abordarea
activitate,este drept
OO altă abordare
altăOrice
abordare a aefectului
efectuluide levier financiar abordarea
este este abordarea
europeană.
obiectiv de bază agent
sporirea economic,
eficienţei, caredese levier
desfăşurând
exprimă financiar
activitate,
prin are drept
rentabilitatea
europeană.
europeană. Orice agent economic, desfăşurând
desfăşurând activitate, are drept
activelor, rentabilitatea capitalului propriu etc. Criteriul de apreciereare
obiectiv de bază Orice agent
sporirea economic,
eficienţei, care se exprimă activitate,
prin a drept
rentabilitatea
obiectiv
obiectiv
eficienţei de
de bază
activelor,utilizăriibază sporirea
sporirea
întregului
rentabilitatea eficienţei, care
eficienţei, se
care
capital propriu
capitalului exprimă
se exprimă
este rentabilitatea prin rentabilitatea
prin rentabilitatea
etc. Criteriuleconomică
de apreciere a
activelor,
eficienţei
(activelor). rentabilitatea
utilizării
Pentru capitalului
întregului
aprecierea propriu
capital
eficienţei etc. Criteriul
este capitalului
utilizării rentabilitatea de economică
apreciere
propriu, se a
eficienţei
calculează
(activelor). utilizării
un Pentru
indicator deîntregului
rentabilitate
aprecierea 123
capital
numit
eficienţei este rentabilitatea
rentabilitatea
utilizării economică
financiară,
capitalului propriu, se
care (activelor).
se determină
calculează Pentru aprecierea
ca raportde
un indicator eficienţei
al rentabilitate utilizării
profitului perioadei
numit de capitalului
gestiune până
rentabilitatea propriu,
la
financiară,se
calculează
impozitare un indicator
şi valoareaca medie de
anualărentabilitate
a capitaluluinumit rentabilitatea financiară,
propriu.de gestiune până la
care se determină raport al profitului perioadei
care se determină ca raport al profitului perioadei de gestiune până la
impozitare şi valoarea medie anuală a capitalului propriu.
impozitare şi valoarea medie anuală a capitalului propriu.
BAZELE MANAGEMENTULUI FINANCIAR. Note de curs
124
BAZELE MANAGEMENTULUI FINANCIAR. Note de curs
126
BAZELE MANAGEMENTULUI FINANCIAR. Note de curs
127
imformativ important şi pentru creditori, deoarece permite
BAZELE MANAGEMENTULUI FINANCIAR. Note de curs
stabilirea gradului de risc aferent acordării de noi credite. Cu cât
mărimea diferenţialului este mai mare,
creșterea (reducerea) activității, a profitului și a cursului acțiunilor la
cu atât riscul pentru
bursă. creditori este mai mic, şi invers.
Braţul
3. Surse levierului dinfinanciar
informaționale domeniul prezintă informaţii
ramural servesc datele preţioase atât
BAZELE
statistice MANAGEMENTULUI
ale Biroului Naționalcât FINANCIAR.
de Statistică, precum și Cu diverse Note de curs
întreprinzătorului, şi creditorilor. câtpublicații
coeficientul levierului
în presă. Indicatorii ramurali care prezintă o mare importanță se referă
la: De
este produselor,
natura
mai mare cu atât riscul
procesele
financair
tehnologice
este mai
utilizate,
înalt.de
structura
asemenea,
De asemenea se mai calculează
se maifabricate
calculează efectul
efectul de levier
de levier financiar cu lu-
producție, volumul producției și serviciilor prestate, indiciifinanciar
de cu luarea
area în calcul a ratei
preț laînprodusele/serviciile inflaţiei:
calcul a ratei inflaţiei: ramurii, mărimea capitalului propriu și a
Efectul
celui de levier
împrumutat, gradul financiar (El.f.
de concurență
Efectul de ) în
= ramură
levier financiar(nr. (Ede l.f.
entități
)=
economice) ș.a. Informațiile sectoriale specifice activității întreprinderii
D i de
finanțare.
1 I v ( Re d ) stocurilor,
au incidență asupra rentabilității, rotației D mijloacelor
, (6.35) (6.35)
1 i C propriu C propriu
Indicatorii pieței de capital sunt reprezentați de cotațiile și volumul
unde: i – rata
unde:
tranzacțiilor i –inflaţiei,
cu ratamobiliare
valori inflaţiei,
fracţie fracţie
zecimală.
cotate zecimală
la bursă, valorile. diferiților indici
ai Efectul
activității de
de levier
afaceri,financiar
cursul valutar al monedei
este un instrument naționale față de al mana-
important
principalele
Efectul valutede de levier
referință,financiar
rata dobânzii estea băncilor
un comerciale laimportant de al
instrument
gementului
credite ș.a. financiar prin acţiunea sa de prevenire (minimizare) a ris-
mangementului
cului financiar prin acţiuneaacest sa de prevenire la o(minimizare) a
Informatiile privindconstă
financiar şi care în a menţine
întreprinderea sunt diverse;indicator
unele sunt valoare
riscului
pozitivă
obligatoriicâtfinanciar
mai înaltă.
si publice, şi care constă
alteleÎntreprinderile în
sunt date numai cu a menţine
care au un
ocazia acest indicator
braţ alinterne
analizelor la
levierului înalt o valoare
pozitivă
sau cât mai
externe întreprinse înaltă.
periodicÎntreprinderile
sau la cerere. Acestea
se află în situaţia de a înregistra pierderi enorme, dar care au
sunt undispun
braţ de
furnizate, alşi levierului
de şansa înalt
se află
regulă,
de
de în
a realiza situaţia
către de
contabilitate
profituri a înregistra
sub formă depierderi
la fel debugetele,
mari. enorme,
situații financiare dar
și rapoartedispun şi de şansa
speciale, politica de contabilitate,
de a realiza profituri la fel de mari.planurile etc.
