Teste Navigatie Licenta 2009bun

LIC-NAV: Extragere Teste Licenta 2009 Page 1 of 457
This watermark does not appear in the registered version - http://www.clicktoconvert.com
Licenta Navigatie
Extragere Teste Licenta 2009
Review of preview
1 1111. Arcul de cerc vertical masurat de la orizontul adevarat astronomic pana la

Puncte:
paralelul de inaltime al astrului se numeste:
0/1
j
k
l
m
n A. distanta zenitala;
j
k
l
m
n B. declinatie;
j
k
l
m
n C. inaltime;
j
k
l
m
n D. distanta polara;
Marks for this submission: 0/1.
2 1112. Pozitia unui astru in sistemul de coordonate ecuatoriale este definita la

Puncte: intersectia:
0/1
j
k
l
m
n A. paralelului de inaltime cu cercul orar;
j
k
l
m
n B. paralelului de declinatie cu cercul orar;
j
k
l
m
n C. paralelului de declinatie cu cercul vertical;
j
k
l
m
n D. paralelului de inaltime cu cercul vertical;
3 1113. Care din afirmatiile privitoare la miscarea diurna a sferei ceresti este
Puncte: FALSA:
0/1
j
k
l
m
n A. este uniforma;
j
k
l
m
n B. este izocrona;
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html 6/24/2009
j
k
l
m
n C. este directa;
j
k
l
m
n D. este aparenta.
4 1114. Un astru la culminatie intersecteaza:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. meridianul superior, meridianul inferior;
j
k
l
m
n B. primul vertical estic, primul vertical vestic;
j
k
l
m
n C. orizontul astronomic;
j
k
l
m
n D. ecuatorul ceresc.
5 1115. Valoarea maxima a azimutului unui astru care nu intersecteaza primul

Puncte:
vertical in emisfera vizibila se numeste:
0/1
j
k
l
m
n A. relevment adevarat;
j
k
l
m
n B. elongatie;
j
k
l
m
n C. elongatie minima;
j
k
l
m
n D. digresiune.
6 1116. Denumiti corect momentul cand Soarele are declinatia S23 grade 27
Puncte:
minute:
0/1
j
k
l
m
n A. echinoctiu de primavara;
j
k
l
m
n B. solstitiu de iarna;
j
k
l
m
n C. solstitiu de vara;
j
k
l
m
n D. echinoctiu de toamna.
7 1117. Pe o latitudine oarecare diferita de zero, ziua este egala cu noaptea la

Puncte: urmatoarele date:
0/1
j
k
l
m
n A. 22 decembrie, 21 martie;
j
k
l
m
n B. 21 martie,22 iunie;
j
k
l
m
n C. 21 martie, 23 septembrie;
j
k
l
m
n D. 22 iunie, 22 decembrie.
8 1118. Emisfera care contine polul ridicat se numeste:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. emisfera boreala;
j
k
l
m
n B. emisfera vizibila;
j
k
l
m
n C. emisfera estica;
j
k
l
m
n D. emisfera sudica.
9 1119. Intervalul de timp necesar Soarelui pentru a trece de doua ori consecutiv
Puncte:
prin punctul vernal se numeste:
0/1
j
k
l
m
n A. an sideral;
j
k
l
m
n B. an tropic;
j
k
l
m
n C. an calendaristic;
j
k
l
m
n D. an solar mediu.
10 1120. Valoarea semidiametrului Soarelui, data in tablele zilnice din Efemerida

Puncte: nautica este necesara pentru:
0/1
j
k
l
m
n A. corectarea inaltimilor mai mari de 30 grade masurate la
Soare;
j
k
l
m
n B. controlul corectiei compasului cu Soarele la inaltime
oarecare;
j
k
l
m
n C. verificarea preciziei determinarii corectiei sextantului;
j
k
l
m
n D. verificarea preciziei inaltimilor masurate la Soare.
11 1121. Cea mai stralucitoare stea de pe sfera cereasca este:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. Alpha Canis Majoris;
j
k
l
m
n B. Alpha Virginis;
j
k
l
m
n C. Alpha Tauri;
j
k
l
m
n D. Alpha Orions;
12 1122. Orientarea navisferei pentru momentul observatiei se face in functie de:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. colatitudine si inaltime;
j
k
l
m
n B. latitudine si timpul sideral al locului;
j
k
l
m
n C. longitudine si timpul sideral al locului;
j
k
l
m
n D. longitudine si declinatie.
13 1123. Limitele recomandate pentru valoarea inaltimii masurate la astri sunt:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. 30 grade mai mare decat h mai mic decat 70 grade;
j
k
l
m
n B. 30 grade mai mic decat h mai mic decat 70 grade;
j
k
l
m
n C. 30 grade mai mic decat h mai mare decat 70 grade;
j
k
l
m
n D. 30 grade mai mare decat h mai mare decat 70 grade;
14 1124. Pe sfera terestra linia de pozitie obtinuta din observatia efectuata la un

Puncte: astru se numeste:
0/1
j
k
l
m
n A. cerc de egala distanta;
j
k
l
m
n B. cerc de inaltime;
j
k
l
m
n C. dreapta de inaltime;
j
k
l
m
n D. izoazimutala.
15 1125. Axa lumii si verticala locului observatorului determina planul:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. primul vertical;
j
k
l
m
n B. meridianul ceresc al locului observatorului;
j
k
l
m
n C. orizontului adevarat astronomic al observatorului;
j
k
l
m
n D. ecuatorul ceresc.
16 1309. Axa de rotatie a Pamantului este:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. axa teoretica in jurul careia Pamantul executa miscarea sa
naturala de rotatie in sens direct;
j
k
l
m
n B. axa teoretica ce trece prin centrul Pamantului si punctul
navei;
j
k
l
m
n C. linia ce uneste centrul Pamantului si observatorul
astronomic de la Greenwich.

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. axa teoretica ce uneste zenitul observatorului si centrul
Pamantului;
j
k
l
m
n B. axa teoretica ce uneste cei doi poli geografici;
j
k
l
m
18 1311. Polii geografici sunt:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. cele doua puncte in care axa de rotatie intersecteaza
suprafata Pamantului;
j
k
l
m
n B. doua puncte care depind de centrul Pmantului si punctul
navei;
j
k
l
m
n C. doua puncte care depind de centrul Pamantului si
observatorul Greenwich.

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. axa teoretica in jurul careia Pamantul executa miscarea sa
naturala de rotatie in sens direct;
j
k
l
m
n B. axa teoretica ce trece prin centrul Pamantului si punctul
navei;
j
k
l
m
20 173. Axa lumii intersecteaza sfera cereasca in doua puncte numite:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. Punct cardinal Nord, punct cardinal Sud
j
k
l
m
n B. Pol Nord, pol Sud
j
k
l
m
n C. Zenit, Nadir
j
k
l
m
n D. Punct cardinal Est, punct cardinal Vest
21 174. Emisfera care contine polul ridicat se numeste:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. Emisfera boreala
j
k
l
m
n B. Emisfera estica
j
k
l
m
n C. Emisfera vizibila
j
k
l
m
n D. Emisfera sudica
22 175. Arcul de cerc vertical masurat de la orizontul adevarat astronomic pana la

Puncte:
paralelul de inaltime al astrului se numeste:
0/1
j
k
l
m
n A. Distanta zenitala
j
k
l
m
n B. Declinatie
j
k
l
m
n C. Distanta polara
j
k
l
m
n D. Inaltime
23 177. Punctul vernal reprezinta originea pentru coordonatele:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. Inaltime, distanta polara
j
k
l
m
n B. Unghi orar, unghi la pol
j
k
l
m
n C. Declinatie, unghi orar
j
k
l
m
n D. Unghi sideral, ascensiune dreapta
24 178. Complementele laturilor unui triunghi sferic de pozitie sunt:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. Inaltimea, declinatia, latitudinea
j
k
l
m
n B. Azimutul, declinatia, unghiul orar
j
k
l
m
n C. Unghiul la pol, declinatia, unghiul sideral
j
k
l
m
n D. Inaltimea, declinatia, unghiul la zenit semicircular
25 179. Pozitia unui astru in sistemul de coordonate ecuatoriale este definita la

Puncte: intersectia:
0/1
j
k
l
m
n A. Paralelului de inaltime cu cercul orar
j
k
l
m
n B. Paralelului de declinatie cu cercul vertical
j
k
l
m
n C. Paralelului de declinatie cu cercul orar
j
k
l
m
n D. Paralelului de inaltime cu cercul vertical
26 180. Care din afirmatiile privitoare la miscarea diurna a sferei ceresti este
Puncte: FALSA:
0/1
j
k
l
m
n A. Este uniforma
j
k
l
m
n B. Este izocrona
j
k
l
m
n C. Este aparenta
j
k
l
m
n D. Este directa
27 181. Un astru la culminatie intersecteaza:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. Meridianul superior,meridianul inferior
j
k
l
m
n B. Primul vertical estic,primul vertical vestic
j
k
l
m
n C. Orizontul adevarat astronomic
j
k
l
m
n D. Ecuatorul ceresc
28 182. Astrii avand declinatia in valoare absoluta mai mica decat colatitudinea
Puncte: intersecteaza orizontul adevarat astronomic in doua puncte corespunzatoare:
0/1
j
k
l
m
n A. Culminatiei superioare, culminatiei inferioare
j
k
l
m
n B. Trecerii prin primul vertical vestic, respectiv estic
j
k
l
m
n C. Rasaritului, apusului
j
k
l
m
n D. Trecerii din emisfera estica in cea vestica si invers
29 183. Pentru un observator situat pe o latitudine oarecare, astrii avand declinatia

Puncte:
de semn contrar si valoarea mai mare decat colatitudinea sunt :
0/1
A. Astrii circumpolari vizibili
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n B. Astrii cu rasarit si apus
j
k
l
m
n C. Astrii care intersecteaza primul vertical
j
k
l
m
n D. Astrii circumpolari invizibili
30 184. Pentru un observator situat pe o latitudine sudica oarecare, un astru avand

Puncte: declinatia de semn contrar cu latitudinea, in miscarea diurna aparenta parcurge:
0/1
j
k
l
m
n A. Numai cadranele de orizont SE, SW
j
k
l
m
n B. Numai cadranele de orizont NE, NW
j
k
l
m
n C. Toate cadranele de orizont
j
k
l
m
n D. Este invizibil
31 185. Pentru un observator situat in Polul Sud terestru:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. Toti astrii emisferei sudice sunt circumpolari vizibili
j
k
l
m
n B. Toti astrii au rasarit si apus
j
k
l
m
n C. Numai astrii emisferei nordice au rasarit si apus
j
k
l
m
n D. Numai astrii emisferei sudice au rasarit si apus
32 186. Un observator se deplaseaza cu nava pe un paralel de latitudine la o data

Puncte:
cand declinatia soarelui are aceiasi valoare si semn cu latitudinea
0/1 observatorului.Ce valori poate lua azimutul Soarelui in acest caz?
j
k
l
m
n A. 090 grd -270 grd
j
k
l
m
n B. 0 grd -360grd
j
k
l
m
n C. 0 grd -180 grd
j
k
l
m
n D. 180 grd -360 grd
33 187. Valoarea maxima a azimutului unui astru care nu intersecteaza primul

Puncte: vertical in emisfera vizibila se numeste:
0/1
j
k
l
m
n A. Digresiune minima
j
k
l
m
n B. Digresiune
j
k
l
m
n C. Elongatie minima
j
k
l
m
n D. Elongatie
34 189. La ce data se afla Soarele in miscarea sa anuala aparenta in punctele de

Puncte: intersectie dintre ecliptica si ecuatorul ceresc:
0/1
j
k
l
m
n A. 20 martie, 22 iunie
j
k
l
m
n B. 21 martie, 23 septembrie
j
k
l
m
n C. 22 iunie, 23 septembrie
j
k
l
m
n D. 22 iunie, 22 decembrie
35 190. Pe o latitudine oarecare diferita de zero, ziua este egala cu noaptea la

Puncte:
urmatoarele date:
0/1
j
k
l
m
n A. 22 decembrie, 21 martie
j
k
l
m
n B. 21 martie, 22 iunie
j
k
l
m
n C. 21 martie, 23 septembrie
j
k
l
m
n D. 22 iunie, 22 decembrie
36 191. Planetele sistemului solar ce pot fi utilizate pentru observatii in navigatia

Puncte: astronomica sunt:
0/1
j
k
l
m
n A. Mercur, Venus Marte, Jupiter
j
k
l
m
n B. Venus, Marte, Jupiter, Saturn
j
k
l
m
n C. Venus, Marte, Jupiter, Uranus
j
k
l
m
n D. Marte, Jupiter, Saturn, Neptun
37 192. In functie de dispunerea orbitei, in raport de orbita terestra planetele

Puncte: inferioare sunt:
0/1
j
k
l
m
n A. Mercur, Venus
j
k
l
m
n B. Venus, Marte
j
k
l
m
n C. Mercur, Jupiter
j
k
l
m
n D. Jupiter, Saturn
38 193. Timpul civil se defineste astfel:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. Unghiul orar al Soarelui adevarat masurat de la meridianul
inferior al observatorului
j
k
l
m
n B. Unghiul orar al Soarelui mediu masurat de la meridianul
inferior al observatorului
C. Unghiul orar al punctului vernal
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n D. Unghiul orar al unui astru oarecare
39 196. Ziua solara este intervalul de timp intre doua culminatii succesive la
Puncte: meridianul superior al observatorului a....
0/1
j
k
l
m
n A. Soarelui mediu
j
k
l
m
n B. Punctului vernal
j
k
l
m
n C. Soarelui adevarat
j
k
l
m
n D. Unui punct fictiv pe sfera cereasca
40 198. O nava in deplasare spre vest traverseaza meridianul limita dintre fusul 3W
Puncte: si 4W la ora bordului 17.30. Cand se modifica in jurnalul de bord, ora bordului
0/1 pentru a o aduce in concordanta cu noul fus orar:
j
k
l
m
n A. La miezul noptii
j
k
l
m
n B. In momentul traversarii meridianului limita
j
k
l
m
n C. Indiferent la ce ora a bordului
j
k
l
m
n D. Nu se modifica
41 2. Cazurile particulare cand distanta ortodromica este egala cu cea loxodromica

Puncte:
corespund situatiei in care punctul initial si cel final se situeaza pe:
0/1
j
k
l
m
n A. O latitudine oarecare
j
k
l
m
n B. Latitudini diferite
j
k
l
m
n C. Acelasi meridian sau pe ecuator
j
k
l
m
n D. Latitudini egale si de semn contrar
42 201. Valoarea semidiametrului Soarelui, data in tablele zilnice din Efemerida

Puncte: nautica este necesara pentru:
0/1
j
k
l
m
n A. Corectarea inaltimilor mai mari de 30
j
k
l
m
n B. Controlul corectiei compasului cu Soarele la inaltime
oarecare
j
k
l
m
n C. Verifcarea preciziei determinarii corectiei sextantului
j
k
l
m
n D. Verificarea preciziei inaltimilor masurata la Soare
43 203. In functie de magnitudine se recomada sa se utilizeze pentru observatii in

Puncte: vederea determinarii punctului navei:
0/1
j
k
l
m
n A. Astrii indiferent de magnitudine care asigura conditia
optima de intersectie
j
k
l
m
n B. Astrii indiferent de magnitudine care asigura conditia de
intersectie la limita
j
k
l
m
n C. Astrii de magnitudine minima care asigura conditia optima
de intersectie
j
k
l
m
n D. Astrii cu magnitudinea cea mai mare care asigura conditii
favorabile de intersectie
44 204. Metoda recomandata pentru identficarea unui astru necunoscut este:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. Cu ajutorul efemeridei nautice
j
k
l
m
n B. Prin calcul
j
k
l
m
n C. Cu ajutorul hartilor ceresti
j
k
l
m
n D. Cu ajutorul navisferei
45 206. Masurarea unghiurilor cu sextantul se bazeaza pe principiul:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. Reflexiei
j
k
l
m
n B. Dublei reflexii
j
k
l
m
n C. Refractiei
j
k
l
m
n D. Dublei refractii
46 207. Metoda recomandata pentru determinarea corectiei sextantului care

Puncte:
permite verificarea preciziei valorii obtinute este:
0/1
j
k
l
m
n A. Cu orizontul
j
k
l
m
n B. Cu o stea de magnitudine mica
j
k
l
m
n C. Cu Soarele
j
k
l
m
n D. Cu o stea de magnitudine mare
47 211. La un sextant foarte bine reglat eroarea de masurare a unghiurilor este

Puncte:
determinata de:
0/1
j
k
l
m
n A. Eroarea reziduala de neparalelism a oglinzilor
j
k
l
m
n B. Eroare de gradare a limbului sextantului
j
k
l
m
n C. Eroare de gradare a tamburului sextantului
j
k
l
m
n D. Eroarea de neparalelism a axului lunetei cu planul
sextantului
48 213. Corectia totala a inaltimii masurate la stele este suma algebrica dintre:
Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. Corectie de depresiune si refractie
j
k
l
m
n B. Corectia de depresiune si paralaxa
j
k
l
m
n C. Corectie de refractie si semidiametru
j
k
l
m
n D. Corectie de semidiametru si paralaxa
49 216. Pentru determinarea precisa a elementelor dreptei de inaltime se

Puncte: recomanda utilizarea urmatoarei metode:
0/1
j
k
l
m
n A. Repetarea observatiilor
j
k
l
m
n B. Observatii simultane efectuate de mai multi observatori
j
k
l
m
n C. Reducerea inaltimilor la acelasi zenit
j
k
l
m
n D. Serie de observatii
50 217. Metoda cea mai accesibila de determinare a corectiei compasului cu

Puncte:
observatii la astri indiferent de latitudinea locului observatorului este :
0/1
j
k
l
m
n A. Cu Soarele la rasarit sau apus
j
k
l
m
n B. Cu un astru la inaltime oarecare
j
k
l
m
n C. Cu azimutul stelei polare
j
k
l
m
n D. Cu o planeta inferioara
51 218. Pe sfera terestra linia de pozitie obtinuta din observatia efectuata la un

Puncte: astru se numeste:
0/1
j
k
l
m
n A. Cerc de egala distanta
j
k
l
m
n B. Dreapta de inaltime
j
k
l
m
n C. Izoazimutala
j
k
l
m
n D. Cerc de inaltime
52 219. Pe sfera terestra centrul cercului de inaltime se afla in:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. Punctul determinativ
j
k
l
m
n B. Punctul subastral
j
k
l
m
n C. Polul ridicat
j
k
l
m
n D. Punctul estimat al navei
53 224. Pentru determinarea punctului navei cu observatii succesive la Soare,

Puncte:
observatiile se efectueaza intotdeauna in aceeiasi succesiune.Stabiliti care din
0/1 variantele de mai jos este FALSA:
j
k
l
m
n A. Prima observatie a.m. a doua p.m.
j
k
l
m
n B. Prima observatie meridiana, a doua p.m.
j
k
l
m
n C. Prima observatie a.m., a doua meridiana
j
k
l
m
n D. Prima observatie meridiana, a doua a.m.
54 225. Procedeul reducerii inaltimilor la acelasi zenit se aplica in scopul:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. Diminuarii erorii in punct determinata de deplasarea navei
in timpul efectuarii observatiilor
j
k
l
m
n B. Asigurarea cvasisimultaneitatii observatiilor
j
k
l
m
n C. Diminuarea erorilor accidentale de masurare a inaltimilor
j
k
l
m
n D. Eliminarii erorii sistematice de masurare a inaltimilor
55 226. Care este modalitatea cea mai precisa de determinare a azimutului unui
Puncte: astru?
0/1
j
k
l
m
n A. Cu tablele A.B.C.
j
k
l
m
n B. Cu formula ctg Z
j
k
l
m
n C. Prin masurare cu alidada
j
k
l
m
n D. Cu formula sin Z
56 227. Tablele A.B.C. nu pot fi utilizate pentru determinarea corectiei compasului

Puncte:
prin metoda cu Soarele la rasarit (apus) deoarece:
0/1
j
k
l
m
n A. Nu ofera suficienta precizie
j
k
l
m
n B. Sunt necesare mai multe inerpolari la scoaterea valorilor
din table
j
k
l
m
n C. Dau valoarea azimutul Soarelui cand acesta se afla cu
centrul in orizontul adevarat astronomic
j
k
l
m
n D. Nu pot fi utilizate pentru calculul azimutului Soarelui
57 228. Crepusculul nautic are loc in intervalul de timp cat Soarele se afla sub
Puncte:
orizont la o inaltime negativa cuprinsa intre:
0/1
j
k
l
m
n A. 0-18grd
j
k
l
m
n B. 6-12 grd
j
k
l
m
n C. 12-18 grd
j
k
l
m
n D. 0-6 grd
58 230. Pozitia unui astru in sistemul de coordonate orizontale se defineste la

Puncte:
intersectia:
0/1
j
k
l
m
n A. Almucantaratului cu cercul orar al astrului
j
k
l
m
n B. Paralelului de declinatie cu cercul vertical
j
k
l
m
n C. Paralelului de inaltime cu cercul orar
j
k
l
m
n D. Paralelului de inaltime cu cercul vertical
59 232. Ecuatia medie a timpului exprima:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. Relatia intre unghiul orar si unghiul la pol al Soarelui
adevarat
j
k
l
m
n B. Diferenta intre pozitia Soarelui adevarat si a Soarelui
mediu
j
k
l
m
n C. Diferenta intre declinatia Soarelui la solstitiu si echinoctiu
j
k
l
m
n D. Relatia intre unghiul sideral si ascensiunea dreapta a
Soarelui
60 233. Succesiunea fazelor Lunii este urmatorea:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. Luna noua, prim patrar,luna plina, ultim patrar
j
k
l
m
n B. Luna plina, prim patrar, luna noua, ultim patrar
j
k
l
m
n C. Luna noua, luna plina, ultim patrar, prim patrar
j
k
l
m
n D. Luna noua, ultim patrar, prim patrar, luna plina
61 234. Unghiurile intr-un triunghi sferic de pozitie sunt:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. La zenit, paralactic, la pol
j
k
l
m
n B. La pol, sideral, distanta polara
j
k
l
m
n C. La zenit, declinatia, distanta zenitala
j
k
l
m
n D. La pol, colatitudinea, inaltimea
62 235. Precizia punctului determinat cu observatii succesive la Soare depinde in

Puncte: primul rand de:
0/1
j
k
l
m
n A. Eroarea in estima
j
k
l
m
n B. Eroarea in corectia sextantului
j
k
l
m
n C. Eroare de masurare a timpului
j
k
l
m
n D. Eroarea in dreapta de inaltime la cea de a doua
observatie
63 236. Care din factorii enumerati mai jos nu influenteaza precizia dreptei de
Puncte: inaltime?
0/1
j
k
l
m
n A. Inlocuirea cercului de inaltime cu dreapta de inaltime
j
k
l
m
n B. Eroarea accidentala de masurare a inaltimii
j
k
l
m
n C. Eroarea in citirea cronometrului
j
k
l
m
n D. Eroarea in punctul estimat
64 In imaginea alaturata, cheita de reglaj (incercuita) din partea de sus a oglinzii,

Puncte:
serveste:
0/1
j
k
l
m
n A. reglajul paralelismului celor doua oglinzi;
j
k
l
m
n B. reglajul perpendicularitatii oglinzii mari pe planul
sextantului;
j
k
l
m
n C. reglajul perpendicularitatii oglinzii mici pe planul
sextantului.
65 In imaginea alaturata, cheita de reglaj (incercuita) din partea de sus a oglinzii,

Puncte: serveste:
0/1
j
k
l
m
n A. reglajul paralelismului celor doua oglinzi;
j
k
l
m
n B. reglajul perpendicularitatii oglinzii mari pe planul
sextantului;
j
k
l
m
n C. reglajul perpendicularitatii oglinzii mici pe planul
sextantului.
66 3. Criteriul valoric in baza caruia este recomandata utilizarea navigatiei

Puncte: ortodromice se stabileste in functie de:
0/1
j
k
l
m
n A. Diferenta de latitudine intre punctul initial si cel final
j
k
l
m
n B. Diferenta dintre distanta loxodromica si cea ortodromica
j
k
l
m
n C. Diferenta dintre drumul initial si cel final
j
k
l
m
n D. Diferenta de longitudine intre punctul initial si cel final
67 308. Un cerc mare pe sfera terestra care intersecteaza ecuatorul la longitudinea

Puncte: de 141grd E il va intersecta din nou la longitudinea de:
0/1
j
k
l
m
n A. 180 grade E
j
k
l
m
n B. 41 grade E
j
k
l
m
n C. 141 grade W
j
k
l
m
n D. 039 grade W
68 4. Coordonatele vertexurilor unei ortodrome oarecare sunt intotdeauna in

Puncte:
urmatoarea relatie:
0/1
j
k
l
m
n A. Latitudinea egala si de semn contrar, diferenta de
longitudine egala cu 180 grd
j
k
l
m
n B. Diferentele de coordonate zero
j
k
l
m
n C. Diferenta de latitudine zero, diferenta de longitudine egala
cu 180 grd
j
k
l
m
n D. Diferenta de latitudine egala cu 180 grd , diferenta de
longitudine egala cu zero
69 540. Fusul orar in care se afla la un moment dat observatorul se determina prin
Puncte: impartirea longitudinii locului observatorului la:
0/1
j
k
l
m
n A. 7 grade 30 min.;
j
k
l
m
n B. 30 grade;
j
k
l
m
n C. 15 grade.
Puncte:
0/1 j
k
l
m
n A. reflexiei;
j
k
l
m
n B. dublei reflexii;
j
k
l
m
n C. dublei refractii.
71 542. Controlul si reglajul sextantului consta in efectuarea urmatoarelor

Puncte: operatiuni:1.Controlul si reglajul paralelismul oglinzilor; 2. controlul si reglajul
0/1 perpendicularitatii oglinzii mari; 3. controlul si reglajul perpendicularitatii oglinzii
mici. Algoritm :
j
k
l
m
n A. 2,1,3;
j
k
l
m
n B. 1,3,2;
j
k
l
m
n C. 2,3,1;
72 543. Cand in urma determinarii corectiei sextantului rezulta o valoare mai mare
Puncte: decat limita admisa, iar valoarea corectiei obtinuta este mai mica sau mai mare ;
0/1 plus sau minus 2 min.5 se:
j
k
l
m
n A. reface controlul si reglajul sextantului;
j
k
l
m
n B. verifica si regleaza numai paralelismul oglinzilor;
j
k
l
m
n C. determina din nou corectia sextantului.
73 544. Succesiunea fazelor Lunii este urmatoarea:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. luna noua, primpatrar, luna plina, ultim patrar.
j
k
l
m
n B. Luna plina, prim patrar, Luna noua, ultim patrar;
j
k
l
m
n C. Luna noua, Luna plina, prim patrar, ultim patrar.
74 55. Indicati modalitatea de reducere a erorii ce apare in cazul mirajului la

Puncte: masurarea inaltimilor la astri cind este imperios necesar sa se determine punctul
0/1 in astfel de conditii :
j
k
l
m
n A. Masurarea inaltimii cu sextantul sa se faca din cel mai
inalt loc de pe nava, cind mirajul este inferior si cit mai
aproape de suprafata marii la miraj superior.
j
k
l
m
n B. Masurarea inaltimii cu sextontul sa se faca din cel mai
inalt loc de pe nava, cind mirajul este superior si cit mai
aproape de suprafata marii, cind mirajul este inferior.
j
k
l
m
n C. Corectarea inaltimilor masurate cu valorile scoase din
table functie de latitudine si inaltimea astrului.
75 716. Polii geografici sunt:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. cele doua puncte in care axa de rotatie intersecteaza
suprafata Pamantului;
j
k
l
m
n B. doua puncte care depind centrul Pamantului si punctul
navei;
j
k
l
m
n C. doua puncte care depind de centrul Pamantului si
observatorul astronomic de la Greenwich.
76 866. Fusul orar in care se afla la un moment dat observatorul se determina prin
Puncte: impartirea longitudinii locului observatorului la:
0/1
j
k
l
m
n A. 7 grade 30 minute;
j
k
l
m
n B. 30 grade;
j
k
l
m
n C. 15 grade.
77 867. Cadranele de orizont sunt delimitate de:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. linia Nord-Sud, axa lumii;
j
k
l
m
n B. axa lumii, linia Est-Vest;
j
k
l
m
n C. linia Nord-Sud, linia Est-Vest.

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. reflexiei;
j
k
l
m
n B. dublei reflexii;
j
k
l
m
n C. dublei refractii
79 943. Controlul si reglajul sextantului consta in efectuarea urmatoarelor

Puncte: operatiuni: 1. Controlul si reglajul paralelismului oglinzilor; 2. Controlul si reglajul
0/1 perpendicularitatii oglinzii mari; 3. Controlul si reglajul perpendicularitatii oglinzii
mici. Algoritm :
j
k
l
m
n A. 2,1,3;
j
k
l
m
n B. 1,3,2;
j
k
l
m
n C. 2,3,1.
80 944. Valoarea limita admisa pentru corectia sextantului este:
Puncte:
0/1 j
k
l
m
n A. plus sau minus 2.5 minute;
j
k
l
m
n B. plus sau minus 1.5 minute;
j
k
l
m
n C. plus sau minus 0.5 minute.
81 945. Limita admisa pentru comparatia rezultatului calculului de control al

Puncte: preciziei corectiei sextantului cu semidiametrul Soarelui este:
0/1
j
k
l
m
n A. plus sau minus 1.0 minute;
j
k
l
m
n B. plus sau minus 0.1 minute;
j
k
l
m
n C. plus sau minus 0.5 minute.
82 946. Cand in urma determinarii corectiei sextantului rezulta o valoare mai mare
Puncte: decat limita admisa, iar valoarea corectiei sextantului obtinuta este mai mare
0/1 sau egala cu plus sau minus 2.5 minute este:
j
k
l
m
n A. reface controlul si reglajul sextantului;
j
k
l
m
n B. verifica si regleaza numai paralelismul oglinzilor;
j
k
l
m
n C. determina din nou corectia sextantului.
83 947. Succesiunea fazelor Lunii este urmatoarea:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. Luna noua, prim patrar, Luna plina, ultim patrar;
j
k
l
m
n B. Luna plina, prim patrar, Luna noua, ultim patrar;
j
k
l
m
n C. Luna noua, luna plina, prim patrar, ultim patrar
84 950. Care din afirmatiile de mai jos cu privire la caracteristicile ortodromei este
Puncte: FALSA?
0/1
j
k
l
m
n A. intersecteaza meridianele sub unghiuri diferite;
j
k
l
m
n B. pe harta gnomonica este o linie dreapta;
j
k
l
m
n C. este arc de cerc mic pe sfera terestra
85 952. Distanta insumata pe drumurile intermediare comparata cu distanta

Puncte:
loxodromica, respectiv ortodromica este intotdeauna:
0/1
j
k
l
m
n A. mai mica decat cea loxodromica, egala cu distanta
ortodromica;
j
k
l
m
n B. cuprinsa intre distanta loxodromica si cea ortodromica;
j
k
l
m
n C. mai mare decat cea loxodromica, respectiv ortodromica.
86 953. Procedeul triunghiurilor asemenea sau procedeul locului de egala diferente

Puncte:
de relevment pot fi aplicate numai cu conditia ca:
0/1
j
k
l
m
n A. sa existe conditii favorabile pentru executarea
observatiilor;
j
k
l
m
n B. drumul navei sa fie mentinut riguros constant;
j
k
l
m
n C. sa existe certitudine ca observatiile sunt afectate numai de
eroare sistematica.
87 Ce este elementul marcat cu semnul intrebarii:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. orizontul astronomic al observatorului;
j
k
l
m
n B. ecuatorul ceresc;
j
k
l
m
n C. meridianul astronomic al observatorului.
88 Coordonarea cereasca din imaginea alaturata este:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. meridianul superior al observatorului;
j
k
l
m
n B. meridianul inferior al observatorului;
j
k
l
m
n C. cercul orar al astrului.

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. declinatia astrului;
j
k
l
m
n B. unghiul sideral al astrului;
j
k
l
m
n C. unghiul orar al astrului.

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. declinatia astrului;
j
k
l
m
n B. unghiul sideral al astrului;
j
k
l
m
n C. inaltimea astrului.
91 Coordonata cereasca din imaginea alaturata este:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. unghiul la pol al astrului;
j
k
l
m
n B. azimutul astrului;
j
k
l
m
n C. unghiul orar al astrului.
92 Coordonata cereasca din imaginea alaturata este:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. inaltimea astrului;
j
k
l
m
n B. declinatia astrului;
j
k
l
m
n C. distanta zenitala a astrului.
93 Coordonatele punctelor intermediare se determina pentru diferentele de

Puncte: longitudine (valori recomandate) de:
0/1
j
k
l
m
n A. 7°.30’ sau 15°
j
k
l
m
n B. 5° sau 10°
j
k
l
m
n C. 15° sau 22°30’
j
k
l
m
n D. 15° sau 30°
94 Diferenta minima de azimut la determinarea punctului navei cu doua observatii

Puncte: succesive la Soare trebuie sa fie:
0/1
j
k
l
m
n A. Az=60°
j
k
l
m
n B. Az=30°
j
k
l
m
n C. Az=150°
j
k
l
m
n D. Az=90°
95 Elementul care este trasat cu o culoare mai deschisa si este marcat cu semnul
Puncte: intrebarii reprezinta urmatoarea coordonata a astrului:
0/1
j
k
l
m
n A. unghiul orar:
j
k
l
m
n B. unghiul la pol;
j
k
l
m
n C. azimutul.
96 Elementul sferei ceresti din imaginea alaturata este:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m

Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. cercul vertical al astrului;
j
k
l
m
j
k
l
m
n C. meridianul superior al observatorului.

Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
n B. primul vertical estic;
j
k
l
m
n C. primul vertical vestic.
100 Fie un observator M pe sfera terestra din imaginea alaturata. Elementul marcat
Puncte: cu semnul intrebarii reprezinta:
0/1
j
k
l
m
n A. un paralel de latitudine;
j
k
l
m
n B. latitudinea geografica a observatorului;
j
k
l
m
n C. longitudinea geografica a observatorului.
101 Fie un observator M pe sfera terestra din imaginea alaturata. Elementul marcat
Puncte: cu semnul intrebarii reprezinta:
0/1
j
k
l
m
n A. un paralel de latitudine;
j
k
l
m
n B. latitudinea geografica a observatorului;
j
k
l
m
n C. longitudinea geografica a observatorului.
102 In figura alaturata, unghiul la pol este:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. la est;
j
k
l
m
n B. la vest;
j
k
l
m
n C. la sud.
103 In marginea alaturata este reprezentata proiectia sferei ceresti in planul

Puncte: orizontului astronomic, cu zenitul (Zen) in centru. Indicati ce este elementul
0/1 marcat cu semnul intrebarii:
j
k
l
m
n A. Almucantarat;
j
k
l
m
n B. Verticalul;
j
k
l
m
n C. Meridianul ceresc al observatorului.
104 Indicati ce coordonata a astrului este marcata cu semnul intrebarii:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. unghiul orar;
j
k
l
m
n B. unghiul sideral;
j
k
l
m
n C. azimutul.

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. inaltimea;
j
k
l
m
n B. declinatia;
j
k
l
m
n C. ascensia dreapta.

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. inaltimea;
j
k
l
m
n B. declinatia;
j
k
l
m
n C. unghiul sideral.

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. azimutul;
j
k
l
m
n B. unghiul orar;
j
k
l
m
n C. unghiul sideral.
108 Indicati ce este cercul mare marcat cu semnul intrebarii:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m
109 Indicati ce este elementul marcat cu semnul intrebarii:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. cerc vertical;
j
k
l
m
n B. meridianul superior;
j
k
l
m
n C. meridianul inferior.

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. punctul cardinal est;
j
k
l
m
n B. punctul cardinal vest;
j
k
l
m
n C. punctul cardinal sud.

Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
n B. cercul orar al astrului;
j
k
l
m
n C. meridianul observatorului.

Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
n B. cercul vertical al observatorului;
j
k
l
m
n C. meridianul observatorului.

Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m

Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. punctul cardinal est;
j
k
l
m
n B. punctul cardinal vest;
j
k
l
m
n C. punctul cardinal vest.

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. linia est vest;
j
k
l
m
n B. linia nord sud;
j
k
l
m
n C. dreapta de inaltime.

Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. cerc vertical;
j
k
l
m
n B. meridianul superior;
j
k
l
m
n C. meridianul inferior.

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. cercul vertical;
j
k
l
m
n B. meridianul ceresc;
j
k
l
m
n C. cercul orar.

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. dreapta de inaltime;
j
k
l
m
n B. meridianul inferior;
j
k
l
m
n C. meridianul superior.

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. dreapta de inaltime;
j
k
l
m
n B. meridianul inferior;
j
k
l
m
n C. meridianul superior.

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. cercul de inaltime;
j
k
l
m
n B. almucantaratul;
j
k
l
m
n C. paralelul de declinatie.
123 Indicati ce este punctul marcat cu semnul intrebarii:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. punctul cardinal nord;
j
k
l
m
n B. punctul cardinal sud;
j
k
l
m
n C. nadir.
124 Indicati ce este punctul marcat cu semnul intrebarii:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. punctul vernal;
j
k
l
m
n B. zenitul;
j
k
l
m
n C. punctul cardinal nord.
125 Limita admisa pentru comparatia rezultatului calculului de control al preciziei

Puncte: corectiei sextantului cu semidiametrul soarelui este:
0/1
j
k
l
m
n A. ±1’.0
j
k
l
m
n B. ±0’.2
j
k
l
m
n C. ±0’.1
j
k
l
m
n D. ±1’.5
126 Limitele recomandate pentru valoarea inaltimii masurate la astrii sunt:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. 30°>h<70°
j
k
l
m
n B. 30°<70°
j
k
l
m
n C. 30°70°
j
k
l
m
n D. 30°>h>70°
127 Orizontul astronomic al observatorului;

Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m
128 Pentru calculul unghiului orar al Soarelui cu ajutorul Efemeridei nautice se

Puncte: utilizeaza relatia:
0/1
j
k
l
m
n A. ta=Ta+α
j
k
l
m
n B. ta=Ta+λ
j
k
l
m
n C. ta=Ta-α
j
k
l
m
n D. ta=Ta-λ
129 Pentru determinarea punctului navei cu observatii simultane la astri diferenta de

Puncte:
azimut limita este:
0/1
j
k
l
m
n A. 30°>∆Az<150°
j
k
l
m
n B. 30°<150°
j
k
l
m
n C. 30°>Az<150°
j
k
l
m
n D. 30°150°
130 Precizati ce element al navisferei din imagine este marcat cu sageata ?

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. meridianul astronomic;
j
k
l
m
n B. cercul de inaltime;
j
k
l
m
n C. orizontul astronomic.

Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
n B. orizontul astronomic;
j
k
l
m
n C. meridianul astronomic.

Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
n B. meridianul astronomic;
j
k
l
m

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. ecliptica;
j
k
l
m
j
k
l
m

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. ecliptica;
j
k
l
m
n B. paralel de declinatie;
j
k
l
m
n C. ecuatorul ceresc.

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. meridian ceresc;
j
k
l
m
n B. paralel de declinatie;
j
k
l
m
n C. ecuatorul ceresc.

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. punctul vernal;
j
k
l
m
n B. polul ceresc;
j
k
l
m
n C. zenitul.

Puncte:
0/1
A. polul ceresc;
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n B. zenitul;
j
k
l
m
n C. punctul vernal.
138 Sageata din imagine indica:

Puncte:
0/1
Choose at c
d
e
f
g A. oglinda mica a sextantului;
least one
answer. c
d
e
f
g B. oglinda mare a sextantului;
c
d
e
f
g C. o oglinda auxiliara a sextantului.

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. oglinda mica a sextantului;
j
k
l
m
n B. oglinda mare a sextantului;
j
k
l
m
n C. o oglinda auxiliara a sextantului.

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. oglinda de noapte a sextantului;
j
k
l
m
n B. luneta sextantului;
j
k
l
m
n C. dispozitivul de citire precisa.

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. limbul gradat al sextantului;
j
k
l
m
n B. tamburul sextantului;
j
k
l
m
n C. dispozitivul de citire precisa a unghiurilor .

