COORDONARE DE PRACTICĂ PEDAGOGICĂ ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR II

FIŞA DE ACTIVITATE nr. 4 / 7 APRILIE 2020 ANUL II SEM 2

1. COMPONENŢA PORTOFOLIULUI DE PRACTICĂ PEDAGOGICĂ ÎN

ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR II

Numele şi prenumele studentului: Vlad Maria – Monica

Specializarea PIPP
Anul II , semestrul II
Unitatea de învăţământ preuniversitar şi clasa la care se efectuează practica pedagogică în
învăţământul primar II conform repartizării: CNSH, clasa a III- C
Mentor: Grecu Georgiana

Pe baza analizei articolelor din Legea educaţiei naţionale nr. 1/ 2011 conform
Legii 221/2019 pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011:
Alcătuiţi un text explicativ de 10-12 propoziţii care să constituie o prezentare a problematicii
“violenţa psihologică- bullying” pe care o prezentaţi în cadrul unei şedinte comune cu elevii
şi părintii la nivelul primar la clasa la care vă desfăşuraţi practica pedagogică în
învăţămantul primar I.
Legea Educaţiei, defineşte bullyingul sau violenţă psihologică, ca acţiunea sau seria
de acţiuni fizice, verbale, relaţionale şi/sau cibernetice, într-un context social dificil de
evitat, săvârşite cu intenţie, în mod constant şi repetat, care implică un dezechilibru de
putere, care are drept consecinţă atingerea demnităţii ori crearea unei atmosfere de
intimidare, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare, îndreptate împotriva unei persoane
sau unui grup de persoane şi vizează aspecte de discriminare şi excludere socială, care pot fi
legate de apartenenţa la o anumită rasă, naţionalitate, etnie, religie, categorie socială, sau la o
categorie defavorizată ori de convingerile, sexul sau orientarea sexuală, caracteristicile
personale, acţiune sau serie de acţiuni, comportamente ce se desfăşoară în unităţile de
învăţământ şi în toate spaţiile destinate educaţiei şi formării profesionale.
În unităţile de învăţământ, în toate spaţiile destinate educaţiei şi formării profesionale
sunt interzise comportamentele care constau în violenţa psihologică – bullyng.

1
 Efectele bullying-ului sunt dezastruase în dezvoltarea copiilor, atât emoţional cât şi
educaţional. Copiii care joacă orice rol în episoade de bullying – victime, agresori sau
martori pot experimenta scăderea încrederii în sine, depresia, abandonul școlar, scăderea
rezultatelor la învățătură, ajungându-se uneori şi la sinucideri.
Cu acordul prealabil al consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ şi la
recomandarea specialistului, pentru fiecare caz în parte elevii care au săvârşit acte de
violenţă psihologică – bullying, precum şi cei care au fost victimele acestui comportament
vor beneficia de evaluare şi asistenţă psihologică adaptată pe parcursul semestrelor.
Comportamentele de bullying au stabilitate crescută în timp, sunt cel mai adesea
ascunse de adulți și continuă în absența unor măsuri specifice de intervenție. Spre deosebire
de comportamentele de agresivitate, ce apar spontan între copii ca urmare a experimentării
de emoții intense (ex. furie, frustrare, teamă etc.) și se elimină deîndată ce intensitatea
trăirilor emoționale se diminuează, comportamentele de bullying nu dispar de la sine.
Bullying-ul este o problemă relațională ce solicită întotdeauna o soluție care implică
schimbări la nivelul relațiilor între copii și în dinamica grupului. Pentru eliminarea
comportamentelor de bullying este necesară o intervenție directă în contextul în care acestea
apar, cel mai adesea în mediul școlar.
Pentru înțelegerea corectă a fenomenului de bullying, este însă foarte importantă
diferențierea comportamentelor subsumate acestui fenomen în raport cu:
• episoadele singulare de excludere socială;
• episoadele singulare de comportament ironic;
• episoadele singulare de agresiune și/sau intimidare;
• conflictele/ situațiile de bătaie între copii, caracterizate prin reciprocitate la nivelul
intenției.
Deși toate comportamentele menționate anterior generează stres, disconfort, suferință
în dinamica relațională a copiilor, ele nu sunt comportamente de bullying, câtă vreme nu
sunt inițiate deliberat, în mod repetat. Există mai multe dimensiuni ale fenomenului de
bullying:
• bullying fizic; include dar nu se limitează la comportamente repetate de tip: lovire,
pus piedică, îmbrâncire, plesnit, distrugerea / deposedarea de obiecte personale;

2
 • bullying verbal; include dar nu se limitează la comportamente repetate de tip:
poreclire, insultare, tachinare, umilire, intimidare, transmitere de mesaje cu conținut
homofob sau rasist;
• bullying social, adesea ascuns, greu de identificat / recunoscut, realizat cu scopul de
a distruge reputația socială a unui copil și de a-l plasa într-o situație de umilință publică;
include dar nu se limitează la comportamente repetate de tip: minciună și/sau răspândire de
zvonuri, realizarea de farse cu obiectivul de a umili / crea situații stânjenitoare, încurajarea
excluderii / izolării sociale, bârfa;
• cyberbullying, ascuns sau evident; se referă la orice comportamnet de bullying
mediat de tehnologie, identificat în spațiul de social media, website-uri, mesagerie etc. ;
include dar nu se limitează la comportamente repetate de tip: mailuri, postări, mesaje,
imagini, filme cu conținut abuziv / jignitor / ofensator; excluderea deliberată a unui copil în
spațiul online; spargerea de parole ale unor conturi personale (de e-mail, FB etc.)
Orice copil care este diferit de ceilalți poate deveni o țintă a bullying-ului, cu
precădere cei care au un aspect diferit, cei care au comportamente sau caracteristici diferite
de ale majorității (timiditate, performanță academică, prezența unei dizabilități sau a unei
nevoi educaționale speciale, prezența unui diagnostic de tulburare de sănătate mintală), cei
care sunt nou veniți în grup, cei care provin dintr-un mediu socio-economic dezavantajat,
etnia diferită etc.
Motivele din spatele comportamentului de bullying variază de la nevoia de a-i
impresiona pe cei din jur până la „supraviețuirea celui mai adaptat”.