VERIFICAȚI-VĂ CUNOȘTINȚELE
VERIFICAȚI-VĂ CUNOȘTINȚELE
VERIFICAȚI-VĂ CUNOȘTINȚELE
Definiți conceptul managementul financiar.
Prezentați, succint, schimbările semnificative, intervenite în
Definiți
obiectulconceptul
Definiți conceptul
de studiu de risc economic
de risc
al managementului financiarșiderisc
economic financiar
lașiînceptulul
risc al al
financiar
întreprinderii.
sec. Xx până în
întreprinderii.prezent.
Formulați principalul obiectiv al echipei manageriale a
Exprimați
Exprimațisensul
departamentului economic al categoriei de levier.
sensul
financiar.economic al categoriei de levier.
Explicați legătura
Explicați legătura
Enumerați dintre
principalele dintreriscrisceconomic
responsabilitățieconomic șișipragul
ale managerilor pragul de
de
rentabilitate
financiari. al întreprinderii.
rentabilitate al întreprinderii.
Prezentați câteva diferențe între maximizarea profitului și
Explicați legătura
maximizarea prețuluidintre
acțiunii.risc și levier.
Expuneți modalitățile
Relatați despre de calcul al financiar.
obiectul managementului levierului economic și
celui financiar (efectul de levier, gradul de levier). 126
În ce situații înreprinderea este capabilă să obțină26un
profit maxim?
Explicați influența pozitivă și negativă a levierului
economic și a levierului financiar.
Argumentați legătura și dependența dintre gradul
levierului operațional, financiar și cel total.
Scoateți în evidență efectul levierului pentru
întreprinderile aflate în dificultate economică.
128
BAZELE MANAGEMENTULUI FINANCIAR. Note de curs
REFERINȚE BIBLIOGRAFICE
1. Buglea, A. Analiză financiară: concepte şi studiu de caz. Timi-
şoara: Mirton, 2005.
129
BAZELE MANAGEMENTULUI FINANCIAR. Note de curs
130
BAZELE MANAGEMENTULUI FINANCIAR. Note de curs
Obiective:
- să determine scopul gestiunii activelor circulante;
- să cunoască modelele de finanţare a activelor circulante;
- să compare strategiile de finanţare a activelor circulante şi să argu-
menteze în ce cazuri ele pot fi aplicate;
- să estimeze nivelul optim al comenzii și soldul optim al numeraru-
lui;
- să propună măsuri de eficientizare a gestiunii activelor circulante.
131
BAZELE MANAGEMENTULUI FINANCIAR. Note de curs
132
BAZELE MANAGEMENTULUI FINANCIAR. Note de curs
În BAZELE MANAGEMENTULUI
componența FINANCIAR.
activelor circulante intră: Note de curs
Capital de
Capital de lucru (fond de
lucru (fond de rulment
rulment brut FRB)–– reprezintă
brut -– FRB) reprezintăde defapt
fapt
activele circulante, adică stocurile de mărfuri, materiale,
activele circulante, adică stocurile de mărfuri, materiale, produse, produse,
produsele
produsele înîn curs
curs de
de execuţie,
execuţie, creanţele
creanţele pe
pe termen
termen scurt,
scurt, investiţiile
investiţiile
financiare pe termen scurt, numerarul etc. Ele sunt reflectate în
financiare pe termen scurt, numerarul etc. Ele sunt reflectate în com-
compartimentul II din activul bilanţului contabil.
partimentul II din activul
FRB – valoarea bilanţului
activelor curentecontabil.
constituite atât din surse proprii,
FRB – valoarea
cât și împrumutate activelor curente constituite atât din surse proprii,
cât și împrumutate.
Capital de lucru net (fond de rulment net - FRN) – diferenţa dintre
Capital de lucru
activele şi pasivele net (fond
curente de rulment net – FRN) – diferenţa dintre
(DTS).
activele şi pasivele curente FRN(DTS).
= AC – DTS (7.1)
FRN reprezintă acea parte a activelor curente care este constituită
FRN = AC – DTS (7.1)
din surse permanente (surse proprii și surse împrumutate pe termen
133
131
BAZELE MANAGEMENTULUI FINANCIAR. Note de curs
136
BAZELE MANAGEMENTULUI FINANCIAR. Note de curs
137
BAZELE MANAGEMENTULUI FINANCIAR. Note de curs
138
BAZELE MANAGEMENTULUI FINANCIAR. Note de curs
139
BAZELE MANAGEMENTULUI FINANCIAR. Note de curs
140
F – costurile fixe pentru o comandă;
N – numărul de comenzi pe an.
3. Costurile legate de lipsa stocurilor, pierderile dato
stopării procesului de producţie, pierderii clienţilor.
regulă, acesteFINANCIAR.
