Aparat de Sudura Mig Mag Gys Starmig 182 Sudare Mig Mag 1155 PDF

SUDAREA MIG/MAG
NOTIUNI DE BAZA
© Timisoara, reprezentanta producatorului de echipamente de sudare

1
CUPRINS
Diferite procedee de sudare in mediu protector ............................................................... 3
Istoria sudarii MIG/MAG .................................................................................................. 4
Principiul sudarii MIG/MAG.............................................................................................. 5
Componenta unei instalatii de sudare MIG/MAG............................................................. 6
Variante constructive .................................................................................................... 6
Surse de curent pentru sudarea MIG/MAG ..................................................................... 7
Dispozitivul de avans al sarmei .................................................................................... 9
Pistoletul de sudare .................................................................................................... 10
Caracteristica statica a sursei de curent MIG/MAG ....................................................... 11
Caracteristica arcului electric ......................................................................................... 12
Punctul de lucru ............................................................................................................. 12
Instalatii MIG/MAG cu reglare in trepte .......................................................................... 14
Principiul sursei de curent MIG/MAG cu reglare in trepte ........................................... 14
Transformator cu comutator de tensiune .................................................................... 14
Redresor ..................................................................................................................... 14
Bobina de inductanta .................................................................................................. 15
Principiul sudarii in curent pulsat ................................................................................... 16
Surse de curent pentru sudarea in curent pulsat ........................................................... 18
Sisteme cu circuit de comanda cu bucla inchisa. ....................................................... 18
Principiul functionarii a unei surse de curent cu invertor ............................................. 18
Gaze de protectie .......................................................................................................... 18
Reglarea debitului gazului de protectie ....................................................................... 20
Pozitii de sudare ............................................................................................................ 21
Tipuri de arc electrice .................................................................................................... 21
Transferul materialului de adaos ................................................................................ 21
Manuirea pistoletului de sudare ..................................................................................... 23
Sarma – electrod ........................................................................................................... 24
Sarma tubulara ........................................................................................................... 25
Rata de depunere .......................................................................................................... 25
Tipuri de rosturi la sudare .............................................................................................. 27
Defecte la sudare .......................................................................................................... 27
Defecte la sudare datorate gazului de protectie necorespunzator .............................. 27
Defecte de topire ........................................................................................................ 28
Siguranta locului de munca ........................................................................................... 30
Pericole datorate zgomotului si radatiei optice ........................................................... 30
Cauzele si efectele ale radiatiei optice – radiatia ultravioleta...................................... 30
Pericole datorate circuitelor electrice .......................................................................... 31
Masuri de protectie ..................................................................................................... 31
Echipament de protectie si primul ajutor ..................................................................... 31
Este interzis a transmite sau a copia aceasta documentatie sau a exploata comercial
sau comunica continutul acesteia.
Orice incalcare acestei interdictii, va face raspunzator si va obliga la plata de daune.
Textul si figurile corespund stadiului tehnic la tiparire.

2
Diferite procedee de sudare in mediu protector
Sudarea in mediu protector este termenul generic pentru toate procedeele de sudare, la
care baia de sudare si metalul ce se transfera in aceasta, sunt protejate cu un gaz de
protectie impotriva actiunii atmodsferei. Arcul electric arde vizibil intre electrod si piesa.
Procedeele de sudare in mediu de gaz protector pot fi clasificate in functie de tipul

electrodului, a gazului de protectie si a arcului electric utilizat.
O prima clasificare se poate face dupa tipul electrodului. Astfel, procedeele pot fi
impartite in procedee cu electrod nefuzibil si procedee cu electrod fuzibil.
Electrodul nefuzibil – sau „permanent” – este fabricat din wolfram, de aceea acest
procedeu se numeste sudare in mediu de gaz protector cu electrod nefuzibil – in
engleza gas tungsten-arc (GTA) welding.
In cazul sudarii cu electrod fuzibil acesta este in acelasi timp si unul din polii arcului
electric si material de adaos. Are aceeasi compozitie chimica sau foarte apropiata de
cea a materialului de baza. Acest procedeu se numeste sudare in mediu de gaz
protector cu electrod fuzibil – in engleza gas metal-arc (GMA) welding.
Aceste doua categorii se pot diferentia dupa gazul de protectie utilizat.
La procedeul de sudare in mediu de gaz protector cu electrod nefuzibil se folosesc gaze

inerte sau nobile. Termenul "inert" provine din limba greaca si inseamna “indiferent’’ sau
„lent in reactii”. Dintre gazele nobile disponibile, la sudarea in mediu de gaz protector
inert cu electrod nefuzibil (WIG) se foloseste in principal argon sau heliu, sau
amestecuri ale acestora.
La sudarea in mediu de gaz protector cu electrod fuzibil se folosesc atat gaze inerte, cat
si gaze active. De accea, se face deosebirea dintre sudarea in mediu de gaz protector
inert cu electrod fuzibil (MIG) si sudarea in mediu de gaz protector activ cu electrod
fuzibil (MAG).
O alta distinctie se face in functie de tipul de gaz de protectie utilizat - intre sudarea
MAGM, unde se utilizeaza amestecuri de gaze pe baza de argon cu adaos de
componente active, cum ar fi CO2 si O2 (cunoscuta si ca GMMA = “gas-mixture metal-
arc” welding) si sudarea MAGC, unde se utilizeaza dioxid de carbon CO2 tehnic
(cunoscuta si ca GMA-CO2).

