Concepte fundamentale în politică și administrație

Tema 9 - Ideologii politice actuale - perspective asupra administraţiei

Mihaela Miroiu – „Ideologii politice actuale” – Recenzie

Cartea Mihaelei Miroiu se deschide cu o analiză cuprinzătoare a liberalismului. În secolul

XIX, Marea Britanie se declarase câștigătoarea pariului Revoluției industriale și începuse
deja să își consolideze statutul de primă putere economică și de „atelier al lumii”.
Liberalismul clasific promovează o serie de caracteristici precum: existența unei societăți
libere și competitive care controlează resursele și piețele de desfacere, prosperitate economică
și libertate individuală. Pentru John Stuart Mill, liberalismul este centrat pe principiul
vătămării, adică singurele situații în care este justificată restrângerea libertății unui individ
este atunci când acțiunile sale pot pune în pericol libertatea altui individ. Din punctul lui de
vedere, principiul vătămării aduce cu sine efectele nocive ale tiraniei majorității asupra
gândirii individuale. Ideile sau moravurile care domină într-o societate pot exercita o presiune
tăcută care împiedică libera dezvoltare a celor considerați nonconformiști chiar și în condițiile
asigurării libertăților formale, afirma Mill. Atunci când lipsesc unele mijloace efective,
libertatea individuală a ființei umane este orientată către perfecționare și împlinire și devine
un concept lipsit de conținut. Capitalismul poate avea capacitatea de a înrobi prin intermediul
lipsurilor și inegalităților de bunăstare ce trebuie, astfel, compensate prin egalitate politică sau
prin educație gratuită.

O dată lămurită problema liberalismului, atenția autoarei se îndreaptă înspre dezbaterea

problematicii social-democrației. Socialismul democratic poate fi definit ca o mișcare
internațională pentru libertate, dreptate socială și solidaritate. Ideologia de la baza social
democrației este centrată pe valorile libertății, dreptății, egalității și solidarității. Prioritățile
acestui nou val erau: democrația și drepturile omului, susținerea păcii, stoparea polarizării
economice venite în același timp cu globalizarea, politici de mediu ecologiste și control social
asupra dezvoltării tehnologice.

În ceea ce privește conservatorismul modern, acesta apare ca o reacție la Revoluția Franceză

și la industrializare. Adepții acestuia consideră conservatorismul o „cale de mijloc” între
liberalism și socialism. Conservatorii au acceptat guvernarea reprezentativă, principiul
separării puterilor în stat și protecția socială, doar că într-o versiune moderată de schimbări
graduale. Chiar dacă conservatorii au apărat principiul proprietății private nu au adoptat
întotdeauna o atitudine rigidă, fie din calcule de prestigiu, fie apreciind că ordinea este mai
bine apărată prin consimțământul celor guvernați.