UNIVERSITATEA ‘’ALEXANDRU IOAN CUZA’’ din IAȘI

FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR

Studiu de caz
Compania American International Group

Coordonator: Studenți:
Prof.univ.dr. Marius Alin Andrieș Tomulescu Bianca – Ioana

Iași
2020
Cuprins
1. CONTEXT…………………………………………………………………………………….. 3
2. CAUZE………………………………………………………………………………………... 4
3. EVOLUȚIE…………………………………………………………………………................. 5
4. EFECTE………………………………………………………………………………….......... 6
5. LECȚII ÎNVĂȚATE…………………………………………………………………………... 7
BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………………………. 8

2
1. CONTEXT

American International Group, Inc. (AIG) este una dintre cele mai mari companii
americane de asigurări, o societate de tip holding pentru o rețea internațională de filiale, care
furnizează servicii de asigurare, respectiv financiare. Are sediul central în American
International Building din New York City, iar activitatea sa operează în peste 130 de țări.
Veniturile însumate au clasat-o ca cea de-a 18-a companie globală în anul 2000, conform
listei anuale a revistei Forbes.

AIG își are originile în Shanghai, unde americanul Cornelius Vander Starr a înființat
American Asiatic Underwriters (1919). Ulterior, aceasta s-a extins la nivel internațional, iar
în anul 1939, aceasta și-a mutat sediul central în New York City. În anul 1967, denumirea s-a
preschimbat în American International Group, iar în 1984 a fost listată la Bursa de Valori
New York Stock Exchange. Corporația a fost afectată de marea criză financiară din anul
2008, dar a reușit să se redreseze cu ajutorul Rezervei Federale a Statelor Unite.

Se considera că AIG, ce se număra printre liderii mondiali la acel moment, este prea
puternică încât să fie afectată de o criză economică (“too big to fail”). Societatea se baza pe
valorile imobiliare care aveau un rating de credit AAA și pe contractele de asigurare
încheiate cu diverse instituții, respectiv pe fondurile mutuale, speculative și de pensii.
Instrumentele financiare care au supus pericolului compania au fost swap-urile pe riscul de
credit, care aveau un rating foarte scăzut, dar pentru care AIG a încheiat un număr foarte
mare de contracte de asigurare. Odată cu fluctuațiile pieței, AIG datora garanțiile partenerilor
săi, însă numai dacă modificările de pe piață depășeau o anumită valoare sau dacă scădea
ratingul de credit al companiei.

Astfel, în momentul în care AIG a fost redus la un rating AA-, datoriile neplătite
trebuiau efectuate integral, ceea ce s-a reflectat direct asupra băncilor de investiții, care erau
responsabile cu garantarea datoriilor asigurate de către AIG.

3
2. CAUZE

Declanșarea crizei a fost determinată în cadrul unei divizii a societății, AIG

Financial Products (AIGFP), la Londra, ce a dus la căderea unui pilon important al
capitalismului american. Mult timp, această divizie a încheiat contracte de asigurare care
au adus surplusuri la veniturile totale ale AIG, dar care puteau crea pagube pe termen
lung.
Această divizie a AIG din Londra avea ca obiect de activitate gestionarea noului
instrument financiar, CDO (collaterized debt obligation), apreciat de către băncile de
investiții, dar și de către alte instituții financiare. Acest instrument financiar colecta active
care generau fluxuri de numerar, cum ar fi credite ipotecare, obligațiuni și alte tipuri de
datorii în contul băncilor de investiții, clasate după nivelul riscului de credit asumat de
societatea investitoare.
Pentru a face față unui posibil pericol și pentru a oferi o asigurare acestor CDO,
AIG Financial Products a apelat la un produs financiar de încredere, respectiv contractele
swap pe riscul de credite (Credit Default Swaps - CDS). Pentru o perioadă cca. 5 ani,
acest demers a însușit un real succes, cu o creștere semnificativă de peste 3 mld UDS, iar
plata acestei asigurări ar fi fost încă anticipată.
American International Group, având la cel moment un rating AAA, nu considera
posibilă producerea riscului pe care îl asigura și că n-ar fi fost necesară acoperirea
acestuia. Deși băncile ofereau posibilitatea de accesare a împrumuturilor în pași foarte
simpli, cu rate ajustabile pentru creditele ipotecare și plăți anticipate foarte scăzute.
Aceste împrumuturi facile se numeau credite ipotecare subprime, incluse în pachetele
CDO asigurate de către AIG.
Greșeala a fost vânzarea acestor contracte de asigurare pentru aceste CDO-uri,
care aveau un credit rating foarte scăzut. Inițial, acestea au produs câștiguri imense, însă
în anul 2007, când s-au produs fluctuații ale pieței, iar ratele creditelor ipotecare au
început să crească, clienții acestor credite erau inapți în a remunera ratele lunare, iar din
acest punct a început colapsul CDO-urilor și, implicit, al AIG.

