RISCUL ÎN INDUSTRIA FARMACEUTICĂ

Studiu de caz SC. Catena Management S.R.L

1
CUPRINS:

CAP I. Noțiuni generale privind riscurile în afaceri

1.1. Noțiunea de risc în afaceri

1.2. Tipuri de riscuri

CAP II. Industria farmaceutică în Romȃnia

2.1. Principalele tendințe și impactul asupra societății și economiei

2.2. Identificarea principalelor riscuri din industria farmaceutică

2.3. Metode de minimizare a riscurilor

CAP III. Studiu de caz: Analiza principalelor riscuri în cadrul farmaciei SC.Catena Management
S.R.L

3.1. Identificarea riscurilor cu care se confruntă rețeaua farmaceutică CATENA

3.2. Analiza SWOT

3.3. Analiza concurenței

Concluzii

Bibliografie

2
 Rezumat

În condiţiile specifice economiei de piaţă actuale, riscul a devenit o componenta esenţială a

politicii manageriale de la nivelul organizaţiei. Toate etapele specifice derulării unei afaceri,
începând cu stabilirea obiectivelor şi sfârşind cu găsirea pieţelor de desfacere se desfăşoară sub
presiunea unor factorilor de risc care ,de cele mai multe ori, reprezintă o pierdere semnificativă
pentru organizaţia respectivă. Astfel, problematica descoperirii şi gestionării, pe cât posibil, a
situaţiilor de risc devine o prioritate pentru bunul mers al firmei. Riscul la nivelul agenţilor
economici este apreciat ca fiind variabilitatea rezultatului unei activităţi sub presiunea factorilor
perturbatori din mediul intern şi extern. Rata internă a rentabilităţii unei afaceri este direct
dependentă de riscul suportat: ea poate fi apreciată doar în funcţie de riscul pe care şi-l asumă
agentul economic. Cea mai mare parte a agenţilor economici îşi stabilesc măsurile de gestionare a
riscului în funcţie de rentabilitatea pe care o anticipează ţinând cont de minimizarea pierderilor,
respectiv a cheltuielilor suplimentare în situaţia producerii riscului.
Managementul riscului, ca parte componentă a sistemului managerial modern, a devenit o
preocupare de prim rang a lumii moderne şi, totodată, unul dintre ”mecanismele cheie” ale evoluţiei
economice. Fiecare decizie pe care antreprenorii o iau în activitatea lor implică riscuri care pot
modifica atât conduita comportamentală a structurilor cât şi rezultatele acestora. Orice tip de afacere
este vulnerabilă în faţa pierderilor provenite din cauza riscurilor imprevizibile.
Acest proiect evidențiază principalele riscuri care apar în domeniul farmaceutic și cum
afectează riscurile acest domeniu, precum și care ar fi modalitățile de prevenire a riscurilor.
Industria produselor farmaceutice este un sector important contribuind semnificativ la
bunăstarea Europei şi a întregii lumi. Europa trebuie să menţină un sector farmaceutic dinamic, ca
şi condiţie prealabilă pentru asigurarea unui nivel înalt de protecţie a sănătăţii publice şi a unei
economii competitive, bazată pe cunoaștere.
Primul capitol al proiectului face referire la ceea ce înseamnă riscul în activitățile economice
și care sunt principalele categorii de riscuri care apar într-o afacere. Capitolul doi se realizează exact
pe tema studiului privind industria farmaceutică, evidențiind principalele riscuri care apar, și anume:
riscuri economice, financiare, comerciale, politice, sociale, juridice, ale fabricației, precum și
metode de minimizare a acestora.
Ȋn ziua de azi este prezentă o tendință de creștere a riscurilor datorită amplificării,
diversificării și inovării la cote superioare a activităților și factorilor ce influențează direct și indirect
firma. De aceea e foarte importantă o analiză a riscurilor și a factorilor ce le cauzează pentru a
reduce cȃt mai mult impactul acestora asupra întreprinderii și a situației economico-financiare a
acesteia.

Cuvinte cheie: agent economic, management, risc, medicamente cu prescripțe medicală,

transmiterea riscului, contracte de transportare, produse contrafăcute.