BAZELE MANAGEMENTULUI cheltuieli seNote
minimizează
de curs prin introduc
stocului de siguranţă.
Putem urmări că
Putem urmări că cantitatea cantitateacare
de comandat deasigură
comandat caremi-asigură costu
costurile
nime de minime
întreținerede întreținere
a stocului poate fia determinată
stocului poate
folosindfiurmătoa-
determinată folo
următoarea
rea formulă formulămodelul
care se numeşte care cantităţii
se numeşte modelul
optime cantităţii optime
de comandat
(EOQ) sau cantitate(EOQ)
comandat sau acantitate
economică comenzii:economică a comenzii:
2 F S
EOQ ==
EOQ (7.5)
(7.5)
CP
unde: EOQ =Unde: cantitatea
EOQeconomică a comenzii
= cantitatea sau cantitatea
economică optimă sau cantit
a comenzii
de comandat;
optimă de comandat;
BAZELE MANAGEMENTULUI FINANCIAR. Note de curs
S = cantitatea totală folosită într-un an dintr-un anumit element de
S = cantitatea totală folosită într-un an dintr-un anumit elemen
stoc.
Costuri stoc.
Fig. 7.2.
Figura Determinarea
7.2. Determinarea cantităţii optimededecomandat.
cantităţii optime comandat
142
BAZELE MANAGEMENTULUI FINANCIAR. Note de curs
143
BAZELE MANAGEMENTULUI FINANCIAR. Note de curs
146
folosi
Vom dateleilustraprivind plăţile circulante
în continuare, calcularea făcute de firmă prin
elementelor din c
sau vânzarea
Miller-Orr pe baza unor titluri
datelorde privindplasament. fluxurile de numerar a
„M.Hidromaşexim”
Costurile cuS.A.: dobânda pot fi obţinute pe baza datel
soldul minim al numerarului
veniturile aferente valorilor mobiliare– 20 mii lei; pe termen scurt cu gr
BAZELE garanţie,
MANAGEMENTULUI venituri zilnice
variaţia fluxurilor ce suntde disponibile
FINANCIAR. Note
numerar = de curs
9înmiimod circulant
lei (de aici, d
Managerul financiar
standard, = 3 mii lei pe zi) poate să folosească şi rata dobânzii p
• rata dobânzii rata=dobânzii
pentru 0,06% pe=zi,0,06%
perioada adică
de 22%pe zi,peadică
an; 22%
planificare, dacăpe anse aşteaptă o
• costul mediu semnificativă
costul mediu al tranzacţiilor = 20 ratei
al tranzacţiilor a nivelurilor
= 20 lei, circulante
adică costul ale
pentru dobânzii.
lei,cum-
adică costul
părarea saucumpărarea
vânzarea unei
Vom ilustra valori mobiliare.
în continuare,
sau vânzarea unei valori calcularea
mobiliare. elementelor di
Utilizând datele de mai sus,
Miller-Orr
Utilizînd pe putem
datele de calcula
baza datelor
mai sus, diferenţa
putem dintre
privind limita
fluxurile
calcula de numera
diferenţa dintr
superioară şi cea„M.Hidromaşexim”
inferioară a soldului numerarului
S.A.: cu formula:
superioară şi cea inferioară a soldului numerarului cu formula:
Limita superioară,
Limita H, se minim
soldul obţine astfel: H=S + L – 20 mii lei;
al numerarului
superioară, H, se obţine astfel: H=S + L
BAZELE MANAGEMENTULUI
variaţia fluxurilorFINANCIAR. 1 zilnice Note de decurs
numerar = 9 mii lei (de aic
3 20 =9000
standard, 3 mii 3 lei pe246zi)lei lei
3 a profitului
creșterea (reducerea)Sactivității, și
=a 18246
18
cursului acțiunilor la
bursă. rata 4
dobânzii
0 ,0006 = 0,06%
pe zi, adică 22% pe an
H = limita H costul
Surse informaționale = limitamediu
inferioară
din domeniul
inferioară al limite
+tranzacţiilor
ramural ecartul
servesc
000=+ limite
datele 20 lei,
dintre 18 246== 20adică000 +cos1
statistice ale Biroului Național+deecartul dintre
Statistică, precum = 20publicații
și diverse
38 246 lei. 38246
BAZELE cumpărarea
lei
MANAGEMENTULUI sau vânzarea unei
FINANCIAR. valori mobiliare.
Note de de curs
curs
în presă. BAZELE
Indicatorii MANAGEMENTULUI
ramurali care prezintă o mareFINANCIAR.
importanță se referăNote
la: Punctul de echilibru,
natura produselor, Utilizînd
Punctul R,de
procesele datelecude
se echilibru,
obţine
tehnologice R, mai
ecuaţia:
utilizate, sus,
se obţine putem
structura de calcula diferenţa d
cu ecuaţia:
producție, volumulsuperioară şi cea
producției fabricate șiinferioară a soldului
serviciilor prestate, indicii numerarului
de cu formula
SS LLimita
preț la produsele/serviciile ramurii, 18246
18 246 capitalului propriu și a
18246
mărimea
R
R gradul 20
20000
L 20000 000
superioară,
= 26082
26
H, se
082 obţine
leilei astfel: H=S + L
celui împrumutat, de concurență înramură
26082lei (nr. de entități
33 33 1
economice) ș.a. Informațiile sectoriale specifice activității întreprinderii
asupra 4
4RR LL 344426
20
26082
9000
082
26082 –2020000
3000 mijloacelor
20000
au incidențăSMN
finanțare.
