Viziunea istoricilor despre romanitatea românilor ( XIII )

Începând cu secolul al XIII – lea î.Hr. în Europa aveau să pătrundă indoeuropenii care prin asimilarea
populațiilor găsite vor forma grupele de popoare europene : grecii , tracii și popoarele germanice.

Tracii : în sec. VIII suferă o diviziune în funcție de adunare și astfel apar :

-tracii sudici : moesii (bulgarii) , illirii (croații) , besii (sârbii)

-tracii nordici : getodacii

Getodacii sunt denumiți geți de către greci și daci de către romani și vor fi organizați în uniuni de
triburi până în sec. I î.Hr. și în regat începând cu Burebista (81- 44 î.Hr.) și Decebal (87- 106 d.Hr.) .

Dacia a intrat în conflict cu imperiul Roman și în urma a 2 războaie (101 – 102 și 105 – 106) devine
provincie romană.

Procesul de ROMANIZARE definește ca fiind un proces lingvistic , complex și de durată prin care
imperiul Roman a impus noilor provincii limba latină dar și obiceiuri , tradiții și cultura romană.

Procesul de Romanizare s-a realizat rin 2 tipuri de facturi :

1. Principali : armata și administrația.

2. Secundari : coloniști, veterani, urbanism, viață economică , drept, religie, învățământ, artă și
cultură.

Procesul de Romanizare din Dacia a avut 3 etape :

1. Preromanizarea : secolul I î. Hr. până la 106 d.Hr. când există contacte între Dacia și cultura
Romană.

2. Romanizarea propriu-zisă : din 106 d.Hr. până în 271 d.Hr. (retragerea aureliană).

3. Postromanizarea : între 271 d.Hr. și 602 d.Hr.

În aceste condiții procesul de Romanizare determină formarea limbii și a poporului român , proces
care se numește etnogeneză.

Limba și poporul român sunt de origine neolatină alături de francezi, italieni, spanioli și portughezi.

Limba poporului român s-a format până în sec. al IX- lea fiind de origine latină și are drept
componente :

- componenta latină (stratul) : 60 % din fondul principal d cvinte.

- componenta slavă (adstratul) : 20 %

- componenta dacică (substratul) : 10 % (160 - 170 de cuvinte de origine veche)

- alte influențe (arabe, turcești, mongole, grecești.germane) : 10 %

 Au existat evenimente în istoria românilor care vor determina elaborarea unor teorii despre
formarea limbii și a poporului român despre locul unde s-au format, când s-au format și latinitatea
românească.

După Unirea lui Mihai Viteazul de la 1600, românii din Transilvania își recapătă o serie de drepturi
civile și politice și le pierd după 1601 după ce acesta a fost asasinat.

După anul 1601 românii vor dori să lupte pentru drepturile civile și politice în Transilvania motiv
pentru care apar anumiți cronicari și istoriografi care contestăromanitatea românilor in spațiul Nord
Dunărean.

În sec. al XVII –lea primul care își impune teoria imagionistă v-a fi Franz Sulzer care folosindu-se de
o lucrare din antichitate (a lui Eutropius) , afirmă că limba și poporul român s-au format în spațiul de
la sud de Dunăre între sec. 3 – 13 de unde vor migra în nordul Dunării în sec. al 13 – lea.

Eutropius afirmă că Dacia a fost pustiită de bărbați în urma razboaielor Daco-Romane motiv pentru
care sunt aduși coloniști din toată lumea romană în Dacia.