Planificare Calendaristică A Portofoliului

PLANIFICARE CLASA A III-A
ANUL ŞCOLAR 2014-2015
MAPA ÎNVĂŢĂTORULUI
AN ŞCOLAR 2014 – 2015
Clasa a III - a
Prof. în înv. primar : UNGUR CRISTINA MARIA

ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR 1 NOJORID
SUBUNITATEA ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR 3 LEȘ
PLANIFICARE CLASA A III-A ANUL ŞCOLAR 2014-2015
Ungur Cristina Maria

Tel. : 0746463411
Email: cristina.ungur@ymail.com
Opțional: Educație pentru sănătate, manual opțional III – IV, Ileana

Dumitru, Emilia Păunescu Editura CARMINIS
Manuale școlare
1. Limba și literatura română, Marcela Peneș, Ed. Marcela Peneș

2. Matematică, Victoria Pădureanu, Ed. Didactică și Pedagogică,
3. Științe ale naturii, Dumitra Radu, Ed. Didactică și Pedagogică,
4. Educație civică, Lorica Matei și Al. Manea, Ed. Didactică și Pedagogică,
5. Educație muzicală, Maria Drăgan, Ed. Sigma
Opțional: Educație pentru sănătate, manual opțional III – IV, Ileana

Dumitru, Emilia Păunescu Editura CARMINIS
Materiale didactice auxiliare
1. Auxiliar pentru ora de limba română

- Să aprofundăm textele literare, Marcela Peneș, Ed. Marcela Peneș -
caietul elevului
Aprofundare, pregătire pentru concursuri și activități diferențiate:

- Limba și lit. Română, Marcela Peneș, Ed. Marcela Peneș
- Știu foarte bine la... Limba și literatura română, T. Pițilă, C.
Mihăilescu, Ed. Aramis
-
- Exersez părțile vorbirii în 3 săptămâni, Ed. Gama
- Exersez scrisul frumos în 3 săptămâni, Ed. Gama
- Elemente de construcție a comunicării, V. Pârâială, D.D. Pârâială,
Ed. Euristica
- Exerciții de gramatică, L. Chiazna, N. Beju, M. Filipescu, Ed.
Lizuka Educativ
- Bucuria de a scrie compuneri, Marcela Peneș, Ed. Aramis
Recuperare Kopar Florin

– Caiet de scriere Clasa I, V. Molan, A. Fierăscu, Ana Lapoviță,
Ed. Petrom
- Abecedar, Marcela Peneș, Ed. Ana
2. Auxiliar pentru ora de matematică

- Exerciții și probleme, Ed. Art, Alina Radu – caietul elevului
Aprofundare, pregătire pentru concursuri și activități diferențiate:

- Matematică, V. Pădureanu, Ed. Didactică și Pedagogică
- Știu foarte bine la... Matematică, T. Pițilă, C. Mihăilescu, Ed.
Aramis
- Comper, Matematică 2000 +, Competențe și performanță, M.
Mogoș, Ed. Paralela 45
- Matematică, E. Nica, D. Șerban, Ed. Carminis
- Exersez înmulțirea în 6 săptămâni, Ed. Gama
- Exersez împărțirea în 6 săptămâni, Ed. Gama
Recuperare Kopar Florin

- Manual de matematică pentru clasa I
- Caiet de matematică, A. Dumitru, V.G. Dumitru, ED.Didactică și
Pedagogică
3. Auxiliar pentru ora de științe

- Caietul elevului, D. Radu, Ed. Didactică și Pedagogică
- Mapa elevului Științe ale naturii, E. Ștefănescu, M.Vișan, Ed.
Diana
- Știu foarte bine la... Științe ale naturii, T. Pițilă, C. Mihăilescu, Ed.
Aramis
4. Auxiliar pentru ora de educație civică

- Caietul elevului cls. a III-a, A. Manea, L. Matei, Ed. Didactică și
Pedagogică
- Știu foarte bine la... Educație civică, T. Pițilă, C. Mihăilescu, Ed.
Aramis
5. Auxiliar pentru ora de muzică

- Caiet de muzică, Sofica Matei, Ed. All
- CD – Ed. Muzicală, S. Matei, Ed. Aramis
6. Auxiliar educație tehnologică

- Caietul elevului, D. Stoicescu, Ș. Pacearcă, Ed. Aramis

- Mapa elevului, Ed. Diana
7. Auxiliar educație plastică

- Caietul elevului, L. Stan, E. Pascale, M. Burada, D. Sima, Ed.
Aramis
- Mapa elevului, Ed. Diana

Activităţi extracurriculare
1. Pe cărările toamnei! – drumeţie ( colectarea materialelor

necesare pentru ora de ed. tehnologică ) X
2. Este necesar să ne vaccinăm? – educaţie sanitară XI
3. Dulce Românie!– activitate festivă dedicată zilei naţionale

a României XI
4. Vine Moş Crăciun? – activitate artistică dedicată

sărbătorilor de iarnă XII
5. Luceafărul poeziei româneşti, M. Eminescu I
6. Unde-i unul nu-i putere! – activitate dedicată Unirii Principatelor

Române I
7. Bucuriile iernii – activităţi sportive II
8. Ce dragă-mi este mama! – program artistic III
9. Flori pentru clasa noastră! - activitate ecologică V
10. Ziua noastră! – activităţi dedicate zilei copilului VI
11. Suntem cei mai buni! - festivitate de sfârşit de an VI
Obs.
GRAFICUL ŞEDINŢELOR ŞI LECTORATELOR CU PĂRINŢII

AN ŞCOLAR 2014 – 2015
Nr.crt Tematica şedinţelor şi lectoratelor perioad Observaţii

. a
1. Şedinţă cu părinţii sept
- programa pentru clasa
-prezentarea ROI
-prezentarea Regulamentului comitetelor de părinți
-discuții referitoare la rechizitele si auxiliarele necesare
- alegerea comitetului cetăţenesc pe clasă, discuţii
2. Şedinţă cu părinţii oct
-analiza evaluărilor iniţiale; situaţia la învăţătură şi
purtare
-parteneriate educaţionale:
3. Lectorat cu părinţii ‚,Să-i învăţăm pe copii ce să nov
preţuiască”
4. Semnificaţia Crăciunului la români -Seară de dec
colinde activitate comună cu elevii şi pîrinţii
5 Sedinţă cu părinţii- analiza situaţiei la învăţătură, ianuarie
prezentarea şi discutarea caietelor de evaluare, sfaturi
pentru vacanţa de iarnă, discuţii
Semestrul al Il-lea
Nr. Tematica şedinţelor şi lectoratelor perioada Observaţii
c
1 Lectorat cu părinţii-,,Efectele negative ale ecranului febr
2 Sedinţă cu părinţii- analiza situaţiei la învăţătură şi Febr.

purtare
3. Lectorat cu părinţii-,,Timpul liber al copilului alături de

familie” Martie
-oferta pt. Săptămâna Scoala Altfel
4. Sedinţă cu părinţii Situaţia la învăţătură şi purtare, mai
anunţarea obiectivelor pentru recapitularea finală şi
pentru evaluările sumative;
Ziua de 1 Iunie
5. Sedinţă cu părinţii-prezentarea rezultatelor şcolare pe iunie
semestrul al II-lea şi discutarea lor
-sfaturi pentru perioada vacanţei de vară

CONSILIEREA PĂRINŢILOR
NR. TEMA DATA OBS.

CRT.
1. Alegerea comitetului de părinţi IX
Regulamentul de ordine interioară
2. Constituirea unei baze de date la nivel de IX
şcoală cu numele şi prenumele părinţilor
;numere de telefon
Propuneri de activităţi extracurriculare
3. Discutarea rezultatelor statistice a testelor X
iniţiale şi a măsurilor ameliorative necesare.
Probleme organizatorice
4. Programul zilnic al elevilor X
5. Violenţa domestică şi efectele asupra X

personalităţii
copilului
Situatia la învăţătură
6. Sănătatea fizică, emoţională şi socială X
7. Interacţiune şi comunicare ( familie-şcoală ) X
Situaţia la învăţătură
8. Dezordinea şi neglijenţa – trăsături negative XI
de caracter la elevi
Prevenirea şi înlăturarea lor
9. Cât de mult trebuie să ne implicăm în XI
efectuarea temei de acasă?
10. Recompense şi pedepse XI
Când trebuie să le aplicăm?
11. Comunicarea dintre părinţi şi copii XII
12. Succesul şi insuccesul şcolar-implicaţii, XII
cauze ,remedii
13. Stabilirea modului de desfăşurare a serbării XII
de iarnă
Prezentarea rezultatelor şcolare
Cum ssă-i protejăm în vacanţă pe copii de
cei care folosesc petardele?
14. Ne cunoaştem copiii? I
15. Calităţi şi defecte ale copilului I

16. Norme de conduită morală în relaţia I
învăţător-elev , elev-elev
17. Dezvoltarea personalităţii elevilor în I
cadrulgrupului
18. Situaţia la învăţătură pe semestrul I II
Pericolul stresului la o vârstă fragedă.
19. Factorii psihologici ai succesului şcolar II
20 Este necesară tratarea diferenţiată a elevilor? II
21. Reguli de comportare civilizată III
22. Cum trebuie educaţi şcolarilor mici în III
srijinul valorilor morale
23. Rolul grupului în dezvoltarea personalităţii III
elevilor
24. Cum ne alegem prietenii ? III
Ce rol joacă grupul de prieteni ?
25. ADHD –Boală sau diversitate umană ? IV
26. Norme de protecţie PSI IV
27. Combaterea bolilor transmisibile - norme de V

igienă
28. Schema orară pentru anul şcolar 2014-2015 V

29. Alegerea opţionalului pentru anul şcolar V
2014-2015
30. Drepturile şi îndatoririle copiilor V
31 Situaţia la învăţătură şi purtare VI
32. Tendinţe greşite în educarea copiilor de către VI
părinţi
33. Serbarea de sfârşit de an. Cum să organizăm VI
vacanţa de vară?

Program de recuperare și dezvoltare
Ora Luni Marți Miercuri Joi Vineri

8-9 Grupa I Grupa II Grupa I Grupa II
Limba Limba Matematică Matematică
română română
Obs.
În funcție de
dificultățile
observate pe
parcursul anului
școlar se va
lucra
suplimentar pe
grupe de 1- 3
elevi și de la
orele 13 – 14

Probe de evaluare inițială
Disciplina Total Total elevi Foarte bine Bine Suficient Insuficient

elevi prezenți
12
Limba română
12
Matematică
Științe ale 12
naturii

PLANUL-CADRU DE ÎNVĂŢĂMÂNT
Aprobat prin Ordin al Ministrului NR. 5198/ 01.11.2004
Aria curriculară /disciplina Clasa a III a

I.Limbă şi comunicare 7-9
A. Limba şi literatura română 5-7
B. Limba modernă (1) 2-3
II. Matematică şi ştiinţe ale naturii 4-6
1. Matematică 3-4
2. Ştiinţe ale naturii 1-2
III. Om şi societate 2-3
1. Educaţie civică 1-2
2. Istoria României -
3. Geografia României -
4. Religie 1
IV. Arte 2-3
1. Educaţie plastică 1-2
2. Educaţie muzicală 1-2
V. Educaţie fizică şi sport 2-3
1. Educaţie fizică 2-3
VI. Tehnologii 1-2
1. Educaţie tehnologică 1-2
VII. Consiliere şi orientare 0-1
1. Consiliere şi orientare 0-1
TRUNCHI COMUN 18
CURRICULUM LA DECIZIA 1-4
ŞCOLII
Educație pt sănătate
Nr. minim de ore /săpt. 19
Nr. maxim de ore /săpt. 22
Nr. ore efectuate/săpt.

SCHEMA ORARĂ
Clasa
Aria/disciplina
Schema
Plan Curriculu
Orară
Cadr m
u
I.Limbă şi comunicare 7-9 8
A. Limba şi literatura română 5-7 6 Nucleu
B. Limba modernă (1) 2-3 2 Nucleu
II. Matematică şi ştiinţe ale naturii 4-6 5
1. Matematică 3-4 4 Extins
2. Ştiinţe ale naturii 1-2 1 Nucleu
III. Om şi societate 2-3 2
1. Educaţie civică 1-2 1 Nucleu
2. Istoria României - -
3. Geografia României - -
4. Religie 1 1
IV. Arte 2-3 2
1. Educaţie plastică 1-2 1 Nucleu
2. Educaţie muzicală 1-2 1 Nucleu
V. Educaţie fizică şi sport 2-3 2
1. Educaţie fizică 2-3 2
VI. Tehnologii 1-2 1
1. Educaţie tehnologică 1-2 1 Nucleu
VII. Consiliere şi orientare 0-1 0
1. Consiliere şi orientare 0-1 0
TRUNCHI COMUN 18
CURRICULUM LA DECIZIA ŞCOLII 1-4 1 Nucleu
Educație pt sănătate
Nr. minim de ore /săpt. 19
Nr. maxim de ore /săpt. 22
Nr. ore efectuate/săpt. 21

Structura anului școlar 2014-2015

Anul școlar 2014-2015 are 36 de săptămâni de cursuri, structurate în două semestre.
Săptămâna Școala Altfel se va desfășura în perioada 6-10 aprilie 2015.
Anul şcolar 2014-2015 începe pe data de 1 septembrie 2014, se încheie pe data de 31 august
2015 şi se structurează pe două semestre, după cum urmează:
Semestrul I
Cursuri – luni, 15 septembrie 2014 – vineri, 19 decembrie 2014
În perioada 1 - 9 noiembrie 2014, clasele din învăţământul primar şi grupele din învăţământul
preşcolar sunt în vacanţă.
Vacanţa de iarnă – sâmbătă, 20 decembrie 2014 – duminică, 4 ianuarie 2015
Cursuri – luni, 5 ianuarie 2015 – vineri, 30 ianuarie 2015
Vacanţa intersemestrială – sâmbătă, 31 ianuarie 2015 – duminică, 8 februarie 2015
Semestrul al II-lea
Cursuri – luni, 9 februarie 2015 – vineri, 10 aprilie 2015
Vacanţa de primăvară – sâmbătă, 11 aprilie 2015 – duminică, 19 aprilie 2015
Cursuri – luni, 20 aprilie 2015 – vineri, 19 iunie 2015
Vacanţa de vară – sâmbătă, 20 iunie 2015 – duminică, 13 septembrie 2015
În zilele libere prevăzute de lege nu se organizează cursuri.
Unitățile de învățământ și inspectoratele școlare vor marca prin manifestări specifice ziua de 5
octombrie – Ziua internațională a educației și ziua de 5 iunie – Ziua învățătorului,
conform planificărilor existente la nivelul fiecărei unități de învățământ preuniversitar.
Săptămâna 6–10 aprilie 2015 din semestrul al doilea este săptămână dedicată activităților
extracurriculare și extrașcolare, în cadrul programului numit „Şcoala altfel: Să știi mai multe,
să fii mai bun!”, având un orar specific.

CALENDAR
1DEC, 1 IUNIE, 1 MAI LIBER

Limba şi Literatura Română
ARIA CURRICULARĂ Limbă şi comunicare

DISCIPLINA Limba şi Literatura Română
CURRICULUM Nucleu
NUMĂR ORE 5 ore pe săptămână
NR. SEMESTRUL NR.

CRT. ORE
1. Sem. I 85
2. Sem. al II-lea 85
3. TOTAL 170
OBIECTIVE CADRU

1. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral

2. Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală
3. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris (citirea/lectura)
4. Dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă
1. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
La sfârşitul clasei a III-a elevul Pe parcursul clasei a III-a se recomandă următoarele
va fi capabil: activităţi:
1.1. să sesizeze sensul global al unui - exerciţii de formulare de întrebări pentru stabilirea
mesaj, identificând aspectele sensului global al mesajului;
principale şi de detaliu la care se - exerciţii de discriminare a elementelor esenţiale de cele
referă un mesaj oral de detaliu dintr-un mesaj ascultat;
1.2. să deducă sensul unui cuvânt - exerciţii de înlocuire a cuvântului nou prin sinonime,
necunoscut prin raportare la antonime;
mesajul audiat - exerciţii de stabilire a sensului unui cuvânt necunoscut
prin raportare la conţinut;
- exerciţii de determinare a sensului unor cuvinte în
contexte date;
1.3. să sesizeze corectitudinea unui - exerciţii de identificare şi corectare a unor pronunţii
enunţ oral greşite (pronunţarea cuvintelor care conţin diftongii oa,
ea, ia, ua, uă; pronunţarea cuvintelor care conţin vocale
în hiat: ee, ii, pronunţarea cuvintelor care conţin x);
- exerciţii de sesizare a intonaţiei corecte/incorecte a unor
propoziţii interogative sau enunţiative (propriu-zise şi
exclamative);
- exerciţii de identificare şi corectare a unor îmbinări de
cuvinte incorecte în cadrul unui enunţ (substantiv şi
adjectiv, prepoziţii şi substantiv, prepoziţie şi pronume,
subiect şi predicat);
1.4 să sesizeze mijloacele - exerciţii de sesizare a unor mijloace nonverbale
nonverbale (gesturi, mimică) (gesturi, mimică)prin care se pot comunica diferite
folosite în comunicare stări, atitudini etc.;
- exerciţii de mimă;
- exerciţii de sesizare a corespondenţei elementelor
verbale cu cele nonverbale (gesturi, mimică);
1.5 să manifeste atenţie faţă de - simularea unor situaţii de comunicare diverse;
interlocutor în diferite situaţii de - exerciţii de dialog: elevi-elevi, elev-învăţător; jocuri de
comunicare rol, de tipul vorbitor-ascultător, vizând formarea
comportamentului de ascultător ;
- discuţii libere pe teme date etc.

1. Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală

2.1. să construiască texte orale scurte - exerciţii de construire a unor texte orale narative pe
pe baza unui suport vizual dat şi baza unor imagini (benzi desenate);
/ sau a unui plan simplu de idei - *exerciţii de construire a unor texte orale narative
dat *sau a unui plan propriu după un plan propriu de idei;
- exerciţii de construire a unor texte orale pe baza unui
şir de întrebări sau a unui plan de idei;
- exerciţii de povestire orală a unor fapte, întâmplări reale
(din experienţa personală) sau fictive;
- exerciţii de realizare corectă a acordului predicatului cu
subiectul;
- exerciţii de acord, de modificare a formei adjectivului,
prin schimbarea numărului substantivului pe care îl
determină;
2.2 să pronunţe clar şi corect un - exerciţii de rostire fluentă şi corectă a unor mesaje
mesaj individual sau în grupuri mici;
- exerciţii de ortoepie;
- exerciţii de reglare a intonaţiei, a volumului, a vitezei
proprii de a vorbi;
- recitări;
- exerciţii de dicţie etc.;
2.3. să redea prin cuvinte proprii - formularea de întrebări de clarificare a aspectelor pe
conţinutul unui fragment dintr- care nu le-au înţeles din textul citit sau din mesajul oral
un text citit sau dintr-un mesaj ascultat;
audiat sau *din texte citite şi - formularea de răspunsuri la întrebările ce vizează
mesaje audiate informaţiile esenţiale sau de detaliu ce se desprind din
textul citit sau mesajul audiat;
- povestirea independentă a unui fragment/paragraf citit
sau mesaj audiat;
- *povestirea independentă a unui text citit sau mesaj
audiat;
- exprimarea propriei păreri în legătură cu întâmplări,
personaje dintr-un text citit sau mesaj ascultat;


2.4. să-şi adapteze vorbirea la diferite - exerciţii de dialog cu persoane diferite;
situaţii de comunicare în funcţie - conversaţii pe teme cunoscute;
de partenerul de dialog - exerciţii de simulare a unor situaţii de comunicare în
care partenerul de dialog interpretează roluri diferite
(coleg, profesor, vecin, părinte, bibliotecar etc.);
- exerciţii de folosire a intonaţiei potrivite în funcţie de
context şi de partenerul de dialog;
- exersarea unor acte de vorbire: iniţierea, menţinerea sau
încheierea unui schimb verbal; utilizarea formulelor de
salut, de prezentare, de permisiune, de solicitare;
formularea unor întrebări sau a unor răspunsuri;
povestirea unor fapte şi întâmplări, după un suport
vizual sau după un plan de idei dat; exprimarea
acordului sau a dezacordului în legătură cu un fapt sau
cu atitudinea unei persoane etc.;
2.5. să utilizeze corect în exprimarea - exerciţii de construire a propoziţiilor simple şi a
orală proprie elementele de propoziţiilor dezvoltate, a propoziţiilor interogative şi
construcţie a comunicării enunţiative – propriu-zise şi exclamative (fără folosirea
studiate terminologiei ştiinţifice);
- exerciţii de completare a enunţurilor/textelor lacunare
pentru marcarea categoriilor de număr şi de persoană;
- exerciţii de acord, de modificare a formei adjectivului,
prin schimbarea numărului substantivului pe care îl
determină;
- exerciţii de realizare a acordului predicatului cu
subiectul;
- exerciţii de integrare a achiziţiilor lexicale noi în
enunţuri proprii;
- exerciţii de înlocuire a unor cuvinte cu sinonimele sau
antonimele lor;
2.6. să manifeste cooperare în diferite - exerciţii de dezvoltare a iniţiativei comunicative şi a
situaţii de comunicare curajului de a interveni în actul comunicării;
- exerciţii de exprimare a propriilor opinii şi gânduri, în
legătură cu fapte şi cu întâmplări cunoscute;
- jocuri de rol pentru exersarea unor acte de vorbire, de
construire a unor dialoguri imaginare;
- exerciţii de rezolvare a unor sarcini în grupe mici de
lucru ( perechi sau 4-5elevi).

2. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris (citirea / lectura)

3.1 să identifice elemente de bază - exerciţii de recunoaştere a titlului, autorului,
ale organizării textului alineatelor;
literar/nonliterar în pagină - exerciţii de sesizare a aşezării textului în raport cu
ilustraţie;
- exerciţii de recunoaştere a diferitelor tipuri de litere de
tipar;
- exerciţii de citire selectivă în funcţie de diferite repere:
versul, strofa;
- exerciţii de sesizare a raportului dintre text şi ilustraţie
în reclamele scrise etc.;
3.2. să desprindă ideile principale - exerciţii de citire explicativă şi de citire selectivă pentru
dintr-un text citit desprinderea ideilor principale;
- exerciţii de delimitare a unui text narativ în fragmente
logice;
- exerciţii de identificare a întâmplărilor petrecute într-o
succesiune logică dintr-un text citit;
- exerciţii de identificare şi de formulare a ideilor
principale din textele citite;
3.3 să citească în mod conştient, - exerciţii de citire a textelor, respectând intonaţia impusă
corect, *fluent şi expresiv un text de semnele de punctuaţie;
cunoscut - exerciţii de citire selectivă (citire pe fragmente, pe
roluri);
3.4 să citească în mod corect un text - exerciţii de citire a unor texte, literare sau nonliterare
necunoscut “la prima vedere” în ritm propriu etc.;
3.5 să recunoască secvenţele - exerciţii de identificare a secvenţelor de dialog dintr-un
narative şi dialogate dintr-un text text narativ dat;
- exerciţii de argumentare a folosirii dialogului în textele
narative;
- exerciţii de citire pe roluri;
3.6 să recunoască în texte diferite - exerciţii de identificare a părţilor de vorbire învăţate:
elemente de construcţie a substantivul, adjectivul, pronumele, numeralul, verbul;
comunicării studiate - exerciţii de identificare a părţilor principale de propoziţie
învăţate (subiect, predicat) şi a părţilor secundare de
propoziţie;
- exerciţii de identificare a perechii determinat-
determinant şi a acordului gramatical dintre acestea
etc.;


3.7. să manifeste interes pentru - exerciţii de exprimare a propriilor opinii, gânduri,
lectura unor texte variate sentimente în legătură cu faptele şi acţiunile
(literare sau nonliterare) personajelor prezentate în texte literare;
- exerciţii de consultare a cuprinsului unor cărţi pentru a
înţelege rolul pe care îl are acesta în găsirea unor informaţii
căutate;
- formularea de întrebări şi de răspunsuri vizând
conţinutul textelor citite;
- prezentarea unor lecturi individuale suplimentare;
- *exerciţii de extindere a lecturii prin consultarea unor
articole din reviste pentru copii;
- discuţii în perechi sau pe grupe referitoare la lectura
suplimentară;
- vizite la biblioteca şcolii, săli de lectură etc.
3. Dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă

La sfârşitul clasei a III-a Pe parcursul clasei a III-a se recomandă următoarele
elevul va fi capabil: activităţi:
4.1 - exerciţii de aplicare a regulilor de despărţire în silabe în
să respecte regulile de
dictări şi autodictări, copieri sau în scrierea unor enunţuri
despărţire în silabe, ortografia
proprii;
şi punctuaţia într-un text
- exerciţii de scriere corectă a cuvintelor care încep cu
propriu
litera “e” (pronume, formele verbului “a fi”);
- exerciţii de scriere corectă a cuvintelor care conţin
vocale în hiat: “ii”, “ee”;
- exerciţii de folosire corectă a majusculei;
- exerciţii de utilizare corectă a cuvintelor scrise cu
cratimă;
- exerciţii de utilizare corectă a semnelor de punctuaţie;
- exerciţii de autocorectare şi corectare în perechi a
greşelilor de scriere şi a greşelilor de punctuaţie etc.;
4.2 să povestească în scris - exerciţii de povestire în scris a unor fragmente dintr-un
fragmente dintr-un text citit text citit;
- formularea în scris a răspunsurilor la întrebări;
- *exerciţii de formulare a unor întrebări în legătură cu
conţinutul textului;
- selectarea adecvată a cuvintelor într-un text propriu;


4.3 să redacteze texte de mică - exerciţii de povestire în scris a unor fapte şi întâmplări
întindere, ţinând seama de personale;
părţile unei compuneri - antrenament de structurare a compunerii în introducere,
cuprins şi încheiere;
- exerciţii de redactare a unor texte narative pe baza unui
suport vizual sau *folosind cuvinte date;
- exerciţii de redactare a unor compuneri cu
început/sfârşit dat;
- alcătuirea planului simplu de idei;
- exerciţii de redactare a povestirii unor fragmente din
text;
- exerciţii de redactare a unor compuneri după un plan de
idei
- *exerciţii de redactare a povestirii unui text după planul
de idei;
4.4. să realizeze acordurile - exerciţii de stabilire a acordului gramatical;
gramaticale în enunţurile - exerciţii de completare a propoziţiilor lacunare cu
redactate structurile morfologice învăţate;
- exerciţii de redactare a propoziţiilor simple şi a
propoziţiilor dezvoltate etc.;
- exerciţii de transformare a propoziţiilor atunci când: se
schimbă persoana verbului sau numărul subiectului
exprimat prin substantiv sau pronume etc.;
4.5 să aşeze corect în pagină - exerciţii de aşezare corectă a textului în pagină;
textele scrise, respectând - exerciţii de plasare corectă a alineatelor şi a titlului;
scrierea cu alineate şi spaţiul - exerciţii de apreciere corectă a spaţiului dintre cuvinte;
liber între cuvinte, scrierea - exerciţii de caligrafie etc.;
caligrafică / lizibilă
4.6. să manifeste interes pentru - exerciţii de redactare a unor felicitări, cărţi poştale,
redactarea corectă şi îngrijită a *invitaţii (adresate colegilor, învăţătorului, rudelor);
compunerilor şi a textelor cu - exerciţii de completare a datelor destinatarului într-o
destinaţie specială carte poştală;
- copieri, transcrieri, dictări;
- exerciţii de evaluare a redactării corecte şi îngrijite a
textului propriu etc.
B. CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII
1. Formarea capacităţii de lectură/citire
 Cartea ( actualizare: aşezarea textului în pagină). Cuprinsul. Tipuri de litere de tipar1.
 Textul literar
 Textul narativ.
1
Ceea ce apare cu scris îngroşat reprezintă o noţiune nouă.
Recunoaşterea personajelor (actualizare). Delimitarea textului în fragmente logice.

Dialogul ca element constitutiv al unui text narativ (recunoaştere).
 Poezii cu tematică diversă. Strofa. Versul.
 Textul nonliterar: reclama, *articole din reviste pentru copii.
Tematica textelor trebuie să reflecte universul copilăriei şi valorile proprii acestuia.
Autorii de manuale pot utiliza texte literare, în proză sau în versuri, sau texte
nonliterare, de mică întindere, până la 300 de cuvinte. Aceştia vor avea libertate de a
decide cu privire la aspectele menţionate în programa clasei a II-a.
2. Formarea capacităţii de comunicare
 Comunicarea orală
Componentele comunicării dialogate (actualizare). Adaptarea la particularităţile
interlocutorului.
Formularea ideilor principale. Povestirea orală a unui fragment dintr-un text
narativ. *Povestirea orală a unor texte citite sau mesaje audiate.
Intonarea propoziţiilor exclamative, enunţiative şi interogative (actualizare).
Dialogul (actualizare) Construirea de dialoguri în situaţii concrete sau imaginare.
Elemente de comunicare nonverbală (gesturi, mimica).
Se recomandă ca elevii, folosindu-şi deprinderile de exprimare orală, să poată realiza
următoarele acte de vorbire:
- iniţierea, menţinerea şi încheierea unui schimb verbal;
- utilizarea formulelor de salut, de prezentare, de permisiune, de solicitare;
- formularea unor întrebări sau a unor răspunsuri;
- povestirea unor fapte şi întâmplări, după un suport vizual sau după un plan de idei
dat;
- exprimarea acordului sau a dezacordului în legătură cu un fapt sau cu atitudinea
unei persoane.
 Comunicarea scrisă
Procesul scrierii
Organizarea textului scris. Scrierea caligrafică (actualizare). Aşezarea corectă în pagină:
plasarea titlului, folosirea aliniatelor (actualizare). Părţile componente ale unei
compuneri (introducerea, cuprinsul, încheierea).
Ortografia şi punctuaţia.
Scrierea corectă a cuvintelor. Scrierea corectă a cuvintelor care: conţin consoana m înainte
de p sau b (actualizare) Scrierea corectă a cuvintelor care conţin diftongii oa, ea, ia, ie,
ua, uă (fără terminologie), a celor care conţin â şi î (actualizare). Scrierea corectă a
cuvintelor într-o, într-un, dintr-o, dintr-un (actualizare), printr-o, printr-un.
Utilizarea ortogramelor s-a/sa; s-au/sau; i-a/ia; i-au/iau; l-a/la; ne-a/nea; ne-
am/neam.
Semnele de punctuaţie: punctul, semnul întrebării, semnul exclamării, linia de dialog,
două puncte, virgula (numai în cazul substantivelor în vocativ şi în enumerare)
(actualizare).
Contexte de realizare
a) Scrierea funcţională (cu scop practic, informativ). Copieri, transcrieri, dictări,
felicitarea, cartea poştală, *invitaţia.
b) Scrierea imaginativă. Compunerea unor scurte texte (7 – 15 enunţuri) pe baza unui
suport vizual: după o ilustraţie sau după un şir de ilustraţii, după benzi desenate; şir de
întrebări * pe baza unor cuvinte de sprijin. Compunerea după plan de idei.

Compunerea cu început/sfârşit dat dat.
c) Scrierea despre textul literar. Formularea în scris a răspunsurilor la întrebări.
Povestirea scrisă a unor fragmente din text. Planul simplu de idei. *Formularea de
întrebări în legătură cu conţinutul textului. *Povestirea unor texte de mică întindere
după un plan de idei.
3. Elemente de construcţie a comunicării
 Lexicul
Cuvântul (actualizare). Cuvintele cu formă diferită şi sens asemănător (actualizare).
Cuvintele cu sens opus (actualizare).
În manual, la toate tipurile de lecţii, exerciţiile de vocabular vor fi diverse, vizând şi
alte categorii semantice (omonime, paronime - fără a se menţiona terminologia dată).
 Noţiuni de fonetică
Sunetul şi litera. Vocalele şi consoanele. Scrierea şi pronunţarea cuvintelor care încep cu e
(pronume personale, verbul a fi). Scrierea şi pronunţarea cuvintelor care cuprind
diftongi. Scrierea şi pronunţarea cuvintelor care conţin vocale în hiat: ee, ii, (fără
terminologia dată) şi a cuvintelor care conţin x. Silaba. Despărţirea cuvintelor în silabe
(probleme de scriere).
Aceste probleme de fonetică vor fi studiate aplicativ, fără a folosi termenii „diftong“
sau „hiat“.
 Morfologia.
Cuvântul - parte de vorbire
Substantivul. Substantive comune şi substantive proprii. Numărul.
Pentru recunoaştere şi pentru analiză, se utilizează texte care conţin substantive în cazurile
nominativ, genitiv, dativ, acuzativ; articulate cu articol hotărât sau nearticulate;
neprecedate de prepoziţii (fără a folosi această terminologie). Se vor rezolva problemele de
ortografie şi de ortoepie.
Adjectivul. Acordul adjectivului în număr cu substantivul pe care îl determină.
*Poziţia adjectivului faţă de substantiv în propoziţie. *Ortografia adjectivelor
terminate în "-iu".
Pentru recunoaştere şi pentru analiză, se utilizează texte care conţin adjective propriu-
zise variabile (cu una şi cu două terminaţii) la gradul pozitiv şi adjective provenite din
participiu.
 Pronumele. Pronumele personal. Persoana. Numărul. Pronumele personal de
politeţe - recunoaştere şi utilizare în comunicare.
Pentru recunoaştere şi pentru analiză, se utilizează texte care conţin pronume
personale cu formă accentuată, neprecedate de prepoziţii, în cazul nominativ.
 Numeralul - recunoaştere. Probleme de ortografie şi de ortoepie: scrierea
numeralelor simple şi a* celor compuse - fără terminologie.
Pentru recunoaştere şi pentru analiză, se utilizează texte care conţin numerale
cardinale simple şi *compuse.
 Verbul. Persoana. Numărul. Probleme de ortografie şi de ortoepie a verbelor a
fi şi a lua.
Pentru recunoaştere şi pentru analiză, se utilizează texte care conţin verbe personale,
la diateza activă, modul indicativ (timpurile: prezent, timpurile trecutului, viitor - forma
literară), forma afirmativă şi cea negativă. Verbul "a fi" este utilizat numai cu valoare
predicativă. Nu este utilizată terminologia gramaticală.
 Sintaxa
Partea de propoziţie. Funcţia sintactică de subiect. Subiectul exprimat prin
substantiv şi subiectul exprimat prin pronume personal. Funcţia sintactică de
predicat. Acordul predicatului cu subiectul. Părţi principale de propoziţie. Părţi
secundare de propoziţie. Propoziţia simplă.
Propoziţia dezvoltată.

Limba şi Literatura Română

PLANIFICAREA CALENDARISTICĂ
Nr. Unitatea de Nr. O

O. R. Conţinuturi Perioada
crt. învăţare ore bs.
1. Cartea – model 1.1,  Cartea. Elemente 15
de comunicare 1.2, componente. Tipuri I - III
Frumoasă şi 2.2, de litere
înţeleaptă carte 2.3,  Textul literar
2.6,  Aşezarea textului în
3.1, pagină
3.3,  Personajele
3.4,  Cuvântul.Alcătuirea
3.7, şi sensul cuvintelor
4.1  Povestire orală după
imagini
 Ortograme:„sau”,
„s-au”; „sa”, „s-a”
2. Comunicarea 1.1,  Textul literar. 20
dialogată 2.1, Delimitarea textului în IV - VII
Povestiri din 2.2, fragmente logice. Povestirea
trecut 2.3, orală pe fragmente. Planul
2.4, simplu de idei
2.6,  Comunicarea orală
3.2, cu dialog
3.3,  Utilizarea corectă a
3.5, ortogramelor: „neam”, „ne-
3.7, am”; „la”, „l-a”
4.1
3. Rolul 1.1,  Textul literar în 20
cuvintelor în 1.2, versuri. VIII - XI
comunicare 1.3,  Cuvântul – parte de
Ce te legeni… 1.4, vorbire
1.5,  Textul literar.
2.2, Delimitarea textului în
2.3, fragmente logice. Povestirea
2.4, orală pe fragmente. Planul
2.5, simplu de idei

2.6,  Comunicarea fără

3.2, cuvinte
3.3,  Substantivul. Felul
3.4, substantivelor. Scrierea
3.5, corectă a substantive-lor
3.6,  Compunerea. Părţile
3.7, compunerii. Aşezarea
4.1, corectă în pagina caietului
4.5 ortogramelor: „într-o”,
„într-un”, „printr-o”,
„printr-un”
4 Întrebările şi 1.1,  Poezii cu tematică 15
răspunsurile în 1.23, diversă. Strofa.Versul XII - XIV
comunicare 1.3,  Textul literar.
Joc de chiciuri 2.1, Delimitarea textului în
2.2, fragmente logice. Povestirea
2.3, orală pe fragmente. Planul
2.6, simplu de idei
3.2,  Formularea
3.3, răspunsurilor
3.5,  Adjectivul. Acordul
3.6, adjectivului cu substan-tivul
4.1, ortogramelor: „nea”, „ne-
4.3, a”, „iau”, „i-au”
4.5
5 Colinde pentru 1.1, 2.1,  Textul în versuri 3 XV
sărbătorile de 2.2, 2.3,
Crăciun şi de 3.5, 4.1,
Anul Nou 4.3, 4.5
6. Recapitulare 1.1,  Textul narativ 12 XV - XVII
semestrială 3.3,  Textul în versuri
3.6,  Cuvântul – parte de
3.7, vorbire
4.2, ortogramelor
4.4,
4.5
7. Iarna, viscolu-l 1.1,  Textul literar în 15 I - III
ascult… 1.2, versuri

1.5,  Respectarea
2.2, semnelor de punctuaţie în
2.3, citire şi scriere
2.4,  Pronumele
2.5, personal. Persoana şi
2.6, numărul pronumelui.
3.2, Pronumele personal de
3.3, politeţe.
3.6,  Compunere după un
4.1, plan de idei
4.2,  Scriere corectă a
4.5 cuvintelor care conţin „â”,
„î”
8 Cea dintâi 1.2,  Scrierea funcţională: 10 IV - V

carte poştală 2.1, Cartea poştală
2.3,  Numeralul.
2.6, Pronunţarea şi scrierea
3.1, corectă a numeralelor
3.2,  Textul narativ
3.3,  Textul nonliterar:
3.6, Reclama
3.7,
4.1,
4.3,
4.4,
4.5
9 Ce mai faci, 1.2,  Exprimarea 15 VI - VIII

bunico? 1.3, acordului / dezacordului în
2.1, comunicarea orală
2.2,  Folosirea verbului în
2.4, comunicare. Persoana şi
2.5, numărul verbului.
2.6, Pronunţarea şi scrierea
3.2, verbului
3.3,  Textul literar
3.5,  Pronunţarea şi
3.6, scrierea cu ii, ee
4.1,  Compunere cu
4.5 început dat
10. Vestitorii 1.1,  Înţelegerea 15 IX - XI
primăverii 1.2, conţinutului mesajului
1.3,  Scrierea cu m înainte de b
2.1, sau p
2.2,  Cuvântul – parte de
2.3, propoziţie: Subiectul.
2.5, Predicatul. Acordul
2.6, predicatului cu subiectul
3.1,  Scrierea funcţională:
3.1, felicitarea
3.5,  Compunere după
3.7, ilustraţie şi după un plan de
4.1, idei
4.3,
4.4,
4.5,
4.6
11. Tablouri de 1.1,  Comunicarea 15 XII - XIV

vară 1.2, despre personaje şi fapte
1.3,  Părţile principale de
2.1, propoziţie
2.2,  Părţile secundare de
2.3, propoziţie
2.5,  Propoziţia simplă.
2.6, Propoziţia dezvoltată
3.2,  Scrierea cu litera x
3.3,
3.5,
3.6,
3.7,
4.1,
4.2,
4.3,
4.4,
4.5
12. Recapitulare 1.1,  Textul în proză 7 XV - XVI

semestrială 3.3,  Textul în versuri
3.6,  Părţile de vorbire
3.7,  Părţile de propoziţie
4.1,
4.2,
4.4,
4.5
13. Recapitulare 1.2,  Textul narativ. 8 XVI - XVII
finală 1.3, Recunoaşterea perso-najelor.
2.1, Delimitarea în
2.2, fragmente.Povestire
2.3, orală.Alcătuirea plan-ului de
2.5, idei
2.6,  Textul liric
3.2,  Cuvinte cu înţeles
3.3, asemănător / opus
3.6,  Compunerea.
3.7, Părţile unei compuneri.
4.1, Redactarea unei compuneri
4.3,  Scrierea corectă a
4.5 ortogramelor
 Semnele de
punctuaţie
 Părţile de vorbire
 Părţile de propoziţie
LECTURĂ
Aria curriculară: Limbă şi comunicare

Disciplina: Limba şi literatura română – LECTURĂ
Curriculum: Nucleu
Nr. ore/saptamana: 1 oră
NR. SEMESTRUL NR.