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. surub de reglaj al perpendicularitatii oglinzilor sextantului;
j
k
l
m
n B. surub de reglaj al paralelismului oglinzilor sextantului;
j
k
l
m
n C. tamburul sextantului.
143 Timpul mediu al locului tm se transforma in tipul fusului tf cu relatia:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. tf=tm-(lf-l)
j
k
l
m
n B. tf=tm+(lf-l)
j
k
l
m
n C. tf=tm+lf
j
k
l
m
n D. tf=tm-l
144 1155. Corespunzator sensului conventional de balizaj de la larg la uscat, in

Puncte: regiunea B, marcajele laterale au urmatoarele lumini:
0/1
j
k
l
m
n A. tribord-verde, babord-rosu;
j
k
l
m
n B. tribord-alba fixa, babord-alba cu sclipiri;
j
k
l
m
n C. tribord-rosu, babord-verde;
j
k
l
m
n D. tribord-alba izofaza, babord-alba ocultatii.
145 1315. Diferenta de latitudine geografica dintre punctul de plecare si cel de sosire
Puncte: este:
0/1
j
k
l
m
n A. arcul de ecuator masurat de la meridianul punctului de
plecare pana la meridianul punctului de sosire;
j
k
l
m
n B. arcul de meridian masurat de la paralelul punctului de
plecare pana la paralelul punctului de sosire;
j
k
l
m
n C. arcul de meridian masurat de la ecuatorul terestru pana la
paralelul punctului de sosire.
146 1377. Pe timpul veghei la ancora, graparea ancorei se poate identifica:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. observand luminile arborate de navele din vecinatate;
j
k
l
m
n B. masurand periodic relevmente la doua repere fixe
(costiere);
j
k
l
m
n C. ascultand cu atentie pentru a identifica zgomotele
specifice.
147 959. In emisfera nordica, daca nava se deplaseaza spre Sud:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. latitudinea punctului de plecare este mai mica decat
latitudinea punctului de sosire;
j
k
l
m
n B. latitudine punctului de plecare este mai mare decat

j
k
l
m
n C. longitudinea punctului de plecare este mai mica decat
longitudinea punctului de sosire.
148 1. Punctele de latitudine maxima situate pe un cerc mare oarecare de pe sfera

Puncte:
terestra se numesc:
0/1
j
k
l
m
n A. Vertexuri
j
k
l
m
n B. Zenit, Nadir
j
k
l
m
n C. Punct cardinal Nord, punct cardinal Sud
j
k
l
m
n D. Vortexuri
149 100. Dupa trecerea frontului rece, presiunea atmosferica in mod normal:
Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. Scade ca si temperatura aerului
j
k
l
m
n B. Scade in timp ce temperatura aerului creste
j
k
l
m
n C. Creste ca si temperatura aerului
j
k
l
m
n D. Creste in timp ce temperatura aerului scade
150 1000. Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul de orizont NE. Care
Puncte:
din urmatoarele valori de drum compas este corecta?
0/1
j
k
l
m
n A. Dc este egal cu 212 grade;
j
k
l
m
n B. Dc este egal cu 34 grade;
j
k
l
m
n C. Dc este egal cu 328 grade.
151 1001. Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul SE de orizont. Care
Puncte: din urmatoarele valori de drum compas este corecta?
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m
152 1002. Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul SW de orizont. Care
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m
153 1003. Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul NW de orizont. Care
Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m
154 1004. Un reper costier se vede in relevment adevarat egal cu 90 grade; rezulta
ca reperul se vede catre:
Puncte:
0/1 j
k
l
m
n A. Vest;
j
k
l
m
n B. Est;
j
k
l
m
n C. Sud.
155 1005. Lumina unui far apare la orizont intr-un relevment prova circular de 60
Puncte: grade; rezulta lumina farului se vede in:
0/1
j
k
l
m
n A. RpTd este egal cu 60 grade
j
k
l
m
n B. RpBd este egal cu 60 grade;
j
k
l
m
n C. RpBd este egal cu 30 grade.
0/1
j
k
l
m
n A. RpTd este egal cu 165 grade
j
k
l
m
n B. RpBd este egal cu 165 grade;
j
k
l
m
n C. RpBd este egal cu 25 grade.
Puncte:
grade; rezulta lumina farului se vede in:
0/1
j
k
l
m
n A. prova;
j
k
l
m
n B. pupa;
j
k
l
m
n C. travers babord.
0/1
j
k
l
m
n A. travers tribord;
j
k
l
m
n B. travers babord;
j
k
l
m
n C. pupa.
Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. tribord, inapoia traversului;
j
k
l
m
n B. tribord, inaintea traversului;
j
k
l
m
n C. babord, inapoia traversului
Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
n B. babord,inaintea traversului;
j
k
l
m
163 1013. Lumina unui far apare la orizont RpBd este egal cu 130 grade; rezulta
Puncte: lumina farului se vede in:
0/1
j
k
l
m
n A. tribord, inaintea traversului;
j
k
l
m
n B. tribord, inapoia traversului;
j
k
l
m
164 1014. Lumina unui far apare la orizont RpBd este egal cu 30 grade; rezulta
Puncte:
lumina farului se vede in:
0/1
j
k
l
m
n A. babord, inaintea traversului;
j
k
l
m
n B. babord, inapoia traversului;
j
k
l
m
n C. tribord, inapoia traversului
165 1015. Nava in drum compas Dc este egal cu 100 grade si masoara Rc este egal
Puncte: cu 30 grade la un far. Farul se va vedea in:
0/1
j
k
l
m
n A. prova tribord;
j
k
l
m
n B. prova babord;
j
k
l
m
n C. pupa babord.
166 1016. Nava in Dg este egal cu 330 grade si masoara Rg este egal cu 30 grade.
Puncte:
Nava se va vedea in:
0/1
j
k
l
m
n A. prova tribord;
j
k
l
m
n B. prova babord;
j
k
l
m
n C. pupa babord.
167 1017. O nava se vede in prova. Relevmentul prova la acea nava este egal cu:
Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. 90 grade;
j
k
l
m
n B. 0 grade;
j
k
l
m
n C. 180 grade;
168 1018. O nava se vede in pupa. Relevmentul prova la acea nava este egal cu:
Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. 90 grade;
j
k
l
m
n B. 0 grade;
j
k
l
m
n C. 180 grade;
169 1019. O nava se vede in travers tribord. Relevmentul prova circular la acea
Puncte: nava este egal cu:
0/1
j
k
l
m
n A. 90 grade;
j
k
l
m
n B. 0 grade;
j
k
l
m
n C. 180 grade;
170 1020. O nava se vede in travers babord. Relevmentul prova circular la acea
0/1
j
k
l
m
n A. 270 grade;
j
k
l
m
n B. 90 grade;
j
k
l
m
n C. 180 grade;
171 1021. Nava in Dg este egal cu 80 grade si masoara Rg este egal cu 030 grade.
Puncte:
Nava se va vedea in:
0/1
j
k
l
m
n A. prova tribord;
j
k
l
m
n B. prova babord;
j
k
l
m
n C. pupa babord.
172 1056. Semnul corectiei ortodromice depinde de:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. distanta nava-radiofar;
j
k
l
m
n B. semnul declinatiei magnetice;
j
k
l
m
n C. pozitia nave in functie de pozitia radiofarului.
173 1067. Criteriul valoric in baza caruia este recomandata utilizarea navigatiei
Puncte:
ortodromice se stabileste in functie de:
0/1
j
k
l
m
n A. diferenta de latitudine intre punctul initial si cel final;
j
k
l
m
n B. diferenta dintre distanta loxodromica si cea ortodromica;
j
k
l
m
n C. diferenta de drumul initial si cel final;
j
k
l
m
n D. diferenta de longitudine intre punctul initial si cel final;

Puncte: urmatoarea relatie:
0/1
j
k
l
m
n A. latitudinea egala si de semn contrar, diferenta de
longitudine egala cu 180 grade;
j
k
l
m
n B. diferenta de coordonate zero;
j
k
l
m
n C. diferenta de latitudine zero, diferenta de longitudine egala
cu 180 grade;
j
k
l
m
n D. diferenta de latitudine egala cu 180 grade, diferenta de
175 1069. Coordonatele punctelor intermediare se determina pentru diferentele de

Puncte:
longitudine ( valori recomandate) de:
0/1
j
k
l
m
n A. 7 grade si 30 minute sau 15 grade;
j
k
l
m
n B. 5 grade sau 10 grade;
j
k
l
m
n C. 15 grade sau 22 grade si 30 minute;
j
k
l
m
n D. 15 grade sau 30 grade;
176 1070. Cu cat valoarea diferentei de longitudine intre punctele intermediare este
Puncte: mai mica cu atat diferenta intre distantele insumate pe drumurile loxodromice si
0/1 distanta ortodromica este:
j
k
l
m
n A. mai mare;
j
k
l
m
n B. total neglijabila;
j
k
l
m
n C. maxima;
j
k
l
m
n D. mai mica.
177 1072. Erorile accidentale de masurare a parametilor de navigatie ( relevment,

Puncte: distanta, unghi orizontal, unghi vertical, inaltime) sunt determinate predominant
0/1 de:
j
k
l
m
n A. conditiile hidrometeorologice;
j
k
l
m
n B. nivelul de instruire a observatorului;
j
k
l
m
n C. precizia aparatului, instrumentului de masura utilizat;
j
k
l
m
n D. momentul din zi sau noapte cand se executa observatiile.
178 1073. Diminuarea influentei erorilor accidentale de observatie se realizeaza prin:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. serii de masuratori efectuate in aceleasi conditii;
j
k
l
m
n B. calibrarea instrumentului, aparatului utilizat;
j
k
l
m
n C. efectuarea masuratorilor numai cand se intalnesc conditii
optime de observare;
j
k
l
m
n D. aplicarea corectiei corespunzatoare erorii sistematice de
masurare.
179 1074. Erorile sistematice de observare sunt determinate de:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. conditii improprii de observare;
j
k
l
m
n B. nivelul de instruire a observatorului;
j
k
l
m
n C. necalibrarea instrumentului/aparatului de masura.
j
k
l
m
n D. intretinerea necorespunzatoare a instrumentului,
aparatului de masura.
180 1075. Eliminarea influentei erorilor sistematice de observare se poate face prin:
Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. executarea de serii de masuratori;
j
k
l
m
n B. executarea observatiilor in conditii optime;
j
k
l
m
n C. determinarea erorii rezidule de masurare si aplicarea
corectiei corespunzatoare;
j
k
l
m
n D. intretinerea corespunzatoare a instrumentelor, aparatelor
de masura.
181 1076. Grafic pe harta, functie de procedeul utilizat de determinare a punctului

Puncte:
navei, in cazul depistarii in prealabil a existentei erorilor sistematice de
0/1 observare se aplica diverse metode pentru stabilirea celei mai probabile pozitii.
Ca :
j
k
l
m
n A. metoda triunghiurilor asemenea;
j
k
l
m
n B. metoda locului de egala diferenta de relevment;
j
k
l
m
n C. metoda dreptei de inaltime adevarata;
j
k
l
m
n D. metoda reducerii relevmentelor la acelasi moment.
182 1077. Indiferent de procedeul utilizat pentru determinarea punctului navei solutia
Puncte:
pentru eliminarea eventualelor erori in punct este:
0/1
j
k
l
m
n A. eliminarea erorilor grosiere de observare;
j
k
l
m
n B. anularea prin corectii corespunzatoare a erorilor
sistematice;
j
k
l
m
n C. refacerea calculelor;
j
k
l
m
n D. repetarea integrala a observatiilor.
183 1078. Procedeul triunghiurilor asemenea sau procedeul locului de egala

Puncte:
diferenta de relevment pot fi aplicate numai cu conditia ca;
0/1
j
k
l
m
n A. sa existe conditii favorabile pentru executarea
observatiilor;
j
k
l
m
n B. drumul navei sa fie mentinut riguros constant;
j
k
l
m
n C. sa existe certitudine ca observatiile sunt afectate numai de
eroare sistematica;
j
k
l
m
n D. observatiile sa fie simultane.
184 1079. Modificarile importante sau defectiunile in functionarea mijloacelor de
Puncte: asigurare a navigatiei sunt communicate initial prin:

0/1
j
k
l
m
n A. avize catre navigatori saptamanale;
j
k
l
m
n B. avize radio catre navigatori;
j
k
l
m
n C. editiile corectate ale hartilo;
j
k
l
m
n D. editiile noi ale cartii farurilor.
185 1080. Ocean Passages for the World contine informatii referitoare la:
Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. asigurarea hidrografica si de navigatie;
j
k
l
m
n B. rutele de apa adanca;
j
k
l
m
n C. rutele recomandate de traversada;
j
k
l
m
n D. facilitati portuare.
186 11. Diminuarea influentei erorilor accidentale de observatie se realizeaza prin:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. Serii de masuratori efectuate in aceleasi conditii
j
k
l
m
n B. Calibrarea instrumentului, aparatului utilizat
j
k
l
m
n C. Efectuarea masuratorilor numai cand se intalnesc conditii
optime de observare
j
k
l
m
n D. Aplicarea corectiei corespunzatoare erorii sistematice de
masurare
187 1126. Viteza deasupra fundului se determina cu :

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. lochul electromagnetic;
j
k
l
m
n B. lochul Doppler;
j
k
l
m
n C. lochul mecanic;
j
k
l
m
n D. lochul hidrodinamic.
188 1127. Nivelul de referinta al inaltimii reperelor din harta este de regula:
Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. nivelul mediu al apei joase la cuadratura;
j
k
l
m
n B. nivelul mediu al apei joase la sizigii;
j
k
l
m
n C. nivelul mediu al apei inalte la cuadratura;
j
k
l
m
n D. nivelul mediu al apei inalte la sizigii;
189 1128. Tipul de proiectie cartografica utilizat pentru harta Mercator este:
Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. stereografica;
j
k
l
m
n B. conica;
j
k
l
m
n C. cilindrica;
j
k
l
m
n D. policonica.
190 1129. Harta Mercator este realizata in proiectie:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. centrala cilindrica dreapta;
j
k
l
m
n B. centrala cilindrica dreapta conforma;
j
k
l
m
n C. centrala cilindrica transversala;
j
k
l
m
n D. centrala cilindrica transversala conforma;
191 1130. Ortodroma se poate reprezenta ca linie dreapta pe o harta in proiectie:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. conica;
j
k
l
m
n B. stereografica;
j
k
l
m
n C. policonica;
j
k
l
m
n D. gnomonica.
192 1132. Cartile pilot se corecteaza la zi utilizand:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. hartile rutiere;
j
k
l
m
n B. avizele pentru navigatori;
j
k
l
m
n C. hartile meteorologice in facsimil;
j
k
l
m
n D. avizele meteorologice.
193 1133. In emisfera sudica, daca nava se deplaseaza spre Nord:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. longitudinea punctului de plecare este mai mare decat
longitudinea punctului de sosire;
j
k
l
m
n B. latitudinea punctului de plecare este mai mica decat
j
k
l
m
n C. latitudinea punctului de plecare este mai mare decat
j
k
l
m
n D. longitudinea punctului de plecare este mai mica decat
194 1134. Daca vantul bate dinaintea traversului acesta produce:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. cresterea vitezei si deriva de vant;
j
k
l
m
n B. numai micsorarea vitezei;
j
k
l
m
n C. numai cresterea vitezei;
j
k
l
m
n D. micsorarea vitezei si deriva de vant.
195 1135. Care din urmatoarele caracteristici ale unui far nu sunt specificate pe
Puncte:
harta:
0/1
j
k
l
m
n A. perioada luminii;
j
k
l
m
n B. bataia;
j
k
l
m
n C. inaltimea constructiei farului;
j
k
l
m
n D. culoarea luminii.
196 1136. Pozitia navei rezultata pe baza de observatii succesive este un punct:
Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. estimat-observat;
j
k
l
m
n B. observat;
j
k
l
m
n C. estimat;
j
k
l
m
n D. determinativ.
197 1137. Linia de pozitie corespunzatoare unui unghi vertical masurat la un reper
Puncte: costier de inaltime cunoscuta este:

0/1
j
k
l
m
n A. dreapta de relevment;
j
k
l
m
n B. cerc de egala distanta;
j
k
l
m
n C. aliniament;
j
k
l
m
n D. izoazimutala.
198 1138. Daca drumul magnetic este mai mic decat drumul compas derivatia
Puncte:
compas este:
0/1
j
k
l
m
n A. nordica;
j
k
l
m
n B. estica;
j
k
l
m
n C. sudica;
j
k
l
m
n D. vestica.
199 1139. Reperele costiere utilizate pentru determinarea punctului navei trebuie sa
Puncte: indeplineasca urmatoarele conditii:
0/1
j
k
l
m
n A. sa fie trecute precis pe harta;
j
k
l
m
n B. sa fie vizibile din orice directie;
j
k
l
m
n C. sa fie usor de identificat;
j
k
l
m
n D. sa fie trecute pe harta si vizibile.
200 1140. Care este numarul minim de repere costiere necesar pentru determinarea
Puncte:
punctului navei cu observatii simultane:
0/1
j
k
l
m
n A. trei;
j
k
l
m
n B. unu;
j
k
l
m
n C. doua;
j
k
l
m
n D. patru;
201 1141. Derivatia compas este produsa de:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. masele amagnetice ale corpului navei;
j
k
l
m
n B. curentii de inalta frecventa indusi in corpul navei;
j
k
l
m
n C. magnetul compensator de banda;
j
k
l
m
n D. masele magnetice ale corpului navei.
202 1142. Care este numarul minim de linii de pozitie necesar pentru determinarea
Puncte:
precisa a punctului navei cu observatii simultane ( in sensul ca ofera
0/1 posibilitatea de control):
j
k
l
m
n A. patru;
j
k
l
m
n B. doua;
j
k
l
m
n C. trei;
j
k
l
m
n D. una.
203 1143. Corpul balizei marcajului cardinal de Vest este piturat in dungi orizontal
Puncte:
dispuse de sus in jos astfel:
0/1
j
k
l
m
n A. galben-negru-galben;
j
k
l
m
n B. negru-galben-negru;
j
k
l
m
n C. negru-galben;
j
k
l
m
n D. galben-negru.
204 1144. Lumina unui far in izofaza are urmatoarea semnificatie:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. durata de lumina este egala cu durata de intuneric;
j
k
l
m
n B. intensitatea luminii este constanta;
j
k
l
m
n C. lumina fixa este combinata cu o intensificare de lumina;
j
k
l
m
n D. lumina care se repeta cu regularitate.
205 1145. Lumina alternativa a unui far are urmatoarea semnificatie:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. intensitatea luminii este variabila;
j
k
l
m
n B. lumina fixa combinata cu intensificare de lumina;
j
k
l
m
n C. culori diferite in sectoare strict delimitate;
j
k
l
m
n D. durata luminii egala cu cea de intuneric.
206 1146. Bataia nominala a unui far reprezinta distanta la care se vede lumina
Puncte:
acestuia cand vizibilitatea meteorologica este de:
0/1
j
k
l
m
n A. 5 Mm;
j
k
l
m
n B. 6 Mm;
j
k
l
m
n C. 10 Mm;
j
k
l
m
n D. 12 Mm;
207 1147. Bataia geografica a unui far este specificata in cartea farurilor pentru o
Puncte: inaltime a ochiului observatorului:
0/1
j
k
l
m
n A. 5 picioare;
j
k
l
m
n B. 5 metri;
j
k
l
m
n C. 5 brate;
j
k
l
m
n D. 5 yarzi.
208 1148. Care este cazul nefavorabil pentru determinarea pozitiei navei cu doua
Puncte: unghiuri orizontale simultane:
0/1
j
k
l
m
n A. reperele sunt dispuse aproximativ colinear;
j
k
l
m
n B. reperele si nava sunt dispuse aproximativ pe acelasi arc
de cerc;
j
k
l
m
n C. reperul de mijloc este mai apropiat de nava;
j
k
l
m
n D. nava este dispusa aproximativ intre cele trei repere.
209 1149. Marcajul cardinal de vest are ca semn de varf:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. doua conuri negre cu varful in sus;
j
k
l
m
n B. doua conuri negre unite la varf;
j
k
l
m
n C. doua conuri negre cu varful in jos;
j
k
l
m
n D. doua conuri negre unite la baza;
210 115. In emisfera nordica, zona in care vanturile se deplaseaza in sens direct
Puncte: este:
0/1
j
k
l
m
n A. Zona de joasa presiune
j
k
l
m
n B. Front rece
j
k
l
m
n C. Zone de inalta presiune
j
k
l
m
n D. Front cald
211 1150. Care sunt limitele maxim admise pentru unghiul de intersectie intre doua
Puncte: linii de pozitie:
0/1
j
k
l
m
n A. 30 grade mai mic sau egal cu 0 mai mic sau egal cu 150
grade;
j
k
l
m
n B. 150 grade mai mic sau egal cu 0 mai mic sau egal cu 30
grade;
j
k
l
m
n C. 90 grade mai mic sau egal cu 0 mai mic sau egal cu 1850
grade;
j
k
l
m
n D. 0 grade mai mic sau egal cu 0 mai mic sau egal cu 90
grade;
212 1151. Unghiul optim de intersectie intre doua linii de pozitie este;
Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. 120 grade;
j
k
l
m
n B. 90 grade;
j
k
l
m
n C. 60 grade;
j
k
l
m
n D. 30 grade.
213 1152. Un aliniament are sensibilitate maxima cand:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. distanta nava -reper anterior este mica, distanta dintre
repere este mare;
j
k
l
m
n B. distanta nava -reper anterior este mare, distanta dintre
repere este mare;
j
k
l
m
n C. distanta nava -reper anterior este mare, distanta dintre
repere este mica;
j
k
l
m
n D. distanta nava -reper anterior este mare, reperele sunt
dispuse la inaltimi diferite.
214 1153. Care din urmatoarele notiuni nu este o linie de pozitie?

Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
n B. dreapta de relevment;
j
k
l
m
n C. ortodroma;
j
k
l
m
n D. alimiament.
215 1154. Corpul balizei marcajului cardinal de Nord este piturat in dungi orizontale
Puncte: dispuse de sus in jos astfel:
0/1
j
k
l
m
n A. negru-galben-negru;
j
k
l
m
n B. galben-negru;
j
k
l
m
n C. galben-negru-galben;
j
k
l
m
n D. negru-galben.
216 1156. Corpul balizei marcajului cardinal de Est este piturat in dungi orizontale
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
n B. galben-negru-galben;
j
k
l
m
n C. negru-galben.
j
k
l
m
n D. galben-negru;
217 1157. Deosebirea intre regiunea A si regiunea B de balizaj maritim se refera la:
Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. marcajul de pericol izolat;
j
k
l
m
n B. marcajul lateral;
j
k
l
m
n C. marcajul cardinal;
j
k
l
m
n D. marcajul special.
218 1158. Marcajul cardinal de Est are ca semn de varf:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m
n C. doua conuri negre unite la baza;
j
k
l
m
n D. doua conuri negre cu varful in jos;
219 1159. Marcajul lateral de babord din regiunea A are ca semn de varf:
Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. un con rosu cu varful in sus;
j
k
l
m
n B. o sfera neagra;
j
k
l
m
n C. un cilindru rosu;
j
k
l
m
n D. un cilindru verde.
220 12. Erorile sistematice de observare sunt determinate de:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. Conditiile improprii de observare
j
k
l
m
n B. Nivelul de instruire a observatorului
j
k
l
m
n C. Necalibrarea instrumentului/aparatului de masura
j
k
l
m
n D. Intretinerea necorespunzatoare a instrumentului,
aparatului de masura
221 1233. Viteza navei se masoara cu:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. sonda;
j
k
l
m
n B. barometrul;
j
k
l
m
n C. lochul.
222 1234. Adancimea apei se masoara cu:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. lochul;
j
k
l
m
n B. sonda;
j
k
l
m
n C. barometrul.
223 1235. In navigatia maritima se utilizeaza harta in proiectie:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. stereografica;
j
k
l
m
n B. conica;
j
k
l
m
n C. Mercator.
224 1236. Harta marina este:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. reprezentarea la o anumita scara a unei zone oceanice;
j
k
l
m
n B. proiectia pe o suprafata sferica a Pamantului;
j
k
l
m
n C. proiectia Pamantului pe o suprafata oarecare.
225 1237. Scara numerica a unei harti este:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. raportul dintre lungimea si latimea hartii;
j
k
l
m
n B. un numar de catalog;
j
k
l
m
n C. raportul dintre lungimea unitara de pe Pamant si
corespondentul pe harta.
1238. Cartile pilot se corecteaza la zi utilizand:
226
Puncte: j
k
l
m
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
n C. hartile meteorologice in facsimil.
227 1239. In emisfera nordica, daca nava se deplaseaza spre Nord:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
n B. latitudinea punctului de plecare este mai mare decat
j
k
l
m

Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. latitudinea punctului de sosire este mai mica decat
latitudinea punctului de plecare;
j
k
l
m
n B. latitudinea punctului de sosire este mai mare decat
j
k
l
m

Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m

Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m
n C. longitudinea punctului de plecare este mai mare decat
232 1245. In emisfera sudica, daca nava se deplaseaza spre Sud:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m

Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m
234 1247. In emisfera estica, daca nava se deplaseaza spre Est:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
n B. longitudinea punctului de plecare este mai mica decat
j
k
l
m

Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
n B. longitudinea punctului de sosire este mai mica decat
longitudinea punctului de plecare;
j
k
l
m
n C. longitudinea punctului de sosire este mai mare decat
longitudinea punctului de plecare.
236 1249. In emisfera estica, daca nava se deplaseaza spre Vest:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m

Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m
238 1251. In emisfera vestica, daca nava se deplaseaza spre Vest:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m

Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m
240 1253. In emisfera vestica, daca nava se deplaseaza spre Est:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m

Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m

Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m
243 1260. Pozitia navei se poate determina, printre altele, prin masuratori de:
Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. temperatura;
j
k
l
m
n B. relevmente;
j
k
l
m
n C. drepte.
244 1261. Acul magnetic al compasului magnetic de la bordul navei se orienteaza

Puncte:
pe directia:
0/1
j
k
l
m
n A. Nord adevarat;
j
k
l
m
n B. Nord giro;
j
k
l
m
n C. Nord compas.
245 1262. Reperele costiere utilizate pentru determinarea punctului navei pot fi:
Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. geamanduri, balize, scondri;
j
k
l
m
n B. orice constructie de la coasta;
j
k
l
m
n C. faruri de aterizare.
246 1263. Linia de credinta a compasului magnetic de la bord materializeaza:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. directia Nord magnetic;
j
k
l
m
n B. axul longitudinal al navei;
j
k
l
m
n C. directia Nord compas.
247 1264. Corpul balizei marcajului cardinal de Vest este piturat in dungi orizontale
Puncte:
dispuse de sus in jos astfel:
0/1
j
k
l
m
n A. galben-negru-galben;
j
k
l
m
n B. negru-galben-negru;
j
k
l
m
n C. negru-galben.
248 1265. Lumina unui far in izofaza are urmatoarea semnificatie

Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m
n C. lumina fixa este combinata cu o intensificare de lumina.

Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m
n C. culori diferite in sectoare strict delimitate.
250 1267. Marcajul cardinal de vest are ca semn de varf

Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
n B. galben-negru-galben;
j
k
l
m
n C. negru-galben.
Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
n B. marcaje laterale;
j
k
l
m
n C. marcajul cardinal.

Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m
254 1274. Marcajul lateral de tribord din regiunea A :

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. Un con verde ( sau negru prin exceptie) cu varful in sus;
j
k
l
m
n B. un cilindru verde;
j
k
l
m
n C. un cilindru rosu.
255 1276. Regula "verde la tribord- rosu la babord"valabila in regiunea A de balizaj

Puncte: se aplica marcajelor laterale astfel:
0/1
j
k
l
m
n A. in sensul de la coasta catre larg;
j
k
l
m
n B. in sensul de larg catre coasta;
j
k
l
m
n C. este de competenta guvernelor statelor riverane.
256 1277. Drumul adevarat al navei este:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la axul
prova al navei pana la directia de vizare la un reper costier;
j
k
l
m
n B. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la
directia nord adevarat pana la axul prova al navei;
j
k
l
m
n C. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la
directia nord compas pana la axul prova al navei;
257 1278. Drumul magnetic al navei este:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m
directia nord magnetic pana la axul prova al navei;
258 1279. Drumul compas al navei este:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m
259 1280. Drumul giro al navei este:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m
directia nord giro pana la axul prova al navei;
260 1281. Relevmentul adevarat la un reper costier este:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
directia nord adevarat pana la linia de vizare la reperul
costierui;
j
k
l
m
261 1282. Relevmentul magnetic la un reper costier este:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
costier;
j
k
l
m
directia nord magnetic pana la reperul costier;
262 1283. Relevmentul compas la un reper costier este:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
directia nord compas pana la linia de vizare la reperul
costierui;
j
k
l
m
263 1284. Relevmentul prova la un reper costier este:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
costierui;
j
k
l
m
264 1286. In regiunea A, lumina marcajului lateral de babord este de culoare:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. verde;
j
k
l
m
n B. rosie;
j
k
l
m
n C. galbena.
265 1287. Lumina marcajului special este de culoare:
Puncte:
0/1 j
k
l
m
n A. verde;
j
k
l
m
n B. rosie;
j
k
l
m
n C. galbena.
266 1288. Lumina marcajului de pericol izolat este de culoare:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. alba;
j
k
l
m
n B. rosie;
j
k
l
m
n C. galbena.
267 1289. Lumina marcajului cardinal de nord este de culoare:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. alba;
j
k
l
m
n B. rosie;
j
k
l
m
n C. galbena.
268 1290. Lumina marcajului cardinal de est este de culoare:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. rosie;
j
k
l
m
n B. alba;
j
k
l
m
n C. galbena.
269 1291. Lumina marcajului cardinal de sud este de culoare:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. rosie;
j
k
l
m
n B. galbena;
j
k
l
m
n C. alba.
270 1292. Lumina marcajului cardinal de vest este de culoare:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. rosie;
j
k
l
m
n B. galbena;
j
k
l
m
n C. alba.
271 1293. Lumina marcajului de ape sigure este de culoare:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. rosie;
j
k
l
m
n B. galbena;
j
k
l
m
n C. alba.
272 1294. Lumina marcajului cardinal de nord poate avea ritmul:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. sclipiri rapide ( 2+1);
j
k
l
m
n B. sclipiri rapide;
j
k
l
m
n C. 12 sclipiri rapide.
273 1295. Lumina marcajului cardinal de est poate avea ritmul:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
n B. 3 sclipiri rapide;
j
k
l
m
274 1296. Lumina marcajului cardinal de sud poate avea ritmul:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m
n C. 6 sclipiri rapide plus o sclipire lunga.
275 1297. Lumina marcajului cardinal de vest poate avea ritmul:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m
n C. 12 sclipiri rapide;
276 1298. Lumina marcajului de pericol izolat poate avea ritmul:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. izofaza;
j
k
l
m
j
k
l
m
n C. 3 sclipiri rapide;
277 1299. Lumina marcajului de ape sigure poate avea ritmul:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. 2 sclipiri rapide;
j
k
l
m
j
k
l
m
n C. litera A in codul Morse.
278 13. Eliminarea influentei erorilor sistematice de observare se poate face prin:
Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. Executarea de serii de masuratori
j
k
l
m
n B. Executarea observatiilor in conditii optime
j
k
l
m
n C. Determinarea erorii reziduale de masurare si aplicarea
corectiei corespunzatoare
j
k
l
m
n D. Intretinerea corespunzatoare a instrumentelor, aparatelor
de masura
279 1300. Timonierul vede pe timp de noapte in prova tribord un marcaj care emite
Puncte:
un grup de doua sclipiri albe care se repeta regulat. Aceasta este:
0/1
j
k
l
m
n A. un semn de ape sigure;
j
k
l
m
n B. un semn de pericol izolat;
j
k
l
m
n C. un semn de vest.
280 1301. Timonierul vede pe timp de noapte in prova babord un marcaj care emite
Puncte: un grup de doua sclipiri albe care se repeta regulat. Aceasta este:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m
n C. un semn de est.
281 1302. Timonierul vede pe timp de noapte in prova un marcaj care emite un grup
Puncte:
de noua sclipiri albe care se repeta regulat. Aceasta este:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m
282 1303. Timonierul vede pe timp de noapte in prova un marcaj care emite un grup
Puncte: de noua sclipiri albe care se repeta regulat. Aceasta este:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
n B. un semn de W;
j
k
l
m
n C. un semn de pericol izolat.
283 1304. Timonierul vede pe timp de noapte in prova babord un marcaj care emite
Puncte:
un grup de doua sclipiri albe care se repeta regulat. Aceasta este:
0/1
j
k
l
m
n A. un semn special;
j
k
l
m
j
k
l
m
284 1305. Precizia de masurare a drumului giro este de:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. 1 grad;
j
k
l
m
n B. 0grade.5;
j
k
l
m
n C. 0 grade. 1.
285 1308. Timonierul vede pe timp de noapte in zona A in prova un marcaj care
Puncte:
emite sclipiri intermitente de culoare verde. Acesta este:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
n B. un semn de tribord;
j
k
l
m
n C. un semn de babord.
286 1313. Latitudinea geografica este:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. arcul de ecuator masurat de la meridianul Greenwich pana
la meridianul locului;
j
k
l
m
n B. arcul de paralel masurat de la meridianul Greenwich pana
j
k
l
m
paralelul locului.
287 1314. Longitudinea geografica este:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m
paralelul locului.
288 1316. Diferenta de longitudine geografica dintre punctul de plecare si cel de

Puncte: sosire este:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m
289 1317. Deplasarea est-vest este:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. Arcul de paralel masurat de la meridianul punctului de
j
k
l
m
n B. arcul de ecuator masurat de la meridianul punctului de
j
k
l
m
290 1318. Un cart are:
Puncte:
0/1 j
k
l
m
n A. 12 grade;
j
k
l
m
n B. 32 grade;
j
k
l
m
n C. 11 grade, 25.
291 1319. Cartul N este un cart:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. intercardinal;
j
k
l
m
n B. cadinal;
j
k
l
m
n C. inter-intercardinal;
292 1320. Cartul SW este un cart:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. intercardinal;
j
k
l
m
n B. cadinal;
j
k
l
m
293 1321. Cartul SSE este un cart:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. intercardinal;
j
k
l
m
n B. cadinal;
j
k
l
m
294 1322. Cartul E la N este un cart:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. intercardinal;
j
k
l
m
n B. inter- intercadinal;
j
k
l
m
n C. intermediar
295 1323. Drumul adevarat al navei este egal cu 090 grade; rezulta ca nava se
Puncte:
deplaseaza catre:
0/1
j
k
l
m
n A. Vest;
j
k
l
m
n B. Est;
j
k
l
m
n C. Sud;
Puncte: deplaseaza catre:
0/1
j
k
l
m
n A. Nord
j
k
l
m
n B. Est;
j
k
l
m
n C. Sud;
Puncte:
deplaseaza catre:
0/1
j
k
l
m
n A. Vest;
j
k
l
m
n B. Est;
j
k
l
m
n C. Sud;
0/1
j
k
l
m
n A. Vest;
j
k
l
m
n B. Est;
j
k
l
m
n C. Sud;
299 1327. Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul NE de orizont. Care
0/1
j
k
l
m
n A. Dc=212 grade;
j
k
l
m
n B. Dc=034 grade;
j
k
l
m
n C. Dc = 328 grade.
300 1328. Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul SE de orizont. Care
Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. Dc= 112 grade;
j
k
l
m
n B. Dc= 034 grade;
j
k
l
m
n C. Dc 328 grade.
Puncte:
0/1 j
k
l
m
n A. Dc= 102 grade;
j
k
l
m
n B. Dc= 234 grade;
j
k
l
m
n C. Dc 328 grade.
302 133. Semicercul manevrabil al ciclonilor tropicali in emisfera nordica este zona
Puncte: situata in:
0/1
j
k
l
m
n A. Partea din fata a navei
j
k
l
m
n B. Stanga traiectoriei furtunii
j
k
l
m
n C. Partea din spate a navei
j
k
l
m
n D. Dreapta traicetoriei furtunii
0/1
j
k
l
m
n A. Dc= 102 grade;
j
k
l
m
n B. Dc= 234 grade;
j
k
l
m
n C. Dc 328 grade.
Puncte:
ca reperul se vede catre:
0/1
j
k
l
m
n A. Vest;
j
k
l
m
n B. Est;
j
k
l
m
n C. Sud.
Puncte: grade. Rezulta lumina farului se vede in:
0/1
j
k
l
m
n A. RpTd=060 grade;
j
k
l
m
n B. RpBd=060 grade;
j
k
l
m
n C. RpBd=060 grade;
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m
Puncte:
grade. Rezulta lumina farului se vede in:
0/1
j
k
l
m
n A. prova
j
k
l
m
n B. pupa;
j
k
l
m
Puncte:
0/1 j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m
n C. pupa.
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m
n C. babord, inapoia traversului;
Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
n B. babord, inaintea traversului;
j
k
l
m
313 1341. Lumina unui far apare la orizont RpBd=30 grade. Rezulta lumina farului
Puncte:
se vede in:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m
n C. tribord, inapoia traversului;
314 1350. Drumul compas este Dc=202 grade.0 iar corectia totala compas este Dc =
Puncte:
-2 grade.5. Care este valoarea drumului adevarat Da?
0/1
j
k
l
m
n A. Da= 204 grade.5
j
k
l
m
n B. Da= 200 grade.5
j
k
l
m
n C. Da= 199 grade.5
315 1352. Care dintre relatiile de mai jos este adevarata?

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. Dg= Da - Delta c
j
k
l
m
n B. Dg= Da + Delta g
j
k
l
m
n C. Dg= Da - Delta g
316 1353. Care dintre relatiile de mai jos este adevarata?