3
 Capitolul 1. Noţiuni generale privind riscurile în afaceri
1.1. Noțiunea de risc în afaceri

Dicţionarul complet al economiei de piaţă defineşte riscul ca un “eveniment viitor şi

probabil, a cărui producere ar putea provoca anumite pierderi. Acest risc poate fi previzibil în
situaţia în care factorii ce ar putea aduce pierderi pot fi prevăzuţi cu anticipaţie şi imprevizibil atunci
când este determinat de situaţii fortuite.”1 Dicţionarul limbii române defineşte noţiunea de risc ca o
posibilitate de a ajunge în primejdie, de a avea de înfruntat un necaz sau de a suporta o pagubă.
Conceptul de risc apare, conform acestei concepţii, sub forma unui pericol pe care omul încearcă să-
l prevină sau măcar să-i atenueze rezultatele nedorite.
În genere, conceptul de risc trebuie luat în considerare prin ambele sale valenţe, şi anume
riscul speculative şi riscul pur. Riscul speculativ reprezintă atât posibilitatea unui câştig, cât şi
posibilitatea unei eventuale pierderi. La polul opus, riscul pur desemnează doar pericolul unei
pierderi, fără a se mai lua în considerare posibilitatea de câştig. Numeroasele exemple de risc pur
includ potenţialele pagube ale incendiilor, inundaţiilor sau ale cutremurelor sau posibilitatea
deceselor ca urmare a accidentelor.
Distincţia dintre aceste două forme de risc reprezintă o premisă fundamentală a teoriei. În
acest mod, riscul implică dispersia rezultatelor posibile faţă de media acestora în sens pozitiv şi
negativ. Din acest punct de vedere, riscul poate fi definit ca posibilitatea apariţiei unor rezultate
favorabile sau nefavorabile. Prin urmare, orice decizie economică presupune asumarea unui anumit
grad de risc. Antreprenorul trebuie să înveţe să-şi asume riscul propriilor decizii şi să îl administreze
în folosul propriu.
Deciziile în care probabilitatea de apariţie a fiecărei stări a naturii este cunoscută sau poate să
fie estimată sunt definite ca fiind decizii luate de incertitudine sau de risc. În asemenea situaţii,
decidentul poate evalua gradul de risc în termenii unei distribuţii de probabilitate. Astfel,
probabilităţile în adoptarea deciziei pot fi văzute ca un mijloc de a exprima convingerea decidentului
asupra evenimentelor viitoare, care sunt însă incerte. Probabilităţile obiective pot fi determinate pe
baza datelor istorice sau ca urmare a experimentelor şi trebuie să fie actuale, măsurabile şi
observabile. Probabilităţile subiective măsoară gradul de convingere în verosimilitatea apariţiei
viitoare a unui anumit rezultat şi se utilizează atunci când probabilităţile obiective nu sunt accesibile
sau nu pot fi utilizate. “Pentru fiecare problem de decizie se defineşte o funcţie de pierdere se
defineşte o funcţie de pierdere, care cuantifică pierderea asociată fiecărei consecinţe a acţiunilor
adoptate. Pierderea este cel mai adesea exprimată în termini monetari, dar pot fi şi alte modalităţi de
măsurare a pierderii. Pe baza funcţiei de pierdere se poate determina funcţia de risc, ca fiind
valoarea medie sau valoarea aşteptată a pierderii, definiţie ce implică utilizarea probabilităţilor.”2
Pentru a înţelege mai bine conceptual de risc, este necesară observarea distincţiei clare dintre
risc şi un alt concept înrudit, respective incertitudine. Riscul se referă la situaţiile în care se pot
1
Georgeta Busă, Dicţionarul complet al economiei de piaţă, Editura Soc. Informaţia, Bucureşti, 1994, p.32
2
Nicolae Bârsan-Pipu, Ion Popescu, Managementul riscului.Concepte.Metode.Aplicaţii, Editura Universităţii
Transilvania, Braşov, 2003, p.13
4
identifica probabilităţi obiective pentru toate rezultatele posibile. Cu alte cuvinte, în acest caz există
posibilitatea cuantificării. În schimb, incertitudinea surprinde situaţiile despre care nu avem
informaţiile suficiente necesare identificării probabilităţilor obiective. Aşadar, atunci când
informaţiile necesare înţelegerii şi anticipării evoluţiilor schimbărilor ce pot avea loc la un moment
dat sunt fie insuficiente, fie indisponibil, situaţia poate fi catalogată drept una incertă.
Principalul element în a face diferenţa dintre risc şi incertitudine este probabilitatea.
Termenul de probabilitate se referă la posibilitatea ca un anume eveniment sau fenomen să se
producă în condiţii bine determinate. În funcţie de probabilitate, se disting trei categorii de situaţii:
 Certitudinea absolută
 Incertitudinea
 Riscul
Certitudinea absolută reprezintă situaţia decizională în care evoluţia viitoare a consecinţelor
unei decizii pot fi prevăzute cu exactitate, fără să existe erori sau situaţii neaşteptate. Se poate afirma
că rezultatele oricărei decizii sunt cunoscute cu exactitate înaintea adoptării lor deoarece
probabilitatea ca rezultatul respective să fie atins este de 100%. Dacă ar exista certitudinea absolută,
atunci fiecare antreprenor ar putea dispune în regim nelimitat de informaţiile de care are nevoie şi
astfel s-ar putea realize o listă completă a evenimentelor viitoare şi ale consecinţelor adoptării unor
decizii.
La polul opus certitudinii se află incertitudinea, al cărei mare dezavantaj este acela că atunci
când înregistrează un nivel ridicat antreprenorii nu mai sunt capabili să aleagă, din moment ce orice
decizie conduce la rezultate aleatorii imposibil de prevăzut. Prin urmare, este necesară reducerea
incertitudinii atunci când atinge praguri prea mari.
Sintetizând, termenul de risc în activitatea economică înseamnă o largă gamă de incertitudini
prinvind activităţile viitoare ale unui agent economic. Riscul poate fi tradus prin variabilitatea
profitului faţă de media rentabilităţii în ultimile exerciţii, reprezentând incapacitatea unei firme de a
se adapta, în timp şi la cel mai mic cost, la variaţia condiţiilor de mediu. Conceptul de risc nu are
semnificaţie decât atunci când se prezintă viitorul şi atunci când se încearcă o estimare a fluctuaţiilor
posibile ale ratei rentabilităţii în cadrul proceselor previzionale.