4
3. EVOLUȚIE

American International Group a adus un aport imens economiei globale, iar

Rezerva Federală a Statelor Unite (FED) a ajutat compania într-un procent de 80%,
pentru a depăși situația de criză din anul 2008. FED considera că falimentul AIG ar
deturna întreaga economie globală, deoarece toate băncile și companiile de asigurări
aveau depozite și contracte încheiate cu AIG.
La o zi după ce Trezoreria SUA a afirmat că nu va mai oferi nici un plan de
salvare companiilor în dificultate, a fost nevoită să ajute compania AIG. I-a acordat
acesteia un credit în valoare de 85 miliarde USD, în schimbul a 80% din capitalurile
proprii ale firmei. Acest credit avea scadența peste doi ani, cu rata LIBOR de 8,5
procente, însă pe parcurs valorile din contract au fost schimbate, creditul ajungând la
valoarea de 150 miliarde USD.
Redresarea a fost susținută și din eforturile proprii ale companiei, prin vânzarea a
unui număr de 13 active proprii, ce valorau 28, 3 miliarde USD. În total, AIG a primit o
asistență financiară în valoare de 182 miliarde USD.
În urma crizei, s-a lansat o ofertă publică imensă, în cadrul căreia s-au vândut
acțiuni de 8, 7 miliarde dolari, cu un preț de emisiune de 29 USD pe acțiune. După
aceasta, rolul statului la aportul la capital s-a diminuat la 77 %.
În anul 2011, a mai apărut o ofertă publică din partea International Lease Finance
Corporation, de 100 miliarde USD, care a contribuit într-o anumită măsură la recuperarea
prestigiului corporației. Iar în 2012, Rezerva Federală a vândut acțiunile AIG, obținând
un profit de 22 miliarde USD, un rezultat fără precedent.

5
4. EFECTE

După ce s-a declanșat criza financiară asupra companiei AIG, s-a remarcat, în
primul rând, ajutorul oferit din partea Băncii Centrale a Statelor Unite. Colapsul s-a
produs inevitabil, iar în data de 15 septembrie 2008, AIG a rămas fără bani. În aceeași zi,
cea mai veche și importantă bancă din America, Lehman Brothers, a fost forțată să
falimenteze. După acestea, Guvernul a decis să acționeze, deoarece prin proporțiile
companiei AIG și ale legăturilor sale externe, putea afecta întreaga economie globală.
Rezerva Federală i-a acordat un împrumut de aprox. 150 mld UDS, în schimbul a
80% din capitalul social al corporației. Ulterior, s-a schimbat conducerea AIG, fiind
instalat un nou CEO, pe un salariu de 1 dolar, care să soluționeze hazardul creat.
Guvernul a vândut o parte din acțiuni, la preț subevaluat, încasând cca. 5 mld USD și a
rămas acționar majoritar al AIG, cu 55% din capitalul acesteia. Odată cu intervenția
Guvernului, investitorii AIG au semnalat pierderi de până la 90% din sumele investite.
Contractele swap pe riscul de credit au fost principalele instrumente financiare,
care au adus pierderi în valoare de 30 miliarde USD, urmate de creditele ipotecare, ce au
însumat deficite de până la 21 miliare USD.
După redresarea situației de criză, American International Group urmărea să
răscumpere din acțiunile Guvernului, pentru a deveni din nou o societate independentă
din punct de vedere financiar. Astfel, cu fonduri din active și alte operațiuni vândute din
Asia, a plătit 3 miliarde USD pentru răscumpărarea a unui procent de 60% din acțiuni,
urmând să crească valoarea de piață a acestora, pentru a înregistra profit.
AIG și-a redus la mai puțin de jumătate numărul angajaților, pentru a putea
rămâne profitabilă. Curând, aceasta a mai redus din varietatea produselor și serviciilor de
asigurare, punând accentul în special pe asigurarea de accidente, respectiv asigurarea de
proprietate, care se regăsesc la nivel global. Iar în SUA, se concentrează pe asigurarea de
viață și a fondurilor de pensii.

6
 5. LECȚII INVĂȚATE

În primul rând, este remarcabil faptul că Guvernul are o putere economică impresionantă,
reflectată în dimensiunea considerabilă a resurselor financiare, precum și în faptul că acesta
deține proprietatea de a emite monedă, dar și de a deține active pe o perioadă nedeterminată de
timp. Guvernul a fost singura instituție în măsură să salveze compania AIG când a fost afectată
de criză în anul 2008 și a dus lipsă de lichidități. În timp ce alți investitori, care, de obicei,
urmăresc să cumpere companiile aflate în criză la prețuri foarte mici și să obțină profit de pe
urma lor, nu au avut curaj să sprijine compania, deoarece era vorba de un risc foarte mare.
Rezerva Federală ar fi fost singura sursă de echilibrare a situației și, în același timp, de salvare a
economiei.

În al doilea rând, este important de analizat faptul că investitorii s-au bazat pe faptul că
societatea ar fi prea puternică (“too big to fail”), încât să fie supusă unei crize economice. Astfel,
s-au hazardat în încheierea unor contracte cu instrumente financiare subevaluate, care în primă
fază au adus câștiguri imense, dar care aveau să fie instabile fluctuațiilor pieței.

O altă caracteristică ce a păgubit societatea a fost complexitatea instrumentelor financiare

cu care opera AIG și pentru care încheia contracte de asigurare. De aceea, după redresarea
situației de către Guvern, AIG a redus din amploarea produselor cu care lucra, concentrându-se
pe câteva ramuri importante.

7
Bibliografie

1. https://www.companieshistory.com/aig/
2. http://www.fundinguniverse.com/company-histories/american-international-
group-inc-history/
3. https://www.investopedia.com/articles/economics/09/american-investment-group-
aig-bailout.asp
4. https://insight.kellogg.northwestern.edu/article/what-went-wrong-at-aig
5. https://wws.princeton.edu/system/files/research/documents/Blinder_What_Did_W
e_Learn_from_the_Financial_Crisis_the_Great_Recession_and_the_Pathetic_Rec
overy.pdf
6. https://www.thebalance.com/aig-bailout-cost-timeline-bonuses-causes-effects-
3305693