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. Da= Dg - Delta c
j
k
l
m
n B. Da= Dg + Delta g
j
k
l
m
n C. Da= Dg - Delta g
317 1354. Drumul giro este Dg= 147 grade.0 iar corectia totala giro este Delta g =
Puncte:
+3 grade.5. care este valoarea drumului adevarat Da?
0/1
j
k
l
m
n A. Da = 143 grade .5
j
k
l
m
n B. Da = 150 grade .5
j
k
l
m
n C. Da = 144 grade .5
318 1355. Nava in drum compas Dc = 100grade si masoara Rc=030 grade la un far.
Puncte:
Farul se va vedea in:
0/1
j
k
l
m
n A. prova tribord;
j
k
l
m
n B. prova babord;
j
k
l
m
n C. pupa babord.
319 1356. Nava in drum compas Dg = 330grade si masoara Rg=030 grade la un far.
Puncte: Farul se va vedea in:
0/1
j
k
l
m
n A. prova tribord;
j
k
l
m
n B. prova babord;
j
k
l
m
n C. pupa babord.
Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. 090 grade;
j
k
l
m
n B. 000 grade;
j
k
l
m
n C. 180 grade.
Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. 090 grade;
j
k
l
m
n B. 000 grade;
j
k
l
m
n C. 180 grade.
322 1360. O nava se vede in travers tribord. Relevmentul prova circular la acea
Puncte:
nava este egal cu:
0/1
j
k
l
m
n A. 090 grade;
j
k
l
m
n B. 000 grade;
j
k
l
m
n C. 180 grade.
323 1361. O nava se vede in travers babord. Relevmentul prova circular la acea
0/1
j
k
l
m
n A. 270 grade;
j
k
l
m
n B. 090 grade;
j
k
l
m
n C. 180 grade.
324 1362. Nava in Dg=080 grade si masoara Rg = 030 grade. Nava se va vedea in:
Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. prova tribord;
j
k
l
m
n B. prova babord;
j
k
l
m
n C. pupa babord.
325 1363. Nava in Dg=280 grade si masoara Rp Td = 030 grade. Nava se va vedea
Puncte:
in:
0/1
j
k
l
m
n A. prova tribord;
j
k
l
m
n B. prova babord;
j
k
l
m
n C. pupa babord.
326 1364. Magnetii compensatori ai compasului magnetic au rolul;

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. de a indica directia nord compas;
j
k
l
m
n B. de a impiedica magnetizarea postamentului compasului
magnetic;
j
k
l
m
n C. de a crea camp magnetic opus campului magnetic al
navei.
327 1365. Magnetii compensatori de fier moale ai compasului magnetic sunt

Puncte:
montati:
0/1
j
k
l
m
n A. in cutia compasului;
j
k
l
m
n B. pe postament, langa cutia compasului;
j
k
l
m
n C. in interiorul postamentului.
328 1366. Magnetii permanenti transversali ai compasului magnetic sunt montati:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m
329 1367. Magnetii permanenti longitudinali ai compasului magnetic sunt montati:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. in interiorul postamentului;
j
k
l
m
j
k
l
m
n C. in cutia compasului.
330 1368. Magnetul permanent vertical (sau corectorul de banda) al compasului

Puncte:
magnetic este montat:
0/1
j
k
l
m
n A. pe postament, langa cutia compasului;
j
k
l
m
n B. in interiorul postamentului;
j
k
l
m
331 1369. Sistemul de ace magnetice al compasului magnetic are urmatoarele

Puncte:
caracteristici:
0/1
j
k
l
m
n A. acele magnetice sunt dispuse paralel, in numar par, in
cutia compasului;
j
k
l
m
n B. acele magnetice sunt dispuse paralel, in numar impar, in
cutia compasului;
j
k
l
m
n C. acele magnetice sunt dispuse perpendicular unele fata de
altele, in numar par, in cutia compasului;
332 1370. Roza magnetica a compasului magnetic se sprijina pe;

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. peretele despartitor al cutiei compasului;
j
k
l
m
n B. pivot;
j
k
l
m
n C. acele magnetice.
333 1371. Cesculita are rolul:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. de a micsora frecarea dintre pivot si roza;
j
k
l
m
n B. de a asigura plutirea rozei;
j
k
l
m
n C. de a mentine roza compasului intr-o pozitie rigida.
334 1372. Lichidul din cutia compasului magnetic are rol:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. de a impiedica miscarile dezordonate ale rozei;
j
k
l
m
n B. de a impiedica fenomenele corozive in interiorul cutiei
compasului;
j
k
l
m
n C. de a asigura plutirea rozei cu o flotabilitate usor negativa.
335 1373. Compozitia lichidului din cutia compasului magnetic este:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. alcool si apa;
j
k
l
m
n B. alcool, apa distilata si glicerina;
j
k
l
m
n C. apa distilata, ulei mineral si glicerina.
336 1374. Cand apar bule de aer in cutia compasului, timonierul are obligatia:
Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. de a completa cu apa distilata;
j
k
l
m
n B. de a completa cu glicerina;
j
k
l
m
n C. de a completa cu apa alcool.
337 1375. Pe timpul cartului, timonierul are obligatia:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. de a compara permanent indicatiile compasului giro si ale
repetitorului giro de pe radarul de navigatie ;
j
k
l
m
n B. de a compara permanent indicatiile compasului magnetic
si ale compasului giro;
j
k
l
m
n C. de a compara permanent indicatiile compasului giro cu
cele ale receptorului GPS.
338 1376. Sistemul cardanic al cutiei compasului are rolul:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. de a fixa rigid cutia compasului pe postament;
j
k
l
m
n B. de a preintampina rotirea postamentului;
j
k
l
m
n C. de a mentine in pozitie orizontala cutia compasului.
339 1378. Pe timpul giratiei, timonierul raporteaza variatia drumului navei:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. continuu, din 10 grade in 10 grade;
j
k
l
m
n B. numai daca I se ordona;
j
k
l
m
n C. din grad in grad.
340 1379. La navigatia pe canale, senale si la intrari/iesiri in/ din porturi, timonierul:
Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. este preocupat ca permanent bastonul prova sa fie
orientat in axul senalului;
j
k
l
m
n B. compara indicatiile compasului giro cu indicatiile
compasului magnetic;
j
k
l
m
n C. raporteaza unghiul de carma.
341 1380. Timonierul raporteaza numarul de grade pana la noul drum:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. la initierea giratiei;
j
k
l
m
n B. pe segmentul final al giratiei;
j
k
l
m
n C. nu raporteaza niciodata numarul de grade pana la noul
drum.
342 17. Procedeul triunghiurilor asemenea sau procedeul locului de egala diferenta
Puncte: de relevment pot fi aplicate numai cu conditia ca:
0/1
j
k
l
m
n A. Sa existe conditii favorabile pentru executarea
observatiilor
j
k
l
m
n B. Drumul navei sa fie mentinut riguros constant
j
k
l
m
n C. Sa existe certitudine ca observatiile sunt afectate numai
de eroare sistematica
j
k
l
m
n D. Observatiile sa fie simultane

Puncte: asigurare a navigatiei sunt comunicate initial prin:
0/1
j
k
l
m
n A. Avize catre navigatori saptamanale
j
k
l
m
n B. Avize radio catre navigatori
j
k
l
m
n C. Editiile corectate ale hartilor
j
k
l
m
n D. Editiile noi ale cartii farurilor
344 20. Ocean Passages for the World contine informatii referitoare la:
Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. Asigurarea hidrgrafica si de navigatie
j
k
l
m
n B. Rutele de apa adanca
j
k
l
m
n C. Rutele recomandate de traversada
j
k
l
m
n D. Facilitati portuare
345 309. Un far cu inaltimea de 37 metri si o bataie nominala de 18 Mm,cand

Puncte:
vizibilitatea este de 11Mm, pentru o inaltime a ochiului observatorului de 13
0/1 metri, incepe sa se vada de la distanta aproximativa de:
j
k
l
m
n A. 12.5 Mm
j
k
l
m
n B. 16.0 Mm
j
k
l
m
n C. 20.0 Mm
j
k
l
m
n D. 23.5 Mm
346 310. Daca nava se deplaseaza spre Est:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. diferenta de longitudine este pozitiva
j
k
l
m
n B. diferenta de latitudine este pozitiva
j
k
l
m
n C. diferenta de latitudine este negativa
j
k
l
m
n D. diferenta de longitudine este negativa

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. longitudinea punctului de plecare este mai mare decat
longitudinea punctului de sosire
j
k
l
m
n B. latitudinea punctului de plecare este mai mica decat
latitudinea punctului de sosire
j
k
l
m
n C. latitudinea punctului de plecare este mai mare decat
latitudinea punctului de sosire
j
k
l
m
n D. longitudinea punctului de plecare este mai mica decat
longitudinea punctului de sosire
348 312. Deviatia compas este produsa de:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. masele amagnetice ale corpului navei
j
k
l
m
n B. curentii de inalta frecventa indusi in corpul navei
j
k
l
m
n C. magnetul compensator de banda
j
k
l
m
n D. masele magnetice ale corpului navei
349 313. Daca drumul magnetic este mai mic decat drumul compas deviatia compas
Puncte: este:
0/1
j
k
l
m
n A. nordica
j
k
l
m
n B. estica
j
k
l
m
n C. sudica
j
k
l
m
n D. vestica
314. Drumul magnetic difera de drumul compas cu valoarea:
350
Puncte: j
k
l
m
n A. declinatiei magnetice
0/1
j
k
l
m
n B. deviatiei compas
j
k
l
m
n C. corectiei compas
j
k
l
m
n D. corectiei giro
351 315. Pe hartile la scara foarte mica informatiile privind declinatia magnetica sunt
Puncte: date sub forma de:
0/1
j
k
l
m
n A. izodiname
j
k
l
m
n B. izocline
j
k
l
m
n C. izogone
j
k
l
m
n D. izostadii
352 316. Daca pentru o anumita valoare a capului compas deviatia compas este
Puncte: zero, corectia compas este:
0/1
j
k
l
m
n A. zero
j
k
l
m
n B. egala cu declinatia magnetica
j
k
l
m
n C. constanta
j
k
l
m
n D. nu depinde de declinatia magnetica
353 317. Corectia compas pentru o anumita valoare a drumului navei este zero
Puncte:
cand:
0/1
j
k
l
m
n A. valoarea declinatiei magnetice si a deviatiei compas sunt
egale si de semn contrar

j
k
l
m
n B. valoarea declinatiei magnetice actualizata pentru anul in
curs este zero
j
k
l
m
n C. valoarea deviatiei compas este zero
j
k
l
m
n D. valoarea declinatiei magnetice si a deviatiei compas sunt
egale si de acelasi semn
354 318. Compensarea compasului magnetic are drept consecinta:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. diminuarea influentei magnetismului terestru
j
k
l
m
n B. diminuarea influentei magnetismului navei
j
k
l
m
n C. anularea influentei comune a magnetismului navei si a
magnetismului terestru
j
k
l
m
n D. anularea influentei magnetismului navei
355 319. Viteza deasupra fundului se determina cu:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. lochul electromagnetic
j
k
l
m
n B. lochul hidrodinamic
j
k
l
m
n C. lochul mecanic
j
k
l
m
n D. lochul Doppler
356 320. Daca distanta la loch este mai mare decat distanta reala parcursa de nava,
Puncte: factorul de corectie al lochului este:
0/1
j
k
l
m
n A. negativ
j
k
l
m
n B. supraunitar
j
k
l
m
n C. subunitar
j
k
l
m
n D. pozitiv
357 321. Pe harta Mercator deformarile reprezentarii suprafetei terestre sunt

Puncte: proportionale cu:
0/1
j
k
l
m
n A. Cosec j
j
k
l
m
n B. Sec j
j
k
l
m
n C. Cos j
j
k
l
m
n D. Cotg j
358 322. Nivelul de referinta al inaltimii reperelor din harta este de regula:
Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. nivelul mediu al apei joase la cuadratura
j
k
l
m
n B. nivelul mediu al apei joase la sizigii
j
k
l
m
n C. nivelul mediu al apei inalte la cuadratura
j
k
l
m
n D. nivelul mediu al apei inalte la sizigii
359 323. Tipul de proiectie cartografica utilizat pentru harta Mercator este:
Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. stereografica
j
k
l
m
n B. conica
j
k
l
m
n C. cilindrica
j
k
l
m
n D. policonica
360 324. O harta avind scara de 1:160.000 este :

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. harta costiera
j
k
l
m
n B. harta generala
j
k
l
m
n C. plan
j
k
l
m
n D. harta oceanica
361 325. Proiectia gnomonica este:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. centrala plana tangenta
j
k
l
m
n B. centrala cilindrica transversala
j
k
l
m
n C. conica dreapta
j
k
l
m
n D. centrala cilindrica dreapta

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. centrala cilindrica dreapta
j
k
l
m
n B. centrala cilindrica dreapta conforma
j
k
l
m
n C. centrala cilindrica transversala
j
k
l
m
n D. centrala cilindrica transversala conforma
363 327. Ortodroma se poate reprezenta ca linie dreapta pe o harta in proiectie:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. conica
j
k
l
m
n B. stereografica
j
k
l
m
n C. policonica
j
k
l
m
n D. gnomonica

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. hartile rutiere
j
k
l
m
n B. avizele pentru navigatori
j
k
l
m
n C. hartile meteorologice in facsimil
j
k
l
m
n D. avizele meteorologice
365 330. Loxodroma trece prin polii terestrii daca intersecteaza paralelele de
Puncte: latitudine sub un unghi de:
0/1
j
k
l
m
n A. 30 grd
j
k
l
m
n B. 60 grd
j
k
l
m
n C. 90 grd
j
k
l
m
n D. 120 grd
366 331. Care din afirmatiile de mai jos cu privire la proiectia Mercator este FALSA?
Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. este centrala
j
k
l
m
n B. este echivalenta
j
k
l
m
n C. este cilindrica
j
k
l
m
n D. este dreapta

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. cresterea vitezei si deriva de vant
j
k
l
m
n B. numai micsorarea vitezei
j
k
l
m
n C. numai cresterea vitezei
j
k
l
m
n D. micsorarea vitezei si deriva de vant
368 333. Care din urmatoarele caracteristici ale unui far nu sunt specificate pe harta:
Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. perioada luminii
j
k
l
m
n B. bataia
j
k
l
m
n C. inaltimea constructiei farului
j
k
l
m
n D. culoarea luminii
369 334. Pozitia determinata in functie de drumul si viteza reala a navei este un
Puncte: punct:
0/1
j
k
l
m
n A. estimat-observat
j
k
l
m
n B. observat
j
k
l
m
n C. estimat
j
k
l
m
n D. determinativ
Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. estimat-observat
j
k
l
m
n B. observat
j
k
l
m
n C. estimat
j
k
l
m
n D. determinativ
Puncte:
costier de inaltime cunoscuta este:
0/1
j
k
l
m
n A. dreapta de relevment
j
k
l
m
n B. cerc de egala distanta
j
k
l
m
n C. aliniament
j
k
l
m
n D. izoazimutala
372 337. Reperele costiere utilizate pentru determinarea punctului navei trebuie sa
Puncte:
indeplineasca urmatoarele conditii:
0/1
j
k
l
m
n A. sa fie trecute precis pe harta
j
k
l
m
n B. sa fie vizibile din orice directie
j
k
l
m
n C. sa fie usor de identificat
j
k
l
m
n D. sa fie trecute pe harta si vizibile
Puncte: punctului navei cu observatii simultane:
0/1
j
k
l
m
n A. trei
j
k
l
m
n B. unu
j
k
l
m
n C. doua
j
k
l
m
n D. patru
374 340. Care este numarul minim de linii de pozitie necesar pentru determinarea
Puncte:
precisa a punctului navei cu observatii simultane:
0/1
j
k
l
m
n A. patru
j
k
l
m
n B. doua
j
k
l
m
n C. trei
j
k
l
m
n D. una
375 341. Lumina unui far in izofaza are urmatoarea semnificatie

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. durata de lumina este egala cu durata de intuneric
j
k
l
m
n B. intensitatea luminii este constanta
j
k
l
m
n C. lumina fixa este este combinata cu o intensificare de
lumina
j
k
l
m
n D. lumina care se repeta cu regularitate

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. intensitatea luminii este variabila
j
k
l
m
n B. lumina fixa combinata cu intensificare de lumina
j
k
l
m
n C. culori diferite in sectoare strict delimitate
j
k
l
m
n D. durata luminii egala cu cea de intuneric
377 343. Bataia nominala a unui far reprezinta distanta la care se vede lumina
Puncte:
acestuia cand vizibilitatea meteorologica este de:
0/1
j
k
l
m
n A. 5 Mm
j
k
l
m
n B. 6 Mm
j
k
l
m
n C. 10 Mm
j
k
l
m
n D. 12 Mm
378 344. Bataia geografica a unui far este specificata in Cartea farurilor pentru o
Puncte: inaltime a ochiului observatorului de:
0/1
j
k
l
m
n A. 5 picioare
j
k
l
m
n B. 5 metri
j
k
l
m
n C. 5 brate
j
k
l
m
n D. 5 yarzi
379 345. Bataia geografica a unui far este calculata in functie de:
Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. inaltimea luminii si refractia atmosferica
j
k
l
m
n B. inaltimea luminii si inaltimea ochiului observatorului
j
k
l
m
n C. inaltimea ochiului observatorului si refractia atmosferica
j
k
l
m
n D. inaltimea luminii, inaltimea ochiului observatorului si
refractia atmosferica standard
380 346. Care este cazul nefavorabil pentru determinarea pozitiei navei cu doua
Puncte:
unghiuri orizontale simultane:
0/1
j
k
l
m
n A. reperele sunt dispuse aproximativ colinear
j
k
l
m
n B. reperele si nava sunt dispuse aproximativ pe acelasi arc
de cerc
j
k
l
m
n C. reperul din mijloc este mai apropiat de nava
j
k
l
m
n D. nava este dispusa aproximativ intre cele trei repere
381 348. Unghiul optim de intersectie intre doua linii de pozitie este:
Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. 120 grd
j
k
l
m
n B. 90 grd
j
k
l
m
n C. 60 grd
j
k
l
m
n D. 30 grd
382 349. Grafic pe harta procedeul relevmentului prova dublu se aplica ca procedeu
Puncte: combinat:
0/1
j
k
l
m
n A. unghi orizontal-distanta
j
k
l
m
n B. relevment-unghi orizontal
j
k
l
m
n C. relevment-distanta
j
k
l
m
n D. unghi orizontal-aliniament
383 351. Un aliniament are sensibilitate maxima cand:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. distanta nava-reper anterior este mica, distanta dintre
repere este mare
j
k
l
m
n B. distanta nava-reper anterior este mare, distanta dintre
repere este mare
j
k
l
m
n C. distanta nava-reper anterior este mare, distanta dintre
repere este mica
j
k
l
m
n D. distanta nava-reper anterior este mare, reperele sunt
dispuse la inaltimi diferite
384 352. Locul geometric al punctelor de egala diferenta de relevment are

Puncte:
urmatoarea proprietate:
0/1
j
k
l
m
n A. depinde de valoarea corectiei compas
j
k
l
m
n B. depinde de valoarea drumului navei
j
k
l
m
n C. este dependent de unghiul de intersectie dintre
relevmente
j
k
l
m
n D. este independent ca pozitie pe harta de valoarea corectiei
compas
385 353. Care din urmatoarele notiuni nu este o linie de pozitie?
Puncte:
0/1 j
k
l
m
n A. cerc de egala distanta
j
k
l
m
n B. dreapta de relevment
j
k
l
m
n C. ortodroma
j
k
l
m
n D. aliniament
0/1
j
k
l
m
n A. negru-galben-negru
j
k
l
m
n B. galben-negru
j
k
l
m
n C. galben-negru-galben
j
k
l
m
n D. negru-galben
387 355. Corpul balizei marcajului cardinal de Vest este piturat in dungi orizontal
0/1
j
k
l
m
n A. galben-negru-galben
j
k
l
m
n B. negru-galben-negru
j
k
l
m
n C. negru-galben
j
k
l
m
n D. galben-negru

Puncte:
regiunea B, marcajele laterale au urmatoarele lumini:
0/1
j
k
l
m
n A. tribord-verde, babord-rosu
j
k
l
m
n B. tribord-alba fixa, babord-alba cu sclipiri
j
k
l
m
n C. tribord-rosu, babord-verde
j
k
l
m
n D. tribord-alba izofaza, babord-alba ocultatii
389 357. Corpul balizei marcajului cardinal de Est este piturat in dungi orizontale
0/1
j
k
l
m
n A. negru-galben-negru
j
k
l
m
n B. galben-negru-galben
j
k
l
m
n C. negru-galben
j
k
l
m
n D. galben-negru
Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. marcajul de pericol izolat
j
k
l
m
n B. marcajul lateral
j
k
l
m
n C. marcajul cardinal
j
k
l
m
n D. marcajul special
391 360. Marcajul cardinal de Vest are ca semn de varf:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. doua conuri negre cu varful in sus
j
k
l
m
n B. doua conuri negre unite la varf
j
k
l
m
n C. doua conuri negre cu varful in jos
j
k
l
m
n D. doua conuri negre unite la baza
Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. un con rosu cu varful in sus
j
k
l
m
n B. o sfera neagra
j
k
l
m
n C. un cilindru rosu
j
k
l
m
n D. un cilindru verde

Puncte:
urmatoarea relatie:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
n B. diferenta de coordonate zero;
j
k
l
m
cu 180 grade.
394 449. Care din afirmatiile de mai jos cu privire la caracteristicile ortodromei este
Puncte: FALSA?
0/1
j
k
l
m
n A. intersecteaza meridianele sub unghiuri diferite;
j
k
l
m
n B. pe harta gnomonica este o linie dreapta;
j
k
l
m
n C. este arc de cerc mic pe sfera terestra.
395 450. Vertexurile in cazul navigatiei mixte au latitudinea:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. egala cu valoarea latitudinii paralelului limita;
j
k
l
m
n B. aceeasi cu vertexurile ortodromei intre punctul initial si cel
final;
j
k
l
m
n C. egala si de semn contrar.
396 451. Distanta insumata pe drumurile intermediare comparata cu distanta

Puncte:
loxodromica, respectiv ortodromica este intotdeauna:
0/1
j
k
l
m
n A. mai mica decat cea loxodromica, egala cu distanta
ortodromica;
j
k
l
m
n B. cuprinsa intre distanta loxodromica si cea ortodromica;
j
k
l
m
n C. mai mare decat cea loxodromica, respectiv ortodromica

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. sonda;
j
k
l
m
n B. barometrul;
j
k
l
m
n C. lochul.

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. lochul;
j
k
l
m
n B. sonda;
j
k
l
m
n C. barometrul
399 456. In navigatia maritima se utilizeaza preponderent harta in proiectie:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. stereografica;
j
k
l
m
n B. conica;
j
k
l
m
n C. Mercator.

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. reprezentarea la o anumita scara aunei zone oceanice;
j
k
l
m
j
k
l
m

Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m
n C. raportul dintre lungimea unitara de pe pamant si
Puncte:
0/1 j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. 12 grade;
j
k
l
m
n B. 32 grade;
j
k
l
m
n C. 11 grade si 25min.
404 469. Magnetul permanent vertical ( sau corectorul de banda) al compasului

Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m
405 470. Sistemul de ace magnetice ale compasului magnetic are urmatoarele
Puncte:
caracteristici:
0/1
j
k
l
m
cutia compasului;
j
k
l
m
cutia compasului;
j
k
l
m
altele, in numar par, in cutia compasului;
406 471. Roza magnetica a compasului magnetic se sprijina pe:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. peretele despartitor al cutiei compasului;
j
k
l
m
n B. pivot;
j
k
l
m
n C. acele magnetice .
407 472. Cesculita are rolul;

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. de a reduce frecarea dintre pivot si roza;
j
k
l
m
j
k
l
m
408 473. Lichidul din cutia compasului magnetic are rolul:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
compasului;
j
k
l
m
n C. de a asigura plutirea rozei cu oflotabilitate usor negativa.

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. alcool si apa;
j
k
l
m
j
k
l
m

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. de a fixa cutia compasului pe postament;
j
k
l
m
j
k
l
m
411 476. Curba de pe suprafata terestra paralela cu ecuatorul este:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. o parabola;
j
k
l
m
n B. un cerc mic;
j
k
l
m
n C. un cerc mare;
412 477. Daca adancimea data in harta este de 36 de picioare, aceasta este egala
Puncte: cu:
0/1
j
k
l
m
n A. 7 m;
j
k
l
m
n B. 9 m;
j
k
l
m
n C. 11 m.
413 478. Lungimea milei marine exprimata in metri este de:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. 1850;
j
k
l
m
n B. 1852;
j
k
l
m
n C. 1845;
414 479. Arcul de meridian masurat de la ecuator pana la paralelul locului se

Puncte:
numeste:
0/1
j
k
l
m
n A. longitudine;
j
k
l
m
n B. diferenta de latitudine;
j
k
l
m
n C. latitudine;
415 480. Arcul de meridian masurat de la paralelul punctului de plecare pana la

Puncte: paralelul punctului de sosire se numeste:
0/1
j
k
l
m
n A. diferenta de longitudine;
j
k
l
m
n B. latitudine;
j
k
l
m
n C. diferenta de latitudine;
416 481. Arcul de ecuator masurat de la meridianul punctului de plecare pana la

Puncte:
meridianul punctului de sosire se numeste:
0/1
j
k
l
m
n A. longitudine;
j
k
l
m
n B. diferenta de longitudine;
j
k
l
m
417 482. Arcul de ecuator masurat de la meridianul zero pana la meridianul locului
Puncte: se numeste:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
n B. longitudine;
j
k
l
m
418 483. Diferenta de longitudine are domeniul de valori cuprins intre:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. 0 - 90 grade;
j
k
l
m
n B. 0- 180 grade;
j
k
l
m
n C. 0-360 grade.
419 484. Relevmentul adevarat se masoara de la:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. axul longitudinal al navei;
j
k
l
m
n B. meridianul magnetic;
j
k
l
m
n C. meridianul adevarat.
420 485. Derivatia compas este unghiul format intre:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. meridianul magnetic si meridianul compas;
j
k
l
m
n B. meridianul adevarat si meridianul magnetic;
j
k
l
m
n C. meridianul adevarat si meridianul compas;
Puncte: zero, corectia compas este:
0/1
j
k
l
m
n A. zero;
j
k
l
m
n B. egala cu declinatia magnetica;
j
k
l
m
n C. constanta
422 489. Compensarea compasului magnetic are drept consecinta

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. diminuarea influentei magnetismului terestru;
j
k
l
m
n B. diminuarea influentei magnetismului navei;
j
k
l
m
n C. anularea influentei comune a magnetismului navei si a
magnetismului terestru.
423 490. Pentru convertirea drumului adevarat in drum compas se utilizeaza:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. declinatia magnetica si deviatia compas insumate
algebric;
j
k
l
m
n B. declinatia magnetica actualizata pentru anul in curs;
j
k
l
m
n C. deviatia compas scoasa din tabelul de derivatie
Puncte: factorul de corectie al lochului este:
0/1
j
k
l
m
n A. egal cu 1;
j
k
l
m
n B. supraunitar;
j
k
l
m
n C. subunitar
425 492. Sonda ultrason masoara:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. viteza maselor de apa;
j
k
l
m
n B. adancimea apei la mareea joasa;
j
k
l
m
n C. adancimea apei sub chila.
426 493. Distanta intre doua puncte pe harta Mercator se masoara pe:
Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. scara longitudinilor in partea superioara a hartii;
j
k
l
m
n B. scara longitudinilor in partea de jos a hartii;
j
k
l
m
n C. scara latitudinilor in dreptul punctelor;
427 494. Harta mercator este realizata in proiectie:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. centrala cilindrica dreapta conforma;
j
k
l
m
n B. centrala cilindrica transversala;
j
k
l
m
n C. centrala cilindrica transversala conforma.
428 495. Curba pe suprafata terestra care intersecteaza meridianele sub acelasi
Puncte: unghi se numeste:
0/1
j
k
l
m
n A. izoazimutala;
j
k
l
m
n B. ortodroma;
j
k
l
m
n C. loxodroma.
429 496. Care din urmatoarele informatii nu sunt continute in hartile costiere:
Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. elemente de topografia coastei;
j
k
l
m
n B. pericolele de navigatie;
j
k
l
m
n C. frecventa de lucru a radiofarurilor

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. lungimea arcului de meridian cuprins intre doua paralele;
j
k
l
m
n B. lungimea arcului de ecuator cuprins intre doua meridiane;
j
k
l
m
n C. lungimea arcului de paralel cuprins intre doua meridiane.
431 498. In proiectie Mercator ecuatorul este:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. o curba cu concavitatea spre nord;
j
k
l
m
n B. un segment de elipsa;
j
k
l
m
n C. un segment de dreapta.
432 499. In proiectie Mercator paralele sunt:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. linii drepte perpendiculare pe meridian;
j
k
l
m
n B. segmente de parabola;
j
k
l
m
n C. segmente de hiperbola.
433 500. La bordul unei nave aflata la ancora se masoara:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. vantul adevarat;
j
k
l
m
n B. vantul aparent;
j
k
l
m
n C. rezultanta dintre vantul real si vantul aparent.

Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
n B. numai cresterea vitezei;
j
k
l
m
n C. micsorarea vitezei si deriva de vant.
435 518. Linia de pozitie determinata de doua repere vizate in acelasi plan vertical
Puncte: se numeste:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
n B. arc de cerc capabil de un unghi orizontal;
j
k
l
m
n C. aliniament.
436 519. Linia de pozitie este:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. locul geometric al punctelor determinate in functie de
viteza navei;
j
k
l
m
n B. locul geometric al punctelor determinate de un parametru
de navigatie constant;
j
k
l
m
n C. locul geometric al punctelor determinate de egala
diferenta de latitudine.
Puncte:
punct:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
n B. observat;
j
k
l
m
n C. estimat
Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
n B. observat;
j
k
l
m
n C. estimat
439 522. Pozitia navei determinata cu observatii simultane este un punct:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. estimat;
j
k
l
m
n B. observat;
j
k
l
m
n C. estimat-observat.
Puncte:
costier de inaltime cunoscuta este:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m
n C. aliniament.
441 524. Lumina unui far cu ocultatii are urmatoarea semnificatie:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. perioada de intuneric este mai mica decat cea de lumina;
j
k
l
m
n B. perioada de intuneric este egala cu cea de lumina;
j
k
l
m
n C. perioada de intuneric este mai mare decat cea de lumina;
442 525. Plecand dintr-un punct precis determinat in drum adevarat 090 grade, dupa
Puncte: trei ore de mars punctul determinat printr-o metoda independenta de compas
0/1 rezulta la o distanta de 1,5 Mm Est de punctul estimat. Forta vantului in zona
este zero. Care din afirmatii este adevarata :
j
k
l
m
n A. in zona actioneaza un curent de West;
j
k
l
m
n B. directia curentului este perpendiculara pe drumul navei;
j
k
l
m
n C. in zona actioneaza un curent de Est.
0/1
j
k
l
m
n A. trei;
j
k
l
m
n B. unu:
j
k
l
m
n C. doua.
444 527. Curentul care produce efect maxim de deriva este:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. curentul din prova;
j
k
l
m
n B. curentul din pupa ;
j
k
l
m
n C. curentul din travers.
445 528. Izofaza are urmatoarea semnificatie:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m
n C. lumina fixa este combinata cu o intensificare de lumina;
446 529. Lumina unui far cu sclipiri are urmatoarea semnificatie:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. durata luminii este mai mica decat cea de intuneric;
j
k
l
m
n B. durata luminii este egala cu cea de intuneric;
j
k
l
m
n C. durata luminii este mai mare decat cea de intuneric;

Puncte: urmatoarea proprietate:
0/1
j
k
l
m
n A. depinde de configuratia coastei;
j
k
l
m
n B. depinde de valoarea drumului navei;
j
k
l
m
n C. este independent ca pozitie pe harta de valoare a corectiei
compas.
448 533. Caracteristica luminii marcajului cardinal de Est cuprinde un grup de:
Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. 9 sclipiri;
j
k
l
m
n B. 6 sclipiri;
j
k
l
m
n C. 3 sclipiri
449 534. Caracteristica luminii marcajului cardinal de Vest cuprinde un grup de:
Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. 6 sclipiri;
j
k
l
m
n B. 9 sclipiri;
j
k
l
m
n C. 3 sclipiri
450 535. Caracteristica luminii marcajului de pericol izolat este urmatoarea:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. sclipiri rapide de culoare verde;
j
k
l
m
n B. grup de doua sclipiri de culoare alba;
j
k
l
m
n C. grup de doua sclipiri foarte rapide de culoare rosie;
451 536. Marcajul de pericol izolat are ca semn de varf:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
n B. doua sfere negre dispuse pe verticala;
j
k
l
m
n C. un con verde cu varful in sus.
Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
n B. marcajele laterale;
j
k
l
m
n C. marcajele cardinale.
453 538. Marcajul cardinal de Nord are ca semn de varf:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
n B. doua conuri negre cu varful in jos;
j
k
l
m
n C. doua conuri negre unite la varf.
454 539. Marcajul cardinal de Sud are ca semn de varf:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m

Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m

Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m

Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m

Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m

Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m

Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m

Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m

Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m

Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m

Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m
465 556. Temperatura apei de mare se exprima in :

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. milibari;
j
k
l
m
n B. grade Celsius;
j
k
l
m
n C. milimetri coloana de mercur;
Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. temperatura;
j
k
l
m
n B. relevmente;
j
k
l
m
n C. drepte.
467 558. Acul magnetic al compasului magnetic de la bordul navei se orienteaza pe

Puncte: directia:
0/1
j
k
l
m
n A. Nord adevarat;
j
k
l
m
n B. Nord giro;
j
k
l
m
n C. Nord compas.
468 559. Reperele costiere utilizate in principal pentru determinarea punctului navei
Puncte: pot fi:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
n B. orice constructie de la coasta trecuta in harta;
j
k
l
m
n C. faruri de aterizare

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. directia nord magnetic;
j
k
l
m
j
k
l
m
n C. directia nord compas

Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m

Puncte:
regiunea B, marcajele laterale au urmatoarele lumini:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m
n C. tribord-rosu, babord-verde.
472 563. Marcajele laterale din sistemul de balizaj semnalizeaza:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. limitele laterale ale unui pericol de navigatie;
j
k
l
m
n B. limitele laterale ale unei serii de pericole de navigatie;
j
k
l
m
n C. limitele laterale ale semnalului navigabil.
473 564. Regula " verde la tribord-rosu la babord" valabila in regiunea A de balizaj
Puncte:
se aplica marcajelor laterale astfel:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
n B. in sensul de la larg catre coasta;
j
k
l
m

Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m

Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m

Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
directia nord compas pana la linia de vizare la reperul costier;
j
k
l
m
directia nord giro pana la axul prova al navei;
477 568. Relevmentul adevarat la un reper costier este :

Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
costier;
j
k
l
m
directia nord magnetic pana la linia de vizare reper costier;
478 569. Relevmentul magnetic la un reper costier este :

Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
costier;
j
k
l
m
directia nord magnetic pana la directia la reper;
479 570. Relevmentul compas la un reper costier este :

Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m
480 571. Relevmentul prova la un reper costier este :

Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
costier;
j
k
l
m

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. verde;
j
k
l
m
n B. rosie;
j
k
l
m
n C. galbena.

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. alba;
j
k
l
m
n B. rosie;
j
k
l
m
n C. galbena.

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. rosie;
j
k
l
m
n B. galbena;
j
k
l
m
n C. alba.

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. rosie;
j
k
l
m
n B. galbena;
j
k
l
m
n C. alba.

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. sclipiri rapide(2+1);
j
k
l
m
j
k
l
m

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. izofaza;
j
k
l
m
j
k
l
m

Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m
488 579. Ofiterul vede pe timp de noapte in prova tribord un marcaj care emite un
Puncte:
grup de doua sclipiri albe care se repeta regulat. Acesta este:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m
n C. un semn de Vest.
489 580. Ofiterul vede pe timp de noapte in prova babord un marcaj care emite un
Puncte:
grup de trei sclipiri albe care se repeta regulat. Acesta este:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m
n C. un semn de Est.
490 581. Ofiterul vede pe timp de noapte in prova un marcaj care emite un grup de
Puncte: noua sclipiri albe care se repeta regulat. Acesta este:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m
Puncte:
sase sclipiri albe plus o sclipire lunga care se repeta regulat. Acesta este:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
n B. un semn de Sud;
j
k
l
m
n C. un semn de pericol izolat;
492 583. Ofiterul vede pe timp de noapte in prova tribord un marcaj care emite
Puncte: sclipiri intermitente de culoare galbena. Acesta este:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m
493 584. Precizia de masurare a drumului compas este de:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. 1 grad;
j
k
l
m
n B. 0 grade.5;
j
k
l
m
n C. 0 grade.1.

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. 1 grad;
j
k
l
m
n B. 0 grade.5;
j
k
l
m
n C. 0 grade.1.
495 586. Ofiterul vede pe timp de noapte in prova un marcaj care emite sclipiri
Puncte:
intermitente de culoare rosie. Acesta este:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m
Puncte:
intermitente de culoare verde. Acesta este:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m
0/1
j
k
l
m
n A. Vest;
j
k
l
m
n B. Est;
j
k
l
m
n C. Sud.
0/1
j
k
l
m
n A. Nord;
j
k
l
m
n B. Est;
j
k
l
m
n C. Sud.
0/1
j
k
l
m
n A. Vest;
j
k
l
m
n B. Est;
j
k
l
m
n C. Sud.
Puncte:
deplaseaza catre:
0/1
j
k
l
m
n A. Vest;
j
k
l
m
n B. Est;
j
k
l
m
n C. Sud.
501 592. Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul de orizont NE. Care din
Puncte: urmatoarele valori de drum compas este corecta?
0/1
j
k
l
m
n A. Dc= 212 grade;
j
k
l
m
n B. Dc= 034 grade;
j
k
l
m
n C. Dc= 328 grade
502 593. Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul de orizont SE. Care din
Puncte:
urmatoarele valori de drum compas este corecta?
0/1
j
k
l
m
n A. Dc= 112 grade;
j
k
l
m
n B. Dc= 034 grade;
j
k
l
m
n C. Dc= 328 grade
503 594. Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul de orizont SW. Care
Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. Dc= 202 grade;
j
k
l
m
n B. Dc= 034 grade;
j
k
l
m
n C. Dc= 328 grade
504 595. Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul de orizont NW. Care
0/1
j
k
l
m
n A. Dc= 102 grade;
j
k
l
m
n B. Dc= 034 grade;
j
k
l
m
n C. Dc= 328 grade
Puncte: ca reperul se vede catre:
0/1
j
k
l
m
n A. Vest;
j
k
l
m
n B. Est;
j
k
l
m
n C. Sud.
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m
Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m
0/1
j
k
l
m
n A. prova;
j
k
l
m
n B. pupa;
j
k
l
m
n C. travers babord
509 6. Cu cat valoarea diferentei de longitudine intre punctele intermediare este mai
Puncte:
mica cu atat diferenta intre distantele insumate pe drumurile loxodromice si
0/1 distanta ortodromica este:
j
k
l
m
n A. Mai mare
j
k
l
m
n B. Total neglijabila
j
k
l
m
n C. Maxima
j
k
l
m
n D. Mai mica
Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m
n C. pupa
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m
Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m
Puncte:
se vede in:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m
515 606. Lumina unui far apare la orizont RpBd=30 grade. Rezulta lumina farului se
Puncte: vede in:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m
n C. tribord, inapoia traversului;
516 607. Drumul compas este Dc=202 grade.0 iar corectia totala compas este Delta
Puncte: c=-2 grade.5. Care este valoarea drumului adevarat Da?
0/1
j
k
l
m
n A. Da=204 grade.5;
j
k
l
m
n B. Da=200 grade.5
j
k
l
m
n C. Da=199 grade.5
517 608. Drumul compas este Da=078 grade.0 iar corectia totala compas este Delta
Puncte:
c=- 1 grade.0. Care este valoarea drumului adevarat Dc?
0/1
j
k
l
m
n A. Dc= 077grade.0;
j
k
l
m
n B. Dc= 078 grade.0;
j
k
l
m
n C. Dc= 079grade.0;
518 609. Nava in drum compas Dc=100 grade si masoara Rc= 030 grade la far.
Puncte: Farul se va vedea in:
0/1
j
k
l
m
n A. prova tribord;
j
k
l
m
n B. prova babord;
j
k
l
m
n C. pupa babord
519 610. Nava in Dg=330 grade si masoara Rg= 030 grade. Reperul se va vedea in:
Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. prova tribord;
j
k
l
m
n B. prova babord;
j
k
l
m
n C. pupa babord
520 611. O nava se vede in prova. Relevmentul prova la acea nava este egal cu;
Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. 090 grade;
j
k
l
m
n B. 000 grade;
j
k
l
m
n C. 180 grade;
Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. 090 grade;
j
k
l
m
n B. 000 grade;
j
k
l
m
n C. 180 grade;
522 613. O nava se vede in travers tribord. Relevmentul prova circular la acea nava
Puncte: este egal cu:
0/1
j
k
l
m
n A. 090 grade;
j
k
l
m
n B. 000 grade;
j
k
l
m
n C. 180 grade;
523 614. O nava se vede in travers babord. Relevmentul prova circular la acea nava
Puncte:
este egal cu:
0/1
j
k
l
m
n A. 270 grade;
j
k
l
m
n B. 090 grade;
j
k
l
m
n C. 180 grade;
524 615. Nava in Dg=080 grade si masoara Rg=030 grade. Nava se va vedea in:
Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. prova tribord;
j
k
l
m
n B. prova babord;
j
k
l
m
n C. pupa babord.
525 652. Linia de pozitie hiperbolica se defineste ca fiind:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. locul geometric al punctelor din care suma distantelor la
doua puncte fixe este constanta;

j
k
l
m
n B. locul geometric al punctelor de egala diferenta de
relevment la doua puncte fixe;
j
k
l
m
n C. locul geometric al punctelor de egala diferenta de distanta
la doua puncte fixe;

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. sonda;
j
k
l
m
n B. barometrul;
j
k
l
m
n C. lochul.

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. lochul;
j
k
l
m
n B. sonda;
j
k
l
m
n C. barometrul.

Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m

Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m

Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m

Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m
n C. directia nord compas.
532 717. Latitudinea geografica este:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m
paralelul locului.
533 718. Longitudinea geografica este:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m
paralelul locului.

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. 12 grade;
j
k
l
m
n B. 32 grade;
j
k
l
m
n C. 11 grade 25 secunde.
535 72. Ce intelegeti prin "directia vintului

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. Directia dinspre care bate vintul.
j
k
l
m
n B. Spre deosebire de curent directia vintului este cea spre
care se deplaseaza aerul.
j
k
l
m
n C. Unghiul exprimat in grade sau carturi pe care-l face
girueta sau mineca de vint cu axul longitudinal al navei.

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. intercardinal;
j
k
l
m
n B. cardinal;
j
k
l
m
n C. inter-cardinal.

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. intercardinal;
j
k
l
m
n B. cardinal;
j
k
l
m
n C. inter-cardinal.

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. intercardinal;
j
k
l
m
n B. cardinal;
j
k
l
m
n C. inter-intercardinal.

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. intercardinal;
j
k
l
m
n B. inter-cardinal;
j
k
l
m
n C. intermediar.
540 724. Magnetii compensatori ai compasului magnetic au rolul:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
magnetic;
j
k
l
m
n C. de a crea un camp magnetic opus campului magnetic al
navei.
541 725. Magnetii permanenti ai compasului magnetic sunt montati:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m
542 726. Magnetul permanent vertical (sau corectorul de banda) al compasului

Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m
543 727. Sistemul de ace magnetice al compasului magnetic are urmatoarele

Puncte: caracteristici:
0/1
j
k
l
m
cutia compasului;
j
k
l
m
cutia compasului;
j
k
l
m
altele, in numar par, in cutia compasului.

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. de a micsora frecarea dintre pivot si roza;
j
k
l
m
j
k
l
m

Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
compasului;
j
k
l
m

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. alcool si apa distilata;
B. alcool, apa distilata si glicerina;
j
k
l
m
n
j
k
l
m
547 731. Cand apar bule de aer in cutia compasului, conducatorul de salupa are
Puncte: obligatia:
0/1
j
k
l
m
n A. de a completa cu apa distilata;
j
k
l
m
n B. de a completa cu glicerina;
j
k
l
m
n C. de a completa cu alcool.

Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
n B. de a preantampina rotirea postamentului;
j
k
l
m

Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m

Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m

Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m

Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m

Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m
554 748. Daca vantul bate din travers acesta produce:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
n B. doar cresterea vitezei;
j
k
l
m
n C. deriva de vant.
555 749. Daca vantul bate din prova tribord acesta produce:
Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. micsorarea vitezei si deriva de vant la tribord;
j
k
l
m
n B. deriva de vant la babord;
j
k
l
m
n C. micsorarea vitezei si deriva de vant la babord.
Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. temperatura;
j
k
l
m
n B. relevmente;
j
k
l
m
n C. drepte.

Puncte: directia:
0/1
j
k
l
m
n A. Nord adevarat;
j
k
l
m
n B. Nord giro;
j
k
l
m
n C. Nord compas.
558 752. Reperele costiere utilizate pentru determinarea punctului navei pot fi:
Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m
559 754. Lumina unui far in izofaza are urmatoarea semnificatie:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m
n C. lumina fixa este combinata cu o intensificare de lumina.

Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m
561 76. Ce reprezinta cifrele din centrul rozei vinturilor reprezentata in hartile
Puncte: "routeing", ex. (pe verticala de sus in jos) : 356, 8,12 ?
0/1
j
k
l
m
n A. Intr-un an in zona respectiva s-a inregistrat picla in 8% din
zile, iar ceata in 12%.
j
k
l
m
n B. S-au facut 356 observatii in cadrul carora vinturile variabile
au reprezentat 8%, iar calmurile 12%.
j
k
l
m
n C. Intr-un an zilele fara vint au reprezentat 8%, iar cele cu
vint variabil 12%.
Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m
n C. marcajul cardinal.
Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. un con cu varful in sus;
j
k
l
m
j
k
l
m
564 763. Marcajul lateral de tribord din regiunea A are ca semn de varf:
Puncte:
0/1 j
k
l
m
n A. un con verde (sau negru prin exceptie) cu varful in sus;
j
k
l
m
j
k
l
m

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. un con rosu cu varful in sus;
j
k
l
m
n B. o sfera de culoare rosie;
j
k
l
m
n C. o sfera de culoare neagra.

Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m
n C. limitele laterale ale senalului navigabil.
567 766. Regula "verde la tribord - rosu la babord" valabila in regiunea A de balizaj
Puncte: se aplica marcajelor laterale astfel:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
n B. in sensul de larg catre coasta;
j
k
l
m
568 767. Drumul adevarat al navei este:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
directia nord adevarat pana la axul prova al navei;
j
k
l
m
directia nord compas pana la axul prova al navei.

Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m
directia nord magnetic pana la axul prova al navei.

Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m

Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m
directia nord giro pana la axul prova al navei.
572 771. Relevmentul adevarat la un reper costier este:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
prova al navei pana la directia de vizare la reperul costier;
j
k
l
m
costier;
j
k
l
m
573 772. Relevmentul magnetic la un reper costier este:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
costier;
j
k
l
m
directia nord magnetic pana la linia de vizitare la reperul
costier.
574 773. Relevmentul compas la un reper costier este:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m

Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
costier;
j
k
l
m
576 775. In regiunea A, lumina marcajului lateral de tribord este de culoare:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. verde;
j
k
l
m
n B. rosie;
j
k
l
m
n C. galbena.
577 776. In regiunea A, lumina marcajului lateral de babord este de culoare:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. verde;
j
k
l
m
n B. rosie;
j
k
l
m
n C. galbena.

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. verde;
j
k
l
m
n B. rosie;
j
k
l
m
n C. galbena.
579 778. Lumina marcajului de pericol este de culoare:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. alba;
j
k
l
m
n B. rosie;
j
k
l
m
n C. galbena.
580 779. Lumina marcajului cardinal de nord este de culoare:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. alba;
j
k
l
m
n B. rosie;
j
k
l
m
n C. galbena.
581 780. Lumina marcajului cardinal de Est este de culoare:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. rosie;
j
k
l
m
n B. alba;
j
k
l
m
n C. galbena.
582 781. Lumina marcajului cardinal de Sud este de culoare:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. rosie;
j
k
l
m
n B. galbena;
j
k
l
m
n C. alba.
583 782. Lumina marcajului cardinal de Vest este de culoare:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. rosie;
j
k
l
m
n B. galbena;
j
k
l
m
n C. alba.

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. rosie;
j
k
l
m
n B. galbena;
j
k
l
m
n C. alba.

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. sclipiri rapide (2+1);
j
k
l
m
j
k
l
m
586 785. Lumina marcajului cardinal de Est poate avea ritmul:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m
587 786. Lumina marcajului cardinal de Sud poate avea ritmul:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m
n C. 6 sclipiri rapide plus o sclipire lunga.
588 787. Lumina marcajului cardinal de Vest poate avea ritmul:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m
589 788. Lumina marcajului de pericol izolat poate avea ritmul:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. izofaza;
j
k
l
m
j
k
l
m
591 790. Lumina marcajului de ape sigure poate a vea ritmul:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m
n C. litera A in Codul Morse.
592 791. Conducatorul de salupa vede pe timp de noapte in prova tribord un marcaj
Puncte:
care emite un grup de doua sclipiri albe care se repeta regulat. Acesta este:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m
593 792. Conducatorul de salupa vede pe timp de noapte in prova babord un marcaj
Puncte: care emite un grup de trei sclipiri albe care se repeta regulat. Acesta este:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m
n C. un semn de Est.
594 793. Conducatorul de salupa vede pe timp de noapte in prova un marcaj care
Puncte: emite un grup de noua sclipiri albe care se repeta regulat. Acesta este:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m
Puncte:
emite un grup de sase sclipiri albe plus o sclipire lunga care se repeta regulat.
0/1 Acesta este:
j
k
l
m
j
k
l
m
n B. un semn de Sud;
j
k
l
m
596 795. Conducatorul de salupa vede pe timp de noapte in prova tribord un marcaj
Puncte:
care emite sclipiri intermitente de culoare galbena. Acesta este:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m
Puncte:
emite sclipiri intermitente de culoare rosie. Acesta este:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m
Puncte:
emite sclipiri intermitente de culoare verde. Acesta este:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m
599 798. Diferenta de latitudine geografica dintre punctul de plecare si cel de sosire
Puncte:
este:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m
n C. arcul de meridian masurat de le ecuatorul terestru pana la
600 799. Diferenta de longitudine geografica dintre punctul de plecare si cel de

Puncte: sosire este:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m
n C. arcul de meridian masurat de le ecuatorul terestru pana la
601 8. Harta gnomonica usureaza considerabil rezolvarea problemelor de navigatie:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. Costiera
j
k
l
m
n B. Estimata
j
k
l
m
n C. Radioelectronica
j
k
l
m
n D. Ortodromica
Puncte:
deplaseaza catre:
0/1
j
k
l
m
n A. Vest;
j
k
l
m
n B. Est;
j
k
l
m
n C. Sud.
603 801. Drumul adevarat al navei este egal cu 000 grade: rezulta ca nava se
0/1
j
k
l
m
n A. Nord;
j
k
l
m
n B. Est;
j
k
l
m
n C. Sud.
0/1
j
k
l
m
n A. Vest;
j
k
l
m
n B. Est;
j
k
l
m
n C. Sud.
Puncte:
deplaseaza catre:
0/1
j
k
l
m
n A. Vest;
j
k
l
m
n B. Est;
j
k
l
m
n C. Sud.
606 804. Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul NE de orizont. Care din
Puncte: urmatoarele valori de drum compas este corecta?
0/1
j
k
l
m
n A. Dc = 212 grade;
j
k
l
m
n B. Dc = 034 grade;
j
k
l
m
607 805. Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul SE de orizont. Care din
Puncte:
urmatoarele valori de drum compas este corecta?
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m
Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m
610 808. Un reper costier se vede un relevment adevarat egal cu 090 grade; rezulta
Puncte: ca reperul se vede catre:
0/1
j
k
l
m
n A. Vest;
j
k
l
m
n B. Est;
j
k
l
m
n C. Sud.
0/1
j
k
l
m
n A. prova;
j
k
l
m
n B. pupa;
j
k
l
m
Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m
n C. pupa.
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m
n C. babord, inapoia traversului.
614 812. Lumina unui far apare la orizont RpBd = 30 grade. Rezulta lumina farului
Puncte:
se vede in:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m
n C. tribord, inapoia traversului.
615 817. Drumul compas est Dc = 202 grade.0 iar corectia totala compas este Delta
Puncte:
c = -2 grade 5. Care este valoarea drumului adevarat Da ?
0/1
j
k
l
m
n A. Da = 204 grade.5;
j
k
l
m
n B. Da = 200 grade.5;
j
k
l
m
n C. Da = 199 grade.5.
616 818. Drumul adevarat este Da = 078 grade.0 iar corectia totala compas este
Puncte: Delta c = -1grad.0. Care este valoarea drumului compas Dc ?
0/1
j
k
l
m
n A. Dc = 077grade.0;
j
k
l
m
n B. Dc = 078 grad.0;
j
k
l
m
n C. Dc = 079 grade.0.
617 821. Nava in drum compas Dc = 100 si masoara Rc = 030 grade la un far. Farul
Puncte: se va vedea in:
0/1
j
k
l
m
n A. prova tribord;
j
k
l
m
n B. prova babord;
j
k
l
m
n C. pupa babord.
Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. 090 grade;
j
k
l
m
n B. 000 grade;
j
k
l
m
n C. 180 grade.
Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. 090 grade;
j
k
l
m
n B. 000 grade;
j
k
l
m
n C. 180 grade.
620 824. O nava se vede in travers tribord. Relevmentul prova la acea nava este
Puncte: egal cu:
0/1
j
k
l
m
n A. 090 grade;
j
k
l
m
n B. 000 grade;
j
k
l
m
n C. 180 grade.
621 825. Nava in Dg = 080 grade si masoara Rg = 030 grade. Nava se va vedea in:
Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. prova tribord;
j
k
l
m
n B. prova babord;
j
k
l
m
n C. pupa babord.
622 826. Nava in Dg = 280 grade si masoara Rg = 348 grade. Nava se va vedea in:
Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. prova tribord;
j
k
l
m
n B. prova babord;
j
k
l
m
n C. pupa babord.
623 827. Pe timpul cartului, conducatorul de salupa are obligatia:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. de a compara permanent indicatiile compasului giro si ale
repetitorului giro de pe radarul de navigatie;
j
k
l
m
n B. de a compara permanent indicatiile compasului magnetic
ale compasului giro;
j
k
l
m
n C. de a compara permanent indicatiile compasului giro cu
cele ale receptorului GPS.
624 828. Pe timpul veghei la ancora, graparea ancorei se poate identifica:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. observand luminile arborate de navele din vecinatate;
j
k
l
m
n B. masurand periodic relevmente la doua repere fixe
(costiere);
j
k
l
m
n C. ascultand cu atentie pentru a identifica zgomotele
specifice.
625 855. Farul de aterizare Constanta are o lumina de culoare:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. verde;
j
k
l
m
n B. alba;
j
k
l
m
n C. rosie.
626 856. Farul de aterizare Constanta are o perioada a sclipirilor de aproximativ

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. 20 secunde;
j
k
l
m
n B. 30 secunde;
j
k
l
m
n C. 90 secunde.
858. Litoralul romanesc al Marii Negre este asigurat cu un numar de
627
Puncte: j
k
l
m
n A. 5 faruri de aterizare;
0/1
j
k
l
m
n B. 7 faruri de aterizare;
j
k
l
m
n C. 10 faruri de aterizare.
628 860. Arcul de meridian masurat de la ecuator pana la paralelul locului se

Puncte: numeste:
0/1
j
k
l
m
n A. longitudine;
j
k
l
m
n B. diferenta de latitudine;
j
k
l
m
n C. latitudine.
629 861. Arcul de meridian masurat de la paralelul punctului de plecare pana la

Puncte: paralelul punctului de sosire se numeste:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
n B. latitudine;
j
k
l
m
n C. diferenta de latitudine.
630 862. Arcul de ecuator masurat de la meridianul punctului de plecare pana la

Puncte:
meridianul punctului de sosire se numeste:
0/1
j
k
l
m
n A. longitudine;
j
k
l
m
n B. diferenta de longitudine;
j
k
l
m
631 863. Arcul de ecuator masurat de la meridianul zero pana la meridianul locului
Puncte: se numeste:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
n B. longitudine;
j
k
l
m
632 864. Diferenta de longitudine are domeniul de valori cuprins intre:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. 0 - 90 grade;
j
k
l
m
n B. 0 - 180 grade;
j
k
l
m
n C. 0 - 360 grade
633 865. Sonda ultrason masoara:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. viteza maselor de apa;
j
k
l
m
n B. adancimea apei la mareea joasa
j
k
l
m
n C. adancimea apei sub chila.

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. sonda;
j
k
l
m
n B. barometrul;
j
k
l
m
n C. lochul.

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. lochul;
j
k
l
m
n B. sonda;
j
k
l
m
n C. barometrul.

Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m

Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m
corespondentul pe harta

Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m
n C. directia nord compas.

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. 12 grade;
j
k
l
m
n B. 32 grade;
j
k
l
m
n C. 11.25 grade.

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. intercardinal;
j
k
l
m
n B. cardinal;
j
k
l
m

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. intercardinal;
j
k
l
m
n B. cardinal;
j
k
l
m

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. intercardinal;
j
k
l
m
n B. cardinal;
j
k
l
m

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. intercardinal;
j
k
l
m
n B. inter-intercardinal.
j
k
l
m
n C. intermediar.
644 878. Magnetii compensatori ai compasului magnetic au rolul:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
magnetic;
j
k
l
m
n C. de a crea camp magnetic care sa se opuna campului
magnetic al navei.
645 879. Magnetii compensatori de fier moale ai compasului magnetic sunt montati:
Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m
646 880. Magnetii permanenti transverali ai compasului magnetic sunt montati:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m
647 881. Magnetii permanenti longitudinali ai compasului magnetic sunt montati:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. in interiorul postamentului.
j
k
l
m
j
k
l
m
n C. in cutia compasului;

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. de a reduce frecarea dintre pivot si roza;
j
k
l
m
j
k
l
m

Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
compasului;
j
k
l
m

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. alcool si apa;
j
k
l
m
j
k
l
m

Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m
652 906. Relevmentul adevarat se masoara de la:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. axul longitudinal al navei;
j
k
l
m
n B. meridianul magnetic;
j
k
l
m
n C. meridianul adevarat.
653 907. Deviatia compas este unghiul format intre:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. meridianul magnetic si meridianul compas;
j
k
l
m
n B. meridianul adevarat si meridianul magnetic;
j
k
l
m
n C. meridianul adevarat si meridianul compas.
654 908. Drumul magnetic difera de drumul compas cu valoarea:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. declinatiei magnetice;
j
k
l
m
n B. deviatiei compas
j
k
l
m
n C. corectiei compas
655 909. Daca declinatia din harta pentru anul 1988 este 0 grade 45 min W (6 min
Puncte: E) declinatia actualizata pentru anul 2002 este:
0/1
j
k
l
m
n A. 0 grade 39 min W;
j
k
l
m
n B. 2 grade 25 min E;
j
k
l
m
n C. 0 grade 39 min E
Puncte:
zero, corectia compas este:
0/1
j
k
l
m
n A. zero;
j
k
l
m
n B. egala cu declinatia magnetica;
j
k
l
m
n C. constanta.
657 911. Compensarea compasului magnetic are drept consecinta:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. diminuarea influientei mangnetismului terestru;
j
k
l
m
n B. diminuarea influientei navei;
j
k
l
m
n C. anularea influientei comune a magnetismului terestru
658 912. Pentru convertirea drumului adevarat in drum compas se utilizeaza:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. declinatia magnetica si deviatia compas insumate
algebric;
j
k
l
m
n B. declinatia magnetica actualizata pentru anul in curs;
j
k
l
m
n C. deviatia compas scoasa din tabelul de deviatie.
Puncte:
factorul de corectie al lochului este:
0/1
j
k
l
m
n A. egal cu 1;
j
k
l
m
n B. supraunitar;
j
k
l
m
n C. subunitar.
660 914. Distanta intre doua puncte pe harta Mercator se masoare pe:
Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. scara longitudinilor in partea superioara a hartii;
j
k
l
m
n B. scara longitudinilor in partea de jos a hartii;
j
k
l
m
n C. scara latitudinilor in dreptul punctelor.

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. centrala cilindrica dreapta conforma;
j
k
l
m
n B. centrala cilindrica transversala;
j
k
l
m
n C. centrala cilindrica tranversala conforma.
662 916. Care din urmatoarele informatii nu sunt continute in hartile costiere :
Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. elemente de topografia coastei;
j
k
l
m
n B. pericolele de navigatie;
j
k
l
m
n C. frecventa de lucru a radiofarurilor.

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. lungimea arcului de meridian cuprins intre doua paralele
j
k
l
m
n B. lungimea arcului de ecuator cuprins intre doua meridiane:
j
k
l
m
n C. lungimea arcului de paralel cuprins intre doua meridiane:
664 918. In proiectie Mercator ecuatorul este:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. o curba cu concavitatea spre nord;
j
k
l
m
n B. un segment de elipsa;
j
k
l
m
n C. un segment de dreapta.
665 919. In proiectie Mercator paralele sunt:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. linii drepte perpendiculare pe meridian;
j
k
l
m
n B. segmente de parabola;
j
k
l
m
n C. segmente de hiperbola.
666 920. La bordul unei nave aflata la ancora se masoara:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. vantul adevarat;
j
k
l
m
n B. vantul aparent
j
k
l
m
n C. rezultanta dintre vantul real si vantul aparent

Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m
Puncte: punct:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
n B. observat
j
k
l
m
n C. estimat.
Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
n B. observat
j
k
l
m
n C. estimat.
670 924. Pozitia navei determinata cu observatii simultane este un punct:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. estimat;
j
k
l
m
n B. observat
j
k
l
m
n C. estimat-observat.
Puncte: costier de inaltime cunoscuta este:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m
n C. aliniament.
672 926. Lumina unui far cu oculatii are urmatoarea semnificatie:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. perioada de intuneric este mai mica decat cea de lumina
j
k
l
m
n B. perioada de intuneric este egala cu cea de lumina;
j
k
l
m
n C. perioada de intuneric este mai mare decat cea de lumina.
673 927. Plecand dintr-un punct precis determinat in drum adevarat 090 grade, dupa
Puncte: trei ore de mars determinat printr-o metoda independenta de compas rezulta la
0/1 o distanta de 1.5 Mm Est de punctul estimat. Forta vantului in zona este zero.
Care din afirmatiile de
j
k
l
m
n A. in zona actioneaza un curent de West;
j
k
l
m
n B. directia curentului este perpendiculara pe drumul navei
j
k
l
m
n C. in zona actioneaza un curent de est.
0/1
j
k
l
m
n A. trei;
j
k
l
m
n B. unu;
j
k
l
m
n C. doua.
675 930. Izofaza are urmatoarea semnificatie:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m
n C. lumina fixa este combinata cu o intensificare de lumina
676 931. Lumina unui far cu sclipiri are urmatoarea semnificatie:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. durata luminii este mai mica decat cea de intuneric;
j
k
l
m
n B. durata luminii este egala cu cea de intuneric;
j
k
l
m
n C. durata luminii este mai mare decat cea de intuneric.

Puncte: urmatoarea proprietate:
0/1
j
k
l
m
n A. depinde de configuratia coastei;
j
k
l
m
n B. depinde de valoarea drumului navei;
j
k
l
m
n C. este independent ca pozitie pe harta de valoarea corectiei
compas
678 934. Caracteristica luminii balizei de marcaj cardinal de Sud cuprinde un grup
Puncte: de:
0/1
j
k
l
m
n A. 3 sclipiri urmate de o sclipire lunga
j
k
l
m
n B. 9 sclipiri;
j
k
l
m
n C. 6 sclipiri urmate de o sclipire lunga.
679 935. Caracteristica luminii marcajului cardinal de Est cuprinde un grup de:
Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. 9 sclipiri;
j
k
l
m
n B. 6 sclipiri;
j
k
l
m
n C. 3 sclipiri.
680 936. Caracteristica luminii marcajului cardinal de Vest cuprinde un grup de:
Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. 6 sclipiri;
j
k
l
m
n B. 9 sclipiri;
j
k
l
m
n C. 3 sclipiri.
681 937. Caracteristica luminii marcajului de pericol izolat este urmatoarea:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. slipiri rapide de culoare verde;
j
k
l
m
n B. grup de doua sclipiri de culoare alba;
j
k
l
m
n C. grup de doua sclipiri foarte rapide de culoare rosie.

Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
n B. doua sfere negre dispuse pe verticala;
j
k
l
m
n C. un con verde cu varful in sus
683 939. Deosebirea intre regiunea A si regiunea B de maritim se refera la:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m
n C. marcajele cardinale.
684 940. Marcajul cardinal de Nord are ca semn de varf

Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m
685 941. Marcajul cardinal de Sud are ca semn de varf

Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m

Puncte: urmatoarea relatie:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
n B. diferentele de coordonate zero;
j
k
l
m
cu 180 grade.
687 951. Vertexurile in carul navigatiei mixte au latitudinea:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. egala cu valoarea latitudinii paralelui limita;
j
k
l
m
n B. aceeasi cu vertexurile ortodromei intre punctul initial si cel
final;
j
k
l
m
n C. egala si de semn contrar

0/1
j
k
l
m
n A. avize radio catre navigatori;
j
k
l
m
n B. avize catre navigatori saptamanale;
j
k
l
m
n C. editiile corectete ale hartilor
689 955. Informatiile referitoare la reglementarea traficului maritim prin scheme de

Puncte: separare a traficului sunt continute in:
0/1
j
k
l
m
n A. Ocean Passages for the World;
j
k
l
m
n B. Ships' Routeing;
j
k
l
m
n C. Sailing Directions.
690 956. In navigatia maritima se utilizeaza preponderent harta in proiectie:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. stereografica;
j
k
l
m
n B. conica;
j
k
l
m
n C. Mercator.

Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m
n C. hartile meteorologice in facsimil

Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m

Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m

Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m

Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. latitudinea punctului sosire este mai mica decat latitudinea
punctului de plecare;
j
k
l
m
j
k
l
m

Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m

Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m

Puncte: directia:
0/1
j
k
l
m
n A. Nord adevarat;
j
k
l
m
n B. Nord giro;
j
k
l
m
n C. Nord compas.
700 970. Reperele costiere utilizate in principal pentru determinarea punctului navei
Puncte:
pot fi:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m

Puncte: regiunea B, marcajele laterale au urmatoarele lumini:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m
n C. tribord-rosu, babord-verde.

Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m
n C. limitele laterale ale senatului navigabil.
703 973. Regula "verde la tribord-rosu la babord" valabila la regiunea A de balizaj se

Puncte: aplica marcajelor laterale astfel:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
n B. in sensul de la larg catre coasta;
j
k
l
m

Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
costier
j
k
l
m

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. verde;
j
k
l
m
n B. rosie;
j
k
l
m
n C. galbena.

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. alba;
j
k
l
m
n B. rosie;
j
k
l
m
n C. galbena.

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. rosie;
j
k
l
m
n B. galbena;
j
k
l
m
n C. alba.

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. rosie;
j
k
l
m
n B. galbena;
j
k
l
m
n C. alba.

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. sclipiri rapide (2 plus 1)
j
k
l
m
n B. sclipiri rapide
j
k
l
m
n C. 12 sclipiri rapide

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. izofaza;
j
k
l
m
j
k
l
m

Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m
712 988. Ofiterul vede pe timp de noapte in prova babord un marcaj care emite un
Puncte: grup de trei sclipiri albe care se repeta regulat. Acesta este:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m
n C. un semn de est.
Puncte:
noua sclipiri albe care se repeta regulat. Acesta este:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m
714 990. Ofiterul vede pe timp de noapte in prova un marcaj care emite sase sclipiri
Puncte: albe plus o sclipire lunga care se repeta regulat. Acesta este:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
n B. un semn de sud;
j
k
l
m
Puncte: intermitente de culoare galbena. Acesta este:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. 1 grad;
j
k
l
m
n B. 0.5 grade;
j
k
l
m
n C. 0.1 grade.
Puncte: intermitente de culoare rosie. Acesta este:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m
Puncte: intermitente de culoare verde. Acesta este:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m
719 Care din afirmatiile de mai jos este adevarata?

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. drumul adevarat este in cadranul I, relevmentul adevarat
este in cadranul IV iar relevmentul prova este la tribord;
j
k
l
m
n B. drumul adevarat este in cadranul III, relevmentul adevarat
este in cadranul II iar relevmentul prova este la tribord;
j
k
l
m
n C. drumul adevarat este in cadranul I, relevmentul adevarat
este in cadranul IV iar relevmentul prova este la babord.
720 Care din afirmatiile de mai jos este adevarata?

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. drumul adevarat este in cadranul I, relevmentul adevarat
j
k
l
m
n B. drumul adevarat este in cadrul II, relevmentul adevarat
j
k
l
m
n C. drumul adevarat este in cadranul II, relevmentul adevarat
este in cadranul IV iar relevmentul prova este la babord.
721 Care din relatiile de mai jos este adevarata ?

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. Dg=Da-[ c
j
k
l
m
n B. Dg=Da+[ g
j
k
l
m
n C. Dg=Da-[ g
722 Care din urmatoarele afirmatii referitoare la reprezentarea sferei terestre din
Puncte:
imaginea alaturata este adevarata ?
0/1
j
k
l
m
n A. latitudinea geografica a observatorului M este nordica,
deci negativa;
j
k
l
m
n B. latitudinea geografica a observatorului M este sudica;
j
k
l
m
n C. latitudinea geografica a observatorului M este nordica,
deci pozitiva.
Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. longitudinea geografica a observatorului M este estica,
deci negativa;
j
k
l
m
n B. longitudinea geografica a observatorului M este estica,
deci pozitiva;
j
k
l
m
n C. longitudinea geografica a observatorului M este vestica.
Puncte: imaginea alaturata este adevarata ?
0/1
j
k
l
m
n A. observatorul M se gaseste in emisfera nordica;
j
k
l
m
n B. observatorul M se gaseste in emisfera sudica;
j
k
l
m
n C. observatorul M se gaseste in emisfera vestica.
Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. observatorul M se gaseste in emisfera estica;
j
k
l
m
n B. observatorul M se gaseste in emisfera sudica;
j
k
l
m
n C. observatorul M se gaseste in emisfera vestica.
726 Care dintre relatiile de mai jos este adevarata ?

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. Dc=Da+d+δc
j
k
l
m
n B. Dc=Da-d-δc
j
k
l
m
n C. Dc=Da+d-δc

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. Rc=Ra+d+δc
j
k
l
m
n B. Rc=Ra-d-δc
j
k
l
m
n C. Rc=Ra+d-δc

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. Ra=Rc+d+δc
j
k
l
m
n B. Ra=Rc-d-δc
j
k
l
m
n C. Ra=Rc+d-δc

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. Dc=Da-[ c
j
k
l
m
n B. Dc=Da+[ c
j
k
l
m
n C. Dc=Da-[ g

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. Da=Dg-[ c
j
k
l
m
n B. Da=Dg+[ g
j
k
l
m
n C. Da=Dg-[ g
731 Care dintre relatiile de mai jos este adevarata?

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. Dc=Da+d+δc
j
k
l
m
n B. Dc=Da-d-δc
j
k
l
m
n C. Dc=Da+d-δc

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. Dc=Da+d+δc
j
k
l
m
n B. Dc=Da-d-δc
j
k
l
m
n C. Dc=Da+d-δc

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. Rc=Ra+d+δc
j
k
l
m
n B. Rc=Ra-d-δc
j
k
l
m
n C. Rc=Ra+d-δc

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. Rc=Ra+d+δc
j
k
l
m
n B. Rc=Ra-d-δc
j
k
l
m
n C. Rc=Ra+d-δc
Care dintre relatiile de mai jos este adevarata?
735
Puncte: j
k
l
m
n A. Dc=Da-∆c
0/1
j
k
l
m
n B. Dc=Da+∆c
j
k
l
m
n C. Dc=Da-∆g

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. Rc=Ra-∆c
j
k
l
m
n B. Rc=Ra+∆c
j
k
l
m
n C. Rc=Ra-∆g

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. Ra=Rc-∆c
j
k
l
m
n B. Ra=Rc+∆c
j
k
l
m
n C. Ra=Rc-∆g

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. Dg=Da-∆c
j
k
l
m
n B. Dg=Da+∆g
j
k
l
m
n C. Dg=Da-∆g

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. Da=Dg-∆c
j
k
l
m
n B. Da=Dg+∆g
j
k
l
m
n C. Da=Dg-∆g

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. Dc= Da+ d+ δc
j
k
l
m
n B. Dc=Da-d-δc
j
k
l
m
n C. Dc=Da+d+δc

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. Da= Dc+ d+ δc
j
k
l
m
n B. Da= Dc-d- δc
j
k
l
m
n C. Da= Dc+ d- δc

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. Rc=Ra+d+δc
j
k
l
m
n B. Rc=Ra-d-δc
j
k
l
m
n C. Rc=Ra+d-δc

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. Ra=Rc+d+δc
j
k
l
m
n B. Ra=Rc-d-δc
j
k
l
m
n C. Ra=Rc+d-δc

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. Dc=Da-[ c
j
k
l
m
n B. Dc=Da+[ c
j
k
l
m
n C. Dc=Da-[ g

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. Da=Dc-[ c
j
k
l
m
n B. Da=Dc+[ c
j
k
l
m
n C. Da=Dc-[ g

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. Rc=Ra-[ c
j
k
l
m
n B. Rc=Ra+[ c
j
k
l
m
n C. Rc=Ra-[ g

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. Ra=Rc-[ c
j
k
l
m
n B. Ra=Rc+[ c
j
k
l
m
n C. Ra=Rc-[ g

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. Dg=Da-[ c
j
k
l
m
n B. Dg=Da+[ g
j
k
l
m
n C. Dg=Da-[ g

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. Da=Dg-[ c
j
k
l
m
n B. Da=Dg+[ g
j
k
l
m
n C. Da=Dg-[ g

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. Dc=Da+d+δc
j
k
l
m
n B. Dc=Da-d-δc
j
k
l
m
n C. Dc=Da+d-δc

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. Da=Dc+d+δc
j
k
l
m
n B. Da=Dc-d-δc
j
k
l
m
n C. Da=Dc+d-δc

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. Rc=Ra+d+δc
j
k
l
m
n B. Rc=Ra-d-δc
j
k
l
m
n C. Rc=Ra+d-δc

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. Ra=Rc+d+δc
j
k
l
m
n B. Ra=Rc-d-δc
j
k
l
m
n C. Rc=Ra+d-δc
Care dintre relatiile de mai jos este adevarata?
754
Puncte: j
k
l
m
n A. Dc=Da-[ c
0/1
j
k
l
m
n B. Dc=Da+[ c
j
k
l
m
n C. Da=Dg+[ g

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. Da=Dc-[ c
j
k
l
m
n B. Da=Dc+[ c
j
k
l
m
n C. Da=Dc-[ g

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. Rc=Ra-[ c
j
k
l
m
n B. Rc=Ra+[ c
j
k
l
m
n C. Rc=Ra-[ g

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. Ra=Rc-[ c
j
k
l
m
n B. Ra=Rc+[ c
j
k
l
m
n C. Ra=Rc-[ g
758 Ce linie de pozitie costiera este indicata de sageata din imaginea alaturata?
Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. arcul de cerc capabil de un unghi orizontal;
j
k
l
m
n B. cercul de inaltime;
j
k
l
m
n C. cercul de distanta.
759 In figura alaturata este reprezentat un extras dintr-o harta maritima. Adancimea
Puncte:
apei pe aceasta harta este exprimata in:
0/1
j
k
l
m
n A. fathoms;
j
k
l
m
n B. metri;
j
k
l
m
n C. inch.
760 In figura alaturata este reprezentat un extras dintr-o harta maritima. Care este
Puncte: scara acestei harti ?
0/1
j
k
l
m
n A. 1/15.000;
j
k
l
m
n B. 1/1.500;
j
k
l
m
n C. 1/150.000.
761 In figura alaturata este reprezentat:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. coperta Cartii Pilot;
j
k
l
m
n B. coperta Cartii Farurilor;
j
k
l
m
n C. titlul unei harti de navigatie.
762 In imaginea alaturata este reprezentat … :

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. un compas magnetic simplu;
j
k
l
m
n B. un compas magnetic cu reflexie;
j
k
l
m
n C. un repetitor giro.

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. habitaclul unui compas magnetic;
j
k
l
m
n B. magnetii compensatori de fier moale;
j
k
l
m
n C. cutia compasului magnetic.

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. un curentometru;
j
k
l
m
n B. o sonda de mana;
j
k
l
m
n C. un loch mecanic.
765 In imaginea alaturata este reprezentat:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. un ceas la bord;
j
k
l
m
n B. un barometru;
j
k
l
m
n C. un cronometru pentru observatii astronomice.
766 In imaginea alaturata este reprezentata … :

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. cutia unui compas magnetic;
j
k
l
m
n B. o girosfera;
j
k
l
m
n C. un repetitor giro.
767 In imaginea alaturata sageata indica … :

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. habitaclul;
j
k
l
m
j
k
l
m
n C. postamentul compasului.

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. suspensia cardanica a cutiei compasului;
j
k
l
m
j
k
l
m
n C. postamentul compasului.

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. magnetii compensatori de fier moale ai unui compas
magnetic magnetic;
j
k
l
m
n B. roza compasului;
j
k
l
m
n C. postamentul compasului magnetic.
770 Nava pleaca din punctul M 1 si aterizeaza in punctul M 2. Diferenta de latitudine

Puncte:
are semnul:
0/1
j
k
l
m
n A. plus;
j
k
l
m
n B. nu are importanta;
j
k
l
m
n C. minus.
771 Nava pleaca din punctul M 1 si aterizeaza in punctul M 2. Diferenta de latitudine

Puncte: are semnul:
0/1
j
k
l
m
n A. plus;
j
k
l
m
n B. minus;
j
k
l
m
n C. nu are importanta.
772 Nava pleaca din punctul M 1 si aterizeaza in punctul M 2. Diferenta de

Puncte: longitudine are semnul:
0/1
j
k
l
m
n A. plus;
j
k
l
m
n B. minus;
j
k
l
m
773 Nava pleaca din punctul M 1 si aterizeaza in punctul M 2. Diferenta de

Puncte: longitudine are semnul:
0/1
j
k
l
m
n A. minus;
j
k
l
m
n B. plus;
j
k
l
m
774 859. Lungimea milei marine exprimata in metri este:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. 1850 m;
j
k
l
m
n B. 1852 m;
j
k
l
m
n C. 1845 m.
775 Pe harta alaturata este reprezentant un marcaj al sistemului de balizaj. O nava

Puncte: care se deplaseaza in sensul sagetii trebuie sa … :
0/1
j
k
l
m
n A. schimbe de drum la babord;
j
k
l
m
n B. schimbe de drum la tribord;
j
k
l
m
n C. mentina drumul.
776 Pe harta alaturata este reprezentat un marcaj al sistemului de balizaj. O nava

Puncte:
care se deplaseaza in sensul sagetii trebuie sa … :
0/1
j
k
l
m
n A. schimbe de drum la babord;
j
k
l
m
n B. schimbe de drum la tribord;
j
k
l
m
n C. mentina drumul.
777 Pe harta alaturata este reprezentata simbolic o baliza cilindrica dotata cu lumina
Puncte: de culoare rosie (litera R - red). Acest simbol reprezinta un marcaj … :
0/1
j
k
l
m
n A. lateral;
j
k
l
m
n B. special;
j
k
l
m
n C. de pericol izolant.
778 Pe harta alaturata, este reprezentat un marcaj cardinal. O nava care se

Puncte: deplaseaza in sensul sagetii trebuie … :
0/1
j
k
l
m
n A. sa stopeze masina;
j
k
l
m
n B. sa execute o manevra de schimbare de drum la tribord;
j
k
l
m
n C. sa execute o manevra de schimbare de drum la babord.
779 Pe harta alaturata, este reprezentat un marcaj … :

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. cardinal de vest;
j
k
l
m
n B. cardinal de Est;
j
k
l
m
n C. special.
780 Pe harta alaturata, este reprezentat un marcaj … :

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. cardinal de nord;
j
k
l
m
n B. cardinal de sud;
j
k
l
m
n C. cardinal de est.
781 Pe harta din figura alaturata este reprezentata:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. un recif;
j
k
l
m
n B. un poligon maritim cu destinatie militara;
j
k
l
m
n C. o schema de separare a traficului maritim.
782 Relevmentul adevarat din imaginea alaturata este cuprins in cadranul:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. IV;
j
k
l
m
n B. III;
j
k
l
m
n C. II.

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. III;
j
k
l
m
n B. I;
j
k
l
m
n C. II.

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. IV:
j
k
l
m
n B. III;
j
k
l
m
n C. II.
785 Semnul din imagine simbolizeaza:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. un marcaj lateral de babord;
j
k
l
m
n B. un marcaj lateral de tribord;
j
k
l
m
n C. un marcaj lateral de canal preferabil la babord.

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. un marcaj lateral de babord;
j
k
l
m
n B. un marcaj lateral de tribord;
j
k
l
m
n C. un marcaj lateral de canal preferabil la babord.

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. un marcaj cardinal de est;
j
k
l
m
n B. un marcaj cardinal de sud;
j
k
l
m
n C. un marcaj cardinal de nord.

Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
n B. un marcaj cardinal de vest;
j
k
l
m
n C. un marcaj cardinal de sud.

Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m

Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. un marcaj de ape sigure;
j
k
l
m
n B. un marcaj special;
j
k
l
m
n C. un marcaj de pericol izolat.

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. un marcaj de ape sigure;
j
k
l
m
n B. un marcaj special;
j
k
l
m
n C. un marcaj de tribord.

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. sensul curentului;
j
k
l
m
n B. sensul conventional de balizaj;
j
k
l
m
n C. sensul de trafic pe o pasa.
794 Sunteti in regiunea "A" de balizaj, in mars pe un senal navigabil, de la larg catre
Puncte:
coasta. Marcajul alaturat trebuie:
0/1
j
k
l
m
n A. lasat la tribord;
j
k
l
m
n B. lasat la babord;
j
k
l
m
n C. ocolit pe la nordul semnalului.
Puncte: coasta. Marcajul alaturat trebuie:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m
Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m
Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m
800 Sunteti in regiunea "A" de balizaj, in mars pe un senal navigabil, iesind catre
Puncte: larg. Marcajul alaturat trebuie:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m
806 Sunteti in regiunea "B" de balizaj, in mars pe un senal navigabil, de la larg catre
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m
809 Sunteti in regiunea "B" de balizaj, in mars pe un senal navigabil, iesind catre
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m
812 Unghiul din imaginea alaturata este:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. deviatia compas;
j
k
l
m
n B. corectia totala compas;
j
k
l
m
n C. declinatia magnetica.

Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m

Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m
Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. corectia totala compas;
j
k
l
m
n B. drumul compas;
j
k
l
m
n C. deviatia compas.
816 10. Erorile accidentale de masurare a parametrilor de navigatie (relevment,

Puncte: distanta, unghi orizontal, unghi vertical, inaltime) sunt determinate predominant
0/1 de:
j
k
l
m
n A. Conditiile hidrometeorologice
j
k
l
m
n B. Nivelul de instruire a observatorului
j
k
l
m
n C. Precizia aparatului, instrumentului de masura utilizat
j
k
l
m
n D. Momentul din zi sau noapte cand se executa observatiile
817 1285. In regiunea A, lumina marcajului lateral de tribord este de culoare:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. verde;
j
k
l
m
n B. rosie;
j
k
l
m
n C. galbena.
818 1307. Timonierul vede pe timp de noapte in zona A in prova un marcaj care
Puncte: emite sclipiri intermitente de culoare rosie. Acesta este: care se repeta regulat.
0/1 Aceasta este:
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m
Puncte: se vede in:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m
820 1357. Nava in Da = 330 grade si masoara Rg = 030 grade. Nava se va vedea
Puncte:
in:
0/1
j
k
l
m
n A. prova tribord;
j
k
l
m
n B. prova babord;
j
k
l
m
n C. pupa babord.
Puncte:
0/1 j
k
l
m
n A. doua conuri negre cu varful in sus
j
k
l
m
n B. doua conuri negre unite la varf
j
k
l
m
n C. doua conuri negre unite la baza
j
k
l
m
n D. doua conuri negre cu virful in jos
822 486. Drumul magnetic difera de drumul compas cu valoarea:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. declinatiei magnetice;
j
k
l
m
n B. deviatiei compas;
j
k
l
m
n C. corectiei compas.
823 532. Caracteristica luminii balizei de marcaj cardinal de Sud cuprinde un grup
Puncte:
de:
0/1
j
k
l
m
n A. 3 sclipiri urmate de o sclipire lunga;
j
k
l
m
n B. 9 sclipiri;
j
k
l
m
n C. 6 sclipiri urmate de o sclipire lunga.
824 1038. Pe ecranul radar setat in Miscare Relativa observati o tinta care timp de
Puncte:
12 minute s-a mentinut in acelasi relevment si la aceeasi distanta fata de nava
0/1 proprie. Tinta respectiva este:
j
k
l
m
n A. un reper fix;
j
k
l
m
n B. o nava care se deplaseaza in acelasi drum si cu aceeasi
viteza ca nava proprie;
j
k
l
m
n C. o nava ajunsa din urma.
825 1199. Radarul ARPA este cuplat cu lochul hidrodinamic. Din cauza curentului de
Puncte: maree, acesta indica o viteza mai mare decat viteza reala a navei proprii. Ce
0/1 erori sunt posibile in datele pe care ARPA le afiseaza?
j
k
l
m
n A. CPA-ul afisat este mai mic decat cel real;
j
k
l
m
n B. TCPA -ul afisat este mai mic decat cel real;
j
k
l
m
n C. relevmentul afisat pentru tinta plotata este eronat;
j
k
l
m
n D. nici una dintre aceste erori
826 1035. Radarul este setat in Miscare Relativa, in H-UP. Ce influienta are directia
Puncte: si viteza curentului asupra vectorului miscarii relative al unei tinte?
0/1
j
k
l
m
n A. nu are nici o influienta;
j
k
l
m
n B. poate genera erori atunci cand se determina viteza
relativa a tintei respective;
j
k
l
m
n C. poate genera erori atunci cand se calculeaza aspectul la
tinta respectiva.
827 1036. Radarul este setat in Miscare N-UP. Influienteaza directia si viteza
Puncte: curentului valoarea afisata de radarul ARPA pentru CPA/TCPA-ul unei tinte?
0/1
j
k
l
m
n A. da;
j
k
l
m
n B. nu;
j
k
l
m
n C. numai daca se lucreaza cu vectori reali de miscare pentru
tinta plotata.
828 1037. CPA-ul la tinta aflata pe ecranul unui radar conventional, setat in Miscare
Puncte: Relativa cu imaginea stabilizata N-UP, poate fi determinat:
0/1
j
k
l
m
n A. imediat ce tinta a aparut pe ecranul radarului;
j
k
l
m
n B. numai daca imaginea radar este observata in mod
constant;
j
k
l
m
n C. numai dupa ce tinta a fost plotata de cel putin doua ori.
829 1039. In terminologia radar "Aspectul" unei nave tinta inseamna:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. relevmentul adevarat in care nava proprie "vede" nava
proprie;
j
k
l
m
n B. relevmentul prova semicircular in care nava tinta "vede"
nava proprie;
j
k
l
m
n C. relevmentul prova in care nava proprie "vede" nava tinte
830 1040. Cum se poate detecta cu ajutorul radarului setat in Miscare Relativa
Puncte:
prezenta unei tinte periculoase?
0/1
j
k
l
m
n A. distanta scade iar relevmentului adevarat creste
j
k
l
m
n B. relevmentul si distanta la tinta se modifica;
j
k
l
m
n C. tinta se apropie, iar relevmentul la ea nu se modifica in
mod evident.
831 1041. Ce caracterizeaza o situatie de "foarte mare apropiere"?