3
Istoria sudarii MIG/MAG
Procedeul de sudare MIG/MAG a inceput sa se dezvolte incepand cu anul 1947, cand
pe piata din SUA au aparut primele instalatii destinate acestui procedeu. Pe atunci se
numea sudare S.I.G.M.A, care era prescurtarea de la
„Shielded Inert Gas Metal Arc”
(poate fi echivalata cu sudarea MIG).
In anul 1952, inginerii rusi au folosit pentru prima data CO2 (dioxid de carbon) la sudare,
astfel a luat nastere procedeul cunoscut astazi ca si sudarea MAG. In scurt timp, acest
procedeu s-a raspandit cu repeziciune in Europa vestica pentru sudarea otelurilor
nealiate si slab aliate.
Totusi, odata cu scaderea pretului la argon in anii `60, a inceput sa se utilizeze si

amestecuri de gaze, iar utilizarea acestora s-a extins tot mai mult de-a lungul anilor. In
prezent este posibila sudarea MIG/MAG la standarde de calitate superioare si cu
productivitate ridicata.
In decursul ultimilor ani, sudarea MIG/MAG a castigat o importanta tot mai mare, nu
doar pentru sudarea otelurilor de constructii nealiate si slab aliate, ci si pentru sudarea
aluminiului si a otelurilor inalt aliate – datorita tehnologiei arcului electric pulsat.
Datorita caracteristicilor speciale, cum ar fi: rata ridicata de depunere, patrundere

adanca, rentabilitate mare, manevrare usoara, mecanizare completa etc., sudarea
MIG/MAG ofera multe avantaje fata de alte procedee de sudare.

4
Principiul sudarii MIG/MAG
Arcul electric arde intre un electrod care se topeste (si care este in acelasi timp material
de adaos de sudare) si piesa de sudat. Gazul de protectie este fie inert (MIG – de ex.
argon, heliu si amestecuri ale acestora), fie activ (MAG CO2, sau amestercuri Ar cu
CO2, si/sau O2) .
Se pot folosi si amestecuri de gaze cu 2, 3 sau 4 componente, ca de ex. dioxid de

carbon, argon, heliu si oxigen. De asemenea, se poate folosi chiar si dioxid de carbon
pur.
Schita prezinta principiul procedeului. Sarma – electrod vine de la bobina si este

condusa prin rolele de antrenare la duza de curent. In marea majoritate a cazurilor polul
pozitiv este la sarma. Capatul liber al sarmei este scurt, astfel incat se pot utiliza
intensitati ridicate de curent, cu toate ca electrodul este subtire.
Gazul de protectie iese dintr-o duza de gaz, care inconjoara electrodul concentric si
protejeaza arcul electric de actiunea atmosferei.

5
Componenta unei instalatii de sudare MIG/MAG
1. Sursa de curent de sudare

2. Dispozitivul de avans la sarmei
3. Pachetul de furtune de legatura
4. Pistoletul de sudare manuala
5. Sistemul de racire
6. Butelia de gaz
Variante constructive
Sistem compact
 dispozitivul de avans al sarmei este incorporat in
sursa de sudura
 distanta de la sursa la locul de munca este limitata
de lungimea pistoletui
 sarma este impinsa
Sistem cu derulator separat

6
 dispozitivul de avans al sarmei este exterior sursei
de sudura
 distanta de la sursa la locul de munca este data de
lungimea pachetului de furtune dintra sursa si DAS si
de lungimea pistoletui
 sarma este impinsa
Sistem Push-Pull
 sarma este trasa si impinsa
 lungimea pistoletului poate fi mult mai mare
 exista si in varianta compacta si in varianta cu
derulator separat
Surse de curent pentru sudarea MIG/MAG

Doar surse de curent continuu sunt utilizate la sudarea MIG/MAG, cu polul puls la
sarma - electrod (in care se folosesc sarme tubulare, la anumite tipuri de sarme este
necesar ca polul negativ sa fie la sarma).
Sursa de curent trebuie sa permita o reglare fina, pentru a permite obtinerea unui set
parametri optimi pe intregul domeniu de. In cazul unei instalatii cu reglaj in trepte, pasul
trebuie sa fie adaptat domeniului de curent corespunzator instalatiei(de ex. 18 – 36
trepte la o instalatie de 300A). In cazul surselor de curent mai sofisticate (cum ar fi
sursele de curent cu invertor), puterea poate fi reglata continuu (adica, fara trepte) cu
ajutorul unui potentiometru.
La alegerea unei instalatii de sudare in mediu de gaz protector este important ca sursa
de curent sa aiba o putere de iesire suficienta. Pe placuta indicatoare sunt prezentate
datele tehnice ale instalatiei.
Durata activa (DA) a unei surse de curent este data in procente. In mod normal, pe
placuta indicatoare este data intensitatea permisa a curentului si tensiunea
corespunzatoare pentru o durata activa de 100% si respectiv 60%. La interpretarea
informatiilor trebuie tinut cont de durata ciclului care poate fi 5 sau 10 min si de
temperatura mediului ambiant care poate fi 25° sau 40° C. La susele FRONIUS
informatiile se refera la o durata a ciclului de 10 min. la o temperatura a mediului
inconjurator de 40°C.
Sursa de curent a carei placuta indicatoare indica 450A poate fi utilizata 100% la 360 A.
7
Tipul de protectie al carcasei instalatiei de sudare este dat printr-o combinatie de litere
si cifre, de ex.: IP 23.
Literele IP provin de la „International Protection” si indica tipul de protectie. Prima cifra

indica protectia impotriva atingerii accidentale si patrunderii corpurilor straine, iar a doua
cifra indica protectia impotriva patrunderii apei.
Protectie impotriva contactului electric IP 2x’ (nu patrund obiecte straine cu Φ≥12,5 mm)