CRT. ORE
1. Sem. I 17
3. TOTAL 34
OBIECTIVE CADRU
1. Dezvoltarea capacităţii de a recepta mesajul unui text literar

2. Dezvoltarea capacităţii de exprimare literară
3. Dezvoltarea şi valorificarea elementelor de limbaj literar

4. Dezvoltarea motivaţiei şi interesului pentru lectură, a capacităţii
imaginative şi creative
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ
1.1. să perceapă informaţii semnificative dintr- un text literar;

1.2. să identifice elemente de bază ale structurii textului;
1.3. să distingă sensurile unor cuvinte din textul literar;
2.1. să redea în manieră proprie conţinutul unui text literar;

2.2. să indice elemente de bază ale structurii textului;
2.3. să manifeste iniţiativă în comunicarea faţă de situaţii prezentate în
text;
3.1. să diferenţieze conţinutul textului literar, după criterii date (textul în

proză, de textul în versuri);
3.2. să deosebească însuşiri obişnuite de cele neobişnuite;
4.1. să manifeste interes şi iniţiativă pentru lectura unor texte variate,

literare sau nonliterare;
4.2. să manifeste interes şi spirit critic faţă de redactarea diverselor tipuri
de texte.
Lectură
Planificarea calendaristică

Nr. Nr.
O.R. Conţinuturi Perioada
crt. ore
1. 1.1., 1.2.  Lupul,ţapul şi varza, Antonn Pan 3 I - III

1.3., 2.1.  Frunza, Emil Gârleanu
2.2., 2.3.
3.1., 3.2.
4.1., 4.2
2. 1.1., 1.2.  Octombrie, George Topârceanu 8

1.3., 2.1.  Puiul, I.Al. Brătescu-Voineşti IV - XI
2.2., 2.3.  Ce te legeni...., Mihai Eminescu
3.1., 3.2.  D-l Goe, I.L.Caragiale
4.1., 4.2
1.1., 1.2. XII - XIII

3. 1.3., 2.1. Fata săracului cea isteaţă, Petre Ispirescu
2.2., 2.3. Boul şi viţelul, Grigore Alexandrescu 2
3.1., 3.2.
4.1., 4.2
1.1., 1.2. Sultănica (Iarna), B.Şt. Delavrancea XIV – XVI

4. 1.3., 2.1. Frumoasa adormită, Fraţii Grimm 6
2.2., 2.3. Lacul, Mihai Eminescu
3.1., 3.2. Povestea porcului, Ion Creangă
4.1., 4.2 Cinci pâini, Ion Creangă I - II
Amintiri din copilărie, Ion Creangă
Dimineaţa, Vasile Alecsandri III - XV

5. Legenda ciocănitoarei, legendă populară
De Paşti, Ion Pillat 13
Jack şi vrejul de fasole, Joseph Jacobs
April, Şt. O. Iosif
Bubico, I.L Caragiale
Sarea în bucate, Petre Ispirescu

Pinocchio, Carlo Collodi

Lebedele, H.C.Andersen
Vară, G. Coşbuc
XVI - XVII
6. Caruselul poveştilor 2
Recomandări pentru lectura din vacanţă

MATEMATICĂ
ARIA CURRICULARĂ Matematică şi ştiinţe

DISCIPLINA Matematică
CURRICULUM Nucleu
NUMĂR ORE 4 ore pe săptămână
NR. SEMESTRUL NR.

CRT. ORE
1. Sem. I 68
3. TOTAL 136
MATEMATICĂ

1. Cunoaşterea şi utilizarea conceptelor specifice matematicii

2. Dezvoltarea capacităţilor de explorare/investigare şi rezolvare de
probleme
3. Formarea şi dezvoltarea capacităţii de a comunica utilizând limbajul
matematic
4. Dezvoltarea interesului şi a motivaţiei pentru studiul şi aplicarea
matematicii în contexte variate
OBIECTIVE CADRU
1. Cunoaşterea şi utilizarea conceptelor specifice matematicii

1.1. să înţeleagă şi să utilizeze - reprezentarea prin obiecte sau desene a oricărui
sistemul poziţional de număr mai mic ca 1 000 000;
formare a numerelor - reprezentarea grupurilor de obiecte sau desene prin
naturale mai mici decât 1 numere potrivite;
000 000 - reprezentarea numerelor punând în evidenţă
sistemul poziţional de scriere a cifrelor; trecerea de la
o formă de reprezentare la alta;
- numărarea cu start şi pas dat, crescător şi
descrescător, cu şi fără sprijin în obiecte sau desene.
Gruparea şi regruparea obiectelor sau a desenelor în
funcţie de pasul numărării;
- scrierea unui număr ca o sumă de produse în care
unul dintre factori este 10 sau 100;
- jocuri de numărare cu obiecte în care grupurile de
câte 10, 100, ş.a.m.d. se înlocuiesc cu un alt obiect;
- jocuri de numărare pentru a pune în evidenţă ideea
de schimburi echivalente;
- compararea numerelor prin evidenţierea cifrei sau
cifrelor semnificative ca poziţie;
1.2. să scrie, să citească, să - reprezentarea prin obiecte sau desene adecvate a
compare, să ordoneze, să facă numerelor studiate;
estimări folosind numere - compararea, ordonarea, rotunjirea numerelor
naturale mai mici decât 1 000 utilizând modele semnificative (figuri geometrice de
000 poziţionare, numărătoare poziţională etc.);
1.3. să efectueze operaţii de - rezolvarea de probleme de adunare şi de scădere în

adunare şi de scădere cu care numerele sunt date prin simboluri: puncte,
numere mai mici decât 10 cerculeţe, figuri geometrice de poziţionare etc.
000: - folosirea proprietăţilor adunării pentru efectuarea
- fără trecere peste ordin unor calcule rapide;
- cu trecere peste ordin - observarea legăturilor între adunarea şi scăderea
numerelor naturale; efectuarea probei;
- exerciţii de calcul cu numere naturale, urmărind
respectarea ordinii efectuării operaţiilor şi folosirea
corectă a parantezelor;
- exerciţii de calcul folosind proprietăţile operaţiilor;
- exerciţii semnificative, care să scoată în evidenţă
avantajele folosirii proprietăţilor operaţiilor cu
numere; exerciţii care să evidenţieze faptul că
scăderea nu este comutativă şi nici asociativă;
- folosirea proprietăţilor operaţiilor pentru efectuarea
unor calcule rapide;
- observarea legăturilor între operaţiile cu numere
naturale; efectuarea probei;
- efectuarea de succesiuni de calcule mentale cu
numere de cel mult două cifre pe principiul “preluării
ştafetei”, implicând majoritatea elevilor clasei;
1.4. să efectueze operaţii de - verificarea cu ajutorul reprezentărilor simbolice a
înmulţire şi împărţire cu operaţiilor de înmulţire, împărţire;
numere naturale mai mici - exerciţii de calcul cu numere naturale, urmărind
decât 100 respectarea ordinii efectuării operaţiilor şi folosirea
corectă a parantezelor;
- exerciţii de calcul folosind proprietăţile operaţiilor;
- exerciţii semnificative, care să scoată în evidenţă
avantajele folosirii proprietăţilor operaţiilor cu numere;
exerciţii care să evidenţieze faptul că împărţirea nu este
nici comutativă şi nici asociativă;
- folosirea proprietăţilor operaţiilor pentru efectuarea
unor calcule rapide;
- observarea legăturilor între operaţiile cu numere
naturale; efectuarea probei;
- efectuarea de succesiuni de calcule mentale cu
numere de cel mult două cifre pe principiul “preluării
ştafetei”, implicând majoritatea elevilor clasei.
2. Dezvoltarea capacităţilor de explorare/investigare şi rezolvare de probleme


2.1. să recunoască şi să descrie - decuparea unor figuri desenate;
forme plane şi spaţiale, să - identificarea formelor plane şi a formelor spaţiale pe
clasifice obiecte şi desene modele fizice, desene sugestive şi în mediul
după criterii variate înconjurător;
- desenarea formelor plane cu şablon sau/şi cu mâna
liberă;
- descrierea unor figuri plane şi a unor corpuri cu
observarea vârfurilor, laturilor, feţelor;
- sortarea obiectelor după forma lor;
- identificarea interiorului şi exteriorului unei figuri;
- desenarea unor modele geometrice simple utilizând
simetria;
2.2. să descopere, să recunoască - completarea unor şiruri de simboluri sau de numere
şi să utilizeze corespondenţe ordonate după o anumită regulă;
simple şi succesiuni de - crearea de şiruri pe baza unor reguli date;
obiecte sau numere asociate - exerciţii de adunare şi înmulţire cu acelaşi număr;
după reguli date - “ghicirea regulii” pentru o corespondenţă de tip
aditiv sau multiplicativ;
- găsirea elementelor celei de a doua mulţimi, fiind
date elementele primei mulţimi şi regula de
corespondenţă;
- găsirea elementelor primei mulţimi fiind date regula
de corespondenţă şi elementele celei de a doua
mulţimi;
2.3. să exploreze modalităţi de - utilizarea de desene / scheme / reprezentări pentru a
efectuare a înmulţirii sau clarifica modul de calcul;
împărţirii în 0-1000 folosind - jocuri de numărare;
diferite tipuri de grupări şi - grupări de obiecte / desene pentru evidenţierea
reprezentări operaţiilor;
2.4. să estimeze ordinul de - utilizarea axei numerelor pentru a preciza dacă un
mărime al rezultatului unui număr este “mai îndepărtat” sau “mai apropiat” de un
exerciţiu cu cel mult două altul;
operaţii prin rotunjirea - conştientizarea erorilor posibile prin propunerea
numerelor pentru a limita unor exerciţii şi probleme cu erori tipice, uşor de
erorile de calcul observat şi cu un anumit grad de relevanţă (de
exemplu: suma a două numere naturale nu poate fi
mai mică decât unul dintre numere);


2.5. să exploreze modalităţi - explorarea sistematică a posibilităţilor de
variate de a compune şi descompunere a numerelor naturale pe baza
descompune numere naturale operaţiilor de adunare, scădere, înmulţire, împărţire
mai mici decât 1000 (cu şi fără sprijin în reprezentări);
- identificarea sau crearea de scheme pentru
descompuneri echivalente ale unui număr; utilizarea
acestor scheme pentru calcule mintale;
- identificarea şi aplicarea unor reguli şi scheme
pentru efectuarea adunărilor, scăderilor, înmulţirilor şi
împărţirilor;
2.6. să rezolve şi să compună - recunoaşterea situaţiilor concrete sau a expresiilor care
probleme de tipul: ?±a=b presupun efectuarea unor operaţii de adunare, scădere,
sau ?±a<b, a şi b numere înmulţire, împărţire (“cu atât mai mult”, ”cu atât mai
mai mici ca 1 000, sau de puţin”, ”de atâtea ori mai mult”, ”de atâtea ori mai puţin”;
tipul ?c=d; ?:c=d unde c  “sunt n obiecte, câte p pe fiecare rând”, ”se distribuie în
0, d este multiplu al lui c, în mod egal n obiecte la p persoane” etc.);
intervalul de numere naturale - crearea de probleme utilizând tehnici variate: cu
de la 0 la 100 sprijin concret în obiecte pornind de la numere date;
fără sprijin;
- crearea de probleme pornind de la exerciţii şi invers;
transformarea problemelor în exerciţii;
- crearea de probleme pornind de la expresii simbolice
(a+b=x, a-b=x, etc.);
- analiza părţilor componente ale unei probleme;
- analiza cuvintelor care sugerează operaţii aritmetice,
inclusiv a celor derutante;
- schimbarea componentelor unei probleme fără ca
tipul de problemă să se schimbe;
- transformarea problemelor de adunare în probleme
de scădere şi invers, a celor de scădere în probleme de
adunare;
- schimbarea numerelor dintr-o problemă dată, cu
păstrarea tematicii;
- transformarea problemelor păstrând numerele
neschimbate;
- stimularea creşterii treptate a vitezei de operare cu
numere prin propunerea de competiţii între elevi şi
prin probe date într-un interval de timp precizat
iniţial;
2.7. să folosească simboluri - rezolvarea de exerciţii variate care solicită aflarea
pentru a pune în evidenţă unui număr necunoscut notat în diverse moduri (litere,
numere necunoscute în simboluri)
rezolvarea de probleme - rezolvarea ecuaţiilor utilizând modelul balanţei,
încercări, proba operaţiei;


2.8. să utilizeze instrumente şi - compararea măsurilor unor mărimi;
unităţile de măsură standard - ordonarea unor obiecte date, în funcţie de lungimea,
şi nonstandard pentru grosimea, întinderea sau forma lor;
lungime, capacitate, masă, - utilizarea instrumentelor şi a unităţilor de măsură
timp şi unităţile monetare în potrivite (standard şi nonstandard) pentru efectuarea
situaţii variate unor măsurători;
- plasarea în timp a unor evenimente;
- ordonarea unor imagini în funcţie de succesiunea
derulării lor în timp;
- citirea ceasului, reprezentarea pe un ceas model a
diverse ore;
- înregistrarea activităţilor desfăşurate într-un interval de
timp;
- scrierea datei (zi, lună);
- recunoaşterea valorii monedelor şi a bancnotelor;
- efectuarea de schimburi echivalente cu monede şi
bancnote; compararea sumelor de bani;
2.9. să colecteze date, să le - colectarea şi prelucrarea datelor culese;
sorteze şi să le clasifice pe - reprezentarea datelor prin diagrame simple;
baza unor criterii date, să le - interpretarea datelor prin compararea numerelor
organizeze în tabele implicate, găsirea de asemănări şi deosebiri,
extragerea unor in-formaţii particulare semnificative;
- descrierea de situaţii ce reprezintă evenimente sigure
(de exemplu: „Dintr-o pungă cu bile pe care sunt scrise
numerele 4, 10, 28, 30 pot întotdeauna să iau o bilă cu
număr par” etc.), imposibile (”Cel mai înalt om de pe
pământ are opt metri” etc.), probabile (“Mâine plouă”)
etc.;
- generarea de exemple care să ilustreze evenimente
sigure, posibile sau imposibile.

3. Formarea şi dezvoltarea capacităţii de a comunica utilizând limbajul matematic

3.1. să exprime clar şi concis - exerciţii de transpunere a unor enunţuri simple
semnificaţia calculelor făcute din limbaj matematic simbolic în limbaj cotidian;
în rezolvarea unei probleme - exerciţii de transpunere a unor enunţuri simple
din limbaj cotidian în limbaj matematic;
- justificarea alegerii demersului de rezolvare a unei
probleme;
- utilizarea unor scheme simple pentru a figura pe
scurt datele şi paşii de rezolvare a unei probleme.
4. Dezvoltarea interesului şi a motivaţiei pentru studiul şi aplicarea matematicii în

contexte variate
La sfârşitul clasei a III-a Pe parcursul clasei a III-a se recomandă
elevul va fi capabil: următoarele activităţi:
4.1. să manifeste iniţiativă în a - exerciţii - competiţie de găsire a cât mai multe
transpune diferite situaţii în soluţii la anumite probleme;
context matematic, propunând - transpunerea unui context problematic în
modalităţi diverse de abordare problemă sau exerciţiu;
a unei probleme - imaginarea unui context problematic pornind de la
un exerciţiu dat;
4.2. să depăşească blocaje în - compararea modalităţilor diferite pentru
rezolvarea de probleme, să rezolvarea unei situaţii problemă;
caute prin încercare-eroare noi - argumentarea modalităţilor diferite pentru
căi de rezolvare rezolvarea unei situaţii problemă;
4.3. să manifeste un comportament - jocuri - competiţie între grupuri.
adecvat în relaţiile cu colegii - discutarea, în perechi sau în grup, a soluţiilor
dintr-un grup de lucru în cadrul găsite pentru rezolvarea unor exerciţii sau
activităţilor practice de probleme,
rezolvare de probleme
CONTINUTURILE2 ÎNVĂŢĂRII
 Numerele naturale de la 0 la 1 000: formare, scriere, citire, comparare, ordonare,

rotunjire3
 Numerele naturale de la 0 la 1 000 000: formare, scriere, citire, comparare,
ordonare, rotunjire
 Adunarea şi scăderea numerelor naturale în intervalul de la 0 la 10 000
 Terminologia specifică: termen, sumă, descăzut, scăzător, “cu atât mai mult”, “cu atât
mai puţin”
2
Ordonarea conţinuturilor rămâne la decizia autorilor de manual şi a învăţătorilor.
3
Elementele de conţinut scrise cu litere îngroşate reprezintă o noţiune nouă.
 Aflarea unui număr necunoscut în cadrul unei relaţii de tipul ? + a = b, unde a şi b

sunt numere naturale mai mici decât 10 000 (prin încercări, prin utilizarea de obiecte
sau desene, prin proba operaţiei sau folosind modelul balanţei)
 Evidenţierea unor proprietăţi ale adunării (comutativitate, asociativitate, element
neutru) cu ajutorul obiectelor şi al reprezentărilor, fără a folosi terminologia
 Înmulţirea şi împărţirea numerelor naturale mai mici ca 100
 Înmulţirea numerelor naturale folosind adunarea repetată de termeni egali
 Înmulţirea numerelor scrise cu o singură cifră
4
 Terminologia specifică: factor, produs, “de atâtea ori mai mult”, dublu , triplu
 Tabla înmulţirii
 Evidenţierea unor proprietăţi ale înmulţirii (comutativitate, asociativitate,
element neutru, distributivitatea faţă de adunare sau scădere) cu ajutorul
obiectelor şi al reprezentărilor, fără a folosi terminologia
 Ordinea efectuării operaţiilor
 Împărţirea numerelor naturale folosind scăderea repetată şi relaţia cu
înmulţirea
 Terminologia specifică: deîmpărţit, împărţitor, “de atâtea ori mai puţin”,
jumătate, treime, sfert
 Tabla împărţirii dedusă din tabla înmulţirii
 Diviziuni ale unui întreg: jumătate, sfert, a treia parte, a zecea parte – reprezentări
prin desene
 Aflarea unui număr necunoscut în cadrul unei relaţii de tipul ?  c = d; ? : c = d, unde c
 0, d este multiplu al lui c, cuprins în intervalul numerelor naturale 0-100 (prin
încercări, prin utilizarea de obiecte sau desene, prin proba operaţiei sau folosind
modelul balanţei)
 Ordinea efectuării operaţiilor şi folosirea parantezelor rotunde.
 Înmulţirea şi împărţirea în intervalul de numere naturale de la 0 la 1.0005