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. distanta la o nava tinta scade;
j
k
l
m
n B. CPA-ul la o nava tinta este relativ mic si se mentine
constant;
j
k
l
m
n C. CPA-ul la o nava tinta este mai mic decat distanta de
siguranta.
832 1042. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la identificarea pe radar a unei
Puncte: "nave ajunse din urma" este FALSA?
0/1
j
k
l
m
n A. distanta la "nava ajunsa din urma" scade;
j
k
l
m
n B. directa Miscarii Relative a "navei ajunsa din urma" are
aproximativ aceeasi valoare cu drumul navei proprii;
j
k
l
m
n C. viteza relativa a "navei ajunse din urma" este mica
Puncte:
nave care naviga in acelasi drum si cu aceeasi viteza cu nava este FALSA?
0/1
j
k
l
m
n A. in Miscarea Relativa tinta care reprezinta nava respectiva
va fi stationara pe ecranul radar;
j
k
l
m
n B. relevmentul la nava respectiva se mentine constant;
j
k
l
m
n C. vectorul de Miscare Relativa pentru nava respectiva va
avea aceeasi directie cu drumul navei proprii.
834 1044. Care din urmatoarele afirmatii privitoare la utilizarea PI (paralelelor

Puncte:
indicatoare) este FALSA?
0/1
j
k
l
m
n A. PI se pot utiliza numai in Miscarea Relativa;
j
k
l
m
n B. nu este recomandat a se trasa pe ecranul radar mai mult
de doua PI simultan;
j
k
l
m
n C. pilotarea navei cu ajutorul PI nu este indicata atunci cand
exista deriva.
835 1045. Miscarea Relativa a unui reper fix poate furniza informatii utile de
Puncte:
navigatie. Care din urmatoarele afirmatii este FALSA?
0/1
j
k
l
m
n A. drumul deasupra fundului pe care se deplaseaza nava
proprie;
j
k
l
m
n B. Viteza de deasupra fundului pe care se deplaseaza nava
proprie;
j
k
l
m
n C. abaterea navei proprii de la ruta trasata pe harta.
836 1046. Care din urmatoarele afirmatii este FALSA? In conditiile in care exista
Puncte: deriva, plotand pe Planseta RADAR pozitiile succesive ale unui reper fix se
0/1 poate determina:
j
k
l
m
n A. drumul adevarat (Da) care trebuie tinut la timona, pentru a
contracara efectul derivei;
j
k
l
m
n B. corectia pentru stabilirea valorii exacte a CPA-ului la nava
tinta
j
k
l
m
n C. viteza curentului
837 1047. Un radar ARPA trebuie sa ofere posibilitatea de introducere manuala a

Puncte: urmatoarelor date:
0/1
j
k
l
m
n A. viteza navei deasupra fundului sau prin apa;
j
k
l
m
n B. distanta pana la urmatorul Way point;
j
k
l
m
n C. valoarea corectiei giro.
838 1048. Ce determina la un radar ARPA emiterea unei alarme vizuale si sonore?
Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. plotarea automata a unei tinte care a intrat in suprafata
zonelor de veghe;
j
k
l
m
n B. o tinta plotata si urmarita automat al carei ecou s-a
pierdut;
j
k
l
m
n C. o tinta care are un CPA mai mic decat limita stabilita /
setata de utilizator
839 1049. Ce inseamna ARPA?

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. un sistem automat de plotare a tintelor radar;
j
k
l
m
n B. un sistem manual de plotare a tintelor radar;
j
k
l
m
n C. un sistem automat pentru pilotarea navei pe baza
informatiei radar.
840 1050. Care din urmatoarele date trebuie utilizate (introduse) in sistemul ARPA?
Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. drumul deasupra fundului;
j
k
l
m
n B. drumul compas;
j
k
l
m
n C. drumul adevarat.
841 1051. Care din urmatoarele afirmatii este FALSA?La un radar cu sistem
Puncte: vectorial, in cadrul simularii manevrei de evitare pot fi modificati urmatorii
0/1 parametri:
j
k
l
m
n A. TCPA-ul la nava tinta care se face evitarea
j
k
l
m
n B. viteza navei proprii;
j
k
l
m
n C. timpul alocat pentru inceperea manevrei de evitare.
842 1052. Care din urmatoarele afirmatii este ADEVARATA? Simularea manevrei de
Puncte: evitare, la un radar ARPA cu sistem vectorial, are ca rezultat:
0/1
j
k
l
m
n A. stabilirea drumului navei tinta pentru care se face evitarea;
j
k
l
m
n B. stabilirea distantei de siguranta optima;
j
k
l
m
n C. stabilirea parametrilor manevrei de evitare.
843 1180. Radarul este setat pe Miscarea Relativa, imaginea stabilizata N-UP,
Puncte:
viteza navei proprii este diferita de zero. Care din urmatoarele afirmatii este
0/1 FALSA?
j
k
l
m
n A. o tinta mobila se deplaseaza intotdeauna pe imaginea
radarul;
j
k
l
m
n B. spotul care marcheaza pozitia navei proprii ramane
intotdeauna fix;
j
k
l
m
n C. o schimbare de drum a navei proprii modifica directia
miscarii relative a tintelor mobile aflate pe ecran;
j
k
l
m
n D. spotul unui reper fix ramane fix pe imaginea radar.
844 1181. Radarul este setat pe Miscarea Reala, imaginea stabilizata N-UP, viteza
Puncte: navei proprii este diferita de zero. Care din urmatoarele afirmatii este FALSA?
0/1
j
k
l
m
n A. o tinta mobila se deplaseaza intotdeauna pe imaginea
radar;
j
k
l
m
n B. spotul care marcheaza pozitia navei proprii ramane
intotdeauna fix;
j
k
l
m
n C. o schimbare de drum a navei proprii modifica directia de
deplasare a tintelor mobile aflate pe ecran;
j
k
l
m
n D. spotul unui reper fix ramane fix pe imaginea radar.
845 1182. Radarul este setat pe Miscarea Reala. Care din urmatoarele tinte nu se
Puncte:
va deplasa pe imaginea radar?
0/1
j
k
l
m
n A. un reper fix;
j
k
l
m
n B. spotul care reprezinta pozitia navei proprii;
j
k
l
m
n C. o nava care merge in acelasi drum si cu aceeasi viteza ca
nava proprie;
j
k
l
m
n D. o nava ajunsa din urma.
846 1183. Radarul este setat pe Miscarea Relativa, cu imaginea in sistem H-UP.
Puncte:
Care este cea mai rapida metoda pentru determinarea punctului navei?
0/1
j
k
l
m
n A. masurarea unei distante si a unui relevment la un reper;
j
k
l
m
n B. masurarea a doua distante;
j
k
l
m
n C. masurarea a doua relevmente;
j
k
l
m
n D. in sistemul H-UP nu este indicata determinarea pozitiei
navei.
847 1184. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la radar este FALSA?
Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. inaltimea la care se afla antena radarului influenteaza
bataia radarului;
j
k
l
m
n B. detectia radar este influentata de conditiile
hidrometeorologice;
j
k
l
m
n C. radarul trebuie verificat periodic in conditii de vizibilitate
buna, pentru a se vedea daca functioneaza corect;
j
k
l
m
n D. relevmentele sunt mai precise decat distantele masurate
cu radarul.
848 1185. Care din urmatoarele afirmatii, referitoare la operarea radarului pe timp de
Puncte: ceata este ADEVARATA?
0/1
j
k
l
m
n A. ambarcatiunile de mici dimensiuni pot scapa uneori
detectiei radar;
j
k
l
m
n B. balizele vor aparea intotdeauna pe ecranul radarului;
j
k
l
m
n C. distantele radar sunt mai putin precise decat relevmentele
radar;
j
k
l
m
n D. o coasta cu dune de nisip " se vede" mai bine pe radar
decat o coasta stancoasa.
849 1188. Radarul este setat in Miscare Reala N-UP. Influenteaza directia si viteza
Puncte:
curentului valoarea afisata de radarul ARPA pentru CPA/TCPA-ul unei tinte?
0/1
j
k
l
m
n A. da;
j
k
l
m
n B. nu;
j
k
l
m
tinta plotata;
j
k
l
m
n D. numai daca se lucreaza cu vectori relativi de miscare
pentru tinta plotata.
850 1189. In terminologia radar " Aspectul" unei nave tinta inseamna:
Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. relevmentul adevarat in care nava proprie " vede" nava
proprie;
j
k
l
m
n B. relevmentul prova semicircular in care nava tinta " vede"
nava proprie;
j
k
l
m
n C. relevmentul prova in care nava tinta " vede" nava proprie;
j
k
l
m
n D. marimea si forma navei.
851 1190. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la identificarea pe radar a unui
Puncte: reper de navigatie plutitor ( baliza) este FALSA?
0/1
j
k
l
m
n A. in cazul in care nu exista deriva, directia Miscarii Relative
a reperului fix este in sens contrar drumului navei;
j
k
l
m
n B. in cazul in care nu exista deriva, viteza relativa a reperului
este egala cu viteza navei proprii;
j
k
l
m
n C. in cazul in care nu exista deriva, viteza relativa a reperului
este egala cu viteza curentului;
j
k
l
m
n D. in cazul in care nu exista deriva, din triunghiul vitezelor
construit pentru reperul respectiv se poate determina directia
curentului.
852 1191. Radarul este setat in Miscare Relativa, imaginea stabilizata N-UP. O nava
Puncte: tinta in sectorul Prova Tribord vine la coliziune. Care din urmatoarele afirmatii
0/1 este FALSA?
j
k
l
m
n A. o schimbare de drum la tribord, efectuata de nava proprie
va face ca valoarea Directiei Miscarii Relative sa creasca;
j
k
l
m
n B. o schimbare de drum la babord, efectuata de nava proprie
va face ca valoarea Directiei Miscarii Relative al navei tinta
sa scada;
j
k
l
m
n C. o reducere a vitezei navei proprii va face ca valoarea
Directiei Miscarii Relative a navei tinta sa creasca;
j
k
l
m
n D. stoparea nvei proprii, ( viteza prin apa zero) nu se
modifica valoarea Directiei Miscarii relative a navei tinta.
853 1192. Care din urmatoarele afirmatii privitoare la utilizarea PI ( paralelelor

Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m
exista deriva;
j
k
l
m
n D. este indicata utilizarea PI, pentru pilotarea navei in orice
conditii de vizibilitate.
854 1193. Care dintre urmatoarele afirmatii privitoare la utilizarea NAVLINE este
Puncte: FALSA?
0/1
j
k
l
m
n A. NAVLINE-urile se traseaza prin metoda relevmentelor si
distantelor masurate la punctele caracteristice ale rutei de
urmat;
j
k
l
m
n B. NAVLINE-ul trebuie utilizat atunci cand ruta pe care
trebuie pilotata nava implica schimbari frecvente de drum;
j
k
l
m
n C. principiul pilotarii navei pe NAVLINE este acelasi ca si in
cazul PI;
j
k
l
m
n D. spre deosebire de PI, NAVLINE-ul nu poate fi utilizat
decat pe scala radar pe care a fost trasat.
855 1194. Care dintre urmatoarele afirmatii este ADEVARATA?In conditiile in care
Puncte:
exista deriva, pe Planseta RADAR se lucreaza cu urmatorii parametri de
0/1 miscare pentru nava proprie:
j
k
l
m
n A. drum deasupra fundului/viteza deasupra fundului;
j
k
l
m
n B. drum adevarat/viteza deasupra fundului;
j
k
l
m
n C. drum adevarat/ viteza prin apa;
j
k
l
m
n D. drum deasupra fundului/ viteza prin apa.
856 1195. Care dintre urmatoarele afirmatii este ADEVARATA ? O harta electronica
Puncte:
radar ( True MAP) poate fi trasata pe ecranul radar de catre utilizator si ulterior
0/1 folosita pentru pilotarea navei, numai daca:
j
k
l
m
n A. radarul functioneaza in Miscarea Reala/ N-UP;
j
k
l
m
n B. radarul functioneaza in Miscarea Relativa/ N-UP;
j
k
l
m
n C. numai daca radarul este cuplat cu receptorul GPS;
j
k
l
m
n D. avem pe radar un reper in functie de care sa putem
pozitiona manual harta electronica.

Puncte:
urmatoarelor date:
0/1
j
k
l
m
n A. viteza navei deasupra fundului sau prin apa;
j
k
l
m
n B. distanta pana la urmatorul WAY POINT;
j
k
l
m
n C. valoarea corectiei giro;
j
k
l
m
n D. pozitia indicata de receptorul GPS.
858 1197. Radarul este setat in Miscare Reala, imaginea stabilizata N-UP. Care din
Puncte: urmatoarele afirmatii referitoare la utilitatea functiei HISTORY este
0/1 ADEVARATA?
j
k
l
m
n A. arata care dintre tinte vine la coliziune;
j
k
l
m
n B. arata care dintre tintele plotate a schimbat de drum;
j
k
l
m
n C. aceasta functie se utilizeaza numai atunci cand se
simuleaza manevra de evitare;
j
k
l
m
n D. indica drumul, viteza si CPA-ul tintei plotate.
859 1200. Care este cea mai utilizata forma de reprezentare grafica pentru drumul si
Puncte: viteza unei tinte, la radarele ARPA?
0/1
j
k
l
m
n A. hexagoanele PAD ( predicted are of danger);
j
k
l
m
n B. afisarea valorilor pentru drumul si viteza tintei in format
alfanumeric;
j
k
l
m
n C. marcarea pozitiilor anterioare avute de tinta pe ecranul
radar;
j
k
l
m
n D. vector relativ sau real de miscare
860 1201. Care din urmatoarele date trebuie utilizate ( introduse) in sistemul ARPA?
Puncte:
0/1 j
k
l
m
j
k
l
m
n B. drumul compas;
j
k
l
m
n C. drumul preliminar trasat pe harta;
j
k
l
m
n D. drumul adevarat.
861 1202. Care din urmatoarele date trebuie utilizate ( introduse) in sistemul ARPA?
Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. viteza deasupra fundului;
j
k
l
m
n B. viteza prin apa;
j
k
l
m
n C. viteza indicata de GPS;
j
k
l
m
n D. viteza indicata de lochul Doppler.
862 1203. Care din urmatoarele setari ale radarului ARPA furnizeaza o imagine
Puncte:
radar foarte apropiata de cea care poate fi observata vizual, de pe puntea de
0/1 comanda?
j
k
l
m
n A. miscarea relativa, H-UP, Vector Relativ pentru tintele
plotate;
j
k
l
m
n B. miscarea reala, N-UP, Vector Real pentru tintele plotate;
j
k
l
m
n C. miscarea reala, C-UP, Vector Real pentru tintele plotate;
j
k
l
m
n D. miscarea relativa, C-UP, Vector Real pentru tintele
plotate;
863 1204. Ce fel de erori sunt posibile daca in sistemul ARPA se introduce valoarea
drumului deasupra fundului pentru nava proprie:
Puncte:
0/1 j
k
l
m
n A. nu vor fi nici un fel de erori;
j
k
l
m
n B. pot aparea erori la determinarea Directiei Miscarii Relative
a tintelor;
j
k
l
m
n C. pot aparea erori la calculul CPA-ului;
j
k
l
m
n D. pot aparea erori la determinarea drumului adevarat al
tintelor;
864 1206. Exista din punct de vedere al COLREG un tratament preferential pentru
Puncte:
navele dotate cu radare ARPA?
0/1
j
k
l
m
n A. NU;
j
k
l
m
n B. DA;
j
k
l
m
n C. DA, numai in conditii de vizibilitate buna;
j
k
l
m
n D. DA, numai in conditii de vizibilitate redusa.
865 1207. Cum trebuie setat radarul pentru a efectua simularea unei manevre de
Puncte:
evitare pentru o nava tinta aflata in tribord, putin inaintea traversului, la un
0/1 ARPA?
j
k
l
m
n A. Miscare reala/ N-UP/ vector real;
j
k
l
m
n B. Miscare reala/ C-UP/ vector real;
j
k
l
m
n C. Miscare relativa/ N-UP/ vector relativ;
j
k
l
m
n D. Miscare relativa/ C-UP/ vector real;
866 1208. Care din urmatoarele afirmatii este FALSA? La un radar ARPA cu sistem
parametri:
0/1
j
k
l
m
n A. TCPA-ul la nava tinta pentru care se face evitarea;
j
k
l
m
j
k
l
m
n C. timpul alocat pentru inceperea manevrei de evitare;
j
k
l
m
n D. drumul navei noastre.
Puncte: evitare, la un radar ARPA cu sistem vectorial, are ca rezultat:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m
n C. stabilirea orei la care se incepe manevra de evitare;
j
k
l
m
n D. stabilirea parametrilor manevrei de evitare.
868 1210. Care din urmatoarele afirmatii este ADEVARATA? In cadrul simularii
Puncte: manevrei de evitare, la un radar ARPA cu sistem vectorial efectele manevrei de
0/1 evitare se pot estima:
j
k
l
m
n A. numai pentru tinta periculoasa, pentru care se face
simularea evitarii;
j
k
l
m
n B. numai pentru tintele care sunt deja plotate si urmarite de
ARPA;
j
k
l
m
n C. numai toate tintele de pe ecranul radarului ARPA;
j
k
l
m
n D. numai pentru tintele plotate si urmarite de ARPA care au
un CPA mai mic decat distanta de siguranta.
869 1211. La un radar ARPA cu sistem PAD, care din urmatoarele afirmatii
Puncte: referitoare la acest sistem grafic ARPA, este FALSA?

0/1
j
k
l
m
n A. PAD-ul are forma unui hexagon;
j
k
l
m
n B. aria PAD-ului nu se modifica neaparat simetric pe masura
ce scade distanta la nava tinta?
j
k
l
m
n C. Aria PAD-ului depinde de distanta de siguranta introdusa
de catre utilizator;
j
k
l
m
n D. Aria PAD-ului depinde de timpul alocat de utilizator pana
la inceperea manevrei de evitare.;
870 1212. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la modul de stabilire al manevrei
Puncte: de evitare pe baza informatiilor date de un radar ARPA cu sistem PAD este
0/1 ADEVARATA?
j
k
l
m
n A. PAD-ul indica grafic zona periculoasa din jurul unei tinte;
j
k
l
m
n B. in functie de aria PAD-ului putem aprecia valoarea CPA -
ului la o tinta mobila;
j
k
l
m
n C. tehnica PAD-uluise preteaza cel mai bine pentru stabilirea
manevrelor
j
k
l
m
n D. drumul de evitare se stabileste prin determinarea directiei
la centrul geometric al PAD-ului.
871 1230. In stationare la ancora setarea alarmei corespunzatoare la receptorul

Puncte:
GPS se face in functie de:
0/1
j
k
l
m
n A. numarul de nave existente in rada;
j
k
l
m
n B. distanta la un reper fix la coasta;
j
k
l
m
n C. numarul de chei de lant la apa;
j
k
l
m
n D. adancimea apei.
872 380. Cea mai precisa informatie pe care un radar o poate oferi se refera la:
Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. Relevmentul la o tinta
j
k
l
m
n B. Marimea unei tinte
j
k
l
m
n C. Viteza unei tinte
j
k
l
m
n D. Distanta la o tinta
873 382. Radarul este setat in Miscare Relativa, cu imaginea in sistem H-UP. Care
Puncte:
este cea mai rapida metoda pentru determinarea punctului navei?
0/1
j
k
l
m
n A. Masurarea unei distante si a unui relevment la un reper
j
k
l
m
n B. Masurarea a doua distante
j
k
l
m
n C. Masurarea a doua relevmente
j
k
l
m
n D. In sistemul H-UP nu este indicata determinarea pozitiei
navei
874 383. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la radar este FALSA?
Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. Inaltimea la care se afla antena radarului influenteaza
bataia radarului
j
k
l
m
n B. Detectia radar este influentata de conditiile
hidrometeorologice
j
k
l
m
n C. Radarul trebuie verificat periodic in conditii de vizibilitate
buna, pentru a se vedea daca functioneaza corect
j
k
l
m
n D. Relevmentele sunt mai precise decat distantele masurate
cu radarul
875 385. Radarul este setat in Miscare Relativa H-UP. Care din urmatoarele afirmatii
Puncte:
este ADEVARATA?
0/1
j
k
l
m
n A. Linia coastei care apare pe imaginea radar are de regula
aceeasi orientare cu harta de navigatie
j
k
l
m
n B. Pe cercul azimutal al radarului se masoara relevmente
adevarate
j
k
l
m
n C. Imaginea radar corespunde cu imaginea care se poate
observa vizual de pe puntea de comanda
j
k
l
m
n D. La o schimbare de drum, imaginea radar se roteste in
sensul giratiei navei
876 386. Radarul este setat in Miscare Relativa, in H-UP. Ce influenta are directia si
Puncte:
viteza curentului asupra vectorului miscarii relative al unei tinte?
0/1
j
k
l
m
n A. Nu are nici o infuenta
j
k
l
m
n B. Poate genera erori atunci cand se determina viteza
relativa a tintei respective
j
k
l
m
n C. Poate genera erori atunci cand se calculeaza Aspectul la
tinta respectiva
j
k
l
m
n D. Poate produce erori in calcularea CPA-ului
877 387. Radarul este setat in Miscare Reala N-UP. Influenteaza directia si viteza
Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. Da
j
k
l
m
n B. Nu
j
k
l
m
n C. Numai daca se lucreaza cu vectori reali de miscare pentru
tinta plotata
j
k
l
m
n D. Numai daca se lucreaza cu vectori relativi de miscare
pentru tinta plotata
878 389. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la identificarea pe radar a unui
Puncte:
reper de navigatie plutitor (baliza) este FALSA?
0/1
j
k
l
m
n A. In cazul in care nu exista deriva, directia Miscarii Relative
a reperului fix este in sens contrar drumului navei
j
k
l
m
n B. In cazul in care nu exista deriva, viteza relativa a reperului
este egala cu viteza navei proprii
j
k
l
m
n C. In cazul in care exista deriva, viteza relativa a reperului
este egala cu viteza curentului
j
k
l
m
n D. In cazul in care exista deriva, din triunghiul vitezelor
construit pentru reperul respectiv se poate determina directia
curentului
Puncte: nave care naviga in acelasi drum si cu aceeasi viteza cu nava este FALSA?
0/1
j
k
l
m
n A. Distanta la nava respectiva se mentine constanta
j
k
l
m
n B. In Miscarea Relativa tinta care reprezinta nava respectiva
va fi stationara pe ecranul radar
j
k
l
m
n C. Relevmentul la nava respectiva se mentine constant
j
k
l
m
n D. Vectorul de Miscare Relativa pentru nava respectiva va
avea aceeasi directie cu drumul navei proprii
880 391. Radarul este setat in Miscare Relativa, imaginea stabilizata N-UP. O nava
Puncte:
tinta in sectorul Prova Tribord vine la coliziune. Care din urmatoarele afirmatii
0/1 este FALSA?
j
k
l
m
n A. O schimbare de drum la tribord, efectuata de nava proprie
va face ca valoarea Directiei Miscarii Relative sa creasca
j
k
l
m
n B. O schimbare de drum la Babord, efectuata de nava
proprie, va face ca valoarea Directiei Miscarii Relative al
navei tinta sa scada
j
k
l
m
n C. O reducere a vitezei navei proprii va face ca valoarea
Directiei Miscarii Relative a navei tinta sa creasca
j
k
l
m
n D. Stoparea navei proprii, (viteza prin apa zero) nu modifica
valoarea Directiei Miscarii Relative a navei tinta

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. Cu ajutorul PI se poate urmari deplasarea navei pe un
anumit drum
j
k
l
m
n B. Cu ajutorul PI se poate urmari efectuarea unei schimbari
de drum
j
k
l
m
n C. Cu ajutorul PI se poate pilota nava pruntr-o schema de
separare a traficului
j
k
l
m
n D. Cu ajutorul PI se poate urmari rezultatul unei manevre de
evitare

Puncte: indicatoare) este FALSA?
0/1
j
k
l
m
n A. PI se pot utiliza numai in Miscarea Relativa
j
k
l
m
n B. Nu este recomandat a se trasa pe ecranul radar mai mult
de doua PI simultan
j
k
l
m
n C. Pilotarea navei cu ajutorul PI nu este indicata atunci cand
exista deriva
j
k
l
m
n D. Este indicata utilizarea PI, pentru pilotarea navei in orice
conditii de vizibilitate
883 394. Care dintre urmatoarele afirmatii privitoare la utilizarea NAVLINE este
Puncte: FALSA?
0/1
j
k
l
m
n A. NAVLINE-urile se traseaza prin metoda relevmentelor si
distantelor masurate la punctele caracteristice ale rutei de
urmat
j
k
l
m
n B. NAVLINE-ul trebuie utilizat atunci cand ruta pe care
trebuie pilotata nava implica schimbari frecvente de drum
j
k
l
m
n C. Principiul pilotarii navei pe NAVLINE este acelasi ca si in
cazul PI
j
k
l
m
n D. Spre deosebire de PI, NAVLINE-ul nu poate fi utilizat
decat pe scala radar pe care a fost trasat
884 395. Miscarea Relativa a unui reper fix poate furniza informatii utile de navigatie.
Puncte: Care din urmatoarele afirmatii este FALSA?
0/1
j
k
l
m
n A. Drumul deasupra fundului pe care se deplaseaza nava
proprie
j
k
l
m
n B. Viteza de deasupta fundului pe care se deplaseaza nava
proprie
j
k
l
m
n C. Unghiul total de deriva
j
k
l
m
n D. Abaterea navei proprii de la ruta trasata pe harta
885 396. Care din urmatoarele afirmatii este FALSA? In conditiile in care exista
Puncte: deriva, plotand pe Planseta RADAR pozitiile succesive ale unui reper fix se
j
k
l
m
n A. Drumul adevarat (Da) care trebuie tinut la timona, pentru a
contracara efectul derivei

j
k
l
m
n B. Corectia pentru stabilirea valorii exacte a CPA-ului la o
nava tinta
j
k
l
m
n C. Viteza curentului
j
k
l
m
n D. Drumul deasupra fundului care trebuie luat pentru a trece
de la o anumita distanta fata de reper
886 397. Care din urmatoarele afirmatii este ADEVARATA? In conditiile in care
Puncte: exista deriva, pe Planseta RADAR se lucreaza cu urmatorii parametri de
0/1 miscare pentru nava proprie:
j
k
l
m
n A. Drum deasupra fundului/ viteza deasupra fundului
j
k
l
m
n B. Drum adevarat/ viteza deasupra fundului
j
k
l
m
n C. Drum adevarat/ viteza prin apa
j
k
l
m
n D. Drum deasupra fundului/ viteza prin apa
887 398. Care din urmatoarele afirmatii este ADEVARATA? O harta electronica
Puncte:
radar (True MAP) poate fi trasata pe ecranul radar de catre utilizator si ulterior
0/1 folosita pentru pilotarea navei, numai daca:
j
k
l
m
n A. Radarul functioneaza in Miscarea Reala/ N UP
j
k
l
m
n B. Radarul functioneaza in Miscare Relativa/ N UP
j
k
l
m
n C. Numai daca radarul este cuplat cu receptorul GPS.
j
k
l
m
n D. Avem pe radar un reper in functie de care sa putem
pozitiona manual harta electronica

0/1
j
k
l
m
n A. Viteza navei prin apa
j
k
l
m
n B. Distanta pana la urmatorul Way Point
j
k
l
m
n C. Valoarea corectiei giro
j
k
l
m
n D. Pozitia indicata de receptorul GPS
889 400. Radarul este setat in Miscare Reala, imaginea stabilizata N-UP. Care din
Puncte:
urmatoarele afirmatii referitoare la utilitatea functiei HISTORY este
0/1 ADEVARATA?
j
k
l
m
n A. Arata care dintre tinte vine la coliziune
j
k
l
m
n B. Arata care dintre tintele plotate a schimbat de drum
j
k
l
m
n C. Aceasta functie se utilizeaza numai atunci cand se
simuleaza manevra de evitare
j
k
l
m
n D. Indica drumul, viteza si CPA-ul tintei plotate.
890 401. Ce determina la un radar ARPA emiterea unei alarme vizuale si sonore?
Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. Plotarea automata a unei tinte care a intrat in suprafata
zonelor de veghe
j
k
l
m
n B. O tinta plotata si urmarita automat al carei ecou s-a
pierdut
j
k
l
m
n C. O tinta care are un CPA mai mic decat limita
stabilita/setata de utilizator
891 402. Radarul ARPA este cuplat cu lochul hidrodinamic. Din cauza curentului de
maree, acesta indica o viteza mai mare decat viteza reala a navei proprii. Ce
Puncte: erori sunt posibile in datele pe care ARPA le afiseaza?

0/1
j
k
l
m
n A. CPA-ul afisat este mai mic decat cel real
j
k
l
m
n B. TCPA-ul afisat este mai mic decat cel real
j
k
l
m
n C. Relevmentul afisat pentru tinta plotata este eronat
j
k
l
m
n D. Nici una dintre acestea erori
892 403. Care este cea mai utilizata forma de reprezentare grafica pentru drumul si
Puncte:
viteza unei tinte, la radarele ARPA?
0/1
j
k
l
m
n A. Hexagoanele PAD (predicted area of danger)
j
k
l
m
n B. Afisarea valorilor pentru drumul si viteza tintei in format
alfanumeric
j
k
l
m
n C. Marcarea pozitiilor anterioare avute de tinta pe ecranul
radar
j
k
l
m
n D. Vector relativ sau real de miscare
Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. Drumul deasupra fundului
j
k
l
m
n B. Drumul compas
j
k
l
m
n C. Drumul de urmat, trasat pe harta
j
k
l
m
n D. Drumul adevarat
Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. Viteza deasupra fundului
j
k
l
m
n B. Viteza prin apa
j
k
l
m
n C. Viteza indicata de GPS
j
k
l
m
n D. Viteza indicata de lochul Doppler
895 406. Care dintre urmatoarele setari ale radarului ARPA furnizeaza o imagine
Puncte: radar foarte apropiata de cea care poate fi observata vizual, de pe puntea de
0/1 comanda?
j
k
l
m
n A. Miscarea relativa, H-UP, Vector Relativ pentru tintele
plotate
j
k
l
m
n B. Miscarea Reala, N-UP, Vector Real pentru tintele plotate
j
k
l
m
n C. Miscarea Reala, C-UP, Vector Real pentru tintele plotate
j
k
l
m
n D. Miscare Relativa, C-UP, Vector Real pentru tintele plotate
896 407. Ce fel de erori sunt posibile daca in sistemul ARPA se introduce valoarea
Puncte: drumului deasupra fundului pentru nava proprie
0/1
j
k
l
m
n A. Nu vor fi nici un fel de erori
j
k
l
m
n B. Pot aparea erori la determinarea Directiei Miscarii Relative
a tintelor
j
k
l
m
n C. Pot aparea erori la calculul CPA-ului
j
k
l
m
n D. Pot aparea erori la determinarea drumului adevarat al
tintelor
897 408. Cand este activata zona de veghe de 6 Mile (ring guard) la un radar ARPA
Puncte: care din afirmatiile de mai jos este ADEVARATA?
0/1
j
k
l
m
n A. Toate tintele periculoase vor fi plotate si urmarite automat
j
k
l
m
n B. Toate tintele care intra in suprafata de veghe vor fi plotate
si urmarite automat
j
k
l
m
n C. Numai tintele periculoase care intra in suprafata de veghe
vor fi plotate si urmarite automat
j
k
l
m
n D. Unele tinte de mici dimensiuni pot scapa detectiei zonelor
de veghe
898 409. Exista din punct de vedere al COLREG un tratament preferential pentru
Puncte:
navele dotate cu radare ARPA?
0/1
j
k
l
m
n A. NU
j
k
l
m
n B. DA
j
k
l
m
n C. DA, numai in conditii de vizibilitate buna
j
k
l
m
n D. DA, numai in conditii de vizibilitate redusa
899 410. Cum trebuie setat radarul pentru a efectua simularea unei manevre de
Puncte: evitare pentru o nava tinta aflata in tribord, putin inaintea traversului, la un
0/1 ARPA?
j
k
l
m
n A. Miscare Reala/ N-UP/ vector real
j
k
l
m
n B. Miscare Reala/C-UP/ vector real
j
k
l
m
n C. Miscare Relativa/ N-UP/ vector relativ
j
k
l
m
n D. Miscare Relativa/ C-UP/vector real
900 411. Care din urmatoarele afirmatii este FALSA? La un radar ARPA cu sistem
0/1 parametri:
j
k
l
m
n A. TCPA-ul la nava tinta pentru care se face evitarea
j
k
l
m
n B. Viteza navei proprii
j
k
l
m
n C. Timpul alocat pentru inceperea manevrei de evitare
j
k
l
m
n D. Drumul navei noastre
Puncte:
evitare, la un radar ARPA cu sistem vectorial, are ca rezultat:
0/1
j
k
l
m
n A. Stabilirea drumului navei tinta pentru care se face evitarea
j
k
l
m
n B. Stabilirea distantei de siguranta optima
j
k
l
m
n C. Stabilirea TCPA
j
k
l
m
n D. Stabilirea parametrilor manevrei de evitare
902 413. Care din urmatoarele afirmatii este ADEVARATA? In cadrul simularii
Puncte:
manevrei de evitare la un radar ARPA cu sistem vectorial efectele manevrei de
0/1 evitare se pot estima:
j
k
l
m
n A. Numai pentru tinta periculoasa, pentru care se face
simularea evitarii
j
k
l
m
n B. Numai pentru tintele care sunt deja plotate si urmarite de
ARPA
j
k
l
m
n C. Numai toate tintele de pe ecranul radarului ARPA
j
k
l
m
n D. Numai pentru tintele plotate si urmarite de ARPA care au
un CPA mai mic decat distanta de siguranta
903 414. La un radar ARPA cu sistem PAD, care din urmatoarele afirmatii referitoare
Puncte:
la acest sistem grafic ARPA, este FALSA?
0/1
j
k
l
m
n A. Orice tinta plotata poate avea unul, doua sau nici un PAD
j
k
l
m
n B. Aria PAD-ului nu se modifica atata timp cat nu se modifica
parametrii de mars ai navei proprii sau ai navei tinta
j
k
l
m
n C. Pozitia PAD-ului se modifica o data cu modificarea
distantei dintre nava noastra si nava tinta
j
k
l
m
n D. Punctul de coliziune nu coinicide cu centrul geometric al
PAD-ului
904 415. La un radar ARPA cu sistem PAD, care din urmatoarele afirmatii referitoare
Puncte:
la acest sistem grafic ARPA, este FALSA?
0/1
j
k
l
m
n A. PAD-ul are forma unui hexagon
j
k
l
m
n B. Aria PAD-ului nu se modifica neaparat simetric pe masura
ce scade distanta la nava tinta
j
k
l
m
n C. Aria PAD-ului depinde de distanta de siguranta introdusa
de catre utilizator
j
k
l
m
n D. Aria PAD-ului depinde de timpul alocat de utilizator pana
la inceperea manevrei de evitare
905 416. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la modul de stabilire al

Puncte: manevrei de evitare pe baza informatiilor date de un radar ARPA cu sistem PAD
0/1 este ADEVARATA?
j
k
l
m
n A. PAD-ul indica grafic zona periculoasa din jurul unei tinte
j
k
l
m
n B. In functie de aria PAD-ului putem aprecia valoarea CPA-
ului la o tinta mobila

j
k
l
m
n C. Tehnica PAD-ului se preteaza cel mai bine pentru
stabilirea manevrelor de evitare prin variatia vitezei
j
k
l
m
n D. Drumul de evitare se stabileste prin determinarea directiei
la centrul geomteric al PAD-ului
906 417. Precizia masurarii relevmentului radiogoniometric este influentata de un

Puncte: cumul de factori. Influenta carui din acesti factori poate fi masurata valoric prin
0/1 metoda comparatiei intre relevementul optic si relevmentul radio masurate
simultan la acelasi radio
j
k
l
m
n A. efectul de uscat
j
k
l
m
n B. efectul de noapte
j
k
l
m
n C. efectul de antena
j
k
l
m
n D. efectul de emisie secundara
907 418. Caracteristicile de functionare a radiofarurilor sunt continute in Admirality

Puncte:
listot Radio signals
0/1
j
k
l
m
n A. Vol.3
j
k
l
m
n B. Vol.4
j
k
l
m
n C. Vol.2
j
k
l
m
n D. Vol.1
908 419. Efectul de noapte este generat de:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. Trecerea undei directe peste suprafete cu proprietati
conductive diferite
j
k
l
m
n B. Receptia simultana a undei directe si a celei reflectate
j
k
l
m
n C. Eroarea de nealiniere a antenei cadru in axul longitudinal
al navei
j
k
l
m
n D. Eroarea in corectia compasului
909 627. Radarul este setat in Miscare Reala. Care din urmatoarele tipuri de tinte nu
Puncte:
se va deplasa pe imaginea radar?
0/1
j
k
l
m
n A. un reper fix;
j
k
l
m
n B. suportul care reprezinta pozitia navei proprii;
j
k
l
m
n C. o nava care merge in acelasi drum si in aceeasi viteza ca
nava proprie.
910 628. Radarul este setat in Miscare Relativa, cu imaginea in sistem H-UP. Care
Puncte:
este cea mai rapida metoda pentru determinarea punctului navei?
0/1
j
k
l
m
n A. masurarea unei distante si a unui relevment la un reper;
j
k
l
m
n B. masurarea a doua distante;
j
k
l
m
n C. masurarea a doua relevmente.
911 629. Radarul este setat in Miscare Relativa, cu imaginea in sistem H-UP. Ce
Puncte:
influenta are directia si viteza curentului asupra vectorului miscarii relative al
0/1 unei tinte?
j
k
l
m
n A. nu are nici o influenta;
j
k
l
m
n B. poate genera erori atunci cand se determina viteza
relativa a tintei respective;
j
k
l
m
n C. poate genera erori atunci cand se calculeaza Aspectul la
tinta respectiva.
912 630. Radarul este setat in Miscare Reala, N-UP. Influenteaza directia si viteza
Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. da;
j
k
l
m
n B. nu;
j
k
l
m
tinta plotata.
913 631. CPA-ul la o tinta aflata pe ecranul unui radar conventional, setat in Miscare
Puncte:
Relativa cu imaginea stabilizata N-UP, poate fi determinat;
0/1
j
k
l
m
n A. imediat ce tinta a aparut pe ecranul radarului;
j
k
l
m
n B. numai daca imaginea radar este observata in mod
constant;
j
k
l
m
n C. numai dupa ce tinta a fost plotata de cel putin doua ori.
914 632. Pe ecranul radar setat in Miscare Relativa observati o tinta care timp de 12
Puncte:
minute s-a mentinut in acelasi relevment si la aceeasi distanta fata de nava
0/1 proprie. Tinta respectiva este:
j
k
l
m
n A. un reper fix;
j
k
l
m
n B. o nava care se deplaseaza in acelasi drum si cu aceeasi
viteza ca nava proprie;
j
k
l
m
n C. o nava ajunsa din urma.
915 633. In terminologia radar" Aspectul" unei nave tinta inseamna:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. relevmentul adevarat in care nava proprie "vede" nava
proprie;
j
k
l
m
n B. relevmentul prova semicircular in care nava tinta " vede"
nava proprie;
j
k
l
m
n C. relevmentul Prova in care nava proprie " vede" nava tinta.
916 634. Cum se poate detecta cu ajutorul radarului setat in Miscare Relativa
Puncte:
prezenta unei tinte periculoase?
0/1
j
k
l
m
n A. distanta scade iar valoarea relevmentului adevarat creste;
j
k
l
m
n B. relevmentul si distanta la tinta se modifica;
j
k
l
m
n C. tinta se apropie, iar relevmentul la ea nu se modifica;
917 635. Ce caracterizeaza o situatie de "foarte mare apropiere?

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. distanta la o nava tinta scade;
j
k
l
m
n B. CPA-ul la o nava tinta este 0;
j
k
l
m
n C. CPA-ul la o nava tinta este mai mic decat distanta de
siguranta.
918 636. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la identificarea pe radar a unei "
Puncte: nave ajunse din urma " este FALSA?
0/1
j
k
l
m
n A. distanta la "nava ajunsa din urma" scade;
j
k
l
m
n B. directa Miscarii Relative a " navei ajunsa din urma" are
aproximativ aceeasi valoare cu drumul navei proprii;
j
k
l
m
n C. viteza relativa a "navei ajunse din urma" este mica.
Puncte: nave care naviga in acelasi drum si cu aceeasi viteza cu nava este FALSA?
0/1
j
k
l
m
n A. In Miscarea Relativa tinta care reprezinta nava respectiva
va fi stationara pe ecranul radar;
j
k
l
m
n B. relevmentul la nava respectiva se mentine constant;
j
k
l
m
n C. vectorul de Miscare Relativa pentru nava respectiva va
avea aceeasi directie cu drumul navei proprii.
920 638. Care din afirmatiile urmatoare privitoare la utilizarea PI ( paralelelor

Puncte: indicatoare) este FALSA?
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m
exista deriva.
921 639. Miscarea Relativa a unui reper fix poate furniza informatii utile de navigatie.
Puncte: Care din urmatoarele afirmatii este FALSA?
0/1
j
k
l
m
n A. drumul deasupra fundului pe care se deplaseaza nava
proprie;
j
k
l
m
n B. viteza de deasupra fundului pe care se deplaseaza nava
proprie;
j
k
l
m
n C. abaterea navei proprii de la ruta trasata pe harta
922 640. Care din urmatoarele afirmatii este FALSA?In conditiile in care exista
Puncte: deriva, plotand pe Planseta RADAR pozitiile sugestive ale unui reper fix se
j
k
l
m
n A. drumul adevarat (Da) care trebuie tinut la timona, pentru a
contracta efectul derivei;
j
k
l
m
n B. corectia pentru stabilirea valorii exacte a CPA-ului la o
nava tinta;
j
k
l
m
n C. viteza curentului.

