UNIVERSITATEA ,,ALEXANDRU IOAN CUZA” IAȘI

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI

Specializarea: PEDAGOGIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR ȘI PREȘCOLAR

-LITERATURA ROMÂNĂ-

-POSTMODERNISM-

Studentă: Andreea-Roxana ȘTEFĂNOAIA

ANUL 2, GRUPA 1

IAȘI, 2020

1
UNIVERSITATEA ,,ALEXANDRU IOAN CUZA” IAȘI
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI
Specializarea: PEDAGOGIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR ȘI PREȘCOLAR

POSTMODERNISM

Postmodernismul reprezintă, din punct de vedere cultural, epoca în care trăim, lumea
contemporană, fiind simultan cu apariția societății de consum. După cum vă puteți da seama
numai după denumire, postmodernismul vine în descendența modernității, prefixul <<post>>
însemnând atât o relație temporală de succesiune, cât și una de reacție, de despărțire de mai
vechea stare de lucruri și viziune asupra lumii.

1. SCURT ISTORIC

Termenul de postmodernism a fost utilizat la început sporadic și întâmplător de

Federico de Onis în antologia sa poetică din 1934. O primă utilizare remarcabilă a
termenului, chiar dacă nu în sensul de astăzi, îi aparține lui Arnold Toynbee. Pentru el
postmodernism înseamnă ,,iraționalitate, anarhie și o nedeterminare amenințătoare”.
Toynbee spune că termenul de postmodern are o accepţiune negativă, fiind echivalentă cu
termenii de anarhie, de perioadă tulbure, de iraţionalitate, ameninţare, nesiguranţă.
Postmodernul se prezintă ca o noţiune sumbră, cvasiapocaliptică, sugerând forţe obscure,
demonice, care, dacă s-ar dezlănţui complet, ar putea dărâma structurile însele ale civilizaţiei
moderne occidentale. (Toynbee, 1997)

2. TERMENUL DE POSTMODERNISM ȘI TRĂSĂTURILE

POSTMODERNISMULUI

Postmodernismul este un curent litarar care se manifestă între anii 70-80 și reprezintă
o reacție împotriva modernismului și a abstractizării în creație pe care o propune acesta.

TRĂSĂTURI

 Relaxarea standardelor estetice și artistice;

 Recuperarea ironică și parodică a trecutului, a fenomenelor de cultură ale
predecesorilor;
 Literatura postmodernistă utilizează citatul, aluzia, reciclarea formelor literare vechi;
 Cultivă imprecizia și indeterminarea sensului;
 Pentru postmoderni, literartura este un labirint textual de posibilități, de timpuri
paralele, de epoci trecute și viitoare alternative;

2
UNIVERSITATEA ,,ALEXANDRU IOAN CUZA” IAȘI
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI
Specializarea: PEDAGOGIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR ȘI PREȘCOLAR

 Hibridizarea, fragmentarea, colajul, reciclarea și pastișarea unor vechi motive, teme și

formule estetice;
 Ironia, ludicul, experimentul;
 Se estompează granițele tradiționale dintre genuri și specii literare.
 Autoironia, parodia, plăcerea jocului;

Ca fenomen artistic, filosofic și chiar social, postmodernismul înclină spre formele

deschise, provizorii, este un discurs al ironiei și al fragmentelor, implicând arta și
științele, marea cultură și cultura populară, partea și integralul.

3. REPREZENTANȚI

America- Paul AUSTER, Thomas Ruggles PYNCHON

Anglia- Julian Patrick BARMES, John FOWLES

În literatura română, postmodernismul este revendicat de generația ’80: Mircea

Cărtărescu ( romanul: Orbitor), Mircea Nedelciu (proză: Zmeura de câmpie), Simona Popescu
( romanul: Exuvii; poezie: Xilofonul).

Printrele prime cărți reprezentative pentru postmodernismul românesc se află romanul

Femeia în roșu scris de Adriana Babeți, Mircea Mihăieș și Mircea Nedelciu. Aceștia au
debutat în anii ’80 și au încercat să impună un alt mod de a face literatură. S-a remarcat pe
bună dreptate că, în România acelor ani, nu exista o societate de consum care să ofere
fundalul postmodernității, deci să permită introducerea noilor criterii relaxate, hedoniste și în
receptarea literaturii, fiind vorba prin urmare de un ,,postmodernism fără postmodernism”.

4.Levantul, de Mircea Cărtărescu

Levantul de Mircea Cărtărescu apare pentru întâia oară în 1990 și este un past poem, în
fapt o epopee istorică postmodernistă, alcătuită canonic din doisprezece cânturi.

După aprecierea autorului, Levantul aparține esteticii postmoderniste prin faltul că este
,,o piatră funerară peste poezia românească”. De asemenea, opera aparține
postmodernismului prin utilizarea elementelor specific acestei etici literare. Dintre acestea
putem aminti tehnica interxtualității, prin trimiteri la diverse momente, opere și personalități
ale istoriei poeziei si ale literaturii românești.

3
UNIVERSITATEA ,,ALEXANDRU IOAN CUZA” IAȘI
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI
Specializarea: PEDAGOGIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR ȘI PREȘCOLAR

Un alt procedeu postmodernist utilizat de Mircea Cărtărescu în Levantul este spiritul

ludic- ,,Jocul de-a literature pare mai important lui Cărtărescu însuși decât orice altceva. El
este un autor conștient de procedeele întrebuințate.”