 Înmulţirea cu o sumă sau diferenţă
 Înmulţirea cu 10 sau 100
 Înmulţirea unui număr natural de două cifre *şi de trei cifre cu un număr de o
cifră, folosind adunarea repetată, grupări de termeni, reprezentări
 Împărţirea unei sume sau diferenţe la un număr de o cifră
 Împărţirea la 10 sau 100
 Împărţirea unui număr natural mai mic decât 100 *sau decât 1 000 la un număr
de o cifră, folosind scăderea repetată, grupări de termeni, reprezentări
 *Evidenţierea restului împărţirii unui număr mai mic decât 50 folosind desene şi
scheme sugestive
 Rezolvarea de probleme
 Probleme care se rezolvă prin cel mult două operaţii (de acelaşi ordin, de ordine
diferite);
4
Elementele de conţinut marcate cu asterisc şi scrise cu litere cursive vor intra în curriculum la decizia şcolii, în cazul în care
se optează pentru extindere.
5
Însuşirea algoritmilor de efectuare a înmulţirii şi împărţirii numerelor de două sau *de trei cifre cu numere de o
cifră nu face obiectul clasei a III-a.
 Probleme de organizare a datelor în tabele

 * Probleme care se rezolvă prin mai mult de două operaţii
 Elemente intuitive de geometrie
 Forme plane: pătrat, triunghi, cerc, dreptunghi, poligon, punct, segment, linie
dreaptă, linie frântă, linie curbă
 Interiorul şi exteriorul unei figuri geometrice
 Observarea şi descrierea intuitivă a obiectelor cu forme spaţiale de: cub, sferă,
cilindru, con, cuboid (paralelipiped dreptunghic)
 Măsurări folosind etaloane neconvenţionale
 Unităţi de măsură
 Unităţi de măsurat lungimea: metrul, multiplii, submultiplii ( fără transformări)
 Unităţi de măsurat capacitatea: litrul, multiplii, submultiplii (fără transformări)
 Unităţi de măsurat masa: kilogramul, multiplii, submultiplii (fără transformări)
 Unităţi de măsură pentru timp: ora, minutul, ziua, săptămâna, luna, anul
 Monede şi bancnote, inclusiv cele europene
 Utilizarea instrumentelor de măsură adecvate: metrul, rigla gradată, cântarul, balanţa

MATEMATICĂ
Nr. Unitatea de Obiective Nr.

Conţinuturi Perioada Obs.
crt. învăţare de referinţă ore
1. Numerele 1.1, 1.2  Numerele în viaţa noastră
naturale de 2.3  Jocul schimbului 8 I-II
la 0 la 100 4.1, 4.2  Formarea, scrierea şi citirea numerelor naturale de la
0 la 100
 Compararea, ordonarea numerelor naturale de la 0
la 100
 Compunerea şi descompunerea numerelor
 Estimări şi rotunjiri
 Proiect. Evaluare
2. Adunarea şi 1.3, 1.6  Adunarea şi scăderea numerelor naturale fără şi cu
scăderea 2.1, 2.3 trecere peste ordin 8 III- IV
numerelor 2.4, 2.5  Terminologia specifică: termen, sumă, diferenţă,
naturale în 3.1 descăzut, scăzător, „cu atât mai mult”, „cu atât mai
intervalul de 4.1, 4.2 puţin”
la 0 la 100  Proba adunării şi a scăderii
 Aflarea termenului necunoscut
 Probleme care se rezolvă prin cel mult două operaţii
 Evaluare

3. Înmulţirea 1.4, 1.6  Înmulțirea numerelor naturale folosind adunarea

nr naturale 2.1, 2.3 repetată de termeni egali 12 V-VII
în intervalul 2.4, 2.5  Terminologia specifică: factor, produs, „de atâtea
0- 50 3.1 ori mai mare”
4.1, 4.2  Evidenţierea unor proprietăţi ale adunării şi
înmulţirii (comutativitate, asociativitate, element
neutru) cu ajutorul obiectelor şi al reprezentărilor,
fără a folosi terminologia
 *Tabla înmulţirii în concentrul 0-50
 Înmulţirea în care un factor este 2
 Ordinea factorilor in inmultire
 Probleme care se rezolvă prin cel mult două operaţii
 Evaluare
4 Înmulţirea 1.4, 1.6  Înmulţirea în care un factor este 6 12 VIII-X
numerelor 2.1, 2.3  Înmulţirea cu trei factori
naturale în 2.4, 2.5  Exercitii cu doua operatii de ordine diferite. Ordinea
intervalul 0- 3.1 efectuării operaţiilor
100 4.1, 4.2  Înmulţirea în care un factor este 7
 Înmulţirea în care un factor e 10
 Înmulţirea unui numar de doua cifre cu un numar de
o cifra
 Exercitii si probleme
 Evaluare
5 Probleme 1.2, 1.4,  Probleme care se rezolvă prin operatii de inmultire 8 XI - XII
1.6 cu trei factori
2.1, 2.3  Probleme care se rezolvă prin operatii de inmultire
2.4, si adunare/ scadere
3.1  Probleme care se rezolvă prin mai mult de două
4.1,4.2 operaţii
 Cu matematica in drumetie
 Evaluare
6. Împărţirea 2.1,  Împărţirea numerelor naturale folosind scăderea
numerelor 2.3, 2.4 repetată şi relaţia cu înmulţirea
naturale mai 2.5  Terminologia specifică: deîmpărţit, împărţitor, cât,
mici decât 3.1 „de atâtea ori mai mic” 12 XIII-XV
50 4.1, 4.2  Împărţirea la 2,3,4 si 5
 Evaluare
7 Împărţirea 1.5, 1.6  Împărţirea la 6,7,8,9 8 XVI-XVII
numerelor 2.1, 2.2  Cazuri speciale de impartire
naturale mai 2.3, 2.4  Diviziuni ale unui intreg: jumatate, sfert, a treia
mici decât 2.5 parte, a zecea parte
100 3.1  Împărţirea unui numar mai mic decat 100 la un
4.1, 4.2 numar de o cifra
 Aflarea termenului necunoscut
 Ordinea efectuarii operatiilor. Parantezele
 Probleme care se rezolvă prin prin cel mult două
operaţii
 Evaluare sumativă I - III

12
 Recuparare şi sistematizare prin exercitii şi
probleme
8 Elemente 1.7  Forme plane: pătrat, triunghi, cerc, dreptunghi, 8
intuitive de 3.1 poligon, punct, segmrent, linie dreaptă, linie frântă, IV - V
geometrie 4.1, 4.2 linie curbă
 Interiorul şi exteriorul unei figuri geometrice
 Exerciţii de observare a unor forme spaţiale de: cub,
sferă, cuboid, cilindru, con
 Exercitii si jocuri
 Evaluare
9 Numerele 1.1, 1.2  Ordine, clase 12 VI - VIII
naturale de 2.3  Formarea, scrierea şi citirea nr naturale de la 0 la
la 0 la 1 000 4.1, 4.2 1000 000
000  Compararea, ordonarea şi rotunjirea numerelor
naturale de la 0 la 1 000 000. Estimari.
 Recapitulare
 Evaluare prin proiect
10. Operatii cu 1.6  Adunarea şi scăderea numerelor de la 1000 la 10000
numere 2.1, 2.2  Înmulţirea cu 10 si 100
naturale in 2.3, 2.4  Împărţirea la 10 si 100 20 VIII-XIII
intervalul 2.5  Inmultirea unui numar cu o suma
0 – 10 000 3.1  Inmultirea unui numar cu o diferenta
4.1, 4.2  *Inmultirea unui nr de forma SZU cu U
 *Impartirea unui nr de forma SZU la U
 *Impartirea cu rest diferit de zero
 Probleme de organizare a datelor. Diagrame

 *Probleme care se rezolvă prin prin mai mult două
operaţii
 Evaluare
Unităţi de 1.8  Unităţi de măsurat lungimea: metrul, multiplii,
măsură 2.6 submultiplii (fără transformări)
3.1  Unităţi de măsurt capacitatea: litrul, multiplii,
4.1, 4.2 submultiplii (fără transformări)
 Unităţi de măsurat masa: kilogramul, multiplii, 8 XIII-XV
submultiplii (fără transformări)
 Unităţi de măsură pentru timp: ora, minutul, ziua,
săptămâna, luna, anul
 Monede şi bancnote
 Evaluare
Recapitulare 1.1; 1.2;  Numere naturale de la 0 la 1000000 8 XVI - XVII
finală 2.1; 2.2;  Operaţii cu numere naturale în concentrul 0 –
2.3; 1000000
3.1; 3.2;  Elemente de geometrie şi unităţi de măsură
4.1; 4.2.  Rezolvări de probleme
 Evaluare finală

ŞTIINŢE ALE NATURII
ARIA CURRICULARA Matematică şi ştiinţe

DISCIPLINA Ştiinţe ale naturii
CURRICULUM Nucleu
NUMĂR ORE 1 oră pe săptămână
NR. SEMESTRUL NR.

CRT. ORE
1. Sem. I 17
3. TOTAL 34

OBIECTIVE CADRU
1. Înţelegerea şi utilizarea în comunicare a unor termeni şi concepte specifice

ştiinţelor naturii
2. Formarea şi dezvoltarea capacităţilor şi abilităţilor de experimentare şi
explorare / investigare a realităţii, folosind instrumente şi procedee specifice
3. Dezvoltarea interesului şi a responsabilităţii pentru menţinerea unui mediu
natural echilibrat, propice vieţii
1. Înţelegerea şi utilizarea în comunicare a unor termeni şi concepte specifice ştiinţelor naturii

Obiective de Sugestii de activităţi de învăţare
referinţă
La sfârşitul Pe parcursul clasei a III-a se recomandă următoarele tipuri de activităţi:
clasei a III-a
elevul va fi
capabil:
1.1 să indice asemănări - observarea unor corpuri solide şi lichide şi compararea proprietăţilor acestora pentru
şi deosebiri dintre a stabili care dintre ele iau forma vasului în care sunt puse;
corpuri pe baza - selectarea unor mostre de corpuri/obiecte după diferite criterii: formă, mărime,
unor observaţii culoare, stare de agregare, materialul din care sunt confecţionate, întrebuinţări;
proprii - *identificarea amestecurilor dintr-un set de corpuri;
- prezentarea unor filme, diapozitive, planşe în scopul identificării caracterelor
comune organismelor care alcătuiesc o grupă taxonomică: mamifere, păsări,
insecte, reptile, peşti;
- relaţionarea unor structuri de bază din organismul uman şi din alte organisme,
cu funcţiile acestora (de exemplu: digestia are loc în stomac, rădăcinile absorb
apa, dinţii fărâmiţează hrana, plămânii sunt importanţi pentru respiraţie etc.);
- prezentarea unor imagini ilustrând dinţii unor animale, pentru a identifica
erbivore şi a carnivore;
- realizarea unor colecţii de mostre de materiale naturale/prelucrate şi
identificarea caracteristicilor acestora: formă, culoare, stare de agregare,
duritate, transparenţă etc.;
- prezentarea unor scurte texte informative, poveşti, povestiri, în scopul
identificării părţilor componente la plante şi animale, al identificării locaţiilor
surselor de apă şi a utilizărilor acesteia;
- prezentarea unor filme, diapozitive pentru descrierea modului în care căderea apelor
este folosită pentru producerea electricităţii, morile de vânt transformă energia vântului
în energie mecanică, se produce energie termică în termocentrale, hrana constituie sursă
de energie pentru activitatea organismului şi material pentru creştere şi refacere;
1.2 să ordoneze - *verificarea dizolvării unor solide şi lichide (sare, zahăr, detergent, nisip, ulei, oţet
obiecte, organisme, etc.) în apă pentru a demonstra că nu toate materialele se dizolvă şi clasificarea
fenomene şi acestora după solubilitate (corpuri care se dizolvă în apă, corpuri care nu se dizolvă
evenimente pe baza în apă);
unor criterii date - gruparea materialelor după caracteristici observate: transparenţă, duritate,
Obiective de Sugestii de activităţi de învăţare

referinţă
La sfârşitul Pe parcursul clasei a III-a se recomandă următoarele tipuri de activităţi:
clasei a III-a
elevul va fi
capabil:
flexibilitate, utilizări în gospodărie, în construcţii etc. şi clasificarea acestora în
naturale şi prelucrate;
- selectarea unor corpuri cu proprietăţi potrivite utilizării în scopuri precizate;
- identificarea corpurilor vii şi nevii, pe baza unor criterii ca: *reacţia la stimuli,
mişcarea, hrănirea, înmulţirea;
- clasificarea animalelor în mamifere, păsări, peşti, reptile, insecte;
- caracterizarea anotimpurilor după temperatura medie, precipitaţii, vânt, durata zilei şi
a nopţii etc.;
- identificarea unor schimbări/evenimente din viaţa plantelor, a animalelor şi a omului,
după variaţia unor caracteristici identificate (ciclul zi-noapte, cele 4 anotimpuri etc.) ;
- clasificarea surselor de apă după locaţie, utilizări etc.;
- ordonarea etapelor circuitului apei în natură;
- alegerea, dintr-o listă, a unor alimente care fac parte dintr-o dietă sănătoasă;
1.3 să comunice în - descrierea verbală sau în scris (prin desene, modele, construcţii etc.) a unor
forme diverse caracteristici specifice corpurilor şi fenomenelor din mediul înconjurător;
observaţii şi - realizarea unor colecţii de plante sau părţi componente ale acestora, insecte etc.
comparaţii asupra după anumite criterii ;
corpurilor studiate - colectarea de date, din surse variate, privind evoluţia lumii vii (apariţia şi
şi asupra dispariţia unor vieţuitoare, dinozaurii şi cauzele probabile ale dispariţiei lor);
experimentelor - realizarea unui proiect pe tema surselor de energie şi a utilizărilor acestora;
realizate
- realizarea unor colaje, desene, reportaje pe teme legate de menţinerea stării de
sănătate;
- descrierea unor situaţii privind efectele intervenţiei omului în natură: avantajele
şi dezavantajele intervenţiei sale;
- prezentarea rezultatelor observaţiilor şi a experienţelor, a experimentelor,
investigaţiilor efectuate, într-o manieră personală, în clasă cât şi în afara ei
(comunicări ştiinţifice, reviste şcolare etc.);
1.4 *să descrie - *observarea şi înregistrarea datelor cu ajutorul unui plan dat;
proceduri simple, - *realizarea unor planificări pentru observarea unor evenimente.
de natură
ştiinţifică, utilizate
în experimente
2. Formarea şi dezvoltarea capacităţilor şi abilităţilor de experimentare şi

explorare/investigare a realităţii, folosind instrumente şi procedee specifice

Obiective de referinţă Sugestii de activităţi de învăţare

2.1 să înregistreze în - observarea repetată a unor transformări ale corpurilor aflate în mediul înconjurător
formă grafică (poziţia soarelui, îngheţul/dezgheţul etc.) pe parcursul unor perioade de timp;
observaţii ale unor - completarea periodică a unor fişe de observaţii cu informaţii despre fenomene şi
fenomene şi procese ce se produc în mediul înconjurător, prin bifări, desene, simboluri, scurte
procese din mediul descrieri;
înconjurător - completarea unor scheme eliptice care să descrie succesiunea unor fenomene şi
procese în circuitul apei în natură;
- selectarea observaţiilor esenţiale din datele înregistrate;
- reprezentarea în formă grafică (tabele de înregistrare, grafice, diagrame simple,
scheme) a unor date obţinute experimental ;
2.2 să măsoare cu - estimări ale duratelor unor fenomene pe baza unor caracteristici proprii cunoscute (puls,
instrumente ritm respirator, ritm de deplasare);
convenţionale şi - efectuarea unor măsurători ale unor fenomene naturale (ploi, ninsori, creşterea
neconvenţionale, unui animal sau a unei plante);
comparând - măsurarea temperaturii exterioare cu ajutorul unui termometru de cameră şi
rezultatele cu înregistrarea acesteia în scopul determinării modului de variaţie în timpul unei
propriile estimări zile;
- *determinarea influenţei temperaturii asupra vitezei de dizolvare a unui solid în
apă;
- compararea rezultatelor măsurătorilor cu propriile estimări;


2.3 să deruleze - efectuarea unor experienţe de sfărâmare a solidelor, de scurgere a lichidelor
experimente simple pentru a demonstra că starea de agregare rămâne constantă în anumite
pe baza unui plan circumstanţe;
de lucru - efectuarea unor experienţe prin care solidele se transformă în lichide la încălzire
(gheaţa se topeşte) sau invers, pentru a demonstra că starea de agregare se poate
modifica în anumite circumstanţe;
- efectuarea unor experienţe simple pentru punerea în evidenţă a caracteristicilor
apei (culoare, gust, miros, stare de agregare), aerului (culoare, gust, miros, stare
de agregare), solului (culoare, stare de agregare, permeabilitate);
- efectuarea unor experienţe simple pentru punerea în evidenţă a aerului (umflarea
unui balon, ventilaţia cu un evantai etc.);
- *determinarea influenţei agitării şi a mărimii particulelor asupra vitezei de
dizolvare;
- *separarea unor amestecuri (apă şi nisip, suspensie de pilitură de fier în apă
etc.) prin decantare, filtrare;
- efectuarea unor experienţe simple referitoare la corpurile vii (creştere şi
dezvoltare, înmulţire, hrănire);
- efectuarea unor experimente care vizează creşterea şi dezvoltarea unor vieţuitoare
în condiţii de laborator (influenţa luminii, a apei, a diferitelor tipuri de soluri, a
muzicii, a zgomotului, a factorilor de poluare asupra creşterii şi dezvoltării
plantelor/animalelor);
- verificarea descompunerii unor materiale diferite (hârtie, material plastic etc.) pentru
a evidenţia reciclarea materialelor în natură;
- testarea unor materiale diferite pentru a determina care dintre acestea pot fi
folosite la confecţionarea unui anumit obiect cu o anumită utilizare;
2.4 să aplice observaţia - colectarea de informaţii despre un sistem în cadrul unei excursii, drumeţii,
ca demers al expediţii;
cunoaşterii de tip - observarea relaţiilor dintre corpuri, proprietăţile acestora şi utilitatea lor în viaţa
ştiinţific cotidiană;
- studierea comportamentului unui animal nocturn sau a schimbărilor unei plante
(floarea soarelui) la alternanţa zi-noapte;
- înregistrarea răsăritului şi apusului soarelui timp de o săptămână, în diverse
perioade ale anului, pentru identificarea variaţiei duratei zilei-nopţii, pentru ţara
noastră;
- stabilirea îmbrăcămintei adecvate unui anumit anotimp, unei anumite activităţi;
- identificarea vieţuitoarelor pe cale de dispariţie şi discutarea unor posibile măsuri
de ocrotire a acestora;
- completarea portofoliului propriu cu date despre:
- schimbările propriului corp de-a lungul unei perioade mai lungi de timp;
- schimbările care se produc în viaţa unei plante sau a unui animal din mediul
apropiat, de-a lungul unui interval de timp;
- identificarea modalităţilor de menţinere a stării de sănătate: dietă echilibrată şi
variată, exerciţiu fizic, igiena personală, nocivitatea drogurilor, alcoolului şi
tutunului;