SMN S3 3 rotației 3stocurilor,
rentabilității, 18246 28109
= 28109
28 lei
109lei ..
leilei
de
3 4 0,0006 3
Pe pieței
Indicatorii bazadedatelor
datelor de mai
capital sunt mai sus şi
reprezentați şideaacotațiile
rezultatelor
și volumul obţinute cu cu modelul
modelul
Pe bazaPe
tranzacțiilor cu
baza
datelor
valori de
H mai
=
mobiliare
de
cotate a sus
sus şilainferioară
limita rezultatelor
bursă, valorile
rezultatelor
+ obţinute
ecartul
diferiților
obţinute
cu modelul
dintre
indici limite = 20 000 +
Miller-Orr, putem
Miller-Orr, putem trage următoarea concluzie.
trage următoarea concluzie. Dacă Dacă soldulsoldul numerarului
numerarului
Miller-Orr,
ai activității putem trage
de afaceri,
38246 următoarea
cursul valutar al concluzie.
monedei Dacă
naționale soldul
față de
lei investiţia în titluri de plasament negociabile este de numera-
creştevalute
creşte la 38
la 38 246
246 lei,
lei, investiţia
principalele
rului creşte
10 la
137 lei38 de
246
lei (38
referință,
Punctul
(38 246
rata dobânzii
246 investiţia
lei, 28de
– 28 înîndacă
echilibru,
109),
titluri deplasament
a băncilor
titluri de
R,
soldul
plasament
senumerarului
lanegociabile este de
comerciale negociabile
obţine cu ecuaţia:
numerarului scade la
la 20
20 000
000
credite10
ș.a.137
este Informatiile
delei,
10se137 lei (38 246 – – 28 109),
109), dacă soldul
dacădiverse;
soldul numerarului scade
scade
vor privind
vinde titluri de
întreprinderea
titlurititluri plasament
de plasament sunt în sumă
în sumă de
unele 8
de 8 de 109
sunt lei (28 109 – 20
lei, se
laobligatorii
20 000
000)
vor
silei, se vinde
vor
publice,
pentru a vinde
altele sunt date
readuce soldul de
numai plasament
cu în punctul
ocazia analizelor
numerarului la sumăinterne
1098 lei
de 109(28lei109 – 20
echilibru.
000)întreprinse
pentru a periodic
readuce soldul numerarului lafurnizate,
punctul de de echilibru.
(28 109 – 20
sau externe 000) pentru asau readuce
la cerere. soldul
Acestea numerarului
sunt la punctul de
regulă, de către contabilitate sub formă de situații financiare și rapoarte
echilibru. VERIFICAȚI-VĂ CUNOȘTINȚELE
speciale, politica de contabilitate, bugetele, planurile VERIFICAȚI-VĂ
etc. CUNOȘTINȚELE
1. Exprimați
1. Exprimați
VERIFICAȚI-VĂ esența și
esența
CUNOȘTINȚELE și conținutul
conținutul gestiunii
gestiunii activelor
activelor
VERIFICAȚI-VĂ CUNOȘTINȚELE
ciculante.
ciculante.
Definiți conceptul managementul financiar.
2.
Prezentați,
2. Identificați facoriisemnificative,
succint, schimbările
Identificați facorii care determină
care determină nivelul
intervenite activelor
în activelor
nivelul
1. Exprimați esența
obiectul decirculante și conținutul
studiu al managementului
la gestiunii
financiar
întreprindere. activelor
de la începtulul cir-
culante.
sec. Xx pânăcirculante
în prezent. la întreprindere.
3. Realizați
3.
Formulați Realizați
principalul ooobiectiv
descriere
descriere comparativă
al comparativă
echipei aa celor
managerialecelor 3 tipuri
a 3 tipuri de
de
2. Identificați factorii
politici de
departamentului care
de gectiune determină
gectiune aa activelor
financiar. nivelul
activelor ciculante. activelor
ciculante.
circulante
politici
Enumerați
4. laprincipalele
întreprindere.
responsabilități ale managerilor
4. Caracterizați politicile de finanațare aa activelor
financiari.
Caracterizați politicile de finanațare activelor circulante.
circulante.
5.
Prezentați Prezentați
5. Prezentați indicatorii
indicatorii
câteva diferențe care exprimă
care exprimă
între maximizarea eficiența
eficiența
profitului și utilizării
utilizării
maximizarea activelor 147
circulante.
prețului acțiunii.
activelor circulante.
Relatați6.despre obiectul
Relatați managementului
despre metodele financiar.
de gestiune a activelor
6. Relatați despre metodele de gestiune a activelor
circulante la
circulante la întreprindere.
întreprindere.
7. Prezentați
7. Prezentați modalități
modalități de
de estimare
estimare aa stocului/soldului
stocului/soldului
26
optim al
optim al activelor
activelor ciculante.
ciculante.
BAZELE MANAGEMENTULUI FINANCIAR. Note de curs
148
BAZELE MANAGEMENTULUI FINANCIAR. Note de curs
REFERINȚE BIBLIOGRAFICE
1. Dragotă, V., Obreja, L. Management financiar. Politici financia-
re de întreprindere. Vol. II. București: Ed. Economică, 2013.
