PROIECT DIDACTIC DE LECTIE

DATA

CLASA VIII

PROFESOR – Isar Constantin

OBIECTUL - GEOGRAFIA ROMANIEI

EDITURA - ALL

SUBIECTUL LECTIEI – LACURILE , APELE SUBTERANE SI IZVOARELE

TIPUL LECTIEI - de predare- invatare, insusire de cunostinte noi

COMPETENTE GENERALE
1. Utilizarea limbajului specific în prezentarea şi explicarea realităţii geografice
3. Transferarea unor elemente din matematică ştiinţe şi tehnologie în studierea mediului terestru
4. Raportarea realităţii geografice la un suport cartografic şi grafic
7. Dobândirea unor deprinderi şi tehnici de lucru pentru pregătirea permanentă

COMETENTE SPECIFICE
1.1 Identificarea termenilor geografici în texte diferite
1.2. Definirea, în cuvinte proprii, a sensului termenilor geografici de bază
3.2 Explicarea fenomenelor şi proceselor specifice mediului înconjurător din ţara noastră
4.4. Localizarea unor elemente din realitate pe reprezentări cartografice
7.1 Aplicarea cunoştinţelor şi deprinderilor învăţate

OBIECTIVE OPERATIONALE. La sfarsitul lectiei toti elevii vor fi capabili :

O1 – sa numeasca principalele tipuri genetice de lacuri din tara noastra .

O2 - sa clasifice lacurile dupa urmatoarele criterii:- originea cuvetei in care sunt situate , unitatea
geografica in care se afla utilizand harta din manual
O3- sa perceapa legatura dintre formele de relief, clima si lacuri .
O4 - sa clasifice apele subterane utilizand textul din manual
O5 – sa aprecieze calitatea apelor utilizate in scop terapeutic si importanta lacurilor antropice
STRATEGII DIDACTICE - dirijata, cognitiva, euristica

METODE SI PROCEDEE - expunerea si explicatia, conversatia, comparatia, lucru cu

harta si manualul

MATERIALUL DIDACTIC - Harta fizica a Romaniei, , atlasele scolare, manualul

MATERIAL BIBLIOGRAFIC - manualul “ Geografia Romaniei ” cls. VIII, autor Gr. Posea
***Tratatul de geografie al ROMÂNIEI,vol I,Ed. Academiei
R.S.R.,1983;Petre Gâştescu,Lacurile Terrei, Ed. Albatros, 1979
 DESFASURAREA LECTIEI

Ob. Dozare Momente Activ. de predare - invatare Strategii Evaluare

Opert. le lectiei Actv. prof. Actv. elevilor didactic
e
1’ Organiz. - verif. prezentei Pregatirea caietelor si Observar Atentiona
clasei elevilor a docum. scolare ea re
- aranj. materialului Aprecieri
necesar lectiei