0/1
j
k
l
m
n A. viteza navei prin apa;
j
k
l
m
n B. distanta pana la urmatorul Way Point;
j
k
l
m
n C. valoarea corectiei giro.
924 643. Ce inseamna ARPA?

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. un sistem automat de plotare a tintelor radar;
j
k
l
m
n B. un sistem manual de plotare a tintelor radar;
j
k
l
m
n C. un sistem automat pentru plotarea navei pe baza
informatiei radar
Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
n B. drumul compas;
j
k
l
m
n C. drumul adevarat.
926 645. Care din urmatoarele afirmatii este FALSA?La radar ARPA cu sistem
0/1 parametri:
j
k
l
m
n A. TCPA-ul la nava tinta pentru care se face evitarea;
j
k
l
m
j
k
l
m
n C. timpul alocat pentru inceperea manevrei de evitare.
Puncte:
evitare, la un radar ARPA cu sistem vectorial, are ca rezultat:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m
n C. stabilirea parametrilor manevrei de evitare.
928 948. Radarul este setat in Miscare Reala. Care din urmatoarele tipuri de tinte nu
Puncte: se va deplasa pe imaginea redar?
0/1
j
k
l
m
n A. un reper fix;
j
k
l
m
n B. Spotul care reprezinta pozitia navei proprii;
j
k
l
m
n C. o nava care merge in acelasi drum si cu aceeasi viteza cu
nava proprie.
929 Care din afirmatii sunt adevarate?

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. tinta din tribord va intersecta drumul navei proprii prin
prova;
j
k
l
m
n B. tinta din babord va intersecta drumul navei proprii prin
prova
j
k
l
m
n C. tinta din babord va intersecta drumul navei proprii prin
pupa
D. ambele tinte sunt periculoase daca se pastreaza
j
k
l
m
n parametrii de miscare.
930 Care din afirmatiile de mai jos sunt adevarate, in legatura cu situatia prezentata
Puncte: in fig. 9?
0/1
j
k
l
m
n A. ambele tinte prezinta pericol de coliziune;
j
k
l
m
n B. ambele tinte sunt neprivilegiate;
j
k
l
m
n C. ambele tinte sunt privilegiate;
j
k
l
m
n D. vectorii sunt adevarati.
931 Care din afirmatiile de mai jos sunt adevarate, in legatura cu tinta din imaginea
Puncte: alaturata (fig.7)?
0/1
j
k
l
m
n A. tinta este fixa;
j
k
l
m
n B. tinta este in deriva in siajul navei proprii;
j
k
l
m
n C. tinta are acelasi drum si aceeasi viteza ca ale navei
proprii;
j
k
l
m
n D. tinta are drum opus navei proprii dar aceeasi viteza.
932 Din fig, 17 selectati informatia FALSA:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. forma de reprezentare a imaginii radar este North Up;
j
k
l
m
n B. evitarea se face prin schimbare combinata de drum si
viteza;
j
k
l
m
n C. evitarea se face prin reducere de viteza, in conditii de
deriva de curent;
j
k
l
m
n D. timpul de ploting este de 6 minute.
933 Forma de reprezentare a acestei imagini radar (fig. 2) este:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. head up, vectori relativi;
j
k
l
m
n B. head up, vectori reali;
j
k
l
m
n C. north up, vectori relativi;
j
k
l
m
n D. north up, vectori reali.
934 Forma de reprezentare a acestei imagini radar (fig. 3) este:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. head up, vectori relativi;
j
k
l
m
n B. head up, vectori reali;
j
k
l
m
n C. north up, vectori reali.
j
k
l
m
n D. north up, vectori relativi;
935 In fig. 10 este prezentata rezolvarea vectoriala, pe planseta radar a unei

Puncte: probleme de;
0/1
j
k
l
m
n A. evitare prin reducere de viteza in timp alocat, reprezentare
North Up;
j
k
l
m
n B. evitare prin reducere de viteza in timp alocat, reprezentate
Head Up;
j
k
l
m
n C. evitare prin schimbare combinata de drum si viteza, North
Up;
j
k
l
m
n D. evitare prin reducere de viteza imediatt, reprezentate
North Up;
936 In fig. 11. este prezentata rezolvarea vectoreiala, pe planseta radar a unei
Puncte: probleme de :
0/1
j
k
l
m
n A. evitare prin reducere de viteza imediat, reprezentare Head
Up;
j
k
l
m
n B. evitare prin reducere de viteza in timp alocat, reprezentare
Head Up;
j
k
l
m
n C. evitare prin schimbare combinata de drum si viteza, Head
Up;
j
k
l
m
n D. evitare prin schimbare combinata de drum si viteza, Head
Up;

Puncte: probleme de:
0/1
j
k
l
m
Head Up;
j
k
l
m
North Up;
j
k
l
m
Up;
j
k
l
m
n D. evitare prin schimbare de drum reprezentare, North Up;

0/1
j
k
l
m
Head Up;
j
k
l
m
North Up;
j
k
l
m
Up;
j
k
l
m
n D. evitare prin schimbare de drum reprezentare, Head Up;

0/1
j
k
l
m
n A. evitare prin schimbare de drum in timp alocat,
reprezentare Head Up;
j
k
l
m
n B. evitare prin schimbare de drum imediat, reprezentare
North Up;
j
k
l
m
Up;
j
k
l
m
n D. evitare prin schimbare de drum imediat reprezentare,
Head Up;

0/1
j
k
l
m
reprezentare Head Up;
j
k
l
m
n B. evitare prin schimbare de drum imediat, reprezentare
North Up;
j
k
l
m
Up;
j
k
l
m
Head Up;

0/1
j
k
l
m
reprezentare North Up;
j
k
l
m
n B. evitare prin schimbare combinata de drum si viteza, noua
viteza impusa, North-Up;
j
k
l
m
n C. evitare prin schimbare combinata de drum si viteza,noul
drum impus, Head Up;
j
k
l
m
North Up;

0/1
j
k
l
m
reprezentare North Up;
j
k
l
m
n B. evitarea se face prin schimbare combinata de drum si
viteza, noua viteza impusa, North Up;
j
k
l
m
n C. evitare prin schimbare de drum si viteza, noul drum impus,
head Up;
j
k
l
m
n D. evitare prin schimbare de drum imediat, reprezentare
North Up.
943 In situatia reprezentata alaturat (fig. 6):

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. tinta din tribord este mai periculoasa decat tinta din
babord;
j
k
l
m
n B. tinta din babord este fixa;
j
k
l
m
n C. se va evita tinta din tribord pentru ca este privilegiata;
j
k
l
m
n D. se va evita tinta din babord pentru ca este privilegiata;
944 Pe schema din fig. 10, forma de reprezentare radar este:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. Head;
j
k
l
m
n B. North;
j
k
l
m
n C. Head Up;
j
k
l
m
n D. North Up;
945 Tinta din figura 1alaturata prezinta urmatoarea caracteristica:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. are acelasi drum cu nava proprie dar viteza diferita;
j
k
l
m
n B. este o tinta fixa;
j
k
l
m
n C. are acelasi drum si aceeasi viteza cu nava proprie;
j
k
l
m
n D. este o nava in deriva.
946 Tinta din figura 4 radar:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. este periculoasa;
j
k
l
m
n B. este nepericuloasa;
j
k
l
m
n C. va intersecta drumul propriu prin pupa;
j
k
l
m
n D. are drumul in cadranul 2 de orizont.
947 Urmatoarea afirmatie legata de tinta din figura 3 este adevarata:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. tinta este reprezentata in miscare relativa;
j
k
l
m
n B. tinta prezinta pericol de coliziune;
j
k
l
m
n C. tinta are acelasi drum si aceeasi viteza cu nava proprie;
j
k
l
m
n D. tinta are acelasi drum cu nava proprie dar o viteza mai
mica.
948 Viteza navei proprii (fig. 2) este egala cu:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. 12 nd;
j
k
l
m
n B. 10 nd;
j
k
l
m
n C. 22 nd;
j
k
l
m
n D. 0 nd.
949 1055. Deviatia radio este determinata de:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. efectul de uscat;
j
k
l
m
n B. efectul de noapte;
j
k
l
m
n C. efectul de emisie secundara

Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
n B. locul geometric al punctelor de egala diferenta de
j
k
l
m
n C. locul geometric al punctelor de egala diferenta de distanta
951 1058. Configuratia segmentului spatial GPS asigura in orice punct pe suprafata
Puncte:
terestra numarul minim necesar de sateliti radiovizibili, care este de:
0/1
j
k
l
m
n A. 4;
j
k
l
m
n B. 2;
952 1059. Segmentul spatial GPS este format, in configuratie standard, din 24 e
Puncte:
sateliti operationali, a caror dispunere in spatiu este urmatoarea:
0/1
j
k
l
m
n A. in 4 plane orbitale, cate 6 sateliti in fiecare plan orbital;
j
k
l
m
n B. in 6 plane orbitale, cate 4 sateliti in fiecare plan orbital;
j
k
l
m
n C. in 3 plane orbitale, cate 8 sateliti in fiecare plan orbital;
953 1060. Care din afirmatiile de mai jos cu privire la parametrii segmentului spatial
Puncte: GPS este FALSA?
0/1
j
k
l
m
n A. inaltimea aproximativa a orbitei este 21.200 km
j
k
l
m
n B. inclinarea orbitei fata de planul ecuatorului terestru este 55
grade
j
k
l
m
n C. perioada de rotatie a satelitilor este 24 ore
954 1061. Sistemul GPS a fost proiectat pe baza elipsoidului de referinta:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. astrogeodezic
j
k
l
m
n B. WGS-84
j
k
l
m
n C. WGS-72
955 1063. Care este semnificatia parametrului SOG afisat de un receptor GPS de
Puncte:
navigatie maritima?
0/1
j
k
l
m
n A. viteza deasupra fundului in functie de urmatorul
WAYPOINT;
j
k
l
m
n B. viteza deasupra fundului in functie de WAYPOINT-ul
anterior;
j
k
l
m
n C. viteza deasupra fundului rezultata din derivata spatiului
intre puncte consecutiv determinate
956 1064. Pe harta electronica poate fi afisata pozitia cu conditia ca echipamentul

Puncte:
ECDIS sa fie cuplat cu:
0/1
j
k
l
m
n A. receptorul GPS;
j
k
l
m
n B. girocompasul;
j
k
l
m
n C. pilotul automat.

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. efectul de uscat;
j
k
l
m
j
k
l
m
n C. efectul de emisie secundara;
j
k
l
m
n D. efectul de antena.
958 1214. Care din elementele constructive ale navei are de regula cea mai mare
Puncte: influenta asupra valorii deviatiei radio si care determina variatia de tip cuadrantal
0/1 a acesteia:
j
k
l
m
n A. catargele;
j
k
l
m
n B. corpul navei;
j
k
l
m
n C. bigile;
j
k
l
m
n D. antenele navei.

Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
n B. locul geometric al punctelor de egal relevment la doua
puncte fixe;
j
k
l
m
n C. locul geometric al punctelor de egala diferenta de
j
k
l
m
n D. locul geometric al punctelor de egala diferenta de distanta
960 1216. O pereche de statii a unui lant LORAN-C se identifica in functie de:
Puncte:
0/1 j
k
l
m
n A. frecventa de baza de repetitie a impulsurilor;
j
k
l
m
n B. frecventa de repetitie a impulsurilor;
j
k
l
m
n C. frecventa specifica de repetitie a impulsurilor;
j
k
l
m
n D. frecventa purtatoare.
961 1217. Parametrii utilizati pentru determinarea pozitiei cu sistemul GPS:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. pseudodistanta, inaltimea;
j
k
l
m
n B. diferenta de relevement, suma distantelor;
j
k
l
m
n C. pseudodistanta, diferenta de distanta;
j
k
l
m
n D. diferenta de distanta, azimutul
Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. 4;
j
k
l
m
n B. 2;
j
k
l
m
n C. 6;
j
k
l
m
n D. 5;
963 1219. Segmentul spatial GPS este format, in configuratie standard, din 24 de
Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m
n C. in 3 plane orbitale, cate 8 sateliti in fiecare plan orbital;
j
k
l
m
n D. in 8 plane orbitale, cate 3 sateliti in fiecare plan orbital;
964 1221. Care din afirmatiile de mai jos cu privire la rolul segmentului de control
Puncte: GPS este FALSA?
0/1
j
k
l
m
n A. urmarirea satelitilor GPS;
j
k
l
m
n B. determinarea pozitiei reale pe orbita a satelitilor GPS;
j
k
l
m
n C. modificarea continua a parametrilor orbitei satelitilor GPS;
j
k
l
m
n D. actualizarea efemeridei si almanahului in memoria
satelitilor GPS la fiecare 12 ore.

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. astrogeodezic;
j
k
l
m
n B. WGS-84;
j
k
l
m
n C. CLARKE;
j
k
l
m
n D. WGS-72.
966 1223. In sistem tridimensional 3D parametrii de pozitie afisati de un receptor

Puncte: GPS sunt latitudinea, longitudinea si inaltimea. Inaltimea afisata reprezinta
0/1 inaltimea antenei receptorului GPS masurata de la suprafata:
j
k
l
m
n A. sferei terestre;
j
k
l
m
n B. geoidului;
j
k
l
m
n C. elipsoidului de referinta;
j
k
l
m
n D. liniei de plutire.
967 1224. Intre pozitia afisata de receptorul GPS in sistem bidimensional 2D

Puncte: ( latitudine, longitudine) si pozitia corespunzatoare materializata pe harta de
0/1 navigatie apar diferente daca:
j
k
l
m
n A. harta nu este actualizata la zi;
j
k
l
m
n B. nu este cunoscuta exact inaltimea antenei receptorului
GPS;
j
k
l
m
n C. nu a fost aplicata corectia de fus orar la ora afisata de
receptorul GPS;
j
k
l
m
n D. harta a fost proiectata pe baza unui elipsoid de referinta
diferit de cel pe baza caruia a fost proiectat sistemul GPS.
968 1225. Precizia punctului afisat de un receptor GPS depinde de un cumul de

Puncte:
factori. Care din afirmatiile de mai jos este FALSA:
0/1
j
k
l
m
n A. configuratia satelitilor radiovizibili;
j
k
l
m
n B. eroarea in punctul estimat al navei;
j
k
l
m
n C. numarul de sateliti radiovizibili;
j
k
l
m
n D. degradarea intentionata a secventei de efemerida din
structura semnalului emis de satelitii GPS.
969 1226. Eroarea medie practica in punctul GPS (pentru utilizatorii neautorizati de
Puncte:
Departamentul Apararii al SUA)cu metoda SA activa, in 95 % din cazuri este:
0/1
j
k
l
m
n A. plus sau minus 15 m;
j
k
l
m
n B. plus sau minus 120 mm;
j
k
l
m
n C. plus sau minus 300 m;
j
k
l
m
n D. plus sau minus 50 m.
970 1227. Gradul de incredere in punctul afisat de un receptor GPS este dat de
Puncte: dilutia orizontala in pozitie ( HDOP) exprimata printr-o scara conventionala de la
0/1 1 la 10. punctele cu grad minim de incredere corespund pentru:
j
k
l
m
n A. HDOP mai mic decat 1;
j
k
l
m
n B. 2 mai mic decat HDOP mai mic decat 3;
j
k
l
m
n C. 4 mai mic decat HDOP mai mic decat 5;
j
k
l
m
n D. HDOP mai mare decat 5;
971 1228. Eroarea medie patratica in punctul determinat cu un echipament DGPS in

Puncte: 95 5 din cazuri este:
0/1
j
k
l
m
n A. plus sau minus 10 m;
j
k
l
m
n B. plus sau minus 50 m;
j
k
l
m
n C. plus sau minus 120 m;
j
k
l
m
n D. plus sau minus 300 m
972 1229. Valoarea limita a functiei XTE ( abatere laterala de la drumul deasupra
Puncte:
fundului pana la urmatorul WAYPOINT) se stabileste in raport de:
0/1
j
k
l
m
n A. sensibilitatea pilotului automat coroborata cu gradul marii;
j
k
l
m
n B. pericolele de navigatie existente in zona;
j
k
l
m
n C. ambardeea navei;
j
k
l
m
n D. corectia compas.
973 1231. Programarea in memoria receptorului GPS a rutei de navigatie, pentru o

Puncte:
traversada oceanica pe drum mixt, se face in functie de:
0/1
j
k
l
m
n A. drumurile intermediare si cel pe paralelul limita;
j
k
l
m
n B. punctele intermediare ca WAYPOINT-uri;
j
k
l
m
n C. distantele pe drumurile intermediare si pe paralelul limita;
j
k
l
m
n D. relevmentul si distanta de la punctul initial la punctul final.
974 1232. Specificatia DATUM a unei harti electronice reprezinta;

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. data la care a fost intocmita harta;
j
k
l
m
n B. data ultimei corectii a hartii;
j
k
l
m
n C. elipsoidul de referinta pe baza caruia a fost proiectata
harta;
j
k
l
m
n D. data limita pana la care este valabila harta.

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. Efectul de uscat
j
k
l
m
n B. Efectul de noapte
j
k
l
m
n C. Efectul de emisie secundara
j
k
l
m
n D. Efectul de antena
976 422. Care din elementele constructive ale navei are de regula cea mai mare
Puncte: influenta asupra valorii deviatiei radio si care determina variatia de tip cuadrantal
0/1 a acesteia:
j
k
l
m
n A. Catargele
j
k
l
m
n B. Corpul navei
j
k
l
m
n C. Bigile
j
k
l
m
n D. Antenele navei

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. Distanta nava-radiofar
j
k
l
m
n B. Semnul declinatiei magnetice
j
k
l
m
n C. Pozitia navei in functie de pozitia radiofarului
j
k
l
m
n D. Pozitia antenei cadru
978 424. Care din afirmatiile de mai jos cu privire la efectul de uscat este FALSA:
Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. Depinde de raportul dintre distanta nava-radiofar, nava-
linia coastei
j
k
l
m
n B. Este minim cand directia nava-radiofar este orientata pe
normala la linia coastei
j
k
l
m
n C. Este maxim cand directia nava-radiofar este orientata pe
normala la linia coastei
j
k
l
m
n D. Depinde de unghiul format intre directia nava-radiofar si
linia coastei

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. Locul geometric al punctelor din care suma distantelor la
doua puncte fixe este constanta
j
k
l
m
n B. Locul geometric al punctelor de egal relevment la doua
puncte fixe
j
k
l
m
n C. Locul geometric al punctelor de egala diferenta de
relevment la doua puncte fixe
j
k
l
m
n D. Locul geometric al punctelor de egala diferenta de
distanta la doua puncte fixe
980 426. Freceventa purtatoare de lucru a statiilor LORAN-C este:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. 1950 Khz
j
k
l
m
n B. 1850 Khz
j
k
l
m
n C. 1750 Khz
j
k
l
m
n D. 100 Khz
981 427. O pereche de statii a unui lant LORAN-C se identifica in functie de:
Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. Frecventa de baza de repetitie a impulsurilor
j
k
l
m
n B. Frecventa de repetitie a impulsurilor
j
k
l
m
n C. Frecventa specifica de repetitie a impulsurilor
j
k
l
m
n D. Frecventa purtatoare
982 428. O linie de pozitie LORAN-C se determina prin masurarea:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. Diferentei de faza si amplitudine
j
k
l
m
n B. Diferentei de timp si frecventa
j
k
l
m
n C. Diferentei de frecventa si faza
j
k
l
m
n D. Diferentei de timp si faza
983 429. Acordul receptorului LORAN-C pe freceventa de lucru a unui lant LORAN-
Puncte:
C se face in functie de:
0/1
j
k
l
m
n A. Frecventa de repetitie a impulsului
j
k
l
m
n B. Frecventa purtatoare
j
k
l
m
n C. Frecventa specifica de repetitie a impulsurilor
j
k
l
m
n D. Frecventa de baza repetitie a impulsurilor
984 430. Care din afirmatia de mai jos cu privire la factorii care afecteaza precizia
Puncte:
punctului LORAN-C este falsa:
0/1
j
k
l
m
n A. Conditiile de propagare
j
k
l
m
n B. Starea marii in zona de navigatie
j
k
l
m
n C. Unghiul de intersectie intre liniile de pozitie
j
k
l
m
n D. Distanta nava-statia MASTER a lantului LORAN-C utilizat
985 431. Parametrii utilizati pentru determinarea pozitiei cu sistemul GPS:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. Pseudodistanta, inaltimea
j
k
l
m
n B. Diferenta de relvement, suma distantelor
j
k
l
m
n C. Pseudodistanta, diferenta de distanta
j
k
l
m
n D. Diferenta de distanta, azimutul
Puncte: sateliti operationali, a caror dispunere in spatiu este urmatoarea:
0/1
j
k
l
m
n A. In 4 plane orbitale, cate 6 sateliti in fiecare plan orbital
j
k
l
m
n B. In 6 plane orbitale, cate 4 sateliti in fiecare plan orbital
j
k
l
m
n C. In 3 plane orbitale, cate 8 sateliti in fiecare plan orbital
j
k
l
m
n D. In 8 plane orbitale, cate 3 sateliti in fiecare plan orbital
987 435. Care din afirmatiile de mai jos cu privire la rolul segmentului de control
Puncte:
GPS este FALSA:
0/1
j
k
l
m
n A. Urmarirea satelitilor GPS
j
k
l
m
n B. Determinarea pozitiei reale pe orbita a satelitilor GPS
j
k
l
m
n C. Modificarea continua a parametrilor orbitei satelitiilor GPS
j
k
l
m
n D. Actualizarea efemeridei si almanahului in memoria
satelitiilor GPS la fiecare 12 ore

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. Astrogeodezic
j
k
l
m
n B. WGS-84
j
k
l
m
n C. CLARKE
j
k
l
m
n D. WGS-72
989 437. In sistem tridimensional 3D parametrii de pozitie afisati de un receptor GPS

Puncte: sunt latitudinea, longitudinea si inaltimea. Inaltimea afisata reprezinta inaltimea
0/1 antenei receptorului GPS masurata de la suprafata:
j
k
l
m
n A. Sferei terestre
j
k
l
m
n B. Geoidului
j
k
l
m
n C. Elipsoidului de referinta
j
k
l
m
n D. Liniei de plutire
990 438. Intre pozitia afisata de receptorul GPS in sistem bidimensional 2D

Puncte: (latitudine, longitudine) si pozitia corespunzatoare materializata pe harta de
0/1 navigatie apar diferente daca:
j
k
l
m
n A. Harta nu este actualizata la zi
j
k
l
m
n B. Nu este cunoscuta exact inaltimea antenei receptorului
GPS
j
k
l
m
n C. Nu a fost aplicata corectia de fus orar la ora afisata de
receptorul GPS
j
k
l
m
n D. Harta a fost proiectata pe baza unui elipsoid de referinta
diferit de cel pe baza caruia a fost proiectat sistemul GPS
991 439. Precizia punctului afisat de un receptor GPS depinde de un cumul de

Puncte: factori. Care din afirmatiile de mai jos este FALSA:
0/1
j
k
l
m
n A. Configuratia satelitilor radiovizibili
j
k
l
m
n B. Eroarea in punctul estimat al navei
j
k
l
m
n C. Numarul de sateliti radiovizibili
j
k
l
m
n D. Degradarea intentionata a secventei de efemerida din
structura semnalului emis de satelitii GPS
992 441. Gradul de incredere in punctul afisat de un receptor GPS este dat de dilutia
Puncte:
orizontala in pozitie (HDOP) exprimata printr-o scara conventionala de la 1 la
0/1 10. Punctele cu grad minim de incredere corespund pentru:
j
k
l
m
n A. HDOP<1
j
k
l
m
n B. 2<3
j
k
l
m
n C. 4<5
j
k
l
m
n D. HDOP>5
993 443. Valoarea limita a functiei XTE (abatere laterala de la drumul deasupra
Puncte:
fundului pana la urmatorul WAY POINT) se stabileste in raport de:
0/1
j
k
l
m
n A. Sensibilitatea pilotului automat coroborata cu gradul marii
j
k
l
m
n B. Pericolele de navigatie existente in zona
j
k
l
m
n C. Ambardeea navei
j
k
l
m
n D. Corectia compas
994 444. In stationare la ancora setarea alarmei corespunzatoare la receptorul GPS

Puncte:
se face in functie de:
0/1
j
k
l
m
n A. Numarul de nave existente in rada
j
k
l
m
n B. Distanta la un reper fix la coasta
j
k
l
m
n C. Numarul de chei de lant la apa
j
k
l
m
n D. Adancimea apei
995 445. Progamarea in memoria receptorului GPS a rutei de navigatie, pentru o

Puncte: traversada oceanica pe drum mixt, se face in functie de:
0/1
j
k
l
m
n A. Drumurile intermediare si cel pe paralelul limita
j
k
l
m
n B. Punctele intermediare ca WAY POINT-uri
j
k
l
m
n C. Distantele pe drumurile intermediare si pe paralelul limita
j
k
l
m
n D. Relevmentul si distanta de la punctul initial la punctul final
996 446. Specificatia DATUM a unei harti electronice reprezinta:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. Data la care a fost intocmita harta
j
k
l
m
n B. Data ultimei corectii a hartii
j
k
l
m
n C. Elipsoidul de referinta pe baza caruia a fost proiectata
harta
j
k
l
m
n D. Data limita pina la care este valabila harta
997 447. Cadranele de orizont sunt delimitate de:

Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. linia Nord-Sud, axa lumii;
j
k
l
m
n B. axa lumii, linia Est-Vest;
j
k
l
m
n C. linia Nord-Sud, linia Est-Vest.

0/1
j
k
l
m
n A. avize radio catre navigatori;
j
k
l
m
n B. avize catre navigatori saptamanale;
j
k
l
m
n C. editiile corectate ale hartilor.
999 453. Informatiile referitoare la reglementarea traficului maritim prin scheme de

Puncte:
separare a traficului sunt continute in:
0/1
j
k
l
m
n A. Ocean Passages for the World;
j
k
l
m
n B. Ships' Routeing;
j
k
l
m
n C. Sailing Directions.
1000 648. Caracteristicile de functionare a radiofarurilor sunt continute in "Admiralty

List of Radio Signals"
Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. vol.3;
j
k
l
m
n B. vol.4;
j
k
l
m
n C. vol.2
1001 649. Efectul de noapte este generat de:
Puncte: A. trecerea undei directe peste suprafete cu proprietati

0/1 j
k
l
m
n
conductive diferite;
j
k
l
m
n B. receptia simultana a undei directe si a celei reflectate;
j
k
l
m
n C. eroarea de nealiniere a antenei cadru in axul longitudinal
al navei.
1002 650. Derivata radio este determinata de:
Puncte: A. efectul de uscat;

0/1 j
k
l
m
n
j
k
l
m
j
k
l
m
n C. efectul de emisie secundara.
Puncte:
0/1 j
k
l
m
n A. distanta nava-radiofar;
j
k
l
m
n B. semnul declinatiei magnetice;
j
k
l
m
n C. pozitia nave in functie de pozitia radiofarului.
Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. 4;
j
k
l
m
n B. 2;
j
k
l
m
n C. 6;
Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m
n C. in 3 plane orbitale, cate 8 sateliti in fiecare plan orbital.
1006 655. Care din afirmatiile de mai jos cu privire la parametrii segmentului spatial
GPS este FALSA?
Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. inaltimea aproximativa a orbitei este aproximativ egala cu
21.200km;
j
k
l
m
n B. inclinarea orbitei fata de planul ecuatorului terestru i= 55
grade;
j
k
l
m
n C. perioada de rotatie a satelitilor T= 24 ore.
Puncte: A. Astrogeodezic;
0/1 j
k
l
m
n
j
k
l
m
n B. WGS-84;
j
k
l
m
n C. WGS-72.
1008 657. In sistem tridimensional 3D, parametrii de pozitie afisati de un receptor

GPS sunt latitudinea, longitudinea si inaltimea. Inaltimea afisata reprezinta
Puncte: inaltimea antenei receptorului GPS masurata de la suprafata:
0/1
j
k
l
m
n A. sferei terestre;
j
k
l
m
n B. geoidului;
j
k
l
m
n C. Elipsoidului de referinta.
1009 658. Care este semnificatia parametrului SOG afisat de un receptor GPS de
navigatie maritima?
Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. viteza deasupra fundului in functie de urmatorul
WAYPOINT;
j
k
l
m
n B. viteza deasupra fundului in functie de urmatorul
WAYPOINT-ul anterior;
j
k
l
m
n C. viteza deasupra fundului rezultata din derivata spatiului
intre puncte consecutiv determinate;
1010 659. Pe harta electronica poate fi afisata pozitia cu conditia ca echipamentul

ECDIS sa fie cuplat cu:
Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. Receptorul GPS;
j
k
l
m
n B. Girocompasul;
j
k
l
m
n C. Pilotul automat;
1011 Eroarea medie patratica in punctul determinat cu un echipament DGPS in 95%

din cazuri este:
Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. ±10m
j
k
l
m
n B. ±50m
j
k
l
m
n C. ±120m
j
k
l
m
n D. ±300m
1012 Eroarea medie patratica in punctul GPS (pentru utilizatorii neautorizati de

Departamentul Apararii al SUA) cu metoda SA activa, in 95% din cazuri este:
Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. ±15m
j
k
l
m
n B. ± 150 m
j
k
l
m
n C. ±300m
j
k
l
m
n D. ±50m
1013 46. Care sint norii etajului mijlociu ?
Puncte: A. Altocumulus si altostratus.

0/1 j
k
l
m
n
j
k
l
m
n B. Cirrocumulus, altocumulus, cumulus si cumulonimbus.
j
k
l
m
n C. Norii din familiile cumulus si cirrus cu tipurile nebulosus si
lenticularis.
Puncte: A. cresterea vitezei si deriva de vant;

0/1 j
k
l
m
n
j
k
l
m
j
k
l
m
1015 101. Care din urmatoarele expresii nu are legatura cu norii Cumulonimbus:
Puncte: A. Furtuna cu grindina

0/1 j
k
l
m
n
j
k
l
m
n B. Precipitatii cu caracter general
j
k
l
m
n C. Precipitatii insotite de descarcari electrice
j
k
l
m
n D. Precipitatii sub forma de averse sau tornade
1016 104. Anticiclonii sunt caracterizati de obicei prin:
Puncte: A. Vreme frumoasa si uscata

0/1 j
k
l
m
n
j
k
l
m
n B. Cer innorat si vanturi puternice
j
k
l
m
n C. Precipitatii continue si rafale de vant
j
k
l
m
n D. Cer complet acoperit si vant slab
1017 105. Cand temperatura unei mase de aer scade:
Puncte: A. Temperatura punctului de roua variaza

0/1 j
k
l
m
n
j
k
l
m
n B. Umiditatea absoluta scade
j
k
l
m
n C. Umiditatea relativa creste
j
k
l
m
n D. Umiditatea relativa scade
1018 106. Aversele puternice de ploaie frecvent insotite de descarcari electrice sunt
asociate cu:
Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. Trecerea unui front cald
j
k
l
m
n B. Trecerea unui front rece
j
k
l
m
n C. Sistem de inalta presiune
j
k
l
m
n D. Vanturi ce se rotesc in sensul acelor de ceas in emisfera
nordica
1019 107. Vanturile catabatice bat:
Puncte: A. Dinspre uscat spre mare

0/1 j
k
l
m
n
j
k
l
m
n B. In sens direct in emisfera nordica
j
k
l
m
n C. In josul pantei datorita curgerii aerului rece
j
k
l
m
n D. Ascendent, de-a lungul pantei
1020 108. Curentul rece care curge dinspre stramtoarea Bering, de-a lungul coastelor
Asiei de NE, se numeste:
Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. Curentul Alaska
j
k
l
m
n B. Curentul Oya Shivo
j
k
l
m
n C. Curentul Californiei
j
k
l
m
n D. Curentul Kuro Shivo
1021 1081. In general suprafetele circulare de joasa presiune se numesc:
Puncte: A. anticicloni;
0/1 j
k
l
m
n
j
k
l
m
n B. cicloni tropicali;
j
k
l
m
n C. sa barica;
j
k
l
m
n D. talveg depresionar.
1022 1082. Liniile de pe harta meteorologica care unesc puncte cu aceeasi valoare a
presiunii atmosferice se numesc:
Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. izoterme;
j
k
l
m
n B. izohipse;
j
k
l
m
n C. izobare;
j
k
l
m
n D. izotabate.
1023 1083. Vantul local care bate in timpul zilei cauzat de diferentele de temperatura
si presiune dintre uscat si mare se numeste:
Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. Muson;
j
k
l
m
n B. Alizeu de NE;
j
k
l
m
n C. Fohn;
j
k
l
m
n D. Briza de mare.
1024 1084. Conform legii Buys-Ballot, daca in emisfera sudica se observa ca vantul
este din NW, centrul de joasa presiune va fi localizat in:
Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. ENE;
j
k
l
m
n B. SSW;
j
k
l
m
n C. ESE;
j
k
l
m
n D. WSW.
Puncte: A. scade ca si temperatura aerului;

0/1 j
k
l
m
n
j
k
l
m
n B. scade in timp ce temperatura aerului creste;
j
k
l
m
n C. creste ca si temperatura aerului;
j
k
l
m
n D. creste in timp ce temperatura aerului scade.
1026 1086. Conform legii Buys-Ballot, cand in emisfera nordica se observa ca vantul
este din NW, centrul de joasa presiune va fi localizat in:
Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. NE;
j
k
l
m
n B. WSW;
j
k
l
m
n C. NW;
j
k
l
m
n D. SSE.
1027 1087. Frontul oclus este cauzat de obicei de:
Puncte: A. frontul rece care devine stationar;

0/1 j
k
l
m
n
j
k
l
m
n B. frontul cald care se destrama;
j
k
l
m
n C. frontul rece care ajunge din urma frontul cald.
j
k
l
m
n D. frontul cald care devine stationar.
Puncte: A. vreme frumoasa si uscata;

0/1 j
k
l
m
n
j
k
l
m
n B. cer innorat si vanturi puternice;
j
k
l
m
n C. precipitatii continue si rafale de vant;
j
k
l
m
n D. cer complet acoperit si vant slab.
Puncte: A. temperatura punctului de roua variaza;

0/1 j
k
l
m
n
j
k
l
m
n B. umiditatea absoluta scade;
j
k
l
m
n C. umiditatea relativa creste;
j
k
l
m
n D. umiditatea relativa scade;
1030 109. Intr-un ciclon tropical, in vortex, vantul se deplaseaza:
Puncte: A. Perpendicular pe izobare

0/1 j
k
l
m
n
j
k
l
m
n B. Paralel cu linia frontului rece
j
k
l
m
n C. Nu bate vantul, este calm
j
k
l
m
n D. Perpendicular pe linia frontului cald
asociate cu:
Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. trecerea unui front cald;
j
k
l
m
n B. trecerea unui front rece;
j
k
l
m
n C. sistem de inalta presiune;
j
k
l
m
n D. vanturi ce se rotesc in sensul acelor de ceas in emisfera
nordica.
1032 1091. Vanturile catabatice bat:
Puncte: A. dinspre uscat spre mare;

0/1 j
k
l
m
n
j
k
l
m
n B. in sens direct in emisfera nordica;
j
k
l
m
n C. in josul pantei datorita curgerii aerului rece;
j
k
l
m
n D. ascendent, de-a lungul pantei.
1033 1092. Intr-un ciclon tropical, in vortex, vantul se deplaseaza:
Puncte: A. perpendicular pe izobare;

0/1 j
k
l
m
n
j
k
l
m
n B. paralel cu linia frontului rece;
j
k
l
m
n C. nu bate vantul, este calm;
j
k
l
m
n D. perpendicular pe linia frontului cald.
1034 1093. Daca in emisfera nordica observatorul sta cu fata in vant, zona de
presiune joasa va fi:
Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. drept in fata sa;
j
k
l
m
n B. spre dreapta, usor in spatele sau;
j
k
l
m
n C. spre stanga, usor in spatele sau;
j
k
l
m
n D. spre stanga usor in fata sa.
1035 1094. Daca este imposibil sa se evite un uragan din emisfera nordica, cel mai
indicat loc pentru a trece de furtuna va fi:
Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. prin ochiul furtunii;
j
k
l
m
n B. prin jumatatea din dreapta a traiectoriei furtunii;
j
k
l
m
n C. prin semicercul periculos;
j
k
l
m
n D. prin jumatatea stanga a traiectoriei furtunii.
1036 1095. In emisfera nordica, principalele sisteme de curenti oceanici tind sa curga:
Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. in sens direct, cu exceptia curentului Golfului;
j
k
l
m
n B. in sens retrograd, in Atlanticul de nord si Pacificul de nord;
j
k
l
m
n C. in sens direct daca este curent cald, sau retrograd daca
este curent rece;
j
k
l
m
n D. in sens direct in Atlanticul de Nord si Pacificul de Nord
1037 1096. Mareele de cuadratura se produc cand:
Puncte: A. Luna este la fazele de primul si al doilea patrar;

0/1 j
k
l
m
n
j
k
l
m
n B. la Luna noua sau Luna plina;
j
k
l
m
n C. Soarele si Luna sunt la conjunctie;
j
k
l
m
n D. Soarele si Luna sunt in opozitie;
1038 1097. Mareele de sizigii au loc cand:
Puncte: A. Luna este la primul sau la al doilea patrar;

0/1 j
k
l
m
n
j
k
l
m
n B. este Luna noua sau Luna plina
j
k
l
m
n C. Soarele si Luna sunt pe directii diferite;
j
k
l
m
n D. Soarele si Luna au declinatii de aceeasi valoare;
1039 1098. Precipitatiile continue, cu caracter general, sunt tipice pentru:
Puncte: A. conditiile de inalta presiune;

0/1 j
k
l
m
n
j
k
l
m
n B. conditiile de vreme caracteristice frontului cald;
j
k
l
m
n C. disparitia norilor Cirrus;
j
k
l
m
n D. Conditiile de vreme caracteristice frontului rece.
1040 1099. Circulatia aerului in zonele de joasa presiune in emisfera nordica este:
Puncte: A. in sens direct;

0/1 j
k
l
m
n
j
k
l
m
n B. variabila;
j
k
l
m
n C. in sens retrograd;
j
k
l
m
n D. rectilinie.
1041 110. Vremea buna este in mod obisnuit asociata cu:
Puncte: A. Presiune atmosferica joasa

0/1 j
k
l
m
n
j
k
l
m
n B. Presiune atmosferica stationara
j
k
l
m
n C. Presiune atmosferica inalta
j
k
l
m
n D. Presiune atmosferica in scadere
1042 1101. Inegalitatea diurna a mareelor este cauzata de:
Puncte: A. schimbarea conditiilor de vreme;

0/1 j
k
l
m
n
j
k
l
m
n B. variatia declinatiei Lunii;
j
k
l
m
n C. Luna aflata la apogeu;
j
k
l
m
n D. Soarele aflat la periheliu.
1043 1102. Expresia " aerul este saturat" inseamna:
Puncte: A. umiditatea relativa este de 100%;

0/1 j
k
l
m
n
j
k
l
m
n B. presiunea atmosferica este maxima, la temperatura data;
j
k
l
m
n C. precipitatiile vor incepe sa cada peste 24 ore;
j
k
l
m
n D. norii acopera total bolta cereasca.
1044 1103. Deplasarea aerului intr-un anticiclon, in emisfera sudica va fi:
Puncte: A. in sens retrograd spre interior;

0/1 j
k
l
m
n
j
k
l
m
n B. in sens direct spre exterior;
j
k
l
m
n C. in sens retrograd spre exterior;
j
k
l
m
n D. in sens direct spre interior.
1045 1104. Ceata produsa de trecerea unei mase de aer cald peste o suprafata rece,
se numeste:
Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. ceata de radiatie;
j
k
l
m
n B. ceata de conductie;
j
k
l
m
n C. ceata frontala;
j
k
l
m
n D. ceata de advectie.
1046 1106. Presiunea atmosferica standard, exprimata in mb, este:
Puncte: A. 760 mb;