2. Dobrotă, G. Gestiunea financiară a întreprinderii. Craiova:
Spirit Românesc, 2003.
3. Dumitru, M. Gestiunea financiară a întreprinderii. Teste grilă,
Răspunsuri, Aplicații, Probleme. Ed. a II-a. București: Editura
Fundației România de Mâine, 2005.
4. Fădur, C., Ciotină, D., Mironiuc, M. Studiu explorator privind
politica de credit comercial a întreprinderilor româneşti. În:
Economie teoretică şi aplicată. Vol. XVIII, 2011, nr.4 (557),
p. 15-34.
5. Halpern, R., Weston, J.F., Brigham, E.F. Finante manageriale.
Modelul canadian. Bucuresti: Editura Economică, 1998.
6. Manolescu, G. Managementul financiar. București: Editura
Economică, 2005.
7. Luca, G., Olariu, N. Elemente de management financiar. Iasi:
Dosoftei, 2004.
149
BAZELE MANAGEMENTULUI FINANCIAR. Note de curs
Obiective:
• să definească esența politicii de dividend și să identifice factorii de
influență;
• să cunoască modul de plată al dividendelor, conform legislației Re-
publicii Moldova;
• să determine valoarea dividendului la o acțiune ordinară și privi-
legiată;
• să analizeze influența politicii de dividend asupra politicii de
finanțare și asupra structurii capitalului propriu.
150
BAZELE MANAGEMENTULUI FINANCIAR. Note de curs
151
BAZELE MANAGEMENTULUI FINANCIAR. Note de curs
152
BAZELE MANAGEMENTULUI FINANCIAR. Note de curs
153
BAZELE MANAGEMENTULUI FINANCIAR. FINANCIAR.
BAZELEMANAGEMENTULUI
MANAGEMENTULUI Note de curs Note de curs
BAZELE FINANCIAR. Note de curs
Vt la al doileaVproiect
VV t la
la = proiect
laalalaldoilea
doilea
doilea proiect
proiect=== = 40 333 333==lei.
40333
333333
333
40 333 333
40 lei.
lei.
lei.
t t
3) Valoarea averii
3) 3)
Valoareatotale
3) Valoarea
Valoarea a averii
acționarilor:
averiiaverii
totale atotale
acționarilor:
totale a aacționarilor:
acționarilor:
La primul proiect: 800 000 + 89 600 000 = 90 400 000 lei;
La primul proiect: 800 proiect:
LaLaprimul
primul 000 + 89800
proiect: 600000
800 000++=8989
000 90600
400000
600 000==lei;
000 9090400
400000
000lei;
lei;
La al doilea proiect: 1 100 000 + 40 333 333 = 41 433 333 lei.
Concluzie:
La al doilea La
proiect: 1 100
Laalaldoilea
doilealaproiect:
realizarea
000 + 140 primului
333
1100
100 proiect,
333++=
000 433valoarea
41333 averii
333==lei. totale a
proiect: 000 4040 333 333
333 4141433
433333
333lei.
lei.
acționarilor este mai mare, de acea acționarii vor accepta acest proiect
de investiții.
154 152
BAZELE MANAGEMENTULUI FINANCIAR. Note de curs
156
BAZELE MANAGEMENTULUI FINANCIAR. Note de curs
157
BAZELE MANAGEMENTULUI FINANCIAR. Note de curs
158
BAZELE MANAGEMENTULUI FINANCIAR. Note de curs
159
BAZELE MANAGEMENTULUI FINANCIAR. Note de curs
160
BAZELE MANAGEMENTULUI FINANCIAR. Note de curs
161
BAZELE MANAGEMENTULUI FINANCIAR. Note de curs
160
BAZELE MANAGEMENTULUI FINANCIAR. Note de curs
REFERINȚE BIBLIOGRAFICE
1. Aghelache, G. Piața de capital. Caracteristici, evoluții,
tranzacții. București: Ed. Economică, 2004.
163
BAZELE MANAGEMENTULUI FINANCIAR. Note de curs
164
BAZELE MANAGEMENTULUI FINANCIAR. Note de curs
Obiective:
să descrie natura obiectivă a riscurilor în activitatea economico-
financiară a întreprinderii în condiţiile de piaţă;
să clasifice riscurile ce pot afecta activitatea economico-financiară
a întreprinderii;
să descrie etapele procesului de gestiune a riscului la întreprindere;
să cunoască și să identifice riscurile financiare, metodele de gesti-
onare a diferitelor tipuri de risc financiar, instrumentele de gestio-
nare a riscului financiar;
să estimeze impactul riscurilor financiare şi să propună măsuri de
gestionare a acestora.
165
BAZELE MANAGEMENTULUI FINANCIAR. Note de curs
166
BAZELE MANAGEMENTULUI FINANCIAR. Note de curs
167
BAZELE MANAGEMENTULUI FINANCIAR. Note de curs
168
BAZELE MANAGEMENTULUI FINANCIAR. Note de curs
BAZELE MANAGEMENTULUI FINANCIAR. Note de curs
Moldova a început procesul de recunoaştere a insolvabilităţii subiecţilor
economici.
Moldova a început procesul de recunoaştere a insolvabilităţii subiec-
ţilorSă urmărim schematic aceste clasificări:
economici.