8
Testul de stropire cu apa IP x3 (apa care cade la un unghi mai mic de 60° nu patrunde)
Dispozitivul de avans al sarmei

Pentru un proces de sudare de calitate, un factor esential il constitue alimentarea
constanta si cu viteza uniforma cu sarma de sudare.
Motoarele utilizate la dispozitivele de avans sarma sunt motoare in curent continuu fie
cu stator bobinat fie cu cu magnet permanent (cele cu magnet permanent sunt mai des
folosite) sau motoare cu rotor disc. Aceste motoare se caracterizeaza printr-o
durabilitate ridicata.
In practica, se folosesc sisteme de antrenare cu 2 si 4 role. Sistemele cu 4 role prezinta

avantajul ca asigura alimentarea fara probleme chiar si in cazul in care se folosesc
aliaje de aluminiu sau sarme tubulare.
Viteza de avans a sarmei trebuie sa fie reglabila intre 1 si aprox. 22 m/min. (La
aparatele pentru sudarea MAG de productivitate ridicata, trebuie sa fie posibile viteze
de avans de pana la 30 m/min.)
Alimentarea corespunzatoare cu sarma este generata de diferite elemente ale

sistemului de alimentare
 Presiunea de apasare a rolelor de avans trebuie astfel reglata, incat sarma -
electrod sa nu se deformeze si/sau exfolieze, si totusi sa garanteze alimentarea
ireprosabila cu sarma.
 Trebuie sa se utilizeze role de avans cu canal corespunzator diametrului sarmei.
 Diferite materialele de adaos necesita role de antrenare cu forme diferite ale
canalului:

9
Canal trapezoidal, neted:
 Fe
 CrNi
 sarme pline din otel nealiat, slab aliat sau inalt aliat
Canelura semicirculara, neteda:

 Aluminiu si aliajele sale
 CuSi3
 sarme din bronz
Canelura semicirculara, striata (randalinata):

 sarme tubulare din diferite aliaje
Pistoletul de sudare
Este componenta instalatiei de sudare cu care lucreaza efectiv operatorul sudor, din
aces motiv poate fi definit ca „interfata” cu instalatia de sudare. Multe defecte si erori
aparute in timpul sudarii sunt cauzate de pistoletul de sudare. Manuirea cu grija a
pistoletului garanteaza o functionare sigura a instalatiei de sudare si reduce costurile de
exploatare.
O distinctie fundamentala exista intre pistolete de sudare manuale si cele mecanizate.

Pentru cabluri ale pistoletelor de pana la aprox. 4,5m, sarmele sunt impinse, iar pentru
lungimi mai mari ale cablurilor de legatura se utilizeaza pistolete Push-Pull.
In cazul pistoletelor de sudare manuala, se face distinctie intre pistoletele cu racire cu

gaz si cele cu racire cu lichid de racire. In functie de domeniul curentului de sudare si de
durata activa, se alege tipul de racire necesar. Pentru intensitati de curent de peste
300 A re recomanda utilizarea pistoletelor de sudare racite cu lichid de racire (pentru
o durata de viata mai mare, si un necesar mai mic de consumabile).
La sudarea cu arc electric pulsat, se folosesc in marea majoritate a cazurilor pistolete

de sudare racite cu lichid de racire.

10
Caracteristica statica a sursei de curent MIG/MAG
La sudarea MIG/MAG se folosesc surse de curent cu caracteristica de tensiune
constanta (usor cazatoare).
La instalatiile cu reglaj in trepte, caracteristica sursei de sudare poate fi selectata
printr-un comutator in trepte grosiere si/sau fine. La sursele de curent cu reglare
continua, caracteristica se regleaza automat prin intermediul unui potentiometru
pentru puterea de sudare.
Caracteristica statica este caracteristica de incarcare a unei instalatii de sudare

(inregistrata punct cu punct, in stare stationara, in diagrama curent – tensiune), care
rezulta atunci cand reglajele instalatiei raman neschimbate, dar se modifica sarcina
rezistiva ohmica.
Caracteristica statica este inclusa intre caracteristica statica minima (treapta de

comutare cea mai joasa) si cea maxima (treapta de comutare cea mai inalta).
Diagrama tensiune / curent
T
e Domeniul arcului electric
n
s
i 16
u
13
n
e 10
a
7
U
4
Intensitatea curentului I

11
Caracteristica arcului electric
Prin „caracteristica arcului electric” se intelege linia trasata in diagrama curent -
tensiune (diagrama U-I), prin unirea unui numar mare de valori ale curentului si a
tensiunii corespunzatoare. Fiecare punct al caracteristicii arcului electric este inregistrat
la aceeasi lungime a arcului electric, chiar daca puterea obtinuta difera. Aceasta
inseamna ca o caracteristica a arcului electric este determinata experimental.
Domeniul caracteristicii arcului electric