2.5 *să respecte - *stabilirea regulilor de desfăşurare a activităţilor de grup şi a responsabilităţilor
regulile de fiecărui membru al grupului;
comunicare şi - *respectarea regulilor stabilite pentru activităţile de grup;
comportament - *realizarea sarcinilor ce revin fiecărui membru în cadrul grupului de lucru;
negociate, în - *comunicarea rezultatelor obţinute;
desfăşurarea
activităţilor de - *compararea rezultatelor obţinute în activităţile de grup cu cele ale altor grupuri
grup de lucru.
2.6 *să confecţioneze - *realizarea unor jucării din materiale potrivite cu ajutorul cărora să ilustreze
jucării / produse, fenomene observate;
imitând obiecte din - *confecţionarea de jocuri şi jucării prin valorificarea unor deşeuri colectate;
mediul - *organizarea de expoziţii cu obiectele realizate din deşeuri;
înconjurător
3. Dezvoltarea interesului şi a responsabilităţii pentru menţinerea unui mediu natural
echilibrat, propice vieţii
La sfârşitul clasei a III-a Pe parcursul clasei a III-a se recomandă următoarele tipuri de activităţi:
elevul va fi capabil:
3.1. să conştientizeze efecte ale - recunoaşterea unor intervenţii stabilizatoare sau perturbatoare ale
activităţii omului asupra omului în mediul natural;
mediului înconjurător - identificarea unor efecte ale intervenţiei stabilizatoare sau perturbatoare
a omului asupra mediului înconjurător în diferite surse de informare (cărţi,
reviste, ziare, mass-media, Internet etc.);
- interpretarea unor atitudini ale omului faţă de mediul înconjurător: prin
discuţii, jocuri de rol, dramatizări;
- stabilirea unor reguli de conduită faţă de mediul înconjurător prin jocuri
de rol, jocuri didactice;
- amenajarea şi întreţinerea spaţiului verde din curtea şcolii;
- îngrijirea plantelor şi / sau animalelor de la colţul viu al clasei;
- organizarea unor concursuri de afişe, materiale publicitare privind unele
efecte ale poluării asupra mediului şi vieţii omului.
CONŢINUTURI
Caracteristici şi proprietăţi ale corpurilor
 Formă, culoare, dimensiune (lungimea ca rezultat al măsurării în unităţi standard; volumul
(capacitatea) ca rezultat al măsurării / comparării în unităţi nestandard).
 Stări de agregare (solid / lichid / gaz) – identificare în funcţie de formă şi volum.
 *Dizolvarea şi condiţii de creştere a vitezei de dizolvare.
 *Amestecuri şi separarea amestecurilor prin filtrare, decantare.
 Corpuri cu viaţă şi fără viaţă: plante şi animale; materiale naturale şi prelucrate. Utilizări.
 Rolul structurilor de bază ale organismelor vii

o rolul componentelor observabile la plante: rădăcină, tulpină, frunză, floare, fruct,

sămânţă
o rolul componentelor observabile şi a unor organe interne la animale şi la om: cap,
trunchi, membre, organe de simţ, stomac, plămâni, inimă, rinichi, schelet
 Principalele grupe la animale (mamifere, păsări, peşti, reptile, insecte) - caracteristici
generale.
 Modalităţi de menţinere a stării de sănătate: dietă, igiena personală, exerciţiul fizic etc.
 *Reacţia la stimuli şi organele de simţ.
Transformări ale corpurilor şi materialelor

 Soarele – sursă de schimbări periodice în mediul înconjurător: lumină – întuneric, zi – noapte,
anotimpurile).
 Transformări de stări de agregare (topire, solidificare, vaporizare, condensare). Circuitul
apei în natură.
 Surse de energie (vântul, soarele, căderile de apă, arderea combustibililor, hrana).Utilizări.
Omul şi mediul
 Apa, aerul, solul. Surse de apă – tipuri, localizare, utilizări.
 Consecinţe ale variaţiei factorilor de mediu (lumină, apă, aer, sol, surse de căldură) asupra
organismelor vii; vieţuitoare dispărute şi pe cale de dispariţie.
 Protejarea mediului. Deşeurile şi *reciclarea lor.
SUGESTII METODOLOGICE
Prin prezentul curriculum se intenţionează ca, pe parcursul învăţământului primar, elevii
să dobândească competenţe utile studiului ulterior al ştiinţelor naturii pe discipline, şi să-şi
structureze un set de valori şi atitudini faţă de ştiinţele naturii prin prisma raportării faţă de
acestea şi implicit faţă de mediu. Acestea se regăsesc într-o serie de aspecte ale învăţării,
vizate de practica pedagogică:
- observarea atentă a mediului şi a relaţiilor dintre componentele acestuia;
- citirea corectă şi conştientă a enunţului unei situaţii-problemă;
- înţelegerea şi explicarea fenomenelor naturale observate sau evidenţiate;
- secvenţializarea etapelor de desfăşurare a acestora;
- construirea şi interpretarea unor diagrame, tabele şi scheme grafice care ilustrează
rezultatele unor experimente;
- iniţierea şi realizarea creativă a unor investigaţii, pornind de la tematica propusă;
- formarea obişnuinţei de a utiliza diverse tipuri de reprezentări, pentru rezumarea,
clasificarea şi prezentarea concluziilor unor experimente;
- formarea deprinderii de a anticipa evoluţia fenomenelor studiate, pornind de la condiţiile
existente.
Acestea explică apropierea conţinuturilor învăţării de practica învăţării eficiente a
ştiinţelor naturii. În demersul didactic, centrul acţiunii devine elevul şi nu predarea noţiunilor
ştiinţifice ca atare. Accentul trece de la “ce?” să se înveţe, la “în ce scop?” şi “cu ce
rezultate?” să se înveţe. Evaluarea se face în termeni calitativi; capătă semnificaţie dimensiuni
ale cunoştinţelor dobândite, cum ar fi: esenţialitatea, profunzimea, funcţionalitatea,
durabilitatea, orientarea axiologică, stabilitatea, mobilitatea, diversificarea, amplificarea
treptată, aplicabilitatea.
Prin acest curriculum se urmăreşte crearea condiţiilor favorabile pentru ca elevii să-şi
formeze şi dezvolte competenţele într-un ritm individual, pentru a putea să-şi transfere
cunoştinţele acumulate într-un domeniu de studiu altui domeniu. Pentru aceasta, este util ca
demersul didactic să se orienteze spre realizarea unor tipuri variate de activităţi precum:
- prelucrarea variată a informaţiilor adecvate obiectivelor vizate;
- introducerea conţinuturilor utilizând moduri variate de antrenare a gândirii elevilor;
- solicitarea unor corelaţii intra- şi interdisciplinare, care să determine realizarea de transferuri
de cunoştinţe;
- antrenarea elevului în situaţia de a decide asupra unor sarcini de lucru adecvate, situaţiei-
problemă expuse;
- formarea deprinderii elevilor de a utiliza independent manualul şi alte surse de
informaţie, operând prin analiza pe text, interpretarea unor conţinuturi;
- organizarea unor activităţi de învăţare diferenţiată care să permită desfăşurarea sarcinilor
de lucru în ritmuri diferite;
- sugerarea unui algoritm al învăţării, prin modul de ordonare a sarcinilor.
Metodele şi tehnicile de predare precum şi practicile pedagogice alese în funcţie de

ritmul de învăţare şi de particularităţile psiho-individuale ale elevilor trebuie să fie esenţial
centrate pe universul copilului. Învăţarea trebuie să se dezvolte în mod natural pornind de la
ce ştie elevul către descoperirea varietăţii naturii şi a fenomenelor, pe cale experimentală. O
învăţare eficientă va da posibilitatea copilului să experimenteze, să redescopere natura printr-
un contact direct cu aceasta în care rolul învăţătorului este de ghid şi colaborator.
Demersul didactic propus prin actuala programă este orientat spre:
- accentuarea caracterului formativ al metodelor de instruire (acestea sunt utilizate în
activitatea de predare-învăţare, în scopul dezvoltării capacităţilor de a opera cu
informaţiile asimilate, de a aplica şi evalua cunoştinţele dobândite, de a verifica
ipoteze şi de a căuta soluţii adecvate de rezolvare a problemelor propuse);
- aplicarea metodelor centrate pe stimularea structurilor cognitive şi operatorii ale
elevilor (în scopul transformării elevului în subiect al propriei instruiri şi educaţii);
- o îmbinare şi o alternanţă sistematică a activităţilor bazate pe efortul individual al
elevului (documentarea după surse de informaţie variate, observaţia proprie,
exerciţiul individual, instruirea programată, experimentul şi lucrul individual, tehnica
muncii cu fişe etc.) cu activităţile care solicită efortul colectiv (de echipă, de grup) de
genul discuţiilor;
- folosirea unor metode care să favorizeze intervenţia nemijlocită a elevului în realizarea
experimentului.

EXPERIMENTE PROPUSE
1. Geotropismul tulpinii: Mişcare, orientare influenţată de gravitaţie. Se înclină un
ghiveci cu flori. După o săptămână, tulpina, crengile se orientează vertical, în sus.
2. Hidrotropism: Într-un vas transparent se pun boabe de grâu, de fasole pe vată, hârtie
de ziar umezite pe o porţiune. Rădăcinile care cresc se orientează către porţiunea
umezită.
3. Hidrotropism: În căutarea apei. Sub un strat de răsad se plasează un vas pentru apă.
Când vasul nu conţine apă, rădăcinile din răsad se îndreaptă în jos, la început, datorită
gravitaţiei, apoi se rotesc lateral, în căutarea apei. Dacă în vas se toarnă apă, rădăcinile
se orientează în jos.
4. Rădăcini diverse: Se examinează perii unei rădăcini. Aceştia măresc suprafaţa
rădăcinii pentru absorbţie.
5. Temperatura mediului influenţează creşterea plantelor: Boabe de fasole puse în
vase cu vată umedă, menţinute la temperaturi diferite.
6. Transpiraţia plantelor: Eliminarea apei prin transpiraţie este vizibilă într-o zi caldă.
Se compară cantitatea de apă produsă prin transpiraţie în cazul unor frunze introduse
în pungi mici de plastic, una dintre frunze fiind unsă cu vaselină.
7. Absorbţia prin tulpină: Se folosesc flori albe cu tulpină, introduse în apă colorată cu
cerneală.
8. Compoziţia aerului expirat din plămâni: Vaporii de apă pot fi puşi în evidenţă prin
condensare, dioxidul de carbon, prin suflare prin pai de limonadă, în suc de lămâie.
9. *Alimente fără gust: Bucăţele de pară şi de măr. Un elev legat la ochi şi nasul
acoperit nu deosebeşte după gust mărul de pară. Dacă totuşi elevul detectează
diferenţa, daţi-i să miroasă pară în timp ce mănâncă măr. Mirosul se dovedeşte
important în a ajuta gustul la identificarea alimentelor. Un nas înfundat (răcit) face
dificilă detectarea prin gust.
10. *Auzul ajută la orientarea în spaţiu: Un elev legat la ochi se întoarce spre diferite
surse sonore care emit succesiv din diferite locuri. Cât de precisă este detectarea
direcţiei sunetelor? Cum depinde precizia de distanţele dintre sursă şi receptor? Dar
dacă se acoperă o ureche?
11. *Vederea ajută la estimarea distanţelor: Experiment analog, privind cu ambii ochi sau
cu un singur ochi. În al doilea caz, este diminuată precizia detectării distanţelor (numărul
de paşi până la obiect).
12. *Vederea ajută la menţinerea echilibrului: Închideţi ochii şi încercaţi să staţi în
echilibru pe un picior sau să vă rotiţi şi comparaţi capacitatea de păstrare a
echilibrului corpului cu aceea când ochii sunt deschişi.
13. *Reflexul genunchiului: Este produs de o lovitură uşoară sub genunchi.
14. Starea solidă: Experimente care să pună în evidenţă forme şi volume proprii.
15. Starea lichidă: Experimente care să pună în evidenţă forme diverse şi volume proprii.
16. Starea gazoasă: Experimente care să pună în evidenţă lipsa formei şi volumului
propriu.

17. Condensare: Vaporii de apă (din aerul atmosferic) se condensează pe un vas rece scos
din frigider; vaporii de apă (din aerul expirat) se condensează pe ochelari etc.; apa din
oala în care fierbe se condensează pe capac.

Nr Obs
Unitatea de învăţare O.R. Conţinuturi Perioada
ore .
 Formă, culoare, dimensiune (lungimea ca rezultat al
1.1. măsurării în unităţi standard; volumul (capacitatea)
1.2. ca rezultat al măsurării / comparării în unităţi
1. CORPURILE (caracteristici 1.3. nestandard).
 Corpuri cu viaţă şi fără viaţă: plante şi animale 5 I-V
şi proprietăţi) 2.3.
2.4.  Stări de agregare (solid / lichid / gaz) – identificare
3.1. în funcţie de formă şi volum.
 Materiale naturale şi prelucrate. Utilizări.
2. LUMEA VIE 2.2.  Rolul structurilor de bază ale organismelor vii 12
1.3. o rolul componentelor observabile la plante:
2.2. rădăcină, tulpină, frunză, floare, fruct, VI-XVII
2.3. sămânţă
2.4. o rolul componentelor observabile şi a unor
organe interne la animale şi la om: cap,
trunchi, membre, organe de simţ, stomac, 2
plămâni, inimă, rinichi, schelet
 Principalele grupe la animale (mamifere, păsări, I-II
peşti, reptile, insecte) - caracteristici generale.
 Modalităţi de menţinere a stării de sănătate: dietă,

igiena personală, exerciţiul fizic etc.
 Soarele – sursă de schimbări periodice în mediul
1.1. înconjurător: lumină – întuneric, zi – noapte,
1.2. anotimpurile).
3. TRANSFORMĂRI ALE III-VII
2.1.  Transformări de stări de agregare (topire,
CORPURILOR ŞI 5
2.2. solidificare, vaporizare, condensare). Circuitul apei
MATERIALELOR
2.3. în natură.
2.4.  Surse de energie (vântul, soarele, căderile de apă,
arderea combustibililor, hrana). Utilizări.
1.1.  Apa, aerul, solul. Surse de apă – tipuri, localizare, VIII-
1.2. utilizări. XIV
1.3.  Consecinţe ale variaţiei factorilor de mediu
4. OMUL ŞI MEDIUL
2.2. (lumină, apă, aer, sol, surse de căldură) asupra 7
ÎNCONJURĂTOR
2.3. organismelor vii; vieţuitoare dispărute şi pe cale de
2.4. dispariţie.
3.1.  Protejarea mediului. Deşeurile
5. RECAPITULARE FINALĂ 2 XV-XVI
6. EVALUARE FINALĂ 1
XVII


EDUCAŢIE CIVICĂ
ARIA CURRICULARA Om şi societate

DISCIPLINA Educaţie civica
CURRICULUM Nucleu
NUMĂR ORE 1 oră pe saptamana
NR. SEMESTRUL NR.

CRT. ORE
1. Sem. I 17
3. TOTAL 34

OBIECTIVE CADRU
1. Cunoasterea si utilizarea limbajului din sfera valorilor civica

2. Cunoasterea si respectarea drepturilor copilului, a normelor de
comportare in societate
3. Dezvoltarea unor comportamente relationale privind constituirea
grupurilor sociale
4. Dezvoltarea si manifestarea unor atitudini favorabile luarii
deciziilor si exprimarii opiniilor in ceea ce priveste activitatea
grupurilor din care fac parte.
1. Cunoaşterea şi utilizarea limbajului din sfera valorilor civice
La sfârşitul clasei a III-a elevul va fi Pe parcursul clasei a III-a se recomandă

capabil: următoarele activităţi:
1.1. să recunoască şi să descrie înţelesul - găsirea termenilor potriviţi pentru succesiuni
unor termeni specifici limbajului civic de imagini;
1.2. să exprime oral şi în scris enunţuri - realizarea unor povestiri, dialoguri; punerea
simple cu referire la situaţii diferite de unor întrebări; completarea unor propoziţii;
viaţă cu conţinut civic - rezolvarea şi construirea unor rebusuri pe teme
date.
2. Cunoaşterea şi respectarea drepturilor copilului, a normelor de comportare

2.1. să identifice drepturile universale ale - recunoaşterea după imagini a situaţiilor de
copilului respectare şi de încălcare a drepturilor
copilului;
2.2. să identifice reguli cu privire la - imaginarea unor povestiri, ghicitori privind
raporturile persoanei cu “lucrurile”, cu raporturile persoanei cu lucruri şi fiinţe;
“plantele şi animalele” şi cu “ceilalţi - jocuri de rol pe teme date.
oameni”
3. Dezvoltarea unor comportamente relaţionale privind constituirea grupurilor sociale


3.1. să identifice grupurile sociale din care - discutarea despre grupuri diferite pe baza unor
face parte: familie, grup de prieteni, imagini date;
colegi etc.
*3.2 să formuleze criterii simple în funcţie - imaginarea unor situaţii faţă de care să
. de care se pot constitui diferite precizeze cum ar acţiona dacă ar face parte
grupuri din diferite grupuri;
3.3. să descopere şi să descrie într-o - folosirea compunerii, povestirii, dramatizării
manieră clară şi concisă diferite relaţii pentru evidenţierea unor relaţii sociale de grup;
sociale de grup
3.4. să dovedească dorinţă de participare la - imaginarea unor activităţi pentru membrii
activitatea unor grupuri grupurilor din care face parte.
4. Dezvoltarea şi manifestarea unor atitudini favorabile luării deciziilor şi exprimării

opiniilor personale în ceea ce priveşte activitatea grupurilor din care face parte

4.1. să formuleze enunţuri simple pro şi - discutarea în grup în scopul soluţio-nării unei
contra în soluţionarea unor dileme dileme civice;
*4.2 să descrie acţiuni care necesită - citirea şi comentarea unor texte şi imagini cu
. luarea unor decizii şi exprimarea unei conţinut civic, ce necesită luarea unor decizii
opinii personale şi exprimarea unei opinii personale.
CONŢINUTURlLE6 INVĂŢĂRII
I. Persoana
Persoana mea. Persoana lui (ei). Ce înseamnă să fim persoane?
*Corpul meu.
Persoane cu nevoi speciale.
Trăsături morale ale persoanei:
 încrederea în sine şi în celălalt/lipsa de încredere;
 respectul/lipsa de respect;
 curaj/frică/laşitate;
 bunătate/răutate;
 sinceritate/minciună.
II. Raporturile noastre cu lucrurile şi fiinţele

1. Raporturile noastre cu lucrurile
 Ce sunt lucrurile?
 Lucrurile care ne exprimă:
a) jucării, colecţii, camera mea, îmbrăcămintea;
b) cartea, tehnica, arta;
6
Unităţile de conţinut marcate cu asterisc şi corp de literă italic nu fac parte din programa de trunchi comun. Ele vor fi
valorificate în curriculum-ul la decizia şcolii, în situaţia în care se optează pentru curriculum extins.
 Atitudini faţă de lucruri: grijă, brutalitate, proprietate;

 Nevoia de lucruri. Lucrul ca instrument de joc, învăţare, muncă
2. Raporturile noastre cu animalele şi plantele
 *Despre animale şi plante: simt, gândesc, comunică, au obiceiuri, imaginează, sunt
persoane?
 *Animale şi plante ca simbol;
 Atitudini faţă de animale şi plante: grijă, brutalitate, compasiune, iubire, respect,
frică;
 *Ce nevoi avem de plante şi animale?
III.Raporturile noastre cu ceilalţi oameni

1. Grupuri din care facem parte:
 familia;
 grupul de joacă;
 grupul de învăţare;
 *grupul religios.
2. Reguli ale grupului: drepturi şi îndatoriri în cadrul grupului.