10’ Verif. Adreseaza interogatii Asculta, analizeaza, Dialogul Analiza

orala a de control privitoare la gandesc si formuleaza raspunsur
cunostint. continuturile predade si raspunsurile asteptate, ilor,
din lectia invatate anterior fiind indrumati de stimulare
anter. cu -De unde izvoraste Dunarea prof. a elevilor
titlul ? si
“Raurile Care sunt sectoarele - definesc noţiunea de evaluarea
Dunării de pe teritoriul bazin hidrografic
interioare României ?
rezultatel
” prin - Arătaţi-le la hartă! or
- enumeră şi prezintă la
intreb. - Ce este un bazin invatarii
hartă râurile din grupele
scurte hidrografic ?
de vest, sud, est şi din
- Cum sunt grupate râurile
din ţara noastră ? Dobrogea
- Care sunt râurile din
grupa de vest ?
- De cine sunt colectate
aceste râuri ?
- Arătaţi-le hartă aceste
râuri !
- Care sunt râurile colectate
direct de Dunăre ?
- Arătaţi-le la hartă !
- Care sunt râurile din
grupa de est şi cele din
Dobrogea?
- Prezentaţi-le la harta !
1’ – 2’ Pregatire Profesorul prezinta Noteaza titlul lectiei in Convers Observar
a etapele pe care le caiete atia ea
apercepti doreste sa le parcurga euristica comporta
va pe durata lectiei mentului
Noteaza pe tabla titlul elevilor,
lectiei - Lacurile stimulare
a
participar
ii elevilor
la
formulare
a
raspunsul
ui
20’ – 25‘ Dirijarea Profesorul prezinta Elevii asculta, noteaza Descope Provoaca
O1 predarii - suprafata pe care o Elevii analizeaza harta rirea participar
 invatarii ocupa lacurile in si numesc principalele ea tuturor
Romania tipuri de lacuri din tara elevilor
Si definitia lacurilor noastra dand exemple Observar si ii
Profesorul le cere ea determin
elevilor sa numeasca a sa
principalele tipuri dialoghez
genetice de lacuri e
utilizand harta din
manual
- Prezintă clasificarea - Citesc notiunile Convers
O2 lacurilor după originea expuse in manual spre atia
chiuvetei şi modul analiza.
formare a lor cerandule - Reflecteaza
elevilor sa le indentifice - Sub indrumarea Idem
pe harta prof., elevii explica
- lagunele maritime, notiunile sesizate, le
- limanele maritime mentioneaza si aplica Descope
TAŞAUL, MANGALIA, in alte situatii rirea
TECHIRGHIOL cunostintele invatate.
- limanele fluviatil –
SNAGOV,
CĂLDĂRUŞANI, Lucru cu
- lacuri în crovuri – manualu
MOVILA MIRESEI, l si harta
Profesorul ii intreaba pe Elevii reflecteaza si Provoaca
O3 elevi daca se poate raspund sub participar
realiza o corespondenta indrumarea ea tuturor
intre relief, clima si profesorului Idem elevilor
lacuri si ii
- lacuri formate în determin
doline – se întâlnesc în a sa
zonele carstice din Munţii dialoghez
Bihor – VĂRĂŞOAIA şi e, sa se
Podişul Mehedinţi –
autoevalu
ZĂTON,
- lacuri formate pe
eze sau
masive de sare – sa
TELEGA, SLĂNIC, evalueze
COŞTIUI, URSU,etc raspunsur
ile date
de alti
colegi.
O4 Analizati textul din
manual si realizati o
classificare a apelor
subterane
3’ - 4‘ Atingerea Explicati ce importanta Reanalizeaza, Exercitii Stimulare
feed- au lacurile pentru om si sintetizeaza. geografi a
backului mediul natural ce participar
ii
elevilor,
analiza
 raspunsur
ilor si
evaluarea
prin note.
10’ Asigurare Profesorul le cere Selecteaza Interogat Evaluare
O5 a si elevilor sa numeasca informatiile pentru iile de a finala
intensific cateva izvoare minerale completarea schitei si control
area cu caracter terapeutic formularea corecta a si
retentiei Ce importanta au raspunsurilor. dialogul.
si lacurile antropice ?
transferul
ui
cunostint
elor
1’ - 2‘ Precizare Comunica sugestiile si
a continuturile ce vor fi Asculta si notezape Convers
activitatil parcurse spre studiu. caiet tema pentru atia
or pe Se comunica tema acasa .
care pentru acasa
elevii le
vor Realizaţi un tabel cu
desfasura lacurile din judeţul
acasa Suceava, respectând
clasificarea prezentată în
lecţia de astăzi.
SCHEMA LECTIEI
Schema lectiei se va intocmi la tabla

LACURILE , APELE SUBTERANE SI IZVOARELE

-caracteristici generale-
2 Sunt suprefete depresionare ocupate permanent cu apa.
3 In Romania sunt cca. 3500 lacuri ce reprezinta cca. 1 % din suprefata tarii.
4 Au suprafete variabile, cel mai intins fiind complexul lacustru Razim-Sinoe (cca. 700 km 2).
5 Cele mai multe lacuri au apa dulce, dar sunt si lacuri cu apa sarata si namol folosit in
tratament (Lacul Sarat, Amara, Techirghiol, etc.), cu vegetatie si fauna specifica.
6 Prezinta importanta pentru alimentarea cu apa a populatiei, in industrie, agricultura,
tratament, navigatie, prevenirea inundatiilor, turism, sport, etc..
7 Se intalnesc in toate formele de relief, avand origini diferite.
8 Dupa localizarea geografica se impart in lacuri: de munte, de deal, de campie, din lunca si
Delta Dunarii, de pe tarmul marii.