Caracteristicile arcului electric obtinute pentru diferite lungimi ale arcului electric se vor
afla intotdeauna intr-un domeniu al caracteristicilor arcului electric, care este limitat de
caracteristica pentru arcul electric cel mai scurt si de cea pentru arcul electric cel mai
lung.
Domeniul hasurat este valabil doar pentru un material de adaos, un diametru de sarma
si un tip de gaz de protectie.
Caracteristica arcului
T electric
e
n Domeniul caracteristicii
s arcului electric
i
u
n  = Punct de lucru
e
a Lungimea arcului electric
lung
U
mediu
scurt
Intensitatea curentului I (viteza de avans sarma)
Punctul de lucru
Punctul de lucru reprezinta punctul de intersectie al caracteristicii statice presetate
(setarea instalatiei) cu caracteristica domeniului corespunzator al caracteristicii arcului
electric.
Caracteristica arcului electric cu care se intersecteaza caracteristica statica presetata
depinde de viteza de avans a sarmei.
Punctul de lucru defineste lungimea arcului electric, viteza de avans a sarmei, rata de
depunere (in kg/h) si – prin extensie – chiar si adancimea patrunderii si marimea baii
topite.
Diagrama ilustreaza modul in care punctul de lucru se modifica

12
in domeniul arcului electric la modificarea tensiunii (instalatie cu reglaj in trepte) sau a
vitezei de avans sarma.

13
Instalatii MIG/MAG cu reglare in trepte
Principiul sursei de curent MIG/MAG cu reglare in trepte
Transformator cu comutator de tensiune

Transformatorul converteste tensiunea inalta a retelei (400 V) intr-o tensiune mai joasa
(max. 100V), la un o intensitate a curentului de mult mai mare.
Transformatorul este format dintr-un miez de fier si 2 bobine (bobina primara si
bobina secundara). Diferenta dintre numarul diferit de spire stabileste raportul dintre
tensiunea de intrare si cea de iesire. Cu ajutorul comutatorul de tensiune, se poate
regla tensiunea de iesire, prin diferite racorduri la bobina primara.
Redresor
Redresorul are sarcina de a transforma curentul alternativ monofazat sau trifazat in
curent continuu rectificat, necesar pentru sudarea MIG/MAG. Transformarea se face
printr-un montaj corespunzator de diode.
Diodele sunt elemente semiconductoare, a caror rezistenta electrica depinde de directia

curentului. In directia de curgere, curentul electric este lasat sa treaca (rezistenta
electrica tinde spre 0), in timp ce in directia opusa, trecerea curentului electric este
blocata (rezistenta electrica tinde spre infinit).

14
Bobina de inductanta
Bobina de inductanta are sarcina de a atenua varfurile intensitatii curentului. Efectul

acestei atenuari este reducerea stropilor si imbunatatirea stabilitatii arcului electric.
Bobina de inductanta este construita din spire de sarma izolate in jurul unui miez de fier.
Campul magnetic generat contracareaza fluctuatiile puternice si are un efect atenuator.

15
Principiul sudarii in curent pulsat
Sursa de curent cu tranzistori in circuitul primar - cu invertor
Caracteristica surselor de curent cu invertor este aceea ca transformatorul de sudare
poate fi aranjat abia dupa transistorul de comutare. Motivul pentru aceasta este faptul
ca greutatea si volumele transformatoarelor, depind de frecventa la care lucreaza
acestea.
Legatura dintre volumele si frecventele de lucru ale unui transformator la o anumita

putere de iesire.
Sursele de curent cu invertor beneficiaza de avantajul acestei corelatii intre volum si

frecventa. Din aceasta cauza sursele de curent cu invertor au o greutate si dimensiune
mica, fara a pierde din acesta cauza din putere. Astfel ele sunt usor de transportat.
Acest lucru este important pentru utilizarea lor pe santiere. Apoi datorita volumului lor
mic invertoarele pot fi amplasate pe suprafete mici.
Un alt avantaj este gradul ridicat de eficienta electrica (pana la 90%).

Pentru a putea fi utilizata o frecventa inalta, trebuie ca tensiunea alternativa a retelei sa
fie redresata. De aici si denumirea de sursa de curent cu invertor (a transforma – a
converti). Tensiunea existenta va fi transformata intr-o frecventa inalta cu comutatorul
cu transistori. Tensiunea de iesire a transformatorului va fi in cele din urma inca odata
redresata.
Sudarea in impulsuri se utilizeaza tot mai mult la o multime de materiale ( materiale

nealiate si slab aliate, oteluri inalt aliate cat si la aliaje pe baza de nichel)
Avantaje:
Sudare fara stropi sau cu stropi extrem de putini cu stropi putini in intregul domeniu de
viteza de avans a sarmei
Nu exista zona arcului tranzitoriu
Extinderea domeniului de lucru (pot fi sudate materile pana la o grosime de 0,8 mm)
Controlul patrunderii
Posibilitatea sudarii tablelor subtiri cu sarme de diametru mai mare

16
Tabla de Aluminiu groasa de 0,8 mm sudata cu sarma cu diametru 1,2 mm
Dezavantaje:
Preturi de achizitie mai ridicate.
Sudarea in impulsuri se caracterizeaza printr-o topire, stabila si lipsita de stropi sau cu

stropi foarte putini, a materialui de adaos. Diagrama curentului de sudare la sudarea in
impulsuri are 2 faze caracteristice:
Faza curentului de baza cu un curent principal IG. In aceasta faza procesul de sudare
are doar atata energie pentru ca arcul sa arda stabil si pentru ca atat capatul sarmei
electrod cat si suprafata piesei sa fie preincalzite.
Faza de impuls care dureaza timpul tp cu un curent de impuls Ip . Pe durata curentului

de puls se topeste si se desprinde din materialul de adaos o picatura de metal, egala in
diametru cu diametrul sarmei electrod. Premisa pentru aceasta este un gaz de protectie
care contine 80% gaz inert (de ex. 82/18 argon/CO2 ).