Diferenţe dintre risc şi incertitudine

Riscul Incertitudinea (spre deosebire de risc)

Se pot face anumite anticipări ale Este descrisă situaţia în care decidentul nu poate
evenimentelor ce se pot produce şi ale identifica toate sau chiar nici unul dintre
probabilităţii asociate producerii lor. evenimentele posibile a se produce şi cu atât mai
puţin de a se putea estima probabilitatea
producerii lor, având semnificaţia matematică de
variabilă incomplet definită.
O condiţie în care există posibilitatea În definirea incertitudinii, un singur lucru este
unei modificări nedorite a unui rezultat cert: „nimic nu este sigur sau previzibil”.
dorit care este aşteptat sau sperat.
5
Incertitudine ce afectează rezultatul. O situaţie este incertă atunci când decizia trebuie
luată dar nu se cunosc suficient sau deloc
evoluţia ulterioară a evenimentelor precum şi
probabilităţile aferente.
Combinaţie de circumstanţe în care sunt Stare mentală opusă certitudinii, fiind o simplă
posibilităţi de a pierde. reacţie la absenţa de cunoştinţe privind viitorul.
Creează incertitudine pentru o parte din Stare de nesiguranţă, caracterizată de îndoială,
persoane când riscul este conştientizat. datorită lipsei de cunoaştere a ce se va întâmpla
sau nu în viitor.
Dacă riscul este sau nu recunoscut, acest O acţiune este incertă, când este posibilă
lucru nu modifică existenţa sa. obţinerea mai multor rezultate, fără să se
cunoască probabilitatea de apariţie a unuia sau a
altuia dintre ele.
Sursa: www.perfect-service.ro