Biografismul reprezintă o altă tehnică postmodernistă care se regăsește în Levantul. În

cântul al nouălea, autorul descrie în mod explicit, cu majuscule, următoarea afirmație, pe care
o și încadrează într-un dreptunghi, separând-o de restul textului: ,,EU, MIRCEA
CĂRTĂRESCU, AM SCRIS L E V A N T U L ÎNTR-UN MOMENT GREU AL VIEȚII MELE,
LA VÂRSTA DE TREIZECI ȘI UNU DE ANI, CÂND NEMAICREZÂND ÎN POEZIE (TOATĂ
VIAȚA MEA DE PÂNĂ ATUNCI) ȘI ÎN REALITATEA LUMII ȘI ÎN DESTINUL MEU ÎN
ACEASTĂ LUME, M-AM HOTĂRÂT SĂ ÎMI OCUP TIMPUL CLOCIND O ILUZIE”.

Un alt procedeu postmodernist important, așa cum observă Nicolae Manolescu, ,,este
stăpânirea mai multor registre ale limbii, jocul lingvistic ca atare.”

Epopeea Levantul de Mircea Cărtărescu aparține postmodernismului, având ca

trăsături: utilizarea tehnicii interxtualității, spiritul ludic, biografismul,caracterul hibrid
realizat prin utilizarea mijloacelor specifice altor arte, folosirea mai multor registre lingvistice.

5. De ce iubim femeile de Mircea Cărtărescu

De ce iubim femeile scris de Mircea Cărtărescu este un roman postmodernist. Cartea a

fost publicată de Editura Humanitas, București, în anul 2004, iar până în anul 2015 a fost
reeditată de mai multe ori.

Tema principală a cărții este iubirea reală sau imaginară, iubirea la debut, iubirea-
pasiune, iubirea tragică, fiecare capitol oferindu-i o altfel de perspectivă și însemnătate.

Această carte e compusă din douăzeci de povestiri, în care autorul relatează din
perspectiva lui, a bărbatului, de ce iubește femeia. Naratorul principal este un Mircea care se
contopește pe alocuri cu autorul, dar se diferențiază de acesta.

Iubirea, la debutul ei în viața autorului, o descrie începând de la primele sale experiențe.

Poveștile se leagă între ele prin descrierea femeilor pe care Mircea le-a cunoscut pe tot
parcursul vieții sale. De când avea 3 ani până la maturitatea sentimentală, în postura soțului
iubitor, autorul descrie cu lux de amănunte experiențele sentimentale și emoționale provocate
de această ființă special. Autorul descrie minuțios atât calitățile cât și defectele femeilor cu
care s-a intersectat pe tot parcursul vieții și care i-au dăruit felurite trăiri.

4
UNIVERSITATEA ,,ALEXANDRU IOAN CUZA” IAȘI
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI
Specializarea: PEDAGOGIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR ȘI PREȘCOLAR

La începutul fiecărei povestiri vorbește despre ,,ea” așa cum este, abia pe parcurs o
transformă în zâna poveștii lui: ,,e limpede că și adulții au nevoie de povești. Numai că zânele
lor și-au scurtat rochiile, și-au tăiat părul care le ajungeau cândva la călcâie și au învățat să fie
femei, ceea ce e mult mai complicat și mai periculos decât meseria de zână.

Romanul este structurat pe capitole cu titluri sugestive a celor douăzeci de povestiri,

care sunt în mod cu totul unic încununate de ultimul capitol al cărții, cel care oferă răspunsul
la eterna întrebare ,,De ce iubim femeile”. Este întrebarea pe care și-o pun bărbații, și la care
întotdeauna sunt mai multe răspunsuri decât putem presupune, de aceea Mircea Cărtărescu își
finisează capodopera enumerând calitățile, însușirile și deprinderile pentru care bărbații le
iubesc și care rămân a fi înfinite.

https://www.youtube.com/watch?v=YTrQ33Ec9vk

5. BIBLIOGRAFIE
Călinescu, Matei, Cinci fețe ale modernității (Modernism, avangardă, decadență,
kitsch, postmodernism), traducere de Tatiana Pătrulescu şi Radu Ţurcanu, Iași, Editura
Polirom, 2017;
Anghelescu, Mircea; Ionescu, Cristina; Lazărescu, Gheorghe, Dicţionar de termeni
literari, Bucureşti, Garamond, 1995;
Hobjilă, Angelica, Literatura română, în volumul pentru specializarea „Pedagogia
Învăţământului Primar şi Preşcolar”, ID, anul I, semestrul II, Iaşi, Editura Universităţii
"Alexandru Ioan Cuza", 2017
Ţugui, Grigore, Curentele literare, Iași, Editura Universității „Al. I. Cuza”, 2011

5
UNIVERSITATEA ,,ALEXANDRU IOAN CUZA” IAȘI
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI
Specializarea: PEDAGOGIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR ȘI PREȘCOLAR

https://dindragostepentrucarti.wordpress.com/2015/12/03/de-ce-iubim-femeile-de-
mircea-cartarescu-recenzie/ accesat la data de 30/10/2020
http://recenziibune.blogspot.com/2014/03/de-ce-iubim-femeile-de-mircea-
cartarescu.html accesat la data de 30/10/2020

6
UNIVERSITATEA ,,ALEXANDRU IOAN CUZA” IAȘI
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI
Specializarea: PEDAGOGIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR ȘI PREȘCOLAR

APLICAȚIE

1. Completați ciorchinele cu trăsături definitorii ale postmodernismului.

7
 UNIVERSITATEA ,,ALEXANDRU IOAN CUZA” IAȘI
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI
Specializarea: PEDAGOGIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR ȘI PREȘCOLAR

POSTMODERNISM

*aluzia, reciclarea *prezenta spiritului ludic *jocul lingvistic

formelor literare vechi

*autoironia, parodia *trecerea de la proza

autoreflexiva

*prezenta tehnicii
interxtualității