0/1 j
k
l
m
n
j
k
l
m
n B. 938,9 mb
j
k
l
m
n C. 1000 mb;
j
k
l
m
n D. 1013,2 mb.
1047 1107. Temperatura la care aerul este saturat cu vapori de apa si la care incepe
condensarea acestora se refera la:
Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. umiditate absoluta;
j
k
l
m
n B. punct de roua;
j
k
l
m
n C. punct de precipitatii;
j
k
l
m
n D. deficit de saturatie.
1048 1108. Succesiunea obisnuita a directiilor in care se deplaseaza un ciclon

tropical in emisfera nordica este:
Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. SW, S si SE;
j
k
l
m
n B. NE, E si S;
j
k
l
m
n C. W, NW si N;
j
k
l
m
n D. NW, N si NE
1049 1109. Viteza vantului este mai mare in semicercul periculos al unui ciclon
tropical din cauza ca:
Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. este prezent efectul de recurbare;
j
k
l
m
n B. la viteza vantului se adauga si viteza de deplasare a
furtunii;
j
k
l
m
n C. se produce extensia spre margine a zonei de joasa
presiune;
j
k
l
m
n D. gradiebntul de presiune este mare.
1050 111. Daca in emisfera nordica observatorul sta cu fata in vant, zona de presiune
joasa va fi:
Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. Drept in fata sa
j
k
l
m
n B. Spre dreapta, usor in spatele sau
j
k
l
m
n C. Spre stanga, usor in spatele sau
j
k
l
m
n D. Spre stanga usor in fata sa
1051 1110. Care este indicatia de baza a apropierii unui ciclon tropical de o nava in
urmatoarele 48 de ore?
Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. schimbarea brusca a directiei vantului si scaderea vitezei;
j
k
l
m
n B. valuri lungi ce-si pastreaza directia;
j
k
l
m
n C. scaderea zilnica a presiunii atmosferice cu peste 6 mb;
j
k
l
m
n D. un cer acoperit cu ploi continui.
1052 113. La citirea unei harti, intervalele dese de linii de gradient baric vor indica:
Puncte:
0/1 j
k
l
m
n A. Vanturi puternice
j
k
l
m
n B. Calm sau vanturi slabe
j
k
l
m
n C. Nebulozitate 8/8
j
k
l
m
n D. Ploi continui
1053 1131. In zonele cu maree nivelul de referinta al adancimilor (nivelul zero al

hartii) este de regula:
Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. nivelul mediu al celei mai inalte ape la cuatratura;
j
k
l
m
n B. nivelul mediu al celei mai joase ape la sizigii;
j
k
l
m
n C. nivelul mediu al celei mai inalte ape la sizigii;
j
k
l
m
n D. nivelul mediu al celei mai joase ape la cuadratura.
1054 114. In emisfera nordica, principalele sisteme de curenti oceanici tind sa curga:
Puncte: A. In sens direct, cu exceptia curentului Golfului

0/1 j
k
l
m
n
j
k
l
m
n B. In sens retrograd, in Atlanticul de nord si Pacificul de nord
j
k
l
m
n C. In sens direct daca curent cald, sau retrograd daca este
curent rece
j
k
l
m
n D. In sens direct in Atlanticul de Nord si Pacificul de Nord
1055 116. In emisfera sudica, zona in care vanturile se deplaseaza in sens direct
este:
Puncte:
0/1
A. Front oclus
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n B. Zona de presiune inalta
j
k
l
m
n C. Front stationar
j
k
l
m
n D. Zona de presiune joasa
1056 117. Intr-o zona de relativ calm, aproape de centrul uraganului, marea este:
Puncte: A. Calma
0/1 j
k
l
m
n
j
k
l
m
n B. Moderata, dar navigabila
j
k
l
m
n C. Montata si confuza
j
k
l
m
n D. Montata, dar cu valuri regulate ce-si pastreaza directia
1057 118. In emisfera nordica, schimbarea brusca a directiei vantului spre W sau NW
odata cu cresterea vitezei lui indica faptul ca:
Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. Este in trecere un front rece
j
k
l
m
n B. In apropiere este un centru de inalta presiune
j
k
l
m
n C. In apropiere exista un front stationar
j
k
l
m
n D. Se apropie un front oclus
1058 119. Mareea inalta medie are inaltimea medie a:
Puncte: A. Celor mai inalte ape

0/1 j
k
l
m
n
j
k
l
m
n B. Celor mai joase ape
j
k
l
m
n C. Celor mai joase ape din ultimele 2 zile
j
k
l
m
n D. Tuturor apelor inalte
1059 120. Mareea joasa medie are inaltimea media a:
Puncte: A. Suprafetei marii

0/1 j
k
l
m
n
j
k
l
m
n B. Tuturor apelor joase
j
k
l
m
n C. Apelor inalte si apelor joase
j
k
l
m
n D. Celor mai joase ape din ultimele 24 de ore
1060 121. Musonii sunt caracterizati ca:
Puncte: A. Vanturi usoare, variabile, cu umiditate redusa

0/1 j
k
l
m
n
j
k
l
m
n B. Vantur tari, in rafale, cu aceeasi directie in tot timpul anului
j
k
l
m
n C. Vanturi constante care isi schimba directia de 2 ori pe an
j
k
l
m
n D. Vanturi moderate care isi schimba directia de doua ori in
timpul zilei
1061 122. Mareele de cuadratura se produc:
Puncte: A. La inceputul primaverii, cand Soarele este in apropierea

0/1 j
k
l
m
n
punctului vernal
j
k
l
m
n B. Cand Soarele, Pamantul si Luna formeaza un unghi de 90
grd
j
k
l
m
n C. Cand Soarele, Pamantul si Luna sunt pe aceasi directie
j
k
l
m
n D. La intervale de 28 de zile
1062 124. La un voiaj de la Capetown la Londra, care este cel mai puternic curent
intalnit pe langa coastele Africii?
Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. Curentul Ecuatorial de nord
j
k
l
m
n B. Curentul Benguelei
j
k
l
m
n C. Curentul Acelor
j
k
l
m
n D. Curentul Atlanticului-de Sud
1063 125. Vanturile dominante care bat intre 40 grd-60 grd latitudine nordica sunt:
Puncte: A. Alizeele de NE
0/1 j
k
l
m
n
j
k
l
m
n B. Vanturile de West
j
k
l
m
n C. Musonii
j
k
l
m
n D. Vanturile de Est
1064 1259. Temperatura apei de mare se exprima in:
Puncte: A. milibari;
0/1 j
k
l
m
n
j
k
l
m
n B. grade Celsius;
j
k
l
m
n C. milimetri coloana de mercur.
1065 126. Ciclonii tropicali puternici (uragane, taifunuri) se produc in toate apele calde
oceanice, cu exceptia:
Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. Oceanului Indian
j
k
l
m
n B. Oceanului Pacific de Nord
j
k
l
m
n C. Oceanului Pacific de Sud
j
k
l
m
n D. Oceanului Atlantic de Sud
1066 127. Mareele de sizigii au loc cand:
Puncte: A. Luna este la primul sau la al doilea patrar

0/1 j
k
l
m
n
j
k
l
m
n B. Este Luna noua sau Luna plina
j
k
l
m
n C. Soarele si Luna sunt pe directii diferite
j
k
l
m
n D. Soarele si Luna au declinatii de aceeasi valoare
1067 128. Mareele de sizigii se produc cand:
Puncte: A. Declinatia Lunii este maxima si este in opozitie cu Soarele

0/1 j
k
l
m
n
j
k
l
m
n B. Numai cand Soarele si Luna sunt la aproximativ 90 grd
fata de Pamant
j
k
l
m
n C. Cand Soarele, Luna si Pamantul sunt pe aceeasi directie,
indiferent de ordine
j
k
l
m
n D. O singura data in decurs de 28 de zile
1068 129. Precipitatiile continue, cu caracter general, sunt tipice pentru:
Puncte: A. Conditiile de inalta presiune

0/1 j
k
l
m
n
j
k
l
m
n B. Conditiile de vreme caracteristice frontului cald
j
k
l
m
n C. Disparitia norilor Cirrus
j
k
l
m
n D. Conditiile de vreme caracteristice frontului rece
1069 130. Acea parte a uraganului care este situata in dreapta traiectoriei sale in
sensul in care se deplaseaza furtuna, in emisfera nordica, este numita:
Puncte:
0/1
j
k
l
m
n a. Zona adapostita de vant
j
k
l
m
n b. Semicercul periculos
j
k
l
m
n c. Ochiul furtunii
j
k
l
m
n d. Semicercul manevrabil
1070 131. Curentul Braziliei curge in directia generala:
Puncte: j
k
l
m
n A. NW
0/1
j
k
l
m
n B. SSW
j
k
l
m
n C. S
j
k
l
m
n D. NE
1071 132. Circulatia aerului in jurul centrului de joasa presiune in emisfera nordica
este:
Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. In sens direct
j
k
l
m
n B. Variabila
j
k
l
m
n C. In sens retrograd
j
k
l
m
n D. Rectilinie
1072 135. Inegalitatea diurna a mareelor este cauzata de:
Puncte: A. Schimbarea conditiilor de vreme

0/1 j
k
l
m
n
j
k
l
m
n B. Varitia declinatiei Lunii
j
k
l
m
n C. Luna aflata la apogeu
j
k
l
m
n D. Soarele aflat la periheliu
1073 136. Expresia "aerul este saturat" inseamna:
Puncte: A. Umiditatea relativa este de 100%

0/1 j
k
l
m
n
j
k
l
m
n B. Presiunea atmosferica este maxima, la temperatura data
j
k
l
m
n C. Presiunea atmosferica este maxima, la temperatura data
j
k
l
m
n D. Norii acopera total bolta cereasca
1074 137. Semnele care indica apropierea unui front cald, sunt:
Puncte: A. Norii Cumulonimbus, cu dezvoltare mare pe verticala

0/1 j
k
l
m
n
j
k
l
m
n B. Nori negri, ce dau precipitatii sub forma de averse
j
k
l
m
n C. Ceata, formata la deplasarea aerului cald peste suprafata
apei mai reci
j
k
l
m
n D. Nori superiori de tip Cirrus, urmati de nori mijlocii si apoi
inferiori, densi
1075 138. Deplasarea aerului intr-un anticiclon, in emisfera sudica va fi:
Puncte: A. In sens retrograd spre interior

0/1 j
k
l
m
n
j
k
l
m
n B. In sens direct spre exterior
j
k
l
m
n C. In sens retrograd spre exterior
j
k
l
m
n D. In sens direct spre interior
se numeste:
Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. Ceata de radiatie
j
k
l
m
n B. Ceata de conductie
j
k
l
m
n C. Ceata frontala
j
k
l
m
n D. Ceata de advectie
1077 140. In ce directie curge curentul Humboldt (Perului)?
Puncte: A. Spre S-W

0/1 j
k
l
m
n
j
k
l
m
n B. Spre N
j
k
l
m
n C. Spre E-S-E
j
k
l
m
n D. Spre W
1078 142. Curentului Ecuatorial Contrar are directia generala spre:
Puncte: A. Nord
0/1 j
k
l
m
n
j
k
l
m
n B. Est
j
k
l
m
n C. Sud-West
j
k
l
m
n D. Nord-Est
1079 143. Vanturile alizee de SE bat de fapt spre:
Puncte: A. NW
0/1 j
k
l
m
n
j
k
l
m
n B. SE
j
k
l
m
n C. S
j
k
l
m
n D. NE
Puncte: A. 760 mb
0/1 j
k
l
m
n
j
k
l
m
n B. 938,9 mb
j
k
l
m
n C. 1000 mb
j
k
l
m
n D. 1013,3 mb
1081 145. Curentul oceanic stabil continuu aflat la aproximativ 60 grd S este:
Puncte: A. Curentul vanturilor polare

0/1 j
k
l
m
n
j
k
l
m
n B. Curentul Perului
j
k
l
m
n C. Curentul de deriva al vanturilor de W
j
k
l
m
n D. Curentul Falkland
Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. Umiditatea absoluta
j
k
l
m
n B. Punct de roua
j
k
l
m
n C. Punct de precipitatii
j
k
l
m
n D. Deficit de saturatie
1083 147. Succesiunea obisnuita a directiilor in care se deplaseaza un ciclon tropical

in emisfera nordica este:
Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. SW, S si SE
j
k
l
m
n B. NE, E si S
j
k
l
m
n C. W, NW si N
j
k
l
m
n D. NW, N si NE
1084 148. Succesiunea obisnuita a directiilor in care se deplaseaza un ciclon tropical

in emisfera sudica este:
Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. NW, W si S
j
k
l
m
n B. SW, S si SE
j
k
l
m
n C. N, NW si E
j
k
l
m
n D. W, NW si N
1085 149. Viteza vantului este mai mare in semicercul periculos al unui ciclon tropical
din cauza ca:
Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. Este prezent efectul de recurbare
j
k
l
m
n B. La viteza vantului se adauga si si viteza de deplasare a
furtunii
j
k
l
m
n C. Se produce extensia spre margine a zonei de joasa
presiune
j
k
l
m
n D. Gradientul de presiune este mare
1086 150. Sistemele barice la latitudini medii se deplaseaza in general:
Puncte: A. De E la W
0/1
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n B. De W la E
j
k
l
m
n C. De N la S
j
k
l
m
n D. In orice directie
1087 151. Care este indicatia de baza a apropierii unui ciclon tropical de o nava in
urmatoarele 48 de ore?
Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. Schimbarea brusca a directiei vantului si scaderea vitezei
j
k
l
m
n B. Valuri lungi ce-si pastreaza directia
j
k
l
m
n C. Scaderea zilnica a presiunii atmosferice cu peste 6mb
j
k
l
m
n D. Un cer acoperit cu ploi continui
1088 152. Care este viteza medie de deplasare a ciclonilor tropicali pe traiectoria
variabila?
Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. 10 la 12 Nd
j
k
l
m
n B. 4 la 6 Nd
j
k
l
m
n C. 15 la 20 Nd
j
k
l
m
n D. 40 Nd
1089 153. Care este viteza medie de deplasare ciclonilor tropicali pe traiectoria
caracteristica?
Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. 10 la 15 Nd
j
k
l
m
n B. 20 la 30 Nd
j
k
l
m
n C. 5 la 10 Nd
j
k
l
m
n D. 70 Nd
1090 154. Care este unul din semnele de existenta a unui ciclon tropical, la inceputul
dezvoltarii sale?
Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. Forta de furtuna a vantului dinspre Nord
j
k
l
m
n B. O hula neobisnuit de lunga
j
k
l
m
n C. Valuri abrupte cu perioada scurta si vant usor
j
k
l
m
n D. Furtuna cu descarcari electrice si umiditate normala
1091 155. Cum se manifesta un tsunami in ocean deschis?
Puncte: A. Mare violenta cu valuri din toate directiile

0/1 j
k
l
m
n
j
k
l
m
n B. Nu sunt schimbari notabile in starea marii
j
k
l
m
n C. Hula moderata cu directie nedefinita
j
k
l
m
n D. Valuri mari cu lungimi si inaltimi extreme
1092 156. Care sunt tipurile principale de nori asociate unui front rece?
Puncte: A. Altostratus si Fractostratus

0/1 j
k
l
m
n
j
k
l
m
n B. Altocumulus si Cirrus
j
k
l
m
n C. Cirrostratus si Cumulus
j
k
l
m
n D. Cumulonimbus si Cumulus
1093 157. Ce vanturi isi schimba periodic directia?
Puncte: A. Alizeele
0/1 j
k
l
m
n
j
k
l
m
n B. Musonii
j
k
l
m
n C. Sirocco
j
k
l
m
n D. Vanturile de West
1094 158. Care vanturi bat spre ecuator, in emisfera nordica, din zona de aproximativ
de 30 grd N?
Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. Vanturi predominant vestice
j
k
l
m
n B. Musoni
j
k
l
m
n C. Brize
j
k
l
m
n D. Alizeele de NE
1095 159. Cand sunt traversate de un front, izobarele tind:
Puncte: A. Sa treaca de-a curmezisul frontului fara sa se schimbe

0/1 j
k
l
m
n
j
k
l
m
n B. Sa se schimbe de la curbe line in interiorul masei de aer
spre benzi ascutite la front
j
k
l
m
n C. Sa se schimbe in linii drepte
j
k
l
m
n D. Sa se schimbe de la benzi ascutite in interiorul masei de
aer la curbe line de front
1096 160. Cand exista o diferenta nesemnificativa intre inaltimile a doua ape inalte
succesive sau a doua ape joase succesive intr-o zi mareica, mareea se
Puncte:
numeste:
0/1
j
k
l
m
n A. Maree diurna
j
k
l
m
n B. Mare semidiurna regulata
j
k
l
m
n C. Maree mixta
j
k
l
m
n D. Mare semmidiurna neregulata
1097 161. Ce schimbare a starii marii va indica formarea unei furtuni tropicale la mai
mult de 100 Mm de pozitia navei?
Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. O hula lunga din directii diferite
j
k
l
m
n B. O aclamie de lunga durata a vantului si a marii
j
k
l
m
n C. Mare agitata cu valuri din NE
j
k
l
m
n D. Valuri cu lungimi si perioade mici
1098 162. Ce conditii exista in ochiul unui ciclon tropical?
Puncte: A. O temperatura a aerului mai scazuta decat cea din

0/1 j
k
l
m
n
exteriorul ochiului
j
k
l
m
n B. Vant ce-si schimba rapid directia
j
k
l
m
n C. Nori Altocumulus dominanti
D. Presiune atmosferica extrem de joasa si calm
j
k
l
m
n
1099 163. Ce curent produce deplasarea aisbergurilor spre rutele maritime din NW
oceanului Atlantic?
Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. Curentul Atlantic de Nord
j
k
l
m
n B. Curentul Canarelor
j
k
l
m
n C. Curentul Labrador
j
k
l
m
n D. Curentul Baffin
1100 164. Ce curent se intalneste pe ruta directa dintre Vancouver si Los Angeles?
Puncte: A. Curentul Perului

0/1 j
k
l
m
n
j
k
l
m
n B. Curentul Oya Shivo
j
k
l
m
n C. Curentul Californiei
j
k
l
m
n D. Curentul Norvegiei
1101 165. Ce curent vei intalni pe ruta S Africa spre Str. Magellan?
Puncte: A. Curentul de deriva al vanturilor de W

0/1 j
k
l
m
n
j
k
l
m
n B. Curentul Acelor
j
k
l
m
n C. Curentul Benguela
j
k
l
m
n D. Curentul Perului
1102 166. Care din afirmatiile de mai jos privind viteza de deplasare a fronturilor este
ADEVARATA?
Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. Frontul rece si cel cald se deplaseaza cu aceeasi viteza
j
k
l
m
n B. Frontul rece se deplaseaza mai rapid decat frontul cald
j
k
l
m
n C. Frontul rece se deplaseaza mai incet spre partea de Nord
j
k
l
m
n D. Frontul cald se deplaseaza mai repede decat frontul rece
1103 167. Care din afirmatiile de mai jos privind mareele de apogeu este
ADEVARATA?
Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. Au loc numai la cuadratura
j
k
l
m
n B. Determina maree diurne
j
k
l
m
n C. Au o valoare mai scazuta decat in mod normal
j
k
l
m
n D. Au loc la sizigii
1104 168. Care din afirmatiile de mai jos privitoare la efectul fortei Coriolis asupra
curentilor oceanici din emisfera nordica este ADEVARATA?
Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. Forta Coriolis abate spre dreapta de la directia intiala orice
corp in miscare,deci si curentii
j
k
l
m
n B. Depinde de declinatia Lunii
j
k
l
m
n C. Forta Coriolis este mai mare la latitudini mici
j
k
l
m
n D. Forta Coriolis abate spre stanga orice corp in miscare de
la directia initiala
1105 169. Ce vant se formeaza intre masele de uscat si suprafata marii in timpul
noptii?
Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. Mistralul
j
k
l
m
n B. Briza de uscat
j
k
l
m
n C. Bora
j
k
l
m
n D. Briza de mare
1106 170. Ce materiale documentare trebuie sa se consulte pentru informarea de

amanunt asupra curentilor din oceanul Atlantic de Nord?
Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. Tablele de maree
j
k
l
m
n B. Cartile pilot ale zonei
j
k
l
m
n C. Navtexul
j
k
l
m
n D. Atlasul geografic
1107 171. Hartile de prognoza de la facsimilul navei indica faptul ca veti traversa in
urmatoarele ore un front rece al unui sistem de joasa presiune. Ce masuri veti
Puncte:
lua?
0/1
j
k
l
m
n A. Veti astepta la ancora inseninarea vremii si trecerea
frontului
j
k
l
m
n B. Veti astepta sa vedeti norii Cirrus si Altostratus si apoi veti
schimba de drum
j
k
l
m
n C. Veti schimba de drum la distanta de zona ce va fi afectata
de frontul rece
j
k
l
m
n D. Va veti continua drumul si veti fi pregatiti pentru rafale de
vant, averse si descarcari electrice
1108 172. Observatiile meteo indica faptul ca temperatura aerului este in continua
scadere si foarte aproapiata de punctul de roua. Ce tip de vreme poate fi
Puncte:
prognozat?
0/1
j
k
l
m
n A. Averse de ploaie
j
k
l
m
n B. Ceata
j
k
l
m
n C. Lapovita
j
k
l
m
n D. Vreme secetoasa
1109 30. Ce este temperatura aerului ?
Puncte: A. O stare care exprima nivelul caldurii aerului.

0/1 j
k
l
m
n
j
k
l
m
n B. O stare care caracterizeaza gradul de agitatie a
moleculelor de aer.
j
k
l
m
n C. Cantitatea de energie primita de la soare de o masa de
aer la un anumit moment.
1110 32. Ce este presiunea atmosferica ?
Puncte: A. Apasarea pe care atmosfera terestra o executa asupra

0/1 j
k
l
m
n
scoartei.
j
k
l
m
n B. Densitatea aerului atmosferic intr-un volum de 1 m cub la
suprafata pamintului.
j
k
l
m
n C. Forta de respingere a moleculelor de aer la un anumit
nivel altimetric si la o anumita temperatura.
1111 328. In zonele cu maree nivelul de referinta al adancimilor (nivelul zero al hartii)
este de regula:
Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. nivelul mediu al celei mai inalte ape la cuadratura
j
k
l
m
n B. nivelul mediu al celei mai joase ape la sizigii
j
k
l
m
n C. nivelul mediu al celei mai inalte ape la sizigii
j
k
l
m
n D. nivelul mediu al celei mai joase ape la cuadratura
1112 34. Ce este anticiclonul ?
Puncte: A. O zona de inalta presiune in care vintul circula de la centru

0/1 j
k
l
m
n
spre periferie rotindu-se in sens direct in emisfera "N" si in
sens retrograd in emisfera "S".
j
k
l
m
n B. O zona de inalta presiune in care vintul circula de la
periferie spre centru rotindu-se in sens anticiclonic in cele 2
emisfere.
j
k
l
m
n C. O zona inconjurata de linii izobare inchise caracterizata de
un gradient baric orizontal cu sensul de la centru spre
periferie.
1113 35. Ce este teperatura punctului de roua ?
Puncte: A. Temperatura la care vaporii de apa sublimeaza.

0/1 j
k
l
m
n
j
k
l
m
n B. Temperatura la care vaporii de apa condenseaza.
j
k
l
m
n C. Temperatura la care trebuie incalzita apa intr-un recipient
pentru a trece in stare gazoasa.
1114 36. Ce sint norii ?
Puncte: A. Sint formatiuni compacte de condensare sau de sublimare

0/1 j
k
l
m
n
aflate in suspensie la o anumita inaltime de la suprafata
solului sau a marii, astfel ca vizibilitatea orizontala nu este
afecta.
j
k
l
m
n B. Sint formatiuni constituite din picaturi de apa sau acicule
de gheata care iau nastere datorita procesului de inversiune
termica in straturile atmosferei.
j
k
l
m
n C. Sint un fenomen meteorologic ce se deplaseaza in sensul
general de deplasare a fenomenelor meteorologice (de la
"W" la "E") si presupune colectarea de catre aer in
deplasarea lui, a umiditatii ce se gaseste in atmosfera, sub
forma de picaturi de apa sau a
1115 37. Ce este gradientul baric orizontal ?
Puncte: A. Diferenta de presiune intre doua puncte situate la o

0/1
j
k
l
m
n
distanta care determina pe normala la izobare un segment
de 60 Mm si are sensul de la presiunea mare spre cea mica.
j
k
l
m
n B. Raportul avind ca numarator diferenta de presiune dintre 2
puncte, si ca numitor distanta dintre ele, iar sensul fiind cel
de la presiunea mica spre cea mare.
j
k
l
m
n C. Diferenta de presiune dintre doua puncte situate la
distanta de 100 km avind sensul cel rezultat din calcul.
1116 38. Ce este harta izobarica ?
Puncte: j
k
l
m
n A. Harta intocmita pentru o anumita valoare a presiunii si
0/1 reda repartitia in zona a valorii respective a presiunii
atmosferice.
j
k
l
m
n B. O harta pe care sint reprezentate liniile ce unesc punctele
de egala tendinta barometrica.
j
k
l
m
n C. O harta avind configurata distributia presiunii in zona
respectiva prin linii izobare.
1117 39. Cum variaza temperatura aerului in apropierea solului in timpul unei zile?
Puncte: A. Valorile extreme de temperatura din cursul unei zile se

0/1 j
k
l
m
n
inregistreaza la orele culminatiilor inferioare si superioare ale
soarelui la meridianul locului.
j
k
l
m
n B. Temperatura minima se inregistreaza cu putin timp inainte
de rasaritul soarelui, dupa care incepe sa creasca pina la o
ora dupa culminatie cind atinge valoarea maxima.
j
k
l
m
n C. Temperatura minima se inregistreaza cu putin timp inainte
de rasaritul soarelui, iar cea maxima la miezul zilei dupa care
temperatura incepe sa scada, desi bilantul caloric continua
sa fie pozitiv, datorita turbulentei care apare in straturile
inferioare
1118 40. Ce intelegeti prin inversiune de temperatura ?
Puncte: A. Se intelege situatia in care aerul din straturile superioare

0/1 j
k
l
m
n
este mai rece, deci mai greu, decit aerul de la suprafata
solului sau din stratul inferior, situatie care apare in timpul
verii.
j
k
l
m
n B. Se intelege situatia in care temperatura aerului aflat
deasupra uscatului pe o grosime nu prea mare, creste pe
masura ce se inainteaza in inaltime datorita pierderii rapide
de caldura in spatiu de catre sol si stratul inferior prin
radiatie.
j
k
l
m
n C. Se intelege situatia in care pe o inaltime de 300 picioare
(100 m) de la suprafata solului sau a marii aerul este dispus

in mai multe straturi cu temperaturi diferite si apare in zonele
tropicale pe coastele estice ale oceanelor .
1119 41. Ce este treapta barica ?
Puncte: A. Treapta barica este distanta pe verticala, in metri sau in

0/1 j
k
l
m
n
alta unitate de lungime pentru care presiunea atmosferica
inregistreaza o crestere sau o descrestere de 1 mbar.
j
k
l
m
n B. Treapta barica este diferenta de presiune dintre doua
puncte situate pe verticala la o diferenta de nivel de 10 m sau
30 picioare
j
k
l
m
n C. Treapta barica este viteza de scadere a presiunii
atmosferice in cazul unei miscari ascendente a aerului
atmosferic de la nivelul marii si pina la inaltimea de 100 m si
se foloseste pentru reducerea presiunii la nivelul marii.
1120 42. Cum variaza presiunea atmosferica in timpul unei zile ?
Puncte: A. In timpul unei zile presiunea atmosferica inregistreaza o

0/1
j
k
l
m
n
evolutie sinusoidala completa : un maxim cu aproximativ 1 -
2 ore inainte de rasaritul soarelui si un minim la aproximativ 2
ore dupa culminatia superioara a soarelui.
j
k
l
m
n B. In timpul unei zile presiunea atmosferica variaza sub
forma unei curbe sinusoidale neregulate inregistrind mai
multe maxime si minime, variatie care poarta numele de
maree barometrica.
j
k
l
m
n C. In timpul unei zile presiunea atmosferica inregistreaza 2
maxime in jurul orelor locale 10.00 si 22.00 si 2 minime in
jurul orelor locale 04.00 si 16.00.
1121 43. Ce este umiditatea relativa ?
Puncte: A. Umiditatea relativa este diferenta dintre cantitatea de apa

0/1 j
k
l
m
n
continuta de aer la temperatura punctului de roua si
umiditatea absoluta si se exprima in procente.
j
k
l
m
n B. Umiditatea relatieste raportul dintre cantitatea de apa
continuta de atmosfera in regim de saturatie si umezeala
absoluta si se exprima in cote parti.
j
k
l
m
n C. Umiditatea relativa este raportul dintre umezeala reala la o
anumita temperatura si umezeala absoluta si se exprima in
procente.
1122 44. Care sint norii etajului superior ?
Puncte: A. Cirrus, cirrocumulus si cirrostratus.

0/1 j
k
l
m
n
j
k
l
m
n B. Nimbus, nimbostratus, cumulonimbus.
j
k
l
m
n C. Norii de formatie alto cu speciile castellanus si floccus.
1123 45. Care sint norii etajului inferior ?
Puncte: A. Cumulus si cumulonimbus.

0/1 j
k
l
m
n
j
k
l
m
n B. Nimbostratus, stratocumulus si stratus.
j
k
l
m
n C. Norii din familiile cirrus, stratus si cumulus - specia
stratiformis.
1124 47. Care sint norii cu dezvoltare verticala ?
Puncte: A. Cirrus, altocumulus si stratus - pe etaje de sus in jos.

0/1 j
k
l
m
n
j
k
l
m
n B. Cumulus si cumulonimbus.
j
k
l
m
n C. Stratocumulus, altocumulus si cirrocumulus pe etaje de
jos in sus.
1125 48. Ce se intelege prin nebulozitate ?
Puncte: A. Prin nebulozitate se intelege gradul de acoperire al cerului

0/1 j
k
l
m
n
cu nori.
j
k
l
m
n B. Gradul de intunecare al norilor functie de grosimea si de
pozitia norului fata de soare si se exprima in scara de la 0 la
10.
j
k
l
m
n C. Gradul de intunecare a atmosferei functie de cantitatea de
nori si/sau intensitatea fenomenului de condensare a apei din
atmosfera.
1126 49. Cite varietati de ceata se pot distinge in functie de modul de formare ?
Puncte: A. De radiatie, arctica, tropicala, de advectie, frontala,

0/1 j
k
l
m
n
ecuatoriala, de evaporare.
j
k
l
m
n B. De radiatie, absorbtie, evaporare, advectie, arctica,
frontala.
j
k
l
m
n C. De radiatie, evaporare, advectie, frontala.
1127 50. Identificati varietatea de ceata dupa urmatoarele caracteristici : apare in

conditii de inversiune termica la caderea serii ca urmare a coboririi temperaturii
Puncte: din stratul inferior sub temperatura punctului de roua, se ridica la scurt timp
0/1 dupa rasaritul Soarelui
j
k
l
m
n A. Ceata ecuatoriala.
j
k
l
m
n B. Ceata de advectie.
j
k
l
m
n C. Ceata de radiatie.
1128 502. La barometru, scaderea presiunii indica apropierea unui:
Puncte: A. Sistem de inalta presiune;

0/1 j
k
l
m
n
j
k
l
m
n B. sistem de joasa presiune;
j
k
l
m
n C. maxim de temperatura.
1129 503. Higrometrele sunt instrumente de masura utilizate pentru a determina:
Puncte: A. temperatura aerului;

0/1 j
k
l
m
n
j
k
l
m
n B. presiunea atmosferica;
j
k
l
m
n C. umiditatea relativa
1130 504. O maree este considerata diurna cand este formata din:
Puncte: A. o singura apa inalta si o singura apa joasa in 24 de ore;

0/1 j
k
l
m
n
j
k
l
m
n B. doua ape inalte in 24 de ore;
j
k
l
m
n C. doua ape joase in 24 de ore.
1131 505. Milibarul este unitatea de masura pentru:

0/1 j
k
l
m
n
j
k
l
m
n B. umiditatea relativa;
j
k
l
m
n C. presiunea atmosferica.
1132 506. La o nava in mars, cu anemometrul se masoara:
Puncte: A. Numai viteza vantului aparent;

0/1 j
k
l
m
n
j
k
l
m
n B. viteza si directia vantului real;
j
k
l
m
n C. numai viteza vantului real.
1133 507. Barometrul aneroid este un instrument de masura folosit pentru:
Puncte: A. masurarea vitezei vantului;

0/1 j
k
l
m
n
j
k
l
m
n B. masurarea presiunii aerului;
j
k
l
m
n C. determinarea directiei de deplasare a furtunilor.
1134 508. Curentii oceanici sunt definiti ca:
Puncte: A. deplasari verticale ale maselor de apa;

0/1 j
k
l
m
n
j
k
l
m
n B. deplasari orizontale ale maselor de apa;
j
k
l
m
n C. modificari ale densitatii apei.
1135 509. Ce instrument de masura inregistreaza variatiile presiunii aerului:
Puncte: A. termograful;
0/1 j
k
l
m
n
j
k
l
m
n B. barograful;
j
k
l
m
n C. hidrograful.
1136 51. Identificati varietatea de ceata dupa urmatoarele caracteristici : apare in

situatia in care o masa de aer rece si umeda aluneca pe suprafata marii cu ape
Puncte:
mai calde depasind nivelul de saturatie, la latitudini medii se intilneste toamna si
0/1 iarna
j
k
l
m
n A. Ceata de evaporare.
j
k
l
m
n B. Ceata de suprasaturatie.
j
k
l
m
n C. Ceata frontala.
1137 510. Cand variatia valorii de presiune, citita la barometru in ultimile 12 ore, este
egala cu 0 sau este redusa, indica:
Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. o vreme furtunoasa este iminenta;
j
k
l
m
n B. conditiile prezente de vreme vor fi neschimbate;
j
k
l
m
n C. o defectiune a barometrului.
Puncte: A. luna este la fazele de primul si al doilea patrar;

0/1 j
k
l
m
n
j
k
l
m
n B. la luna noua si luna plina;
j
k
l
m
n C. soarele si luna sunt la conjunctie.
1139 512. Instrumentul utilizat pentru masurarea umiditatii atmosferice este:
Puncte: A. termometrul;
0/1 j
k
l
m
n
j
k
l
m
n B. barometrul;
j
k
l
m
n C. psihometrul
Puncte: A. 760 mb;

0/1 j
k
l
m
n
j
k
l
m
n B. 1000 mb;
j
k
l
m
n C. 1013,3 mb.
1141 514. Intervalul de timp dintre doua creste de val succesive se refera la:
Puncte: A. perioada valului;

0/1 j
k
l
m
n
j
k
l
m
n B. frecventa valului;
j
k
l
m
n C. inaltimea valului.
1142 515. Doua din cele mai importante cauze care genereaza curentii oceanici de
suprafata sunt:
Puncte:
0/1 j
k
l
m
n A. adancimea apei si topografia submarina;
j
k
l
m
n B. vanturile si diferenta de densitate a apei marii;
j
k
l
m
n C. configuratia coastelor si platoului continental.
1143 516. Distanta pe verticala dintre mareea data si nivelul mediu al apei este:
Puncte:
0/1 j
k
l
m
n A. limita mareei;
j
k
l
m
n B. adancimea apei din harta;
j
k
l
m
n C. inaltimea mareei.
1144 517. Cum se numeste distanta pe verticala dintre talpa valului si creasta valului?
Puncte: A. lungimea valului;

0/1 j
k
l
m
n
j
k
l
m
n B. adancimea valului;
j
k
l
m
1145 52. Identificati varietatea de ceata dupa urmatoarele caracteristici : apare ca

urmare a deplasarii unei mase de aer cald si umed pe suprafata marii cu
Puncte:
temperatura mai coborita decit temperatura punctului de roua, la latitudini medii
0/1 apare iarna:
j
k
l
m
n A. Ceata de contact.
j
k
l
m
j
k
l
m
n C. Ceata de amestec.
1146 53. Identificati varietatea de ceata dupa urmatoarele caracteristici : apare la

contactul a doua mase de aer cu temperaturi diferite si umezeli relative ridicate,
Puncte: se prezinta sub forma unor centuri cu latimea de circa 50 Mm.
0/1
j
k
l
m
n A. Ceata de contact.
j
k
l
m
j
k
l
m
n C. Ceata frontala.
1147 530. Linia de egala adancime se mai numeste:
Puncte: A. izogona;
0/1 j
k
l
m
n
j
k
l
m
n B. izobata;
j
k
l
m
n C. izoclina.
1148 54. Ce intelegeti prin precipitatii atmosferice ?
Puncte: A. Caderile perceptibile de precipitatii lichide pe suprafata

0/1 j
k
l
m
n
solului sau a marii ca urmare a caderii libere a produselor de
condensare dupa ce au ati greutati ce nu le mai ingaduie sa
pluteasca in masa noroasa.
j
k
l
m
n B. Totalitatea produselor rezultate prin condensarea sau
sublimarea vaporilor de apa din atmosfera si care ajung la
suprafata solului sau a marii sub actiunea fortei
gravitationale.
j
k
l
m
n C. Totalitatea produselor de condensare chiar daca nu ating
suprafata marii sau a solului si se reintorc in nori ca urmare a
procesului de evaporare din straturile inferioare masei
noroase.
1149 58. Ce indiciu da haloul ?
Puncte: A. Vremea rea se va instala in regiunea in care este observat

0/1 j
k
l
m
n
in circa 48 h de la inregistrarea fenomenului.
j
k
l
m
n B. Indica o activitate solara, respectiv lunara, mai mare decit
normal.
j
k
l
m
n C. Indica gradul maxim de densitate a cetii si imbunatatirea
vizibilitatii in urmatoarele 6 - 12 h; in cazul pachetelor de
ceata indica schimbarea directiei de deplasare a acestora
spre dreapta in raport cu partea opusa astrului.
1150 59. Ce este vintul ?
Puncte: A. Deplasarea orizontala a unei mase de aer dintr-o zona cu

0/1 j
k
l
m
n
presiuni inalte spre o zona cu presiuni joase.
j
k
l
m
n B. Deplasarea orizontala a aerului ca urmare a interactiilor
care au loc la contactul dintre doua mase de aer cu
caracteristici diferite.
j
k
l
m
n C. Componenta orizontala a deplasarii unei mase de aer ca
urmare a actiunii combinate a fortei atractiei gravitationale si
fortei Coriolis.
1151 60. Caracterizati zona calmurilor ecuatoriale :
Puncte: A. Vinturi de directii variabile si intensitati reduse; Perioada

0/1 j
k
l
m
n
de calm intr-un an = cca. 1/4; Grenuri insotite de ploi
torentiale si descarcari electrice.
j
k
l
m
n B. Perioada de calm intr-un an = cca. 2/3; Vinturi slabe
variabile; Ploi torentiale si greenuri in perioada echinoctiilor.
j
k
l
m
n C. Ploi torentiale si descarcari electrice mai ales in perioada
solstitiilor; Vinturi slabe variabile; Perioada de calm intr-un an
= cca. 3/4.
1152 61. Ce sint alizeele ?
Puncte: A. Vinturi periodice caracterizate printr-o directie foarte

0/1 j
k
l
m
n
stabila ce bat in cele 2 emisfere in perioadele de vara si iarna
respective dinspre NE in emisfera nordica si SE in cea
sudica, fiind inlocuite de contraalizee, in perioadele de
primavara si iarna,
j
k
l
m
n B. Vinturi permanente caracterizate printr-o directie foarte
stabila ce bat intr-o centura continua de cca. 1200 Mm in
fiecare emisfera dinspre NE in emisfera nordica si SE in
emisfera sudica.
j
k
l
m
n C. Vinturi permanente de directie aproximativ stabila, functie
de influenta centrilor de inalta si joasa presiune din zona ce
bat intr-o centura de cca. 1200 Mm in fiecare emisfera spre
NE in emisfera nordica si SE in cea sudica.
1153 62. Ce sint contraalizeele ?
Puncte: A. Sint vinturi de inaltime care inlocuiesc masele de aer

0/1 j
k
l
m
n
deplasate de alizee si au directia SW in emisfera nordica
respectiv NW in cea sudica.
j
k
l
m
n B. Sint vinturi periodice de directie foarte stabila ce bat in
cele 2 emisfere, in centuri de cca. 1200 Mm, in perioadele de
primavara si toamna respective, avind directia SW in
emisfera nordica si NW in cea sudica pentru ca sa fie
inlocuite de alizee in per
j
k
l
m
n C. Sint vinturi in continuarea alizeelor spre N in emisfera
nordica respectiv spre S in cea sudica batind spre NW in
emisfera nordica si SW in cea sudica.
1154 63. Ce sint vinturile de vest ?
Puncte: A. Sint vinturi intilnite intre paralele de 40 grd. si 50 - 55 grd.

0/1 j
k
l
m
n
N respectiv S batind, in 74% dintr-un an, spre W, avind forta
6B/S in timpul iernii si forta 4B/S in timpul verii, aceste vinturi
fiind folosite in traversadele ocenice spre W.
j
k
l
m
n B. Sint vinturi permanente situate in partea polara a alizeelor
din cele 2 emisfere, avind sensul de la W spre E si, din cauza
duratei mai lungi a unui voiaj spre America in timpul caruia
caii transportati mureau din cauza terminarii furajelor si apei,
acest
j
k
l
m
n C. Sint vinturi generate de centrele de inalta presiune din
centura 30 - 40 grd lat. nordica respectiv sudica si care, in
74% dintr-un an, sint dintr-o directie cuprinsa intre SW si NW,
avind functia si forta mai mari in timpul iernii decit vara.
1155 64. Ce sint musonii ?
Puncte: A. Sint vinturi periodice, intilnite in Oceanul Indian de N si de

0/1 j
k
l
m
n
S, Marea Chinei de Sud, Marea Arafura si Marea Timor,
generate de centrele de joasa si inalta presiune ce se
inlocuiesc reciproc functie de anotimp, vinturi orientate spre
SW vara si spre NE i
j
k
l
m
n B. Sint vinturi periodice care, in Oceanul Indian si Pacific, au
luat locul alizeelor de vara respectiv iarna si se deplaseaza
spre SW vara si NE iarna
j
k
l
m
n C. Sint vinturi periodice, care iau nastere datorita
alternanantei sezoniere in repartitia presiunii atmosferice
intre uscat si mare avind directia SW in perioada de vara si
NE in timpul iernii cu unele variatii functie de zona.
1156 65. Ce sint grenurile ?
Puncte:
0/1 j
k
l
m
n A. Sint lovituri bruste de vint de durata scurta avind viteze de
40 - 60 Nd producind o crestere a presiunii de aproximativ 4
mb, o scadere a temperaturii de pina la 10 grade C si o
crestere a umezelii relative; vintul se roteste brusc in sens
retrograd in e
j
k
l
m
n B. Sint vinturi locale de scurta durata ce pornesc brusc, cu
viteze de 40 - 60 Nd si apar in perioadele de schimbare a
anotimpurilor (echinoctii si solstitii); din cauza vitezei si, mai
ales , a rotirii bruste, continui produc mari pagube.
j
k
l
m
n C. Sint vinturi neregulate producindu-se in zone si anotimpuri
imprevizibile, dar odata formate se vor deplasa paralel cu
izotermele din zona respectiva lasind spre dreapta
temperaturile joase si respectiv in stinga cele inalte.
Puncte: A. sistem de inalta presiune;

0/1 j
k
l
m
n
j
k
l
m
j
k
l
m
Puncte: A. anticicloni;
0/1 j
k
l
m
n
j
k
l
m
n B. cicloni ;
j
k
l
m
n C. talveg depresionar.
Puncte:
0/1 j
k
l
m
n A. presiunea atmosferica;
j
k
l
m
n B. cantitatea precipitatiilor;
j
k
l
m
n C. umiditatea relativa.
Puncte:
0/1 j
k
l
m
n A. o singura apa inalta si o singura apa joasa in 24 de ore;
j
k
l
m
j
k
l
m
n C. doua ape joase in 24 de ore.