17
Surse de curent pentru sudarea in curent pulsat
Sisteme cu circuit de comanda cu bucla inchisa.
Odata cu dezvoltarea electronicii si utilizarii ei tot mai mult in technologia costructiei
echipamentelor de sudare uu fost dezvoltate asa numite sisteme de reglare in bucla
inchisa, care mentin curentul si tensiunea de sudare constanta fara ca acesti parametri
sa depinda de modificarea tensiunii retelei si a lungimii cablului de alimentare.
Elementul principal in schema constructiva il reperezinta bucla de reglare in circuit

inchis cu senzori pentru curentul si tensiunea de sudare.
Schema de conexiuni a unei surse de curent cu invertor
Valorile reale din procesul de sudare vor fi permanent comparate cu valorile prescrise
pentru parmetrii de sudare cu ajutorul unui microprocesor, iar abaterile vor fi corectate
instananeu. Aceasta constuie premisa principala pentru reproductibilitatea rezultatelor
sudarii.
Un alt avantaj al surselor de sudare cu invertor este si faptul ca tipul transformatorului

si/sau al droselului de iesire nu influenteaza caracteristicile de sudare.
Aceste aspecte deschid de fapt posibilitati nelimitate de a influenta calitatea procesulu

de sudare chiar din proiectarea si constructia echipamentului de sudare.
Principiul functionarii a unei surse de curent cu invertor

Tensiunea retelei de curent alternativ trifazat de 400 V va fi mai intai redresata.
Printr-un comutator cu transistori rapid aceasta tensiune continua va fi “maruntita”
(conectata si deconectata) cu o frecventa de ex. de 100kHz (de 100.000 ori intr-o
secunda). Dupa transformator rezulta tensiunea de lucru dorita, care va fi redresata si
transmisa la bornele de iesire. Un regulator electronic ajusteaza caracteristica sursei de
curent la procedeul de sudare preselectat.
Gaze de protectie
Gazul de protectie trebuie selectat in functie de material si de specificul aplicatiei.
Compozitia si calitatea gazului de protectie influenteaza:
 Starea arcului electric
 Transferul materialului de adaos
 Rata de depunere
 Forma baii de sudare
 Adancimea patrunderii
18
 Compozitia chimica a baii de sudare
 Caracteristicile mecanice ale cordonului sudat.
Gazul de protectie protejeaza baia de sudare impotriva

actiunii aerului, influenteaza procesele ce au loc in
arcul electric, desprinderea picaturilor de material
topit si forma cusaturii sudate.
Gazele de protectie nu au miros, culoare si gust. Nu sunt
otravitoare, dar pot sa ia locul aerului.
Se deosebesc urmatoarele tipuri de gaze de protectie:

Gaze de protectie inerte
Gaze de protectie active
(gaze nobile)
Gaze de protectie Argon (Ar) Dioxid de carbon
Amestecuri de gaze Argon+Heliu (He) Argon + Dioxid de carbon
Argon + Oxigen
Argon + Dioxid de carbon +
Oxigen
Materiale Sudarea nemetalelor Sudarea otelurilor
Procedeul MSG Sudarea MIG (gaz inert) Sudare MAG (gaz activ)
Procedeu
Comportare Clasificare – fig.
DIN 1910 Materiale
chimica din DIN EN 439
Partea 4
MIG Inert I1 Toate metalele in afara de oteluri
(131) I2 Aluminiu, cupru
I3 Aluminiu, cupru
MAGM Slab M 11 Oteluri inoxidabile si inalt aliate
(135) oxidante M 12 Oteluri inoxidabile si inalt aliate
M 13 Oteluri slab aliate
M 21 Oteluri nealiate si slab aliate, sarme tubulare
M 22 Oteluri nealiate si slab aliate
M 23 Oteluri nealiate, slab aliate si inoxidabile
M 31 Oteluri nealiate si slab aliate
Puternic M 32 Oteluri nealiate si slab aliate
oxidante M 33 Oteluri nealiate
MAGC C Oteluri nealiate, oteluri slab aliate (cu
(135) restrictii), sarme tubulare

19
Clasificarea gazelor de protectie coform EN 439
SIMBOLIZARE COMPONENTA IN % VOLUMICE
Clasif. PROCEDEU OBS.
Gr’p Oxidant Inert Reducator Inactiv
fig.
CO2 O2 Ar He H2 N2
1)2)
R 1 Rest 1 la 15 TIG, sudare Reducator
2 15 la 35 cu plasma,
protectie la
radacina,
taiere cu
plasma
I 1 100 MIG, TIG, Inert
1)2)
2 Rest 100 sudare cu
1)2)
3 Rest 20 la 80 plasma,
protectie la
radacina
1)2)
M1 1 > 0 la 5 Rest > 0 la 5 Slab
1)2)
2 > 0 la 5 Rest oxidant
1)2)
3 > 0 la 3 Rest
1)2)
4 > 0 la 5 > 0 la 3 Rest
1)2)
M2 1 > 5 la 25 Rest
1)2)
2 > 3 la 10 Rest
1)2) MAG
3 > 5 la 25 > 0 la 8 Rest
1)2)
M3 1 > 25 la 50 Rest
1)2)
2 > 10 la 15 Rest
1)2)
3 > 5 la 50 > 8 la 15 Rest
C 1 100 Puternic
2 Rest > 0 la 30 oxidant
F 1 1 la 30 Rest protectie la Reducator
radacina
1)
Se aplica doar la amestecurile de gaze cu continut egal sau mai mare de heliu.
2)
Argonul poate fi inlocuit pana la 95% cu heliu.
Reglarea debitului gazului de protectie