Să urmărim schematic aceste clasificări:
Riscurile financiare
169
167
BAZELE MANAGEMENTULUI FINANCIAR. Note de curs
170
BAZELE BAZELE
MANAGEMENTULUI FINANCIAR.
MANAGEMENTULUI Note deNote
FINANCIAR. curs de curs
PA
Zona
Pc
riscului
Pierderi
acceptabil Zona posibile
PC riscului
critic Zona
riscului
catastrofal
0
Profitul Venitul Capital
calculat calculat propriu
Fig.Curba
Fig. 9.2. 9.2. Curba riscului
riscului în funcție
în funcție de mărimea
de mărimea pierderilor şi probabilitatea
apariţiei pierderilor şi probabilitatea apariţiei
Pierderile
Analiza riscului estesunt considerate
bazată o diminuare
pe o metodologie, a mărimii
cu ajutorul profitului,
căreia
comparativ cu cea estimată. Dacă vom numi profitul
se analizează incertitudinea viitoare, în scopul determinării influenţei aşteptat PR,
profitul real P, atunci pierderile vor fi egale cu:
riscului asupra rezultatelor aşteptate.
Pierderi = PR + P
Astfel, procesul
Principalulde analiză a riscului
în aprecierea include
riscului este următoarele etape:
posibilitatea construirii curbei
- elaborarea
riscului, unui model de prognozare;
şi determinarea şi delimitarea zonelor valorilor riscului
- determinarea variabilelor
acceptabil, critic riscului;
şi cel catastrofic.
- determinarea împărţirii probabilistice a variabilelorcualese
Analiza riscului este bazată pe o metodologie, şi de-căreia se
ajutorul
incertitudinea viitoare, în scopul determinării
terminarea diapazonului valorilor posibile pentru fiecare dintre
analizează influenţei
riscului
ele; asupra rezultatelor aşteptate.
Astfel, procesul
- determinarea prezenţeidesauanaliză
lipseia corelaţiei
riscului include următoareleris-
între variabilele etape:
cului; - elaborarea unui model de prognozare;
- determinarea variabilelor riscului;
- analiza rezultatelor.
- determinarea împărţirii probabilistice a variabilelor alese şi
Variabilele riscului constatate
determinarea viabile pentru
diapazonului desfăşurarea
valorilor posibile unei in- fiecare
pentru
vestiţii, la cea mai mică abatere
dintre ele; a lor de la valoarea aşteptată au influ-
enţă negativă asupra întregului proiect de investiţii.
Pentru selectarea acestor variabile, se foloseşte analiza sensibilită-
ţii şi a incertitudinii. Analiza sensibilităţii măsoară reacţia rezultate-
169
171
BAZELE MANAGEMENTULUI FINANCIAR. Note de curs
lor unei activități la variaţia uneia sau altei variabile care iau parte în
analiză. Neajunsul acestei analize constă în aceea că el nu ia în vedere
realisticitatea sau nerealisticitatea variaţiilor posibile ale mărimilor
variabilelor. De aceea, ca rezultatele obţinute din această analiză să
aibă sens, este necesar a lua în consideraţie influenţa incertitudinii.
De exemplu, o mică modificare a preţului de vânzare la produsele fir-
mei are o mare importanţă şi influenţă asupra veniturilor unui proiect,
însă probabilitatea acestei modificări poate să fie destul de mică, dacă
cumpărătorul este legat de anumite condiţii contractuale. Ca rezultat,
în atare caz, riscul acestei variabile este neînsemnat.
Analiza incertitudinii permite identificarea variabilelor cu un nivel
de risc ridicat. Includerea în analiză doar a variabilelor importante are
două cauze. În primul rând, cu cât este mai mare numărul variabilelor,
cu atât este mai mare probabilitatea creării unor scenarii ireale, în al
doilea rând, efectuarea analizei a unui număr mare de variabile este
destul de costisitor și duce la minimizarea câştigului. Deci, raţional ar
fi să includem în analiză un număr redus de variabile, fiind cele mai
sensibile şi incerte într-un proiect.
Scopul analizei incertitudinii constă în calcularea valorii unei va-
riabile în viitor. Ansamblul valorilor probabile al variabilelor trebuie
să fie destul de mare, dar să aibă limite, de regulă, valoarea maximă şi
minimă. Astfel fiecare variabilă capătă un diapazon de valori proba-
bile. Prin a determina diapazonul valorilor variabilelor proiectului se
subînţelege distribuţia probabilităţilor în baza datelor, obținute din ob-
servările anterioare asupra unor situaţii sau întâmplări care au avut loc
deja. Este necesar ca acest diapazon de valori determinate să-l legăm
cu distribuţia de probabilitate, deoarece ele dictează alegerea valorilor
care aparţin anumitui diapazon. Distribuţia de probabilitate se utili-
zează pentru evidenţierea cantitativă a presupunerilor sau aşteptărilor
specialiştilor în legătură cu rezultatul unui eveniment în viitor.
După terminarea operaţiunilor sus-menţionate, adică a determinării
variabilelor de risc şi obținerii de fiecare a unei probabilităţi respective se
172
BAZELE MANAGEMENTULUI FINANCIAR. Note de curs
173
pondere a valorii respective (p), desigur suma probabilităţilor asociate
cu fiecare rezultat trebuie să fie egală cu unitatea. În acest caz, formula
ar fi următoarea:
BAZELE MANAGEMENTULUI R2P2 + ..... + RNote
Rm = R1P1 +FINANCIAR. nPn de curs (9.1)
De exemplu, Rm vom
= R1P1considera că+ distribuţia
+ R2P2 + ..... RnPn de probabilitate
(9.1) a
proiectului A, se prezintă astfel.