0/1 j
k
l
m
n
j
k
l
m
j
k
l
m
Puncte: A. scade ca si temperatura aerului;

0/1 j
k
l
m
n
j
k
l
m
n B. creste ca si temperatura aerului;
j
k
l
m
n C. creste in timp ce temperatura a aerului scade.
Puncte: A. numai viteza vantului aparent;

0/1 j
k
l
m
n
j
k
l
m
j
k
l
m
Puncte: A. masurarea vitezei vantului;

0/1 j
k
l
m
n
j
k
l
m
j
k
l
m
Puncte: A. vreme frumoasa si uscata;

0/1 j
k
l
m
n
j
k
l
m
n B. cer innorat si vanturi puternice;
j
k
l
m
n C. precipitatii continue si rafale de vant.
Puncte: A. temperatura punctului de roua variaza;

0/1 j
k
l
m
n
j
k
l
m
n B. umiditatea absoluta scade;
j
k
l
m
n C. umiditatea relativa creste.
asociate cu:
Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. trecerea unui front cald;
j
k
l
m
n B. trecerea unui front rece;
j
k
l
m
n C. sistem de inalta presiune.
1168 671. Norii sunt clasificati tinand cont de:
Puncte: A. dimensiune;
0/1 j
k
l
m
n
j
k
l
m
n B. viteza de deplasare;
j
k
l
m
n C. altitudine si mod de formare.
Puncte: A. deplasari verticale ale maselor de apa;

0/1 j
k
l
m
n
j
k
l
m
j
k
l
m
1170 673. Ceata se formeaza cand:

0/1 j
k
l
m
n
j
k
l
m
n B. temperatura aerului este mai mare decat temperatura
punctului de roua;
j
k
l
m
n C. temperatura aerului este egala sau mai mica decat
temperatura punctului de roua.
1171 674. Ce instrument de masura inregistreaza variatiile presiunii aerului?
Puncte: A. Termograful;
0/1 j
k
l
m
n
j
k
l
m
n B. Barograful;
j
k
l
m
n C. Hidrograful.
1172 675. Cand variatia valorii de presiune, citita la barometru in ultimile 12 ore, este
egala cu 0 sau este redusa, indica:
Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. o vreme furtunoasa este iminenta;
j
k
l
m
j
k
l
m
n C. o crestere a fortei vantului.
1173 676. In emisfera nordica, schimbarea brusca a directiei vantului spre W sau NW
odata cu cresterea vitezei lui indica faptul ca:
Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. este in trecere un front rece;
j
k
l
m
n B. in apropiere este un centru de inalta presiune;
j
k
l
m
n C. in apropiere este un front stationar
Puncte: A. Luna este la fazele de primul si al doilea patrar;

0/1 j
k
l
m
n
j
k
l
m
n B. la Luna noua si Luna plina;
j
k
l
m
n C. soarele si Luna sunt la conjunctie
1175 678. Una din cauzele care genereaza circulatia curentilor oceanici este:
Puncte: A. umiditatea atmosferica;

0/1 j
k
l
m
n
j
k
l
m
n B. banchizele de gheata;
j
k
l
m
n C. variatia densitatii apei oceanice
1176 679. Gradientul baric orizontal reprezinta:
Puncte: A. variatia orizontala a temperaturii;

0/1 j
k
l
m
n
j
k
l
m
n B. diferenta de presiune raportata la unitatea de suprafata
orizontala;
j
k
l
m
n C. diferenta de presiune in timp.
1177 68. Care sint regiunile din emisfera nordica de la latitudini medii si inalte
caracterizate printr-o frecventa mare a depresiunilor ?
Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. Oceanele Atlantic si Pacific.
j
k
l
m
n B. Oceanele Inghetat de Nord, Atlantic si Pacific.
j
k
l
m
n C. Oceanele Atlantic, Indian si Pacific.
1178 680. Umiditatea relativa este definita ca:
Puncte: A. raportul dintre cantitatea actuala de vapori de apa, la

0/1 j
k
l
m
n
temperatura data si cantitatea maxima posibila;
j
k
l
m
n B. cantitatea maxima de vapori de apa pe care aerul este
capabila sa-l contina;
j
k
l
m
n C. relatia dintre cantitatea de vapori de apa din aer si
presiunea atmosferica.
1179 681. Aparitia norilor Altostratus in imediata apropiere a navei, deasupra marii, va
fi insotita pe langa altele si de urmatoarele conditii:
Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. precipitatii cu caracter general si vizibilitate redusa;
j
k
l
m
n B. cresterea presiunii atmosferice si vant puternic;
j
k
l
m
n C. furtuna cu descarcari electrice.
1180 683. Expresia " aerul este saturat" inseamna ca:

0/1 j
k
l
m
n
j
k
l
m
n B. presiunea atmosferica este maxima, la temperatura data;
j
k
l
m
n C. norii acopera total bolta cereasca.
se numeste:
Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. ceata de radiatie;
j
k
l
m
n B. ceata de conductie;
j
k
l
m
n C. ceata de advectie
Puncte: A. Termometrul;
0/1 j
k
l
m
n
j
k
l
m
n B. Barometrul;
j
k
l
m
n C. Psihometrul.
1183 686. Zona fundului oceanic care se intinde de la linia tarmului spre largul marii
pana unde se modifica panta, spre cele mai mari adancimi se numesc:
Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. Campia abisala;
j
k
l
m
n B. Zona de rift;
j
k
l
m
n C. Self sau platou continental.
1184 687. Trecerea unui sistem de joasa presiune poate fi determinata prin citirea
periodica a instrumentului de masura numit:
Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. Barograf;
j
k
l
m
n B. Termograf;
j
k
l
m
n C. Higrograf.
1185 688. Variatia de nivel a suprafetei oceanului datorate unei furtuni aflate la
distanta se numeste :
Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. Maree;
j
k
l
m
n B. Resaca;
j
k
l
m
n C. Hula.
Puncte: A. 760 mb;

0/1 j
k
l
m
n
j
k
l
m
n B. 1000;
j
k
l
m
n C. 1013,3 mb.
1187 69. Ce este ciclonul tropical ?
Puncte: A. Este o formatiune depresionara mobila ce s-a format in

0/1 j
k
l
m
n
zonele extratropicale in jumatatea estica a oceanelor, s-a
deplasat spre ecuator unde, alimentata de aerul cald s-a
adincit, gradientul baric orizontal a crescut, urmind apoi un
traseu specific si avi
j
k
l
m
n B. Este o formatiune depresionara mobila, cu izobarele foarte
apropiate, lipsita de fronturi, avind efect devastator si zone
de formare si regiuni de actiune specifice.
j
k
l
m
n C. Este una din cca. 40% din depresiunile formate in
apropierea axei tolvegului ecuatorial care, datorita alimentarii
cu aer cald se adinceste formind cicloane.
Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. umiditatea absoluta;
j
k
l
m
n B. punct de roua;
j
k
l
m
n C. deficit de saturatie.
1189 691. Intervalul de timp dintre creste de val succesive se refera la:

0/1 j
k
l
m
n
j
k
l
m
j
k
l
m
n C. lungimea valului.
suprafata sunt:
Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m
n C. temperatura aerului si presiunea atmosferica.
Puncte: A. limita mareei;

0/1 j
k
l
m
n
B. adancimea apei din harta;
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n C. inaltimea mareei
1192 694. Sistemele barice la latitudini medii se deplaseaza in general:
Puncte: A. de E la W;
0/1 j
k
l
m
n
j
k
l
m
n B. de W la E;
j
k
l
m
n C. de N la S.
1193 698. Care este unul din semnele de existenta a unui ciclon tropical, la inceputul
dezvoltarii sale?
Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. o hula neobisnuit de lunga;
j
k
l
m
n B. valuri abrupte cu perioada scurta si vant usor;
j
k
l
m
n C. furtuna cu descarcari electrice si umiditate normala.
1194 699. Cand exista conditii de risipire a cetii?
Puncte: A. Cand se produce amestecul aerului cald cu aerul rece;

0/1 j
k
l
m
n
j
k
l
m
n B. Cand are loc advectia aerului cald peste suprafata rece;
j
k
l
m
n C. La intensificarea la tare, a vantului.
1195 70. Indicati traiectoria ciclonului tropical :
Puncte: A. Este o parabola avind inainte de curbare, orientare WSW

0/1 j
k
l
m
n
in emisfera nordica, respectiv ESE in cea sudica, iar dupa
curbare orientindu-se pe directia NE in emisfera nordica si
SW in cea sudica.
j
k
l
m
n B. Este o parabola avind, inainte de curbare, orientare WNW
in emisfera nordica, respectiv WSW in cea sudica, iar dupa
curbare orientindu-se pe directia NE in emisfera nordica si
SE in cea sudica.
j
k
l
m
n C. Este o parabola avind concavitatea orientata spre W atit in
emisfera nordica cit si in cea sudica (traiectoriile in cele 2
emisfere sint apro simetrice fata de ecuator).
1196 700. Ce vanturi isi schimba periodic directia?
Puncte: A. Alizeele;
0/1 j
k
l
m
n
j
k
l
m
n B. Musonii;
j
k
l
m
n C. Sirocco.
1197 701. Cand masa de aer rece si o masa de aer cald se intalnesc fara a continua
sa se mai deplaseze, zona de separatie se numeste
Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. front rece;
j
k
l
m
n B. front oclus;
j
k
l
m
n C. front cvasistationar
1198 702. Cand un curent curge in directie opusa fata de valuri, valul:
Puncte: j
k
l
m
n A. creste ca inaltime;
0/1
j
k
l
m
n B. creste ca lungime;
j
k
l
m
n C. creste ca viteza.
1199 703. Care este forta unui vant avand viteza de 65 Nd?
Puncte:
0/1 j
k
l
m
n A. 4 Bf;
j
k
l
m
n B. 6 Bf;
j
k
l
m
n C. 12 Bf.
1200 704. Care din afirmatiile de mai jos privind mareele de apogeu este
ADEVARATA?
Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. au loc numai la cuadratura;
j
k
l
m
n B. determina maree diurne;
j
k
l
m
n C. au o valoare mai scazuta decat in mod normal.
1201 706. Ce vant se formeaza intre masele de uscat si suprafata marii in timpul
noptii?
Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. Mistralul;
j
k
l
m
n B. Briza de uscat;
j
k
l
m
n C. Bora.
1202 707. Ce materiale documentare trebuie sa se consulte pentru informarea de

amanunt asupra curentilor din oceanul Atlantic de nord?
Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. table de maree;
j
k
l
m
n B. carti pilot ale zonei
j
k
l
m
n C. Navtex
1203 708. Observatiile meteo indica faptul ca temperatura aerului este in continua
scadere si foarte apropiata de punctul de roua. Ce tip de vreme poate fi
Puncte:
prognozat?
0/1
j
k
l
m
n A. averse de ploaie;
j
k
l
m
n B. ceata;
j
k
l
m
n C. vreme secetoasa.
0/1 j
k
l
m
n
j
k
l
m
n B. grade celsius,
j
k
l
m
1205 73. Ce este vintul aparent ?
Puncte: A. Vintul pe care l-ar inregistra nava, daca ar sta pe loc.

0/1 j
k
l
m
n
j
k
l
m
n B. Vintul pe care-l inregistreaza nava in mars.
j
k
l
m
n C. Miscarea aerului in sens opus deplasarii navei, miscare
care da aparenta unui vint.
1206 74. Cum se determina viteza vintului aparent la bord ?
Puncte: A. Este egala si de sens contr cu viteza navei.

0/1 j
k
l
m
n
j
k
l
m
n B. Prin calculul vectorial intre vintul real si indicatiile
anemometrului.
j
k
l
m
n C. Raportind indicatiile anemometrului la timpul inregistrarii
rotatiilor.
1207 75. Cum se clasifica vinturile in functie de frecventa ?
Puncte: A. Vinturi permanente - bat in tot cursul anului; Vinturi

0/1 j
k
l
m
n
periodice - bat intr-o anumita perioada a anului; Vinturi
dominante - cele care au frecventa cea mai mare intr-o
regiune.
j
k
l
m
n B. Vinturi permanente - bat in tot cursul anului; Vinturi
periodice - bat intr-o anumita perioada a anului; Vinturi
neregulate - survin accidental intr-o anumita zona si au
directie si viteza imprevizibile.
j
k
l
m
n C. Vinturi permanente - bat tot timpul anului; Vinturi periodice
neregulate bat intr-o anumita perioada a anului fara a avea
directia si viteza constante; Vinturi neregulate - survin
accidental intr-o zona si au directie si viteza imprevizibile;
1208 80. Care este semicercul periculos al unui ciclon tropical ?
Puncte: A. Se situeaza, in raport cu directia de deplasare a ciclonului,

0/1 j
k
l
m
n
in partea stinga a traiectoriei cu emisfera nordica si in partea
dreapta a acesteia in emisfera sudica.

j
k
l
m
n B. Se situeaza in raport cu directia de deplasare a ciclonului,
in partea dreapta a traiectoriei in emisfera nordica si in partea
stinga a acesteia in emisfera sudica.
j
k
l
m
n C. Se situeaza, in raport cu directia de deplasare a ciclonului,
in partea ecuatoriala a traiectoriei variabile si in partea polara
a traiectoriei caracteristice in emisfera nordica si invers in
cea sudica.
1209 82. In emisfera nordica, daca nava, in semicercul periculos, se indreapta spre
periferia ciclonului, in drum constant vintul :
Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. Gireaza in sens invers acelor de ceasornic.
j
k
l
m
n B. Se mentine constant.
j
k
l
m
n C. Gireaza in sens retrograd.
Puncte:
j
k
l
m
n A. sistem de inalta presiune;
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m

0/1 j
k
l
m
n
j
k
l
m
n B. presiunea atmosferica;
j
k
l
m
n C. umiditatea relativa.
Puncte: A. o singura apa inalta si o singura apa joasa in 24 de ore;

0/1 j
k
l
m
n
j
k
l
m
j
k
l
m
n C. doua ape joaje in 24 de ore.

0/1 j
k
l
m
n
j
k
l
m
j
k
l
m
Puncte: A. numai viteza vantului aparent;

0/1 j
k
l
m
n
j
k
l
m
j
k
l
m
Puncte: j
k
l
m
n A. masurarea vitezei vantului;
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
Puncte:
0/1 j
k
l
m
n A. deplasari verticale ale maselor de apa;
j
k
l
m
j
k
l
m
1217 896. Ce instrument de masura inregistreaza variatiile presiunii aerului:
Puncte: A. termograful;
0/1 j
k
l
m
n
j
k
l
m
n B. barograful;
j
k
l
m
n C. higrograful.
1218 897. Cand variatia valorii de presiune, citita la barometru in ultimele 12 ore, este
egala cu 0 sau este redus, indica:
Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. o vreme frumosa este iminenta;
j
k
l
m
j
k
l
m
n C. o defectiune a barometrului.
Puncte: A. luna este la fazele de primul si al doilea patrar;

0/1 j
k
l
m
n
j
k
l
m
n B. la Luna noua si Luna plina;
j
k
l
m
n C. Soarele si Luna sunt la conjunctie
1220 900. Presinea atmosferica standard, exprimata in mb, este:
Puncte: A. 760 mb;

0/1 j
k
l
m
n
j
k
l
m
n B. 1000 mb;
j
k
l
m
n C. 1013,3 mb.
1221 901. Intervalul de timp dintre doua creste de val succesive se refera la:

0/1 j
k
l
m
n
j
k
l
m
j
k
l
m
Puncte: A. limita mareei;

0/1 j
k
l
m
n
j
k
l
m
n B. adancimea apei din harta;
j
k
l
m
n C. inaltimea mareei.
1223 904. Cum se numeste distanta pe verticala dintre talpa valului si creasta valului?
Puncte: A. lungimea valului;

0/1 j
k
l
m
n
j
k
l
m
n B. adancimea valului;
j
k
l
m
0/1 j
k
l
m
n
j
k
l
m
n B. grade Celsius;
j
k
l
m
1225 92. Care este ordinea aparitiei semnelor prevestitoare de vreme rea la latitudini
extratropicale ?
Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. Norii cirrus care pot precede cu 24 - 48 ore modificarile de
presiune; Scaderea presiunii atmosferice; Hula, in cazul
apropierii de nava a unei ocluziuni; Comportamentul pasarilor
si animalelor marine.
j
k
l
m
n B. Scaderea presiunii atmosferice care se produce cu mult
inainte de intrarea navei in zona de furtuna; Norii cirrus;
Comportamentul pasarilor si animalelor marine; Hula.
j
k
l
m
n C. Comportamentul pasarilor si animalelor marine; Hula, care
se propaga pina la 1000 Mm inaintea furtunii; Scaderea
presiunii; Norii cirrus.
1226 929. Curentul care produce efect maxim de deriva este:
Puncte: A. curentul din prova;

0/1 j
k
l
m
n
j
k
l
m
n B. curentul din pupa;
j
k
l
m
n C. curentul din travers.
1227 93. Care sint factorii care influenteaza caracteristicile valului ?
Puncte: A. Suprafata de contact; Coeficientul de frecare si abatere

0/1 j
k
l
m
n
Corolis; Forta vintului; Durata de actiune a vintului;
Adincimea apei.
j
k
l
m
n B. Forta vintului; Durata de actiune a vintului; Suprafata de
contact; Adincimea apei.
j
k
l
m
n C. Forta vintului; Suprafata de contact; Durata de actiune a
vintului; Latitudinea locului.
1228 932. Linia de egala adancime se mai numeste:
Puncte: A. izogona;
0/1
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n B. izobata
j
k
l
m
n C. izoclina.
1229 94. Ce este hula ?
Puncte: A. Prima faza a valului de vint, de unde si numele de

0/1 j
k
l
m
n
precursor al furtunii.
j
k
l
m
n B. Valul ramas dupa ce vintul, care l-a generat, a incetat sa
mai bata.
j
k
l
m
n C. O forma specifica de ondulare a suprafetei marii ce apare
cind sint intrunite anumite conditii, incomplet elucidate, de
presiune si vint.
1230 95. Secventa norilor Cirrus, Cirrostratus, Altostratus si Nimbostratus, dupa care
urmeaza ploaie cu caracter general, indica apropierea unui:
Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. Front oclus
j
k
l
m
n B. Front stationar
j
k
l
m
n C. Front cald
j
k
l
m
n D. Front rece
Puncte: A. Anticicloni
0/1 j
k
l
m
n
j
k
l
m
n B. Cicloni
j
k
l
m
n C. Sa barica
j
k
l
m
n D. Talveg depresionar
Puncte: A. temperatura;
0/1 j
k
l
m
n
j
k
l
m
n B. relevmente;
j
k
l
m
n C. drepte.
1233 97. Liniile de pe harta meteorologica care unesc puncte cu aceeasi valoare a
presiunii atmosferice se numesc:
Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. Izoterme
j
k
l
m
n B. Izohipse
j
k
l
m
n C. Izobare
j
k
l
m
n D. Izotabate
1234 98. Vantul local care bate in timpul zilei cauzat de diferentele de temperatura si
presiune dintre uscat si mare se numeste:
Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. Muson
j
k
l
m
n B. Alizeu de NE
j
k
l
m
n C. Fohn
j
k
l
m
n D. Briza de mare
1235 99. Conform legii Buys-Ballot, daca in emisfera sudica se observa ca vantul este
din NW, centrul de joasa presiune va fi localizat in:
Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. ENE
j
k
l
m
n B. SSW
j
k
l
m
n C. ESE
j
k
l
m
n D. WSW
Puncte: A. Luna este la fazele de primul si al doilea patrar

0/1 j
k
l
m
n
j
k
l
m
n B. La Luna noua si Luna plina
j
k
l
m
n C. Soarele si Luna sunt la conjunctie
j
k
l
m
n D. Soarele si Luna sunt in opozitie
Puncte: A. termometrul;
0/1 j
k
l
m
n
j
k
l
m
n B. barometrul;
j
k
l
m
n C. psihrometrul.
suprafata sunt:
Puncte:
0/1
j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m
n C. configurarea coastelor si a platoului continental;
1239 152.T Nava din imagine urmeaza un anumit procedeu de salvare MOB.Care-i denumirea acestui
procedeu?
Puncte:
0/1
j
k
l
m
n a. Curba Williamson
j
k
l
m
n b. Dubla intoarcere la 180 grd.
j
k
l
m
n c. Giratie directa
j
k
l
m
n d. Curba Scharnow
1240 150. Nava din imagine urmeaza un anumit procedeu de salvare MOB.Care-i denumirea acestui procedeu?
Puncte:
0/1
j
k
l
m
n a. Curba Scharnow
j
k
l
m
n b. Curba Williamson
j
k
l
m
n c. Giratie directa
j
k
l
m
n d. Dubla intoarcere la 180 grd
1241 89. Indicati manevra navei surprinsa de ciclon, in emisfera sudica, in semicercul
manevrabil :
Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. Se ia alura cu vintul din pupa tribord si se naviga cu viteza
maxima permisa de starea marii.
j
k
l
m
n B. Se ia alura cu vintul din prova babord si se naviga cu
viteza maxima permisa de starea marii.
j
k
l
m
n C. Se ia alura cu vintul din pupa babord si se naviga cu
viteza maxima permisa de starea marii.
1242 1100. Semicercul manevrabil al ciclonilor tropicali in emisfera nordica este zona
situata in:
Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. partea din fata a navei;
j
k
l
m
n B. stanga traiectoriei furtunii;
j
k
l
m
n C. partea dinspate a navei;
j
k
l
m
n D. dreapta traiectoriei furtunii.
1243 1105. Semicercul manevrabil al unui ciclon tropical, in emisfera sudica este
localizat fata de traiectoria furtunii:
Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. frontal;
j
k
l
m
n B. in dreapta traiectoriei;
j
k
l
m
n C. in spatele furtunii
j
k
l
m
n D. in stanga traiectoriei.
1244 112. Daca este imposibil sa se evite un uragan din emisfera nordica, cel mai
indicat loc pentru a trece de furtuna va fi:
Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. Prin ochiul furtunii
j
k
l
m
n B. Prin jumatatea din dreapta a traiectoriei furtunii
j
k
l
m
n C. Prin semicercul periculos
j
k
l
m
n D. Prin jumatatea stanga a traiectoriei furtunii
Puncte:
0/1 j
k
l
m
j
k
l
m
j
k
l
m
1246 1257. Daca vantul bate din travers acesta produce:
Puncte:
0/1 j
k
l
m
j
k
l
m
n B. doar cresterea vitezei;
j
k
l
m
n C. deriva de vant.
1247 1258. Daca vantul bate din prova tribord acesta produce:
Puncte: A. micsorarea vitezei si deriva de vant la tribord;

0/1 j
k
l
m
n
j
k
l
m
n B. deriva de vant la babord;
j
k
l
m
n C. micsorarea vitezei si deriva de vant la babord.
1248 141. Semicercul navigabil al unui ciclon tropical, in emisfera sudica este
localizat fata de traiectoria furtunii:
Puncte:
0/1
j
k
l
m
n A. Frontal
j
k
l
m
n B. In dreapta traiectoriei
j
k
l
m
n C. In spatele furtunii
j
k
l
m
n D. In stanga traiectoriei
1249 151.T Nava din imagine urmeaza un anumit procedeu de salvare MOB.Care-i denumirea acestui
procedeu ?
Puncte:
0/1

j
k
l
m
n a. Giratie directa
j
k
l
m
n b. Dubla intoarcere la 180 grd.
j
k
l
m
n c. Curba Williamson
j
k
l
m
n d. Curba Scharnow
1250 153.Ce semnificatie are semnalul de distress din imaginea alaturata?
Puncte:
0/1

j a. In general: Negativ. Nu va apropiati ,este pericol de esuare

k
l
m
n
j b. Aterizand aici este foarte periculos

k
l
m
n
j c. In general: Positiv.Va puteti deplasa in siguranta

k
l
m
n
j d. Sunteti reperati-cat de urgent posibil veti primi ajutor(asistenta)

k
l
m
n
1251 154. Semnale folosite de catre un avion aflat in misiune de cautare si salvare de a directiona
Puncte: 0/1 navele
spreun avion ,nava sau persoana aflata in distress.Care este semnificatia semnalului?
j a. Aterizand aici este foarte periculos

k
l
m
n
j b. Solicitam asistenta medicala

k
l
m
n
j c. Avionul directioneaza nava spre un avion sau o nava aflata in distress

k
l
m
n
j d. Asistenta acordata navei nu este de lunga durata

k
l
m
n
1252 155. Semnale folosite de catre un avion aflat in misiune de cautare si salvare de a directiona navele spre
Puncte: 0/1
un avion ,nava sau persoana aflata in distress.Care este semnificatia semnalului?
j a. Asistenta acordata navei nu este de lunga durata

k
l
m
n
j b. Avionul directioneaza nava spre un avion sau o nava aflata in distress

k
l
m
n
j c. Aterizand aici este foarte periculos

k
l
m
n
j d. Solicitam asistenta medicala

k
l
m
n
1253 156. Care este semnificatia acestui semnal facut de catre un avion ,supravietuitorilor aflati pe apa?
Puncte: 0/1
Imaginea alaturata cuprinde semnalul.
j a. Avionul trebuie sa paraseasca supravietuitorii pentru ca nu mai are suficient

k
l
m
n
combustibil
j b. Avionul trebuie sa paraseasca acum supravietuitorii, dar va reveni in 5 ore

k
l
m
n
j c. Avionul doreste sa informeze sau sa trimita instructiuni supravietuitorilor

k
l
m
n
j d. Va rugam sa incercati sa luati legatura cu statia de radiocoasta din apropiere

k
l
m
n
1254 157. Toate aeronavele SAR si civile destinate sa transporte echipament de salvare, opereaza pe
Puncte: 0/1
frecventele internationale de distress aeronautic. Care sunt aceste frecvente ?
j a. 123,8MHz si/sau 247,6MHz

k
l
m
n
j b. 243,1MHz si/sau 486,2MHz

k
l
m
n
j c. 121,5 MHz si/sau 123,1 MHz (civil aviation)

k
l
m
n
j d. 127,8MHz si/sau 349,6MHz

k
l
m
n
1255 266.Se remorcheaza o nava. Lungimea totala a remorcii este 190 metri.Ce
Puncte: 0/1 semnale luminoase se utilizeaza?
j a. Nu-i necesar nici un semnal

k
l
m
n
j b. Doua bule negre

k
l
m
n
j c. Un obiect pe care sunt desenate carouri

k
l
m
n
j d. O bula neagra
k
l
m
n
1256 267. Nava dvs. este echipata cu elice monobloc sens dreapta pas constant .Cand masina este pusa pe
Puncte: 0/1
„toata viteza inapoi” din treapta „toata viteza inainte” , nava se indreapta cu prova spre tribord .Exista vreo
posibilitate de a reduce venirea provei navei spre dreapta?
j a. ) Se pune carma banda dreapta pentru a reduce presiunea curentului de apa pe

k
l
m
n
partea din dreapta a propulsorului
j b. Nu, nu se poate face nimic in acest sens

k
l
m
n
j c. Se pune carma banda stanga pentru a reduce presiunea curentului de apa pe

k
l
m
n
partea din stanga a propulsorului
j d. Se poate balansa carma din bord in bord

k
l
m
n
1257 268. Nava proprie este echipata cu o singura elice sens dreapta pas constant. Punand „toata viteza inainte
Puncte: 0/1
se schimba sensul de rotatie al propulsorului in scopul opririi navei.Care va fi evolutia navei.? Nu exista vant
sau curent.
j a. Initial va mai gira cu prova spre tribord si gradual va veni cu prova usor spre
k
l
m
n
babord
j b. Se va deplasa in linie dreapta

k
l
m
n
j c. Se va opri dupa strabaterea a 1,5 lingimi de nava Va continua sa guverneze

k
l
m
n
j d. Va continua sa guverneze spre babord si se va opri brusc

k
l
m
n
1258 269.Masina este pe mars inapoi iar carma navei este in ax (unghi de carma zero), nava este echipata cu o
Puncte: 0/1
singura elice monobloc, sens dreapta pas constant.Cum va evolua nava pe mars inapoi?
j a. Va gira cu prova spre tribord .

k
l
m
n
j b. Va gira cu prova spre babord .

k
l
m
n
j c. Va evolua pe drum drept inapoi .

k
l
m
n
j d. Pupa navei va fi impinsa spre dreapta(tribord) .

k
l
m
n
1259 270. Pe ce distanta se va opri nava care se deplaseaza cu 8 noduri si masina va fi pusa pe „toata viteza
Puncte: 0/1
inapoi”?
j a. 1500m
k
l
m
n
j b. 5 lungimi de nava
k
l
m
n
j c. Distanta de oprire este aceeasi pentru toate treptele de viteza

k
l
m
n
j d. Testele efectuate cu nava m-ar putea ajuta sa gasesc un raspuns sau ,daca
k
l
m
n
testez eu insumi nava as avea raspunsul exact
1260 271. Vrei sa opresti nava pe un spatiu cat mai mic posibil fara sa schimbi de drum prea mult.Cum poti sa
Puncte: 0/1 realizezi acest lucru?
j a. Printr-o giratie completa

k
l
m
n
j b. Printr-o manevra de zig-zag

k
l
m
n
j c. Orienteaza carma „banda” alternativ in ambele borduri concomitent cu

k
l
m
n
reducerea vitezei – asa numitul procedeu „ high frequency rudder cycling".
j d. Pune masina pe toata viteza inapoi

k
l
m
n
1261 272Ce se poate spune mai intai despre o nava cu o buna stabilitate de drum?
Puncte: 0/1
j a. Cand este pusa carma in ax (zero) ea continua deplasarea pe un drum drept

k
l
m
n
j b. Va mentine un drum care nu corespunde intocmai cu unghiul de inclinare a

k
l
m
n
carmei.
j c. Va continua sa gireze la punerea carmei in ax

k
l
m
n
j d. Va raspunde cu intarziere la punerea carmei intr-un bord sau altul

k
l
m
n
1262 274. Identificati ordinea corecta a carmelor din imaginea de mai jos: NEBALANSATA, BALANSATA, SEMI
Puncte: 0/1 BALANSATA, BALANSATA-SUSPENDATA
j a. NO. 2,3,1 and 4

k
l
m
n
j b. NO. 3,2,1 and 4

k
l
m
n
j c. NO. 1,2,3 and 4

k
l
m
n
j d. NO. 1,3,2 and 4

k
l
m
n
1263 275. Unde se afla axul unei carme NEBALANSATA?

Puncte: 0/1
j a. In centrul suprafetei laterale a carmei(figure 1).

k
l
m
n
j b. Exact in centrul portiunii dinspre prova a suprafetei laterale a carmei(figure 4)

k
l
m
n
j c. Exact la capatul dinspre prova a suprafetei laterale a carmei(figure 3).

k
l
m
n
j d. Exact in centrul portiunii dinspre pupa a suprafetei laterale a carmei (figure 2).
k
l
m
n
1264 276. Ce forma de carena confera navei o buna stabilitate de drum?

Puncte: 0/1
j a. O nava cu carena lunga si supla

k
l
m
n
j b. O nava cu carena scurta si supla

k
l
m
n
j c. O nava cu carena scurta si lata

k
l
m
n
j d. O nava cu carena lunga si lata

k
l
m
n
1265 81. Care este semicercul manevrabil al unui ciclon tropical ?

Puncte: 0/1
j A. Se situeaza, in raport cu directia de deplasare a ciclonului, in partea dreapta a

k
l
m
n
traiectoriei in emisfera nordica si in partea stinga a acesteia in cea sudica.v
j B. Se situeaza, in raport cu directia de deplasare a ciclonului, in partea polara a

k
l
m
n
traiectoriei variabile si in partea ecuatoriala a traiectoriei caracteristice in emisfera
nordica si invers in emisfera sudica.
j C. Se situeaza, in raport cu directia de deplasare a ciclonului, in partea stinga a

k
l
m
n
traiectoriei in emisfera nordica si in partea dreapta a acesteia in emisfera sudica.
1266 83. In emisfera nordica, daca nava, in semicercul manevrabil, se indreapta spre periferia ciclonului in drum
Puncte: 0/1
constant, vintul :
j A. Gireaza in sens direct.

k
l
m
n
j B. Gireaza in sensul acelor de ceasornic.

k
l
m
n
j C. Gireaza spre pupa.

k
l
m
n
1267 84. In emisfera sudica, daca nava, in semicercul periculos, se indreapta spre periferia ciclonului in drum
Puncte: 0/1
constant, vintul :
j A. Gireaza in sens retrograd.

k
l
m
n
j B. Gireaza in sens invers acelor de ceasornic.

k
l
m
n
j C. Gireaza spre prova.

k
l
m
n
1268 85. In emisfera sudica, daca nava, in semicercul manevrabil, se indreapta spre periferia ciclonului in drum
Puncte: 0/1
constant, vintul :
j A. Gireaza in sensdirect.
k
l
m
n
j B. Gireaza in sens direct.

k
l
m
n
j C. Se mentine constant.
k
l
m
n
1269 86. Indicati manevra navei surprinsa de ciclon, in emisfera nordica, in semicercul periculos :
Puncte: 0/1
j A. Se ia alura cu vintul din prova tribord intre 10 - 45 grade si se naviga cu viteza

k
l
m
n
j B. Se ia alura cu vintul din prova babord intre 10 - 45 grade si se naviga cu viteza

k
l
m
n
j C. Se ia alura cu vintul din pupa tribord intre 10 - 45 grade si se naviga cu viteza

k
l
m
n
1270 87. Indicati manevra navei surprinsa de ciclon, in emisfera nordica, in semicercul manevrabil :
Puncte: 0/1
j A. Se ia alura cu vintul din prova babord si se naviga cu viteza maxima permisa de

k
l
m
n
starea marii.
j B. Se ia alura cu vintul din pupa babord si se naviga cu viteza maxima permisa de

k
l
m
n
starea marii.
j C. Se ia alura cu vintul din pupa tribord si se naviga cu viteza maxima permisa de

k
l
m
n
starea marii.
1271 88. Indicati manevra navei surprinsa de ciclon, in emisfera sudica, in semicercul periculos :
Puncte: 0/1
j A. Se ia alura cu vintul din pupa tribord si se naviga cu viteza maxima permisa de

k
l
m
n
starea marii.
j B. Se ia alura cu vintul din prova babord si se naviga cu viteza maxima permisa de

k
l
m
n
starea marii.
j C. Se ia alura cu vintul din prova tribord si se naviga cu viteza maxima permisa de

k
l
m
n
starea marii.
1272 90. Indicati manevra navei surprinsa de ciclon, in emisfera nordica,in semicercul periculos aproape de
Puncte: 0/1
traiectoria centrului ciconului :
j A. Se ia o alura cu vintul din pupa tribord 20 - 25 grade si se va naviga cu viteza

k
l
m
n
maxima permisa de starea marii, iar dupa ce a intrat bine in semicercul manevrabil
se va manevra ca atare.
j B. Se ia o alura cu vintul din pupa babord 20 - 25 grade si se naviga cu viteza

k
l
m
n
maxima permisa de starea marii, iar dupa ce a intrat bine in semicercul manevrabil
va manevra ca atare.
j C. Se ia o alura cu vintul din prova babord 20 - 25 grade si se naviga cu viteza

k
l
m
n
maxima permisa, iar dupa ce intra bine in semicercul manevrabil, va manevra ca
atare.
1273 91. Indicati manevra navei surprinsa de ciclon, in emisfera sudica, in semicercul periculos aproape de
Puncte: 0/1
traiectoria centrului ciclonului :
j A. Se ia alura cu vintul din pupa babord 20 - 25 grade, iar dupa ce patrunde bine
k
l
m
n
in semicercul manevrabil, va manevra ca atare.
j B. Se ia alura cu vintul din prova tribord 20 - 25 grade, iar dupa ce patrunde bine
k
l
m
n
in semicercul manevrabil, va manevra ca atare.
j C. Se ia alura cu vintul din pupa tribord 20 - 25 grade, iar dupa ce patrunde bine in
k
l
m
n
semicercul manevrabil, va manevra ca atare.
1274 996. Drumul adevarat al navei este egal cu 90 grade; rezulta ca nava se deplaseaza catre:
Puncte: 0/1
j A. Vest;
k
l
m
n
j B. Est;
k
l
m
n
j C. Sud.
k
l
m
n
Puncte: 0/1
j A. Nord;
k
l
m
n
j B. Est;
k
l
m
n
j C. Sud.
k
l
m
n
Puncte: 0/1
j A. Vest;
k
l
m
n
j B. Est;
k
l
m
n
j C. Sud.
k
l
m
n
Puncte: 0/1
j A. Vest;
k
l
m
n
j B. Est;
k
l
m
n
j C. Sud.
k
l
m
n

Teste Navigatie Licenta 2009bun

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Teste Navigatie Licenta 2009bun

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

LIC-NAV: Extragere Teste Licenta 2009 Page 1 of 457

This watermark does not appear in the registered version - http://www.clicktoconvert.com

Extragere Teste Licenta 2009

1 1111. Arcul de cerc vertical masurat de la orizontul adevarat astronomic pana la

Marks for this submission: 0/1.

2 1112. Pozitia unui astru in sistemul de coordonate ecuatoriale este definita la

Marks for this submission: 0/1.

Marks for this submission: 0/1.

4 1114. Un astru la culminatie intersecteaza:

Marks for this submission: 0/1.

5 1115. Valoarea maxima a azimutului unui astru care nu intersecteaza primul

Marks for this submission: 0/1.

Marks for this submission: 0/1.

7 1117. Pe o latitudine oarecare diferita de zero, ziua este egala cu noaptea la

Marks for this submission: 0/1.

8 1118. Emisfera care contine polul ridicat se numeste:

Marks for this submission: 0/1.

Marks for this submission: 0/1.

10 1120. Valoarea semidiametrului Soarelui, data in tablele zilnice din Efemerida

Marks for this submission: 0/1.

11 1121. Cea mai stralucitoare stea de pe sfera cereasca este:

Marks for this submission: 0/1.

12 1122. Orientarea navisferei pentru momentul observatiei se face in functie de:

Marks for this submission: 0/1.

13 1123. Limitele recomandate pentru valoarea inaltimii masurate la astri sunt:

Marks for this submission: 0/1.

14 1124. Pe sfera terestra linia de pozitie obtinuta din observatia efectuata la un

Marks for this submission: 0/1.

15 1125. Axa lumii si verticala locului observatorului determina planul:

Marks for this submission: 0/1.

16 1309. Axa de rotatie a Pamantului este:

Marks for this submission: 0/1.

17 1310. Axa de rotatie a Pamantului este:

Marks for this submission: 0/1.

18 1311. Polii geografici sunt:

Marks for this submission: 0/1.

19 1312. Axa de rotatie a Pamantului este:

Marks for this submission: 0/1.

20 173. Axa lumii intersecteaza sfera cereasca in doua puncte numite:

Marks for this submission: 0/1.

21 174. Emisfera care contine polul ridicat se numeste:

Marks for this submission: 0/1.

22 175. Arcul de cerc vertical masurat de la orizontul adevarat astronomic pana la

Marks for this submission: 0/1.

23 177. Punctul vernal reprezinta originea pentru coordonatele:

Marks for this submission: 0/1.

24 178. Complementele laturilor unui triunghi sferic de pozitie sunt:

Marks for this submission: 0/1.

25 179. Pozitia unui astru in sistemul de coordonate ecuatoriale este definita la

Marks for this submission: 0/1.

Marks for this submission: 0/1.

27 181. Un astru la culminatie intersecteaza:

Marks for this submission: 0/1.

Marks for this submission: 0/1.

29 183. Pentru un observator situat pe o latitudine oarecare, astrii avand declinatia

A. Astrii circumpolari vizibili

Marks for this submission: 0/1.

30 184. Pentru un observator situat pe o latitudine sudica oarecare, un astru avand

Marks for this submission: 0/1.

31 185. Pentru un observator situat in Polul Sud terestru:

Marks for this submission: 0/1.

32 186. Un observator se deplaseaza cu nava pe un paralel de latitudine la o data

Marks for this submission: 0/1.