Alimentarea cu gaz de protectie se face fie din o butelie sau baterii de butelii fie din
stocator. Indiferent de modalitatea de stocare a gazului este necesara in prima faza
reducerea presiuniii de la presiunea de stocare la presiunea de lucru, si apoi reglarea
debitului de gaz.
Dupa elementul de reglare al debitului, gazul ajunge prin furtunul de legatura la

elctrovalva care comanda deschiderea si inchiderea gazului din sistemul de avans
sarma. Mai departe gazul de protectie este condus prin pachetul de furtune al
pistoletului de sudare, pina virful acestuia, in diuza de gaz.
O formula a lui Faust spune ca debitul gazului de protectie exprimat in l/min, trebuie fie
de 10 -12 ori diametrul sarmei exprimat in mm.
De exemplu: Φsarma = 1,2 mm sarma rezulta un debit de gaz cuprins intre 12-14 l/min.
In practica se recomanda verificarea periodica a debitului de gaz chiar la diuza de gaz a

pistoletului de sudare.

20
Pozitii de sudare
Tipuri de arc electrice

Transferul materialului de adaos
In functie de densitatea curentului, de puterea arcului electric si de gazele de protectie
utilizate se pot distinge tipuri diferite de transfer al materialului, care se caracterizeaza
fiecare printr-un tip special al arcului electric.

21
Tipul arcului electricPrescurtare Marimea stropilor Trecerea materialului
Arc electric scurt k Stropi fin Doar in scurt-circuit,
uniform
Arc electric ü De la stropi fini Partial in scurt-circuit, si
intermediar pana la stropi mari partial fara scurt-circuit
neuniform
Arc electric tip spray s Stropi fini si super- Fara scurt-circuit,
fini uniform, prin pulverizare
Arc electric globular l Stropi mari Neuniform in scurt-
circuit, partial fara scurt-
circuit
Arc electric pulsat P Reglabil Fara scurt-circuit,
uniform
(Clasificare conform DIN 1910, partea 4)
Tipul de arc electric utilizat se alege in functie de grosimea tablei si de specificul

aplicatiei. Transferul materialului poate fi imbunatatit, in special la arcul scurt si cel
pulsat, prin proiectarea si constructia surselor de curent cu tranzistori (invertor).
Acest lucru este posibil datorita vitezei ridicate de reactie a sursei de curent cu invertor.

22
Aceste date se refera la un amestec de gaz format din 82% argon si 18% CO2
Manuirea pistoletului de sudare

Chiar daca nu se modifica setarile instalatiei (tensiune si viteza de avans a sarmei),
orientarea pistoletului fata de directia de sudare influenteaza procesul de sudare si
forma cordonului de sudura. Se deosebesc 3 pozitii pentru pistoletul de sudare:
 Neutru Pistoletul de sudare este tinut vertical fata de

directia de deplasare
Directia de sudare

23
 Tras Pistoletul de sudare „impinge baia de sudare”
Directia de sudare
 Tras Pistoletul de sudare „trage baia de sudare”
Directia de sudare
Sarma – electrod
Exista 2 tipuri principale de sarma-
electrod:
Sarme pline:
Sarme tubulare:
Diametrul sarmei-electrod:
Diametrul nominal in mm 0,8 0,9 1,0 1,2 1,4 1,6 2,0 2,4
Sarma plina x x x x x x x
Sarma tubulara x x x x x x
Diametrul sarmei trebuie ales in functie de aplicatia
specifica. Exemplu:
Grosimea piesei 0,8 0,9 1,0 1,2 1,4 1,6 2,0 2,4
1 mm x x x x
7 mm x x
15 mm x x x
Denumirea „SG2” a fost schimbata conform standardului

24
european EN 440, iar acum este se numeste G3 Si 1.
Sarma tubulara
Pana la o anumita limita, miezul unei sarme tubulare are aceeasi functie ca si invelisul
unui electrod:
 Formarea zgurii
 Introducerea de elemente de aliere in baia de sudare
 Protectia baii fierbinti de actiunea coroziva a mediului
Domenii de utilizare:
 Pentru oteluri inalt aliate
 Santiere navale
 Sudarea in pozitie
Rata de depunere
Rata de depunere creste cu scaderea diametrului sarmei (pentru o intensitate constanta
a curentului), deoarece sarma cu diametru mai mic are o rezistenta electrica mai mare.
Factorul decisiv pentru rata de depunere este viteza de avans a sarmei. Rata de
depunere este exprimata in kg/h sau g/min.
Formula:
viteza de avans sarma m/min x greutatea sarmei g/m x 60