De exemplu, vom considera că distribuţia de probabilitate a proiec-
tului A se prezintă astfel.
Starea economiei Probabilitatea stării Rentabiliatea
Recesiune
Starea economiei 0,2 stării
Probabilitatea 20%
Rentabiliatea
Recesiune
Normală 0,2
0,5 20%30%
Normală
Avânt 0,5
0,3 30%40%
Avânt 0,3
1,00 40%
1,00
Efectuând
Efectuând calculele
calculeleconform
conformformulei
formulei de de mai
maisus,
sus,vomvomobține:
obține:
Rm = 0,2* 20 + 0,5* 30
Rm = 0,2* 20 + 0,5* 30 + 0,3* 40 + 0,3* 40
Rm Rm== 31% 31%
Această medie
Această medie ponderată ponderată reprezintă
reprezintă valoarea
valoarea medie medie
aşteptatăaşteptată
a a
profitului.
profitului.
Exemplul9.1.9.1.
Exemplul Dacă Dacă se cunoaște
se cunoaște că la capitalului
că la alocarea alocarea în capitalului
pro- în
iectul A din
proiectul din numărul
A numărul total
total de 120de de 120
cazurideîncazuri
48 s-aîn 48 s-aprofit
obținut obținut
în profit
însumă
sumă de de 13 mii
13 mii lei,
lei, în 42în
de42 de cazuri
cazuri – profit–înprofit
sumă înde sumă
20 mii de
lei;20 mii lei; în
în 30
30de cazuri
de cazuriprofitul a constituit
profitul 12 mii lei,12atunci
a constituit mii ponderea
lei, atunci fiecărei valori fiecărei
ponderea
a profitului
valori se calculează
a profitului ca:
se calculează ca:
48 42 30
P1 0,4; P2 0,35; P1 0,25;
120 120 120
0,4x13
Rm = (0,4
Rm 000)+ (0,35
13000 0,35x20 000)+(0,25
20000 0,25x1212000
000) =15,2
15,2miimiilei.lei.
Însă,pentru
Însă, pentru a fiautilă
fi utilă această
această valoare, valoare, este sănecesar
este necesar să determinăm
determinăm ur-
următorul indicator,
mătorul indicator, și anume,
și anume, deviaţia
deviaţia standard,
standard, notată notată
cu sigma σ. – .
cu –sigma
AZELE MANAGEMENTULUI
Indicatorul
Indicatorul dat FINANCIAR.
aratănivelul
datarată nivelulabateriiNote
abaterii de
valorii curs
valorii aşteptate
aşteptate de la mărimea
de la mărimea
medie. Cu
medie. câteste
Cu cât estemaimai mică
mică deviaţia
deviaţia standard,
standard, cu atâtcueste
atâtmai strânsă
este mai strânsă
distribuţia
ia de probabilitate şi,deînprobabilitate
concesinţă,şi,riscul
în concesinţă,
activuluiriscul activului respectiv
respectiv
mic. este mai mic.
Ea se
e calculează după calculează după formula:
formula: 17
n
= ( Ri Rm )2× pi , (9.2) (9.2)
i 1
175
BAZELE MANAGEMENTULUI FINANCIAR. Note de curs
Metoda arborelui de
decizie
Analiza sensibilităţii
Metoda abordării
Metoda scenariului
Analiza analitică Metoda Monte
cantitativă Carlo
Calculul punctelor
critice
Aprecierea maximă,
regula lui Wald
Metoda Regula lui Laplace
jocurilor Regula lui Savage
Regula lui Hurwicz
A doua abordare:
corectarea factorului
Determinarea ratei profitului
riscului la ratele de
aşteptat al proiectului cu apli-
scontare, apoi scon-
carea modelului CAPM
tarea la fluxul de
numerar aşteptat
Sursa: Coropceanu N. Evaluarea riscului proiectelor investiţionale.
176
BAZELE MANAGEMENTULUI FINANCIAR. Note de curs
177
BAZELE MANAGEMENTULUI FINANCIAR. Note de curs
178
BAZELE MANAGEMENTULUI FINANCIAR. Note de curs
financiară. Aceas-
tă informaţie ne Subsistemul gestionat (obiect)
vabilitatea parte-
nerilor, clienţilor şi Fig. 9.3. Reprezentarea sistemică a managementului
concurenţilor. riscului
17
179
BAZELE MANAGEMENTULUI FINANCIAR. Note de curs
180
BAZELE MANAGEMENTULUI FINANCIAR. Note de curs
182
BAZELEMANAGEMENTULUI
BAZELE MANAGEMENTULUI Note de Note
FINANCIAR.