EDUCAŢIE CIVICĂ
UNITATEA OBIECTIVE CONŢINUTURI

DE DE
ÎNVĂŢARE REFERINŢĂ
1. Persoana 1,1; 1.2;  Să ne prezentăm!
2.1; 4.1  Ce înseamnă să fim persoane?
 *Corpul meu
 Persoane cu nevoi speciale
 Încrederea/ lipsa de încredere
 Respectul/ lipsa de respect
 Bunătate/ răutate
 Sinceritate/ minciună
 Curajul/ frica
 Cunoaşte-te!
 Teste de autocunoaştere (stima de sine; sinceritatea)
 Recapitulare
 Evaluare
2. 1.1; 1.2;  Ce sunt lucrurile?
Raporturile 2.2; 4.1  Lucrurile copiilor
noastre cu  Lucrurile din jurul nostru
lucrurile şi  Cum ne purtăm cu lucrurile?
fiinţele
 Nevoia de lucruri
 *Animale şi plante
 *Animale şi plante – simbol
 Cum ne purtăm cu animalele şi plantele?
 *Nevoia de plante şi animale
 Recapitulare
 Evaluare
3. 1.1; 1.2; 2.1  Grupuri din care facem parte
Raporturile 3.1; 3.2; 3.3  Familia
noastre cu 3.4; 4.1  Grupul de joacă
ceilalţi  Clasa
oameni  *Grupul religios
 Reguli ale grupului
 Drepturi şi îndatoriri în cadrul grupului
 Recapitulare
 Evaluare
EDUCAŢIE MUZICALĂ
ARIA CURRICULARĂ Arte

DISCIPLINA Educaţie muzicală
CURRICULUM Nucleu
NUMĂR ORE 1 oră pe saptamana
NR. SEMESTRUL NR.

CRT. ORE
1. Sem. I 17
3. TOTAL 34

OBIECTIVE CADRU
1. Valorificarea în practica vocală şi instrumentală a elementelor

de limbaj muzical receptate
2. Exprimarea prin muzică
Obiective de referință
1. Valorificarea în practica vocală şi instrumentală a elementelor de limbaj muzical receptate

La sfârşitul clasei a III-a, Pe parcursul clasei a III-a, se recomandă următoarele
1.1 să reproducă un repertoriu - redarea fragmentară şi integrală, în colectiv, în
de cântece receptate după grupuri mici şi individual, a unui repertoriu de 15-20
auz, respectând cerinţele de cântece, cu ambitusul cuprins între do1-do2;
unei emisii, intonaţii şi dicţii - exersarea deprinderilor de cântare în colectiv şi de
corecte tehnică vocală (emisie naturală, dicţie, respiraţie);
*1.2 să diversifice mişcările prin - marcarea strofei şi a refrenului cântecului, prin
care evidenţiază elementele respiraţie, prin mişcare şi prin modalităţile de
de limbaj muzical întâlnite interpretare armonico-polifonică (exemplu:solist-
în melodii cor);
- exersarea prin joc a mişcării sugerate de ritm, mersul
melodic, metru şi text, cântând sau audiind;
- recunoaşterea unor elemente de structură muzicală
(început, sfârşit, repetiţii etc.), prin asocierea lor cu
anumite mişcări corporale;
1.3 să diferenţieze auditiv şi în 1. audierea comparată (prin jocuri) a unor:
cântare calităţile sunetului - sunete emise de voci umane (adult-copil, bărbat-
muzical (înălţime, femeie);
intensitate, durată şi timbru) - timbruri instrumente (pian, vioară);
2. audierea comparată (prin jocuri) a sunetelor de
intensităţi diferite: tare - mediu – încet;
- reproducerea vocală/cu jucării muzicale/cu bătăi din
palme a unor onomatopee şi recitative/formule ritmice
(două-patru măsuri);
- audierea comparată (prin jocuri) a unor intervale:
ascendente-descendente, a mersului melodic
ascendent şi descendent;
*1.4 să redea instrumental - asocierea poziţiei mâinii pe instrument cu sunetul (4-5
(blockflöte, xilofon, clape, sunete)
instrumente specifice zonei - redarea instrumentală a cântecelor învăţate vocal, în
etc.) sunete de înălţimi limitele sunetelor cunoscute, a duratelor de pătrime şi

diferite şi melodii simple optime şi a pauzei de pătrime, în măsura de 2/4;
(din folclorul copiilor)
1.5 să identifice prin audiţie - sesizarea nuanţelor contrastante (tare-încet);
elemente de limbaj muzical - sesizarea timbrurilor diferite (vocal-instrumental);
(timbru, ritm, melodie) - sesizarea tempo-urilor contrastante (lent-repede);
1.6 să recunoască intuitiv muzica - audierea unor piese folclorice variate: obiceiuri de
populară, respectiv muzica iarnă, dansuri (înregistrări sau direct);
cultă, în cadrul audiţiilor - audierea unor lucrări din creaţia cultă.
2. Exprimarea prin muzică

2.1 să utilizeze nuanţa şi tempo-ul - cântarea cu nuanţa şi tempo-ul potrivite, în interpretarea
adecvate în interpretarea vocală şi vocal-instrumentală individuală şi colectivă
cântecelor din repertoriu,
corelându-le cu conţinutul de
idei al cântecului
2.2 să cânte la unison şi în - cântarea vocală la unison, pe grupe (alternativ, în lanţ, în
aranjamente armonico-polifonice dialog), cu solist şi cor;
- cântarea pe grupe (vocale şi instrumentale), utilizând
alternativ sau concomitent instrumentele melodice şi de
percuţie alese;
2.3 să identifice în cântecele - stabilirea corespondenţelor între conţinutul de idei şi
audiate specificul relaţiei caracterul melodiei;
dintre conţinutul de idei şi - diferenţierea tematică a cântecelor;
caracterul melodiei


2.4 să cânte vocal, cu - interpretarea cântecelor cu acompaniamentul instrumentului
acompaniament instrumental mânuit de cadrul didactic;
realizat de către cadrul
didactic
2.5 să acompanieze cântecele - acompanierea cu mişcări corporale (bătăi din palme, pe
ritmic şi metric genunchi, pe piept, cu talpa pe podea, pocnind din degete)
- acompanierea cu jucării muzicale (toba, lemne, clopoţel,
maracas, trianglu, tamburină, gong, castagneta);
- confecţionarea de jucării muzicale;
2.6 să îşi exprime argumentat - compararea cântecelor din repertoriu, alegerea cântecelor
preferinţa pentru anumite adecvate pentru diferite evenimente din viaţa clasei sau a
cântece, pentru un anumit gen şcolii, a celor preferate;
de muzică - dialog dirijat pe tema preferinţelor muzicale;
2.7 să redea prin onomatopee - crearea unui joc pe muzică, inspirat de conţinutul de idei, de
şi/sau prin sunete muzicale caracterul melodiei, sau de anumite elemente de limbaj
personaje literare, fenomene - asocierea timbrului instrumental cu anumite personaje
naturale etc. literare, cu fenomene din natură etc.;
*2.8 să improvizeze scurte melodii - improvizaţia melodică pe o temă muzicală dată (2-4
măsuri).
CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII
Cântarea vocală
- deprinderi specifice de cânt (emisia naturală, dicţia, respiraţia corectă)
- deprinderi de cântare în colectiv
*Cântarea instrumentală
- jucării muzicale
- instrumente muzicale melodice şi de percuţie
Ritmul
Tactarea măsurii
Duratele de pătrime, optime, doime şi pauza de pătrime, structuri ritmice
Măsura de 2/4
Melodia

*Sunetele La, Sol, Mi, Do

Legătura dintre text şi melodie (strofa şi refrenul, versul)
Elemente de construcţie a melodiei: început, sfârşit, repetiţii
*Improvizaţia melodică pe o temă muzicală dată
Timbrul
Sunete vocale-instrumentale
Vocea de adult şi de copil, vocea de bărbat şi de femeie
Solistul şi corul
Pianul, vioara
Genuri muzicale
Genuri ale folclorului ocazional: colinda şi cântecul de stea.
Genuri muzicale de factură cultă: valsul, rapsodia.
Interpretarea
Procedee armonico-polifonice: grupe alternative, solist – cor, lanţ, dialog
Cântarea cu acompaniament
Cântarea vocal-instrumentală
Nuanţe: tare – încet – mediu
Tempo: repede – lent
Mişcarea pe muzică: liberă, ritmică, pe timpii măsurii, inspirată de
caracterul muzicii¸ mişcarea de dans

Repertoriu de cântece (sugestii) Repertoriu de cântece

1. Cu mingea
2. Barza – ***
3. Melcul supărat - d.f.c.
4. Bondarul - Gr. Teodosiu
5. Foaie verde busuioc – I. D. Vicol
6. Săniuţa - I. D. Vicol
7. Mamei - Marţian Negrea
8. Cântă iar - I. D. Vicol
9. Glasul instrumentelor - Al. Husanide
10. Trec ostaşii - Ion Chioreanu
11. În pădure - ***
12. Primăvara a sosit - N. Oancea
13. Zidarul - C. Lungu
14. Iepuraş, drăgălaş - după Al. Voevidca
15. Dogarul - G. Breazul
16. Cântă iar în crânguri - Ion D. Vicol
17. Primăvara a sosit - N. Oancea
18. Mişcă vântul frunzele - D. Cuclin
19. Vulpea şi raţa - Gh. Mugur
20. Săniuţa - ***
21. Ceasul - Al. Voevidca
22. În clasă - Al. Voevidca
23. Glasul florilor - T. Vasilache
Audiţii muzicale (sugestii)

A. Vivaldi - Anotimpurile, fragmente
Leopold Mozart - Simfonia jucăriilor, fragmente
W. A. Mozart - Mica serenadă, fragmente
J. Haydn - Simfonia Ceasornicul, fragmente
- Simfonia Surpriza (p. 2), fragmente
R. Schumann - Scene pentru copii (pian), fragmente
F. Mendelssohn- Bartholdy - Uvertura la Visul unei nopţi de vară
G. Enescu - Rapsodia I şi II, fragmente;
- Suita Impresii din copilărie, fragmente
N. Rimski-Korsakov - Zborul cărăbuşului, fragmente
A. Dvorák - Humoresca, fragmente
Sabin Drăgoi - Divertisment rustic, fragmente

Nr.
Unitatea de învăţare O.R. Conţinuturi Perioada Obs.
ore
 Deprinderi specifice de cânt
1.1. (emisia naturală, dicţia,
1. CÂNTAREA
1.3. respiraţia corectă) 4 I-IV
VOCALĂ
2.2.  Deprinderi de cântare în
colectiv
 Tactarea măsurii
1.3.  Duratele de pătrime, optime,
2. RITMUL 1.5. doime şi pauza de pătrime, 7 V-XI
2.2. structuri ritmice
 Măsura de 2/4
 Genuri ale folclorului
1.6.
ocazional: colinda şi cântecul
3. GENURI 2.2.
de stea. 6 XII-XVII
MUZICALE 2.3.
 Genuri muzicale de factură
2.6.
cultă: valsul, rapsodia.
 Legătura dintre text şi melodie
(strofa şi refrenul, versul)
1.5.
4. MELODIA  Elemente de construcţie a 7 I-VII
2.2.
melodiei: început, sfârşit,
repetiţii
1.3.  Sunete vocale-instrumentale
1.5.  Vocea de adult şi de copil,
5. TIMBRUL 2.2. vocea de bărbat şi de femeie 3 VIII-X
2.5.  Solistul şi corul
2.7.  Pianul, vioara
 Procedee armonico-polifonice:
grupe alternative, solist – cor,
lanţ, dialog
 Cântarea cu acompaniament
2.1.  Cântarea vocal-instrumentală
6.INTERPRETAREA 2.2.  Nuanţe: tare – încet – mediu 7 XI-XVII
2.4.  Tempo: repede – lent
 Mişcarea pe muzică: liberă,
ritmică, pe timpii măsurii,
inspirată de caracterul muzicii¸
mişcarea de dans

EDUCAŢIE PLASTICĂ
ARIA CURRICULARĂ Arte

DISCIPLINA Educaţie plastică
CURRICULUM Nucleu
NUMĂR ORE 1 oră pe săptămână, 34 ore pe an
NR. SEMESTRUL NR.

CRT. ORE
1. Sem. I 17
3. TOTAL 34

OBIECTIVE CADRU
1. Cunoaşterea şi utilizarea materialelor, a instrumentelor

de lucru şi a unor tehnici specifice artelor plastic
2. Analiza formelor, a culorilor şi a amestecurilor
acestora, în mediul înconjurător şi pe imagini
3. Cunoaşterea şi utilizarea elementelor de limbaj plastic
4. Exprimarea prin şi despre compoziţii plastice
1. Cunoaşterea şi utilizarea materialelor, a instrumentelor de lucru şi a unor tehnici

specifice artelor plastice

1.1. să selecteze diverse materiale (culori - exemplificarea utilizării diverselor materiale
de apă, tuşuri, creioane, pensule, şi tehnici, pe reproduceri şi pe lucrări ale
plastilină etc.), în vederea utilizării elevilor;
acestora
1.2. să asocieze tehnici adecvate - utilizarea diverselor materiale şi tehnici în
materialelor selectate (tehnici ale compoziţii bidimensionale;
culorilor de apă, tehnici mixte, tehnici
ale colajului etc.)
*1.3. *să asocieze adecvat diferite tehnici - exersarea utilizării tehnicilor şi a
de modelare, rezultatelor obţinute instrumentelor specifice modelajului.
2. Analiza formelor, a culorilor şi a amestecurilor acestora, în mediul înconjurător şi pe

imagini



2.1. să compare culori sau grupe de culori, - anticiparea rezultatelor amestecurilor
în funcţie de locul acestora în steaua culorilor între ele şi cu alb şi negru;
culorilor
2.2. să compare tonurile de gri, în funcţie - exersarea obţinerii tonurilor de gri, prin
de distanţa acestora faţă de alb şi faţă haşurare cu creionul, pe teme liber alese;
de negru
*2.3. *să asocieze forme, nuanţe, tonuri din - exersarea obţinerii de forme plastice
natură cu imagini plastice sintetice corespunzătoare unor forme
naturale.
3. Cunoaşterea şi utilizarea elementelor de limbaj plastic

3.1. să identifice în spaţiul înconjurător - observarea liniei ca element constitutiv al
linii în diferite ipostaze universului vizual (contururi, fragmentări,
intersecţii, contraste etc.);
3.2. să valorifice ipostazele liniei în - realizarea de contururi, decupaje, colaje,
reprezentări grafice intenţionate amprentări, zgârieri etc.;
3.3. să sugereze forme familiare din natură - observarea structurii formelor naturale
cu ajutorul liniei (elemente de morfologie vizuală;
- exersarea transpunerii formelor naturale în
structuri plastice expresive;
- analiza structurilor plastice obţinute, din
punct de vedere al mesajului artistic
comunicat.
3.4. să obţină pete picturale - exersarea obţinerii petei picturale, prin
nuanţare cromatică, prin fluidizarea culorii
sau prin texturare.
4. Exprimarea prin şi despre compoziţii plastice

4.1. să compună spaţiul plastic - compunerea suprafeţei plastice obţinând
valorificând potenţialul expresiv al intenţionat o anumită dominantă
dominantei cromatice, conform
propriilor intenţii
4.2. să valorifice potenţialul constructiv al - organizarea suprafeţei sau a spaţiului plastic
liniei în compunerea spaţiului plastic cu ajutorul liniei de construcţie;
4.3. să realizeze compoziţii într-o - identificarea unor moduri diferite de
dominantă cromatică intenţionată, organizare a spaţiului plastic, pe reproduceri
folosind linia în diferite ipostaze şi de artă şi pe lucrări ale elevilor;

pata picturală
4.4. să organizeze spaţiul plastic liniar şi - realizarea de compoziţii după diferite sugestii
cromatic (cu accent pe tratarea tematice, folosind linii şi forme intenţionate,
picturală), *folosind forme din natură în diferite dominante cromatice;
- observarea raporturilor dintre forme
geometrice şi forme din natură;
4.5. să utilizeze criterii evaluative în - dialog dirijat pe tema comunicării în limbaj
analiza propriilor exprimări plastice şi plastic;
a celorlalţi
4.6. *să modeleze forme din natură şi - sugerarea raporturilor dintre forme
forme geometrice, sugerând relaţia geometrice şi forme din natură.
dintre acestea
 Materiale de lucru şi folosirea lor (tehnici specifice artelor plastice)
 Amestecurile culorilor (nuanţe şi tonuri)
 Pata vibrată (picturală)
 Linia ca element activ de construcţie a spaţiului plastic
 *Forme naturale şi forme elaborate

PLANIFICARE CALENDARISTICĂ
UNITATEA OBIECTIVE CONŢINUTURI NR. SĂPT. OBS.

DE DE ORE
ÎNVĂŢARE REFERINŢĂ
1. Materiale  Cunoaşterea materialelor şi a instrumentelor specifice educaţiei
şi tehnici de 1.1; plastice şi a modului de utilizare a acestora 3 I – III
lucru
2.  Steaua culorilor
Amestecuri 1.1; 2.1;  Culori primare. Culori binare
de culori şi 2.2; 2.3;  Culori calde. Culori reci
nonculori 2.4;  Nonculorile 11 IV -
 Obţinerea griurilor prin amestecul nonculorilor XIV
 Obţinerea nuanţelor
 Obţinerea tonurilor
 Evaluare
3.  Dominanta de culoare
Dominanta  Dominanta pe nuanţe şi tonuri calde 3 XV -
cromatică  Dominanta pe tonuri şi nuanţe reci XVII
 Evaluare
SEMESTRUL II
4. Pata 1.1;  Pata plata. Pata picturală
picturală 3.1  Obţinerea petei picturale 3 I – III
(vibrată)  Evaluare
5. Linia cu 1.1;  Rolul liniei în arta plastică (ce poate exprima ea)
rol 3.2  Linia –cu rol de construcţie 6 IV -
constructiv  Rolul decorativ al liniei IX
şi decorativ  Evaluare
6. 1.1; 2.1; 2.2;  Compoziţii libere, ca modele de organizare echilibrată a unei suprafeţe, în
Compoziţia 2.3; 2.4; 3.1; care se folosesc elementele de limbaj plastic
echilibrată a 3.2; 4.1  Compoziţii figurative şi nonfigurative în care se folosesc nuanţele şi 8 X-
suprafeţei tonurile, dominanta de culoare, diferite materiale XVII
decorative şi  Colaj. Tangram
a spaţiului  Evaluare
plastic

EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ
ARIA CURRICULARA Tehnologii

DISCIPLINA Educaţie Tehnologică
CURRICULUM Nucleu
NUMĂR ORE 1 oră pe saptamana, 34 ore pe an
NR. SEMESTRUL NR.