 kg/h
1000
De ex.:
12 m/min x 8,9 g/m (1,2mm diam.) x 60

 6,4 kg/h
1000

25
Pentru sarma de 1,2 mm exista o regula foarte simpla care aproximeaza destul de bine
rata de depunere:
viteza de avans sarma [m/min]

 rata de depunere [kg/h]
2

26
Tipuri de rosturi la sudare
Cand se alege tipul arcului electric, trebuie sa se tina seama si de rostul la sudare al
aplicatiei. Tipul imbinarii (adica pozitia relativa a sudurii) si forma rostului rezulta din
tipul cordonului sudat.
Cusaturile de colt (7) sunt imbinari de sudare la care piesele sunt perpendiculare una
pe alta in doua plane.
Cusatura cap In cap (1-6) este considerata ca fiind imbinarea de sudare la care piesele
de imbinat se afla in acelasi plan.
Defecte la sudare
Defecte la sudare datorate gazului de protectie necorespunzator
Insuficient gaz de protectie in baia de sudare duce la reactii intre aer si baie de sudare
si la cusaturi sudate cu pori cu stabilitate insuficienta.
Defect:
Curentul de aer (de ex. pe
santier) perturba
acoperirea gazului de
protectie
Consecinte:
Gaz de protectie insuficient,
formarea porilor in cusatura sudata

27
Defecte de topire
Doar arcul electric (nu baia de sudare) are suficienta energie pentru a topi suprafata de
imbinat si de a realiza o imbinare stabila. Pentru a evita defectele de topire, trebuie ca
imbinarea de sudat sa fie pregatita si prelucrata corespunzator.
Se pot face urmatoarele greseli:
Unghiul de deschidere e prea mic

Corect: 40° pana la 60°
Inaltimea radacinii e prea mare

Deschiderea radacinii e prea mare
Abaterea de la aliniere e prea mare
Suprasudarea cordoanelor puternic ranforsate

Corect: inainte de suprasudare, cordonul de
radacina trenuie sudat astfel incat sa aibe forma
corespunzatoare
Defect de topire la legare cand se sudeaza cu

putere scazuta a arcului electric; punctul de legare
nu este polizat; nu este sudat cu suficienta
suprapunere
Corect: se polizeaza capatul cordonului, se
amorseaza inainte de capatul cordonului si se
continua sudarea
Defecte de topire pot aparea cand arcul electric nu atinge marginile rostului sau stratul
depus anterior, deoarece baia de sudare fuga inainte.

28
Viteza de sudare este prea Sudare in pozitia PG (vertical „Impindere” excesiva a unghiului
scazuta sau rata de depunere descendent). Rata de depunere pistoletului.
este prea mare. A nu se efectua trebuie limitata. A nu se suda
cordoane de sudura excesiv de prea incet!
groase!
In cazul in care pozitia pistoletului este incorecta, arcul electric topeste doar o margine a
rostului de sudare. Acest fapt poate conduce la defecte de topire si, prin aceasta, la
imbinari instabile.
Pistoletul nu este tinut pe Pistoletul este prea inclinat spre o margine Pozitie incorecta a
mijloc. a rostului de sudare. pistoletului datorata
accesului restrictionat.

29
Siguranta locului de munca
La sudare trebuie sa se tina seama de urmatoarele pericole:
 incedii datorate imprastierii scanteilor
 materiale nocive
 zgomot
 radatie optica
 soc electric
 manipulare incorecta
Pericole datorate zgomotului si radatiei optice

Unele procedee si Arcul electric si baia
aparate de sudare de sudare provoaca
produc nivele pericole datorita
ridicate de gomot. radiatiei optice.
Intensitatea acustica peste 85dB(A) poate Caldura Lumina Raze ultraviolete

conduce la perturbari de auz. De Ochii: opacitate orbire fulgerare
asemenea, zgomotul dauneaza si Piele: ardere ardere
sistemul nervos la omului.
Masuri de protectie Masuri de protectie

 Selectarea unor procedee care sa faca  Ochelari de sudura conform
un zgomot cat mai mic posibil standardelor (DIN EN 169)
 Izolarea acustica a sursei de zgomot  Scut de protectie
 Peste 85dB(A), protectie personala de  Masca de protectie
auz
Cauzele si efectele ale radiatiei optice – radiatia ultravioleta

Arcul elecxtric si baia de sudare emit radiatie vizibila si invizibila. Intensitatea acestor
radiatii depinde de:
 Energia liniara
 Dimensiunea arcului electric
 Temperatura arcului electric
 Distributia temperaturii
Efecte:
Radiatia ultravioleta este cea mai periculoasa pentru ochi.
“Fulgerarea” sudorului poate produce dureri de ochi, lacrimare, fobie de lumina si
umflarea ploapelor. Conjunctiva ochilor si in unele cazuri si cornea sunt atinse.