FINANCIAR. curs de curs
creșterea
care (reducerea)
contribuie activității, a profitului
la minimizarea și aÎncursului
riscurilor. acțiunilor
activitatea la
de antrepreno-
bursă.
riat, limitarea este folositădin
Surse informaționale cel domeniul
mai des laramural
vânzarea mărfurilor
servesc datele în credit,
lastatistice
darea împrumuturilor.
ale Biroului Național de Statistică, precum și diverse publicații
în Diversificarea este o metodă
presă. Indicatorii ramurali careopresupune
care prezintă mare importanță împărţirea
se referămijloace-
la: natura produselor, procesele tehnologice utilizate, structura de
lor investite în diferite activițăți sau direcții de activitate. Astfel în-
producție, volumul producției fabricate și serviciilor prestate, indicii de
treprinderea devine mai puțin
preț la produsele/serviciile ramurii,sensibilă
mărimea de rezultatele
capitalului saușiinsuccesele
propriu a
uneia
celui din activități.
împrumutat, gradul de concurență în ramură (nr. de entități
economice)
Factoring-ulș.a. Informațiile
reprezintă sectoriale specifice
o tehnică activității întreprinderii
de minimizare a riscului prin fi-
au incidență asupra rentabilității, rotației stocurilor, mijloacelor de
nanţare.
finanțare. Mecanismul acestei operaţiuni constă în: creditorul cedează
societăţii de factoring (bancă, instituţie financiară) totalitatea
Indicatorii pieței de capital sunt reprezentați de cotațiile și volumul creanţe-
lor sale asupra
tranzacțiilor partenerilor.
cu valori Factorul
mobiliare cotate efectuează
la bursă, plata imediată
valorile diferiților indici a aces-
ai activității de afaceri, cursul valutar al monedei naționale
tora, preluând asupra sa atât riscul de credit, cât şi riscul valutar. față de
principalele valute de referință, rata dobânzii a băncilor comerciale la
Managementul
credite ș.a. riscului va da rezultate pozitive numai dacă ia în
considerare toateprivind
Informatiile aspectele acestuia. Performanţa
întreprinderea sunt diverse; în procesul
unele sunt de ma-
nagement
obligatorii sialpublice,
riscului estesunt
altele dată
datede calitatea
numai managerilor
cu ocazia şi a persona-
analizelor interne
sau externe întreprinse periodic sau la cerere. Acestea sunt furnizate, de
lului implicat. Managerii firmei trebuie să se asigure că echipa care
regulă, de către contabilitate sub formă de situații financiare și rapoarte
realizează managementul
speciale, politica riscului
de contabilitate, esteplanurile
bugetele, competentă.
etc.
VERIFICAȚI-VĂ CUNOȘTINȚELE
VERIFICAȚI-VĂ CUNOȘTINȚELE
Definiți conceptul managementul financiar.
1. Definiti
Prezentați, succint,
noțiunea „risc”. Explicați
de schimbările semnificative, intervenite
diferența dintreîn risc și
obiectul de studiu al managementului financiar de la începtulul
încertitudine.
sec. Xx până în prezent.
2. Exprimați
Formulațilegătura dintreobiectiv
principalul risc și al
rentabilitate.
echipei manageriale a
3. Caracterizați principalele
departamentului financiar. categorii de risc.
Enumerați
4. Reflectați principalele
principalii responsabilități
factori care conducale managerilor
la apariția riscurilor
financiari.
financiare.
Prezentați câteva diferențe între maximizarea profitului și
5. Exprimați esența
maximizarea ș conținutul
prețului acțiunii. analizei riscurilor financiare.
6. Identificați
Relatați despre obiectul managementului
principalele financiar.a riscurilor finan-
metode de măsurare
ciare.
7. Exprimați esența și conținutul gestiunii riscurilor financiare.
26
8. Identificați principalele metode de gestiune a riscurilor finan-
ciare.
9. Care din metodele de gestiune (minimizare) a riscurilor ar fi
relevante pentru întreprinderile din Republica Moldova.
183
BAZELE MANAGEMENTULUI FINANCIAR. Note de curs
Anul CF (lei)
1 2 500
2 2 800
3 3 300
4 2 200
REFERINȚE BIBLIOGRAFICE
1. Bârsan-Pipu, N. Managementul riscului. Concepte, metode,
aplicaţii. Braşov: Editura Universităţii „Transilvania”, 2003.
184
BAZELE MANAGEMENTULUI FINANCIAR. Note de curs
185
BAZELE MANAGEMENTULUI FINANCIAR. Note de curs
BIBLIOGRAFIE
186
BAZELE MANAGEMENTULUI FINANCIAR. Note de curs
187
BAZELE MANAGEMENTULUI FINANCIAR. Note de curs
188
BAZELE MANAGEMENTULUI FINANCIAR. Note de curs
ANEXE
189
BAZELE MANAGEMENTULUI FINANCIAR.
Note de curs
190
BAZELE MANAGEMENTULUI FINANCIAR.
Note de curs
Tabelul A3. ValoareaTabelul A3. Valoarea
viitoare viitoare a 1 anuități
a 1 anuități
191
BAZELE MANAGEMENTULUI FINANCIAR.
Note de curs
192
BAZELE MANAGEMENTULUI FINANCIAR.
Note de curs
BAZELE MANAGEMENTULUI FINANCIAR. Note de curs
CUPRINS
PRELIMINARII................................................................................. 3
5. COSTUL CAPITALULUI
5.1. Considerații privind costul capitalului....................................... 88
5.2. Metode de determinare a costului capitalului propriu............... 89
5.3. Metode de determinare a costului capitalului împrumutat........ 96
5.4. Costul global al finanțării......................................................... 100
BAZELE MANAGEMENTULUI
FINANCIAR
NOTE DE CURS