CRT. ORE
1. Sem. I 17
3. TOTAL 34

Utilizarea unor tehnici de lucru cu diverse materiale şi ustensile

Proiectarea, confecţionarea şi evaluarea unor produse simple
Dezvoltarea capacităţii de cooperare în scopul realizării unui produs
Dezvoltarea simţului practic, a celui estetic şi a responsabilităţii pentru
modificarea mediului natural, ca răspuns la nevoile şi dorinţele oamenilor
OBIECTIVE CADRU
1. Utilizarea unor tehnici de lucru cu diverse materiale şi ustensile

1.1. să stabilească asemănări şi - colectarea de corpuri / materiale din mediul apropiat,
deosebiri între corpuri din după caracteristici comune (aspect, elasticitate, duritate,
mediul apropiat, pe baza unor densitate etc.), pentru a fi folosite în confecţionarea
observaţii proprii unor produse utile în activitatea zilnică;
- observarea caracteristicilor materialelor care fac parte
din aceeaşi categorie (lemn de fag- stejar- brad etc.;
hârtie glasată-creponată-carton-calc-hârtie reciclată
etc.);
- compararea însuşirilor corpurilor / materialelor naturale
sau prelucrate (culoare, formă, rugozitate, rigiditate,
greutate, compresibilitate, sunete produse etc.);
- identificarea unor corpuri / materiale care sunt
potrivite / nepotrivite, utilizării în activităţile legate de
şcoală, joacă etc.;

1.2 să prelucreze materiale folosind - observarea ustensilelor / instrumentelor specifice

. ustensile adecvate şi tehnici prelucrării diferitelor materiale, în cadrul unor vizite
variate organizate la “Fabrica de pâine”, ”Fabrica de confecţii”,
“Fabrica de mase plastice” etc. (în funcţie de specificul
zonei şi resursele locale);
- alcătuirea unor fişe cu corespondenţe între materialul
prelucrat şi instrumentele folosite pe etape, pentru a
ajunge la rezultatul dorit;
- folosirea corectă a unor tehnici de lucru: împletire
manuală, *cu croşeta sau andrelele; cusături utilitare
(coaserea nasturilor la haine, a tivului etc.); înnodare;
şnuruire; *tehnici de cultură a plantelor (în “Grădina
cu flori”, “Grădina de legume”, “Grădina din balcon”,
“Colţul viu al clasei”) etc.;
1.3 să utilizeze produse alimentare, în - definirea în termeni accesibili a noţiunilor
condiţii adecvate de igienă “consumator”, “termen de valabilitate”, “aliment
nealterat / alterat”;
- identificarea procedeelor folosite pentru păstrarea
igienei în alimentaţie: citirea termenului de valabilitate
de pe produse, păstrarea acestora în condiţii
corespunzătoare etc.;
- respectarea normelor de protecţie şi prevenirea unor
accidente, în cazul folosirii frigiderului;
- prezentarea importanţei alimentelor;
- identificarea consecinţelor negative ce pot apărea ca
urmare a nerespectării normelor de igienă în
alimentaţie.

2. Proiectarea, confecţionarea şi evaluarea unor produse simple

2.1. să alcătuiască un plan de lucru - dialog dirijat pe tema necesităţii de a alcătui un plan
pentru a realiza un produs înainte de realizarea oricărui produs (evidenţierea
consecinţelor care apar ca urmare a nerespectării
etapelor parcurse pentru obţinerea unui produs);
- selectarea celor mai potrivite materiale şi instrumente,
în funcţie de scopul urmărit;
- descrierea acţiunilor desfăşurate în cadrul fiecărei
etape a realizării unui produs;
- ordonarea logică a etapelor unei activităţi (scopuri,
mijloace, dificultăţi, rezultate, consecinţe etc.), din
perspectiva planificării unei activităţi proprii (realizarea
unui produs necesar în viaţa de zi cu zi);
2.2 să confecţioneze produse utile, - realizarea unor compoziţii decorative pentru design
folosind materiale şi tehnici interior, a unor colaje, accesorii de vestimentaţie etc.,
variate prin tehnicile: împletire manuală, *cu croşeta sau
andrelele, cusături utilitare, înnodare, şnuruire,
*cusături decorative sau alte tehnici etc.;
- realizarea de jucării muzicale;
- realizarea unor produse adecvate sărbătorilor specifice
(locale), în funcţie de anotimp;
- reprezentarea sub formă de colaj a unor fragmente
sugestive din textele literare studiate;
- completarea portofoliului cu desene, colaje, scheme,
*tabele, *grafice despre: schimbări ale propriului corp
de-a lungul unei perioade de timp; fenomene şi procese
naturale, observate de-a lungul unui interval de timp;
schimbări observate în viaţa unei plante sau a unui
animal din mediul apropiat etc.;
- reprezentarea prin colaje, mini-machete etc. a unor
fenomene naturale observate în mediu, în scopul
participării la concursuri, expoziţii, întâlniri cu oameni
de ştiinţă etc.;
- *descoperirea de modele (teme) noi prin combinarea
tehnicilor învăţate şi a materialelor din natură şi
sintetice;
2.3. să aprecieze calitatea produsului - exprimarea unor opinii privind produsele proprii sau ale
finit, raportat la proiectul iniţial altora, după criterii funcţionale şi estetice.

3. Dezvoltarea capacităţii de cooperare în scopul realizării unui produs

3.1. să realizeze produse colective - desfăşurarea de activităţi în echipă / grup, pentru
realizarea unor proiecte, construcţii, *mini-machete,
etc., folosind tehnici de lucru învăţate şi materiale
diverse;
- asamblarea produselor parţiale în vederea obţinerii unui
produs final al grupului;
3.2. să-şi asume responsabilităţi în - stabilirea regulilor de desfăşurare a activităţilor în grup
activitatea de grup şi a responsabilităţilor fiecărui membru al grupului.
4. Dezvoltarea simţului practic, a celui estetic şi a responsabilităţii pentru modificarea

mediului natural, ca răspuns la nevoile şi dorinţele oamenilor.

4.1. să valorifice experienţa pozitivă - exerciţii-joc de analiză a unui produs, după criterii
locală în activităţile de practice şi estetice;
prelucrare a mediului - confecţionarea unor produse utile şi de bun gust,
valorificând tradiţiile locale;
- *derularea de proiecte integrate, urmărind educaţia
pentru calitate;
- exerciţii de identificare a cât mai multe posibilităţi de
utilizare pentru obiectele realizate;
- *analiza poveştilor de succes din comunitate, pentru
evidenţierea deprinderilor şi atitudinilor de care ar
trebui să dispună un întreprinzator de succes (educaţia
antreprenorială);
4.2 să descopere soluţii de - realizarea schematică sau sub formă de povestire a
valorificare optimă a drumului pe care un produs natural îl parcurge până
materialelor refolosibile în devine deşeu;
combinaţie cu alte materiale - selectarea în recipiente separate a unor materiale
(hârtie, sticlă, plastic, lemn, fier etc.), pentru a fi
reutilizate/ reciclate, asamblate în construcţii, machete,
ornamente etc.;
- organizarea unor concursuri, carnavaluri, expoziţii, cu
obiectele realizate din materiale reciclabile;

*4. să identifice surse de poluare, - *definirea în termeni accesibili a noţiunii de

3 care pot afecta calitatea vieţii, “poluare”;
atunci când omul modifică - *exemplificarea, cu ajutorul mijloacelor mass-media, a
mediul modurilor de poluare şi a măsurilor care ar trebui
întreprinse pentru stoparea acestora;
- *vizitarea localităţii şi identificarea surselor de
poluare;
- *popularizarea în cadrul revistei şcolii sau a ziarului
comunităţii locale a experienţelor pozitive trăite de
elevi privind grija faţă de mediu.
1. Elemente de proiectare a activităţii: planul de lucru pentru realizarea unui produs
2. Activităţi cu materiale din natură
 tehnici combinate: decupare, rupere, împletire, lipire, vopsire, înnodare, şnuruire,
*realizare de aranjamente florale
 *cultura plantelor- tehnici simple de cultivare şi îngrijire
3. Activităţi cu materiale sintetice

3.1. Hârtia
 tehnici combinate: trasarea unui contur, decuparea, lipirea, ruperea, îndoirea
3.2. Materiale plastice
 însuşiri ale materialelor plastice
 construcţii din material plastic: cu piese existente în comerţ şi din materiale refolosibile
3.3. Fire şi materiale textile
 însuşiri ale firelor şi materialelor textile
 cusături utilitare (tiv, nasturi)
 tehnici combinate: înnodare, şnuruire, împletire manuală
 *tehnici: *cusături decorative (puncte de cusături la alegere, în funcţie de tradiţia zonei) ;
împletire cu croşeta sau andrelele
4. Activităţi desfăşurate în gospodărie

4.1 Norme de protecţie a consumatorului
 citirea datei de fabricaţie şi a termenului de valabilitate de pe ambalaj
 verificarea integrităţii ambalajului şi a calităţii produsului
 folosirea aparatelor electrocasnice
4.2 Igiena alimentelor şi a alimentaţiei
 alimentele şi rolul lor
 reguli de păstrare a alimentelor
 reguli pentru o alimentaţie sănătoasă
*4.3 Reţete simple
 sucuri din fructe şi legume
 pregătirea unui platou cu aperitive
5. Evaluarea produselor realizate: criterii funcţionale şi estetice
C. Sugestii de produse ce pot fi realizate:
 obiecte de design interior: rama foto, rama tablou, vase pentru flori, *aranjamente
florale, colaje pentru sala de clasă, şcoală sau camera proprie etc., *mileuri, şerveţele;
 obiecte specifice sărbătorilor, în funcţie de anotimpuri: Crăciun, Paşti etc.- se vor
urmări şi valorifica tradiţiile locale;
 obiecte pentru uz personal: brăţară, şirag de mărgele, *bentiţa, plasa pentru minge,
măşti pentru carnaval;
 jocuri şi jucării etc.

UNITATEA DE O. R. CONŢINUTURI NR. SĂPT. OBS.

ÎNVĂŢARE ORE
Activităţi cu 1.1; 1.2;  Strângerea şi păstrarea materialelor din natură
materiale din 1.3; 1.4;  Colajul. Tăierea, lipirea
natură 2.1; 2.2;  Împletituri
2.3; 3.1;  Aranjamente florale 9 I - IX
3.2; 4.1  Compoziţii (după natură, decorative)
 Obiecte de lemn
 Evaluare
Activităţi cu 1.1; 1.2;  Construcţii din mase plastice, cu model
materiale sintetice. 1.3; 1.4;  Evaluare
Mase plastice, 2.1; 2.2; 4 X-
hârtie, staniol 3.2; 4.1; XIII
4.2.
Fire şi materiale 1.1; 1.2;  Însuşiri (rezistenţă la rupere, elasticitate, comportare la ardere etc.) 12 XIV -
textile 1.3; 1.4;  Cusături utilitare (4+7) XVII
2.1; 2.2;

2.3; 3.1;  Cusături utilitare

3.2; 4.1;  *Compoziţii combinate I - VII
4.2.  Evaluare
Gospodărie 1.1; 1.2;  Cunoştinţe generale despre dejun şi cină
1.3; 1.4;  Igiena alimentaţiei: fierberea legumelor, a altor alimente,
2.1; 2.2; recunoaşterea hranei alterate 10 VIII –
2.3; 3.1;  Folosirea aparatelor electrocasnice XVII
3.2; 4.1;  Aranjarea unei mese festive
4.2.  Evaluare

DISCIPLINA OPŢIONALĂ –EDUCAŢIE PENTRU SĂNĂTATE
Aria curriculara : Optionale
Disciplina : Educaţie pentru sănătate
Curriculum : C.D.Ş.
Nr. ore/săptămână : 1 oră
NR. SEMESTRUL NR.

CRT. ORE
1. Sem. I 17
3. TOTAL 34
ARGUMENT
Educaţia constituie un sistem complex şi unitar, care prezintă mai multe dimensiuni, corespunzătoare principalelor laturi ale
personalităţii umane: educaţia intelectuală, educaţia estetică, educaţia civică, educaţia fizică, educaţia pentru sănătate,
educaţia tehnologică etc.
Aceste dimensiuni se află în raporturi de interdependenţă şi complementaritate, ce-i conferă educaţiei în cadrul şcolii un
caracter sistemic, deschis şi dinamic. Din acest punct de vedere, educaţia pentru sănătate în şcoală devine o componentă
esenţială a educaţiei .
Dreptul la sănătate, la dezvoltarea fizică şi psihică armonioasă constituie unul din drepturile fundamentale înscrise în
Convenţia cu privire la Drepturile Copilului, adoptată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite la data de 29
noiembrie 1989.
În contextul schimbărilor majore şi accelerate ale lumii contemporane, asigurarea unei stări de sănătate a tinerilor şi copiilor
reprezintă una dintre direcţiile prioritare ale strategiei educaţionale.
Noua abordare a educaţiei pentru sănătate are ca prioritate formarea unor abilităţi de viaţă sănătoasă. Astăzi, la începutul
mileniului trei, când viaţa individului a devenit mai complicată, când ştiinţa şi întreaga societate au evoluat, educaţia pentru
sănătate se impune ca o necesitate şi devine o condiţie esenţială a educaţiei unei naţiuni civilizate.
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ȘI

SPORTULUI
CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU CURRICULUM ȘI EVALUARE ÎN
ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
PROGRAME ŞCOLAREREVIZUITE
pentru disciplina opţională
EDUCAŢIE PENTRU SĂNĂTATE
CLASELE I – IV
(variantă modulară)
Aprobat cu Ordin al Ministrului
Nr.4496 / 11.08.2004
Bucureşti

Educaţie pentru sănătate, clasele I - a XII-a
NOTĂ DE PREZENTARE
Dreptul la sănătate este unul din drepturile fundamentale ale omului. Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, sănătatea individului este definită drept "o
stare de bine fizică, mentală şi socială şi nu doar absenţa bolii sau a infirmităţii". Din perspectivă publică, sănătatea constituie, datorită imenselor sale
implicaţii individuale, sociale şi demografice, unul dintr e obiectivele cele mai vizate de politicile şi strategiile guvernamentale din întreaga lume. In acest
sens, în 1977, statele membr e ale Or ganizaţiei Mondiale a Sănătăţii (inclusiv România), au decis în mod unanim că "ţelul social principal al guvernelor şi
OMS în decadele viitoare, să fie realizarea unei stări de sănătate a întregii populaţii a Globului, care să permită tuturor oamenilor să ducă o viaţă productivă
din punct devedere economic şi social".
Prezenta programă face parte integrantă din Programul Naţional "Educaţia pentru sănătate în şcoala românească" şi este adr esată în special cadrelor didactice
car e doresc să îşi asume roluri de formatori şi facilitatori ai dezvoltării armonioase a copilului şi adolescentului, a stării lui de bine şi a unei calităţi superioare
a vieţii. Ea constituie un instrument util în realizarea la clasă a activităţilor de educaţie pentr u sănătate. In acelaş i timp programul se adresează elevilor , păr
inţilor acestora şi întregii comunităţi.
Abordarea domeniilor educaţiei pentru sănătate este realizată din perspectivă ştiinţifică, pedagogică şi legislativă. Cadrul didactic poate utiliza şi armoniza
informaţia pe cicluri de dezvoltare, în funcţie de nivelul clasei, de dezvoltarea psihosomatică a elevilor şi de particularităţile locale. Programele şcolare vin în
întâmpinarea nevoilor fundamentale de educaţie ale oricărui copil şi adolescent iar formarea unui stil de viaţă sănătos, integrarea sexualităţii în maturarea
emoţională, controlul stresului, dobândirea de repere în orientarea şcolar ă şi profesională devin condiţii esenţiale pentr u dezvoltarea armonioasă a
personalităţii elevului.
Prin elaborarea unei oferte de curriculum şcolar de " Educaţie pentru sănătate " ca disciplină opţională s - a urmărit promovar ea cunoştinţelor corecte privind
diverse aspecte ale sănătăţii şi for marea de atitudini şi deprinderi indispensabile unui comportament responsabil şi sănătos.
Şcoala, prin autoritatea morală pe care o ar e, poate aduce o contribuţie substanţială în transmiterea acestor cunoştinţe de educaţie pentru sănătatea elevilor, şi
are abilitatea şi capacitatea de a cuprinde şi de a se adresa, în timp, unui procent ridicat de populaţie.
Obiectivele urmărite în cadrul Programului Naţional "Educaţia pentru sănătate în şcoala românească" vizează:
1. promovarea sănătăţii şi a stării de bine a elevului, respectiv:
 funcţionarea optimă din punct de vedere somatic, fiziologic, mintal, emoţional, social şi spiritual;
 formarea unui stil de viaţă sănătos.
2. dezvoltarea personală a elevului, respectiv:
 autocunoaşteea şi construirea unei imagini pozitive despre sine;

 comunicare şi relaţionare interpersonală;
 controlul stresului;
 dezvoltarea carierei personale.
3. prevenire, respectiv:
 prevenirea accidentelor şi a comportamentelor cu risc pentru sănătate;

 prevenirea atitudinii negative faţă de sine şi viaţă;
 prevenirea conflictelor interpersonale, a dezadaptării sociale şi a situaţiilor de criză.
 Programul naţional şi curriculum-ul de Educaţie pentru sănătate urmăresc:
 să asigure educarea populaţiei şcolare pentru un stil de viaţă sănătos;
 să faciliteze accesul la o informaţie corectă, avizată, atât în mediul urban cât şi în mediul rural;
 să realizeze, în mod indirect, educaţia adulţilor;
 să conducă la diminuarea numărului de îmbolnăviri şi reducerea comportamentelor cu risc pentru sănătate;
 să contribuie la creşterea calităţii actului medical.
Programul naţional "Educaţia pentru sănătate în şcoala românească" oferă în ansamblul său, din perspectiva strategiei sale de realizare, dezvoltarea
componentei de educaţie pentru sănătate atât în cadrul unui curriculum cât şi ca activităţi extracurriculare şi extraşcolare.
In procesul de elaborare a curriculum-ului de Educaţie pentru sănătate în învăţământul primar, gimnazial şi liceal s-au avut în vedere trei repere fundamentale:
 raportarea la dinamica şi la necesităţile actuale precum şi la finalităţile de perspectivă ale sistemului românesc de învăţământ, generate de evoluţiile
sociale;
 raportarea la tendinţele actuale şi la criteriile internaţionale general acceptate în domeniul reformelor curriculare;
 raportarea la acele tendinţe ale sistemului românesc de învăţământ care sunt pertinente din punctul de vedere al redimensionării valorilor educaţiei.
Alături de reperele enunţate mai sus, s-a avut în vedere construirea programelor şcolare pe baza următorilor indicatori:
 nivelul, varietatea şi complexitatea intereselor educaţionale ale elevilor pe probleme de sănătate;

 ritmul multiplicării permanente a domeniilor cunoaşterii şi a nevoilor de educaţie;

 exigenţele formării personalităţii elevului într-o lume în schimbare.
Elaborarea curriculum-ului de Educaţie pentru sănătate a urmărit, totodată:
 adecvarea curriculum-ului, în ansamblul său, la contextul socio-cultural naţional;

 racordarea curriculum-ului la evoluţiile în domeniu înregistrate în plan internaţional;
 coerenţa, manifestată atât la nivelul relaţiei dintre curriculum şi finalităţ ile sistemului de învăţământ cât şi la nivelul diferitelor componente intrinseci
ale acestuia;
 pertinenţa curriculum-ului în raport cu obiectivele educaţionale;

 transparenţa curriculum-ului în raport cu obiectivele educaţionale;
 articularea optimă a fazelor procesului curricular în ansamblul său: proiectare, elaborare, aplicare, revizuire permanentă.
Curriculum-ul de Educaţie pentru sănătate a fost elaborat în variantă modulară.
Concepţia organizării modulare a conţinuturilor îi aparţine lui L. D'Hainaut, conform căruia un modul didactic trebuie să satisfacă următoarele cerinţe
fundamentale:
"a. să prezinte sau să definească un ansamblu de situaţii de învăţare; b. să posede o funcţie proprie, specificată cu grijă şi să vizeze obiective bine definite; c. să
propună probe în vederea orientării celui ce studiază şi/sau a acelui ce predă şi să le ofere un feed-back; d. să poată să se integreze în itinerariile şi logicile
învăţării."
Organizarea modulară urmăreşte să ofere utilizatorului o bază flexibilă pentru aplicarea programului naţional Educaţia pentru sănătate în şcoala românească,
în cadrul orelor de Curriculum la Decizia Scolii (CDS).
Curriculum-ul de Educaţie pentru sănătate cuprinde următoarele module:
 Educaţia pentru sănătate, clasele I/a II-a;
 Educaţie pentru sănătate, clasele a III-a/a IV-a;