Lacurile de munte
Dupa modul de formare deosebim :
Lacuri glaciare, formate prin acumularea apelor din ploi sau topirea zapezilor in
depresiunile create de ghetari: Bucura (cel mai intins) si Zanoaga (cel mai adanc) in Muntii
Retezat, Galcescu in Muntii Parang, Capra, Podragu, Iezer, Balea in Muntii Fagaras, Lala in Muntii
Rodnei.
Lacuri in crater vulcanic, formate prin acumularea apei in craterul unui vulcan stins:
Sfanta Ana din Muntii Ciomatu Mare.
Lacuri de baraj natural, formate prin stavilirea cursului unei ape in urma alunecarilor de
teren: Lacul Rosu in bazinul superior al Bicazului.
Lacuri formate in masivele de sare (ocnele de sare parasite): Costiui si Ocna Sugatag in
Depresiunea Maramuresului.
Lacuri formate in tinuturile calcaroase (in doline): Varasoaia si Ighiu in Muntii Apuseni.
Lacuri de baraj antropic (de acumulare) create de om pentru alimentarea cu apa a
hidrocentralelor: pe Bistrita (Izvorul Muntelui si alte trei in aval), pe Buzau (Siriu), pe Teleajen
(Maneciu), pe Ialomita (Scropoasa si Bolboci), pe Arges (Vidraru si alte trei mai mici), pe Olt,
Sadu, Lotru (Vidra), Sebes, Raul Mare (Gura Apei), Cerna, Motru, Tismana, Dunarea (Portile de
Fier I), Barzava (Valiug), Somesul Mic (Fantanele si Tarnita), Crisul Repede.

Lacuri de deal
Dupa modul de formare deosebim :
1 lacuri formate in masive de sare: Ursu de la Sovata, Ocna Sibiului, Ocna Mures,
Turda, Ocna Dejului, Ocnele Mari, Slanic, Telega ;
2 lacuri formate in tinuturi calcaroase: Ponoare;
3 iazuri si helesteie amenajate pentru retinerea apei in perioadele secetoase si
piscicultura in Campia Transilvaniei si Campia Moldovei (Dracsani);
4 lacuri de acumulare pe Bistrita, Siret, Prut (Stanca – Costesti), Ialomita (Pucioasa),
Arges, Olt, Jiu (lacul Ceauru), Dunare (Portile de Fier I).

Lacuri de campie
Dupa modul de formare deosebim :
 lacuri sarate sau cu apa dulce formate in mici depresiuni (crovuri) din Campia de Vest
si Campia Baraganului. Unele au apa sarata datorita evaporarii apelor freatice in perioada calda si
secetoasa (Movila Miresei, Amara, Lacul Sarat);
  limane fluviatile formate prin bararea unor afluenti mici cu aluviunile raului principal la
varsarea in acesta: in Campia Romana (Snagov, Caldarusani, Balta Alba, Mostistea);
 lacuri formate intre sirurile de dune din Campia Olteniei si Campia de Vest;
 iazuri si helesteie amenajate pentru retinerea apei in perioadele secetoase si
piscicultura (in Campia Ramana si Campia de Vest) ;
 lacurile din apropierea capitalei amenajate de om pe raul Colentina pentru agrement
(Herastrau, Floreasca, Baneasa, Pantelimon, Tei) ;
 lacuri de acumulare construite pentru alimentarea cu apa a hidrocentralelor situate pe
Olt in aval de Slatina.

Lacuri din lunca si delta Dunarii

Dupa modul de formare deosebim:
1 limane fluviatile care s-au format prin bararea cu aluviuni a unor afluenti mici ai Dunarii
(Oltina, Bugeac) ;
2 balti in Lunca Dunarii (Bistret, Suhaia, Brates) ;
3 din Delta Dunarii: Matita, Gorgova, Fortuna, Lumina, Dranov, Merhei, Rosu ;
4 lacuri de acumulare: Ostrovu Mare pe Dunare.

Lacuri de pe tarmul marii

2 limane maritime formate prin bararea gurilor de varsare ale unor rauri, cu praguri de
nisip depuse de mare: Babadag, Tasaul, Agigea, Techirghiol, Tatlageac, Mangalia ;
3 lagune maritime formate prin inchiderea partiala cu cordoane de nisip a unor golfuri, de
curentii marini: Complexul lagunar Razim (Razim, Golovita, Smeica , Sinoe) si laguna Siutghiol.

Ape subterane si izvoarele

- ape freatice – se află situate spre suprafaţă în stratele de roci sedimentare, cu precădere în terasele
râurilor.În zonele deluroase sunt influenţate de structura geologică şi sunt mineralizate,
- apele de adâncime – se acumulează sub stratele de roci sedimentare şi se reciclează într-un interval de
timp mai lung. În vestul ţării ele au un caracter termal.
- izvoarele – apar în locul unde apele subterane apar la suprafaţă, în mod natural sau prin intermediul
forajelor. Izvoarele care au o concentraţie mare de minerale se numesc izvoare minerale , apar în zonele unde
au existat
erupţii vulcanice ( aureola mofetică) VATRA DORNEI, BORSEC, TUŞNAD.

FISA DE LUCRU
- Prezentaţi o definiţie a lacului !
- Cum s-au format lacurile glaciare ?
- Ce origine au lacurile din zona montană înaltă ?
- În ce scop au fost realizate lacurile antropice ?
- Daţi exemplu de câteva lacuri antropice pe care le cunoaşteţi.