30
Pericole datorate circuitelor electrice
1. Racord de retea defect (de ex. priza este scoasa / racord slabit)
2. Sursa de curent defecta (lipseste comutatorul sau capacul)
3. Cablu de curent, respectiv furtunul de legatura sunt defecte
4. Sarma-electrod
5. Clema de masa defecta
6. Cablu de retur a curentului de sudare defect
Toate lucrarile de intretinere trebuie efectuate pe surse de curent deconectate, cu toate

componentele descarcate electric, de catre persoane calificate pentru aceasta!
Masuri de protectie:
 Reparatiile la racordurile de retea defecte sau la sursele defecte trebuie facute doar
de un electricean specialist.
 Lucrarile de intretinere cat si reparatile simple trebuie efectuate doar de un sudor
calificat.
Echipament de protectie si primul ajutor

La lucrarile de sudare trebuie sa purtati imbracaminte care acopera corpul suficient si
care nu sunt murdarite cu materiale inflambile sau usor inflamabile.
N.B.: Fara imbracaminte din fibre usor fuzibile, cum sunt nylonul sau perlonul!
Chiar daca urmati instructiunile de protectie se poate intampla sa aiba loc mici
accidente. De accea fiecare trebuie a fie informat despre masurile speciale de la locul
accidentului pentru acordarea primului ajutor!

31

Aparat de Sudura Mig Mag Gys Starmig 182 Sudare Mig Mag 1155 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Aparat de Sudura Mig Mag Gys Starmig 182 Sudare Mig Mag 1155 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SUDAREA MIG/MAG

© Timisoara, reprezentanta producatorului de echipamente de sudare

© Timisoara, reprezentanta producatorului de echipamente de sudare

Procedeele de sudare in mediu de gaz protector pot fi clasificate in functie de tipul

Aceste doua categorii se pot diferentia dupa gazul de protectie utilizat.

La procedeul de sudare in mediu de gaz protector cu electrod nefuzibil se folosesc gaze

© Timisoara, reprezentanta producatorului de echipamente de sudare

Totusi, odata cu scaderea pretului la argon in anii `60, a inceput sa se utilizeze si

Datorita caracteristicilor speciale, cum ar fi: rata ridicata de depunere, patrundere

© Timisoara, reprezentanta producatorului de echipamente de sudare

Se pot folosi si amestecuri de gaze cu 2, 3 sau 4 componente, ca de ex. dioxid de

Schita prezinta principiul procedeului. Sarma – electrod vine de la bobina si este

© Timisoara, reprezentanta producatorului de echipamente de sudare

1. Sursa de curent de sudare

Sistem cu derulator separat

© Timisoara, reprezentanta producatorului de echipamente de sudare

Surse de curent pentru sudarea MIG/MAG

Literele IP provin de la „International Protection” si indica tipul de protectie. Prima cifra

© Timisoara, reprezentanta producatorului de echipamente de sudare

Dispozitivul de avans al sarmei

In practica, se folosesc sisteme de antrenare cu 2 si 4 role. Sistemele cu 4 role prezinta

Alimentarea corespunzatoare cu sarma este generata de diferite elemente ale

© Timisoara, reprezentanta producatorului de echipamente de sudare

Canelura semicirculara, neteda:

Canelura semicirculara, striata (randalinata):

O distinctie fundamentala exista intre pistolete de sudare manuale si cele mecanizate.

In cazul pistoletelor de sudare manuala, se face distinctie intre pistoletele cu racire cu

La sudarea cu arc electric pulsat, se folosesc in marea majoritate a cazurilor pistolete

© Timisoara, reprezentanta producatorului de echipamente de sudare

Caracteristica statica este caracteristica de incarcare a unei instalatii de sudare

Caracteristica statica este inclusa intre caracteristica statica minima (treapta de

Diagrama tensiune / curent

© Timisoara, reprezentanta producatorului de echipamente de sudare

Domeniul caracteristicii arcului electric

Intensitatea curentului I (viteza de avans sarma)

Diagrama ilustreaza modul in care punctul de lucru se modifica

© Timisoara, reprezentanta producatorului de echipamente de sudare

Transformator cu comutator de tensiune

Diodele sunt elemente semiconductoare, a caror rezistenta electrica depinde de directia

© Timisoara, reprezentanta producatorului de echipamente de sudare

Bobina de inductanta are sarcina de a atenua varfurile intensitatii curentului. Efectul

© Timisoara, reprezentanta producatorului de echipamente de sudare

Legatura dintre volumele si frecventele de lucru ale unui transformator la o anumita

Sursele de curent cu invertor beneficiaza de avantajul acestei corelatii intre volum si

Un alt avantaj este gradul ridicat de eficienta electrica (pana la 90%).

Sudarea in impulsuri se utilizeaza tot mai mult la o multime de materiale ( materiale

© Timisoara, reprezentanta producatorului de echipamente de sudare

Sudarea in impulsuri se caracterizeaza printr-o topire, stabila si lipsita de stropi sau cu

Faza de impuls care dureaza timpul tp cu un curent de impuls Ip . Pe durata curentului

© Timisoara, reprezentanta producatorului de echipamente de sudare

Elementul principal in schema constructiva il reperezinta bucla de reglare in circuit

Schema de conexiuni a unei surse de curent cu invertor

Un alt avantaj al surselor de sudare cu invertor este si faptul ca tipul transformatorului

Aceste aspecte deschid de fapt posibilitati nelimitate de a influenta calitatea procesulu

Principiul functionarii a unei surse de curent cu invertor

Gazul de protectie protejeaza baia de sudare impotriva

Se deosebesc urmatoarele tipuri de gaze de protectie:

© Timisoara, reprezentanta producatorului de echipamente de sudare

Reglarea debitului gazului de protectie

Dupa elementul de reglare al debitului, gazul ajunge prin furtunul de legatura la

In practica se recomanda verificarea periodica a debitului de gaz chiar la diuza de gaz a

© Timisoara, reprezentanta producatorului de echipamente de sudare

Tipuri de arc electrice