 Educaţie pentru sănătate, clasele a V-a/a VI-a;
 Educaţie pentru sănătate, clasele a VII-a/a VIII-a;
 Educaţie pentru sănătate, clasele a IX-a/a X-a;
 Educaţie pentru sănătate, clasele a XI-a/ a XII-a.
Modulele prezentate sunt în acord cu formatul programelor pentru învăţământul obligatoriu şi cel liceal. Ele sunt elaborate în coerenţă verticală precum şi
orizontală, prin raportare la achiziţiile de trunchi comun stipulate pentru clasele respective.
Pentru învăţământul primar şi gimnazial programele conţin:
 obiective cadru;
 obiective de referinţă şi exemple de activităţi de învăţare;
 lista orientativă de conţinuturi;
 exemple de modalităţi de adaptare şi selectare a obiectivelor de referinţă şi a conţinuturilor la nivelul fiecărei clase;
 sugestii metodologice şi de evaluare formativă.
Pentru învăţământul liceal programele conţin:
 competenţe generale;
 valori şi atitudini;
 competenţe specifice şi conţinuturi;
 modalităţi de adaptare şi selectare a competenţelor şi a conţinuturilor la nivelul fiecărei clase;

 sugestii metodologice şi de evaluare formativă.
In această structurare programele permit profesorilor şi învăţătorilor să- şi selecteze şi să- şi adapteze conţinuturile propuse în funcţie de achiziţiile
elevilor (avem în vedere participarea/neparticiparea acestora în anul/anii anterior/i la un curs de Educaţie pentru sănătate), dar şi de alţi factori, cum ar
fi caracteristicile grupului de elevi (vârstă, mediu social şi şcolar), resursele didactice disponibile etc.
Modulele propuse pot fi folosite astfel:
 la nivelul unei clase, urmărind toate obiectivele de referinţă sau o selecţie/adaptare a acestora, prin intermediul celor 9 domenii de conţinuturi (in
interiorul acestora învăţătorul/profesorul putând stabili subtemele cele mai relevante grupului ţintă);
 la nivelul a două clase, prin departajarea obiectivelor de referinţă (sau selectarea/adaptarea lor), prin multiplicarea activităţilor de învăţare şi prin
parcurgerea, după nevoi, a tuturor temelor de sub cele 9 domenii obligatorii.
Recomandăm ca:
 temele ce vizează „Stima de sine” (ca imagine pozitivă despre propria persoană, încrederea în sine etc.) „Asertivitate”, „Negocierea conflictelor”,
precum şi alte teme legate de comunicare, să fie abordate în toate modulele (ca teme de sine stătătoare sau integrate în
teme din alte domenii);
 teme legate de prevenirea transmiterii HIV/SIDA, de solidaritatea cu persoanele afectate şi infectate HIV/SIDA vor fi abordate în concordanţă cu
capitolele legate de legislaţie, igienă, sănătate mintală, prevenire a consumului de substanţe toxice, violenţă etc.
În consecinţă, în structurarea modulară prezentată se obţin următoarele avantaje:
 asigurarea progresiei în achiziţii pentru elevul care urmează opţionalul pe parcursul mai multor ani de studiu;
 dezvoltarea unor deprinderi şi comportamente specifice educaţiei pentru sănătate precum şi parcurgerea tuturor domeniilor de conţinut ale
disciplinei chiar în cazul în care elevii optează o singură dată pe parcursul întregii şcolarităţi pentru acest opţional. Elevii au ocazia să descopere
domeniul şi să-l integreze în structurile sale cognitive şi afective;  articularea educaţiei formale, nonformale şi informale
CLASELE I – a IV-a
OBIECTIVE CADRU
1. Utilizarea limbajului specific educaţiei pentru sănătate
2. Dezvoltarea unor comportamente de protejare a sănătăţii personale şi a mediului
CONŢINUTURI
1. NOŢIUNI ELEMENTARE DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE
1.1 Corpul uman: părţi componente, localizarea organelor interne
1.2. Organele de simţ
1.3. Starea de sănătate şi boala. Ce înseamnă să fii sănătos?
1.4. Creşterea şi dezvoltarea în perioada copilăriei
1.5. Abilităţi personale cu rol protector pentru sănătate (autonomie în igienă şi autoîngrijire la fete şi băieţi)
2. IGIENA PERSONALĂ
2.1. Igiena cavităţii bucale
2.2. Igiena mâinilor şi a unghiilor
2.3. Igiena părului

2.4. Igiena corpului
2.5. Igiena îmbrăcămintei
2.6. Igiena încălţămintei
2.7. Boli cauzate de lipsa de igienă (diareile, hepatita, parazitozele etc.)
2.8. Gripa şi virozele respiratorii
2.9. Importanţa igienei pentru sănătate (în prevenirea imbolnăvirilor: HIV/SIDA, TB etc.)
3. ACTIVITATE ŞI ODIHNĂ
3.1. Regimul de activitate şi odihnă în perioada copilăriei
3.2. Timpul liber: activităţi şcolare şi extraşcolare
4. SĂNĂTATEA MEDIULUI
4.1. Mediul înconjurător, mediu sănătos
4.2. Curăţenia în clasa şi şcoala mea
5. SĂNĂTATE MINTALĂ
5.1. Autocunoaşterea
5.2. Eu şi ceilalţi, locul meu în colectiv
5.3. Diferiţi şi, totuşi, la fel. Solidaritatea cu persoanele cu nevoi
5.4. Identificarea şi controlul emoţiilor

6. SĂNĂTATEA ALIMENTAŢIEI
6.1. Tipuri de alimente
6.2. Termenul de valabilitate al alimentelor. Reguli de păstrare a acestora
6.3. Diversitatea alimentelor – condiţie a sănătăţii (importanţa vitaminelor, a iodului în alimentaţie etc.)
7. SĂNĂTATEA REPRODUCERII ŞI A FAMILIEI
7.1. Eu şi familia mea. Roluri in familie
7.2. Diferenţele între fată / băiat (relaţii sociale)
8. CONSUMUL ŞI ABUZUL DE SUBSTANŢE TOXICE
8.1. Substanţe dăunătoare sănătăţii
9. ACCIDENTE, VIOLENŢĂ, ABUZ FIZIC
9.1. Modalităţi de prevenire a accidentelor
9.2. Forme de agresivitate frecvente în mediul şcolar
9.3. Drepturile mele / drepturile colegilor
10. MODALITĂŢI DE EVALUARE
 Autoevaluare
 Portofolii
 Probe orale
 Probe practice
Educaţie pentru sănătate, clasele a III-a – a IV-a
NOTĂ DE PREZENTARE
Programa de educaţie pentru sănătate, clasele a III-a - a IV-a cuprinde 9 obiective de referinţă şi exemple de activităţi de învăţare pentru fiecare obiectiv.
Pentru clasa a III-a prioritare sunt domeniile Igienă personală, Sănătatea alimentaţiei, Sănătate mintală, iar pentru clasa a IV-a Activitate şi odihnă,
Sănătatea mediului. Abordarea temei "Diferenţe fizice dintre perioada copilăriei şi pubertate" se poate realiza la nivelul clasei a IV -a.
Recomandăm învăţătorilor ca această temă să se discute în grupuri mixte.
Metode şi tehnici de predare: jocul de rol, studiul de caz, conversaţia, ştiu/vreau să ştiu/ am învăţat, dezbaterea, observaţia, Philips 6.6.
Modalităţi de evaluare: probe scrise, probe orale, probe practice, autoevaluare, miniproiecte, portofolii.
Materiale auxiliare* ce pot fi folosite ca suport de curs al opţionalului:
 Ghid informativ pentru cadrele didactice pentru domeniile: Elemente de anatomie, Igienă personală, Activitate şi odihnă, Sănătatea alimentaţiei,
Sănătatea mediului, Sănătate mintală, Violenţa, Accidente;
 Ghid metodic;
 Buletinele informative "Educaţie pentru sănătate", editate sub egida MECT;
 Alte materiale elaborate de MECT sau cu avizul MECT.
NOTA: Toate materialele auxiliare destinate predării disciplinei "Educaţie pentru sănătate" utilizate în şcoli sunt/vor fi cele elaborate de Ministerul
Educaţiei, Cercetării şi Tineretului (MECT) şi avizate de Ministerul Sănătăţii Publice (MSP)-pentru conformitatea termenilor de specialitate. Se pot utiliza şi
alte materiale auxiliare, cu condiţia, ca acestea să fie aprobate de MECT, care va facilita obţinerea avizului din partea MSP.
CURRICULUM CLASELE a III-a – a IV-a

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
1. Utilizarea limbajului specific educaţiei pentru sănătate

La sfârşitul claselor a III-a şi a IV-a elevul va fi capabil Pe parcursul claselor a III-a şi a IV-a se recomandă următoarele activităţi
1. să identifice tipuri de boli şi pericolul acestora pentru  stabilirea de măsuri de prevenire a îmbolnăvirilor;
sănătate, olosind un limbaj simplu  stabilirea de măsuri de prevenire a îmbolnăvirilor;
2. să descrie beneficiile alimentaţiei sănătoase, activităţii fizice,  alcătuirea de enunţuri;
odihnei  rebus.
 formulări de concluzii;
3. să-şi formeze opinii referitor la sănătatea personală, a  completarea de fişe.
mediulu  expoziţii tematice;
 activităţi în aer liber, excursii, drumeţii;
 joc de rol tip "proces”.
 formulări de concluzii;
 completarea de fişe.
 expoziţii tematice;
 activităţi în aer liber, excursii, drumeţii;
 joc de rol tip "proces”.

2. Dezvoltarea unor comportamente de protejare a sănătăţii personale şi a mediului

2.1. să identifice factorii interni şi externi care determină starea de boală şi de - dezbateri pe teme date;
sănătate
- formulări de concluzii simple;

2.2. să identifice aspectele fizice şi comportamentele omului sănătos - discuţii de grup asupra conceptelor ”sănătate”/”boală”;
2.3. să aplice conştient reguli pentru menţinerea sănătăţii acasă, la şcoală, în - comentarii de imagini.
comunitate
- exerciţii de luare a deciziilor.
2.4. să recunoască situaţiile de abuz ale adulţilor asupra copiilor şi forme ale
violenţei intragrupale - analiza unor situaţii de abuz;
2.5. să analizeze efectele pe termen scurt şi lung ale substanţelor nocive - comentarea unor cazuri din media.
asupra organismului
- discuţii despre substanţele cu potenţial vătămător;
2.6. să găsească soluţii proprii pentru rezolvarea problemelor de sănătate
- întocmirea de portofolii.
specifice vârstei
- discuţii de grup;
2.7. să manifeste un comportament ecologic responsabil
- miniproiecte;
- activităţi practice în şcoală/comunitate.
Bibliografie: 1. www.edu.ro : Programa Școlară pentru disciplina optională „Educatie pentru sanatate”
2. Dem Theodorescu, ”Mic atlas de anatomia omului” – Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1974
3. Ghid pentru cadre didactice (suport informativ); M.E.C., Editura Exclus 2003
4. Ileana Dumitru, Emilia Păunescu, Educație pentru săanătate, manual opțional III – IV, Editura CARMINIS
Semestrul I – 17 ore
Nr. ore pe săptămână: 1
Nr. Unităţi de învăţare Ob. de Conţinuturi Nr. Săptămâna Obs.

crt. referinţă ore
1. Noţiuni elementare de anatomie 1,1; 1.3; - rolul organelor în corp; 4 I – IV Evaluare,
şi fiziologie 2.2; - organismul: un tot unitar
2. Igienă personală 1.3; 2,3; - vaccinările şi importanţa lor; 4 V - VIII Evaluare,
2,6; rezolvări de
- rolul igienei în prevenirea bolilor careuri
transmisibile; rebusistice,desene
- controlul stomatologic periodic

3. Activitate şi odihnă 1.2; 2.1; - rolul educaţiei fizice şi sportive 4 IX - XII Evaluare; exerciţii
2.3; 2.6 în prevenirea bolilor transmisibile; fizice pentru
- refacerea organismului după efort gimnastica de
dimineaţă
4. Sănătatea mediului 1.3; 2.3; 2.7 - poluarea aerului: ce este şi cine o 3 XIII - XV Evaluare;
produce; curăţenie în curtea
- cum influenţează poluarea şcolii şi în
sănătatea omului împrejurimile
acesteia;
5. Sănătatea mintală 2.2; 2.4; - recompense şi satisfacţia; 2 XVI - XVII
- ce sunt poreclele şi etichetările?

Semestrul II - 17 ore
Nr. Unităţi de învăţare Ob. de Conţinuturi Nr. ore Săptămâna Obs.

crt. referinţă
6. Sănătatea mintală 2.2; 2.4; - recompense şi satisfacţia; 2 I - II Evaluare
- ce sunt poreclele şi etichetările?
7. Sănătatea alimentaţiei 1.2; 2.1; 2.5; - influenţa hranei asupra corpului 4 III - VI Evaluare;
2.6, 2.7 omenesc; pregătirea
- efectele alimentaţiei unilaterale unui mic
dejun; reguli
de
comportare
la masă;
8. Substanţe toxice 1.3; 2.5; 2.7 - uzul şi abuzul de substanţe; 4 VII - X Evaluare;
- refuzul de a consuma substanţe prezentări
toxice PPS pe
această temă
9. Accidente, violenţă, abuz 2.4; - ce este jocul? 4 XI - XIV Lecturi din
- ce este abuzul adulţilor asupra literatura
copiilor? românească
şi străină pe
acest subiect
10. Evaluare finală 3 XV - XVII Evaluări,
portofolii,
probe
practice


Planificare Calendaristică A Portofoliului

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Planificare Calendaristică A Portofoliului

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PLANIFICARE CLASA A III-A

ANUL ŞCOLAR 2014-2015

Prof. în înv. primar : UNGUR CRISTINA MARIA

Ungur Cristina Maria

Opțional: Educație pentru sănătate, manual opțional III – IV, Ileana

1. Limba și literatura română, Marcela Peneș, Ed. Marcela Peneș

Opțional: Educație pentru sănătate, manual opțional III – IV, Ileana

Materiale didactice auxiliare

1. Auxiliar pentru ora de limba română

Aprofundare, pregătire pentru concursuri și activități diferențiate:

Recuperare Kopar Florin

2. Auxiliar pentru ora de matematică

Aprofundare, pregătire pentru concursuri și activități diferențiate:

Recuperare Kopar Florin

3. Auxiliar pentru ora de științe

4. Auxiliar pentru ora de educație civică

5. Auxiliar pentru ora de muzică

6. Auxiliar educație tehnologică

- Caietul elevului, D. Stoicescu, Ș. Pacearcă, Ed. Aramis

7. Auxiliar educație plastică

Prof. în înv. primar : UNGUR CRISTINA MARIA

1. Pe cărările toamnei! – drumeţie ( colectarea materialelor

2. Este necesar să ne vaccinăm? – educaţie sanitară XI

3. Dulce Românie!– activitate festivă dedicată zilei naţionale

4. Vine Moş Crăciun? – activitate artistică dedicată

5. Luceafărul poeziei româneşti, M. Eminescu I

6. Unde-i unul nu-i putere! – activitate dedicată Unirii Principatelor

7. Bucuriile iernii – activităţi sportive II

8. Ce dragă-mi este mama! – program artistic III

9. Flori pentru clasa noastră! - activitate ecologică V

10. Ziua noastră! – activităţi dedicate zilei copilului VI

11. Suntem cei mai buni! - festivitate de sfârşit de an VI

GRAFICUL ŞEDINŢELOR ŞI LECTORATELOR CU PĂRINŢII

AN ŞCOLAR 2014 – 2015

Nr.crt Tematica şedinţelor şi lectoratelor perioad Observaţii

2 Sedinţă cu părinţii- analiza situaţiei la învăţătură şi Febr.

3. Lectorat cu părinţii-,,Timpul liber al copilului alături de

Prof. în înv. primar : UNGUR CRISTINA MARIA

NR. TEMA DATA OBS.

5. Violenţa domestică şi efectele asupra X

15. Calităţi şi defecte ale copilului I

27. Combaterea bolilor transmisibile - norme de V

28. Schema orară pentru anul şcolar 2014-2015 V

Prof. în înv. primar : UNGUR CRISTINA MARIA

Program de recuperare și dezvoltare

Ora Luni Marți Miercuri Joi Vineri

Prof. în înv. primar : UNGUR CRISTINA MARIA

Probe de evaluare inițială

Disciplina Total Total elevi Foarte bine Bine Suficient Insuficient

Prof. în înv. primar : UNGUR CRISTINA MARIA

Aria curriculară /disciplina Clasa a III a

Prof. în înv. primar : UNGUR CRISTINA MARIA

Prof. în înv. primar : UNGUR CRISTINA MARIA

Structura anului școlar 2014-2015

Cursuri – luni, 15 septembrie 2014 – vineri, 19 decembrie 2014

Vacanţa de iarnă – sâmbătă, 20 decembrie 2014 – duminică, 4 ianuarie 2015

Cursuri – luni, 5 ianuarie 2015 – vineri, 30 ianuarie 2015

Vacanţa intersemestrială – sâmbătă, 31 ianuarie 2015 – duminică, 8 februarie 2015

Cursuri – luni, 9 februarie 2015 – vineri, 10 aprilie 2015

Vacanţa de primăvară – sâmbătă, 11 aprilie 2015 – duminică, 19 aprilie 2015

Cursuri – luni, 20 aprilie 2015 – vineri, 19 iunie 2015

Vacanţa de vară – sâmbătă, 20 iunie 2015 – duminică, 13 septembrie 2015

În zilele libere prevăzute de lege nu se organizează cursuri.