Prin analiza riscului se poate înţelege o analiză sistematică a oricărui risc de afaceri, de
exemplu cel ce face afaceri cu un client nou sau intrarea pe o piaţă nouă cu scopul de a face o
investiţie mare. Numărul agenţilor economici care caută cu frenezie certitudinile şi suprimarea
riscurilor este din ce în ce mai mare, astfel încât uită repede faptul că viitorul nu poate prezenta
certitudini, nu poate fi prevăzut şi că de fapt trebuie să facă faţă numeroaselor riscuri ce pot să apară.
Simetria trecutului şi a viitorului este recunoscută în analizele moderne ale echilibrului general, dar
această simetrie este inacceptabilă pentru economie, pentru care timpul este ireversibil şi în care
viitorul este nu doar diferit, ci este şi imprevizibil.
Orice muncă de cercetare trebuie să-şi identifice propriul nivel de incertitudine pentru a se
dezvolta, deoarece în principal nu ne putem îndrepta către un adevăr absolute, ci numai către unul
mai bun. Un sistem care functionează pentru a obţine anumite rezultate este prin definiţie într-o
situaţie de incertitudine în care diferitele situaţii au anumite grade de risc, deşi se caută o lume a
certitudinii care de fapt nici nu există.
Pentru ca o firmă să-şi poată asuma riscurile aferente activităţilor prestate este imperios
necesară stabilirea unui diagnostic asupra situaţiei financiare atunci când sunt identificate punctele
slabe şi punctele tari ale gestiunii financiare. Obiectivul principal urmărit în această situaţie este
detectarea unor potenţiale situaţii de dezechilibru financiar şi de a adopta noi decizii de gestionare a
întreprinderii. Aceste decizii au la bază identificarea originii şi cauzelor dezechilibrelor, pe de-o
parte, iar pe de altă parte pe stabilirea măsurilor de remediere a dezechilibrelor, precum şi
capacitatea firmei de a-şi onora obligaţiile.
Activitatea de analiză şi gestionare a riscului, în toată complexitatea ei, este condiția sine –
qua – non pentru menținerea unei firme la parametri performanți, pe termen lung, iar identificarea
riscului devine primul pas în desfăşurarea unei afaceri pe baze conştiente, responsabile, înțelegând
prin aceasta procesul prin care într-un mod continuu şi sistematic se identifică expunerile la factori
potențial dăunători.
Este foarte bine dacă un antreprenor este capabil să facă o identificare a pagubelor potențiale
pe baza experienței acumulate în timp sau măcar pe baza unui istoric propriu. A constata o pagubă

6
după momentul producerii ei este mai neplăcut şi cu siguranță mai costisitor decât a-i preveni
producerea. Lipsa de identificare a pericolelor potențiale face ca pierderile ce se pot înregistra să
constituie o surpriză pentru firmă şi reținerea inconştientă a unor riscuri nu este cea mai fericită
inițiativă pentru antreprenorul respectiv.
Riscul nu poate fi suprimat din moment ce el există în activitatea economică şi în lumea
afacerilor, iar deciziile sunt luate într-un mediu incert şi riscant, nu însă fără o evaluare a
alternativelor de decizie, a consecinţelor lor, dar considerând că efectele deciziilor nu sunt cunoscute
cu siguranţă.
Este evident că o strategie managerială performantă trebuie să cuprindă atât programe cît şi
proceduri de gestionare a riscurilor care vizează de fapt minimizarea probabilităţii producerii
acestor riscuri şi a expunerii potenţiale. Obiectivul central al acestor politici este acela de
minimizare a pierderilor sau cheltuielilor suplimentare suportate de organizaţie, obiectivul fiind
obţinerea unui profit cît mai mare.
“Citându-l pe fizicianul Louis de Broglie : „Trebuie să urmărim riscul pentru că riscul este
condiţia la toate succesele”, vom defini domeniul riscului care, concentrat, se rezumă la infinitivul a
trei verbe:

Analizare:  să identificăm riscurile existente şi să evaluăm consecinţele posibile directe

şi indirecte;
Reducere: să le prevenim pentru a le diminua sau a le elimina; să ne asigurăm în raport
cu apariţia noilor riscuri şi să atenuăm efectele neprevăzute prin
acţiunea mijloacelor de protecţie corespunzătoare;
Finanţare:  să stăpânim ansamblul costurilor şi pierderilor potenţiale acceptate.”3
 
Analizând aceste definiţii ale riscului, se pot observa anumite caracteristici comune, anumite
criterii de definire a riscului.
Riscul derivă din incertitudine: adoptarea deciziei are loc în prezent, iar punerea în practică şi
rezultatele se vor produce în viitor; incertitudinea provine din necunoaşterea cu privire la care
eveniment din cele identificate se va produce şi la ce moment, care vor fi efectele reale şi
amplitudinea producerii acestuia.
Riscul implică ideea de pierdere potenţială (de orice tip) generat de evoluţia unui factor în
sens contrar aşteptărilor decidentului.
Aşa cum s-a mai spus anterior, riscul şi incertitudinea se întâlnesc combinate în diferite
proporţii, dar incertitudinea nu poate să fi eliminată definitiv, oricât de completă ar fi gestionarea
riscului. Oricând pot să apară situaţii şi interdependenţe care nu au fost luate iniţial în considerare.
Astfel de evenimente imprevizibile pot provoca abateri care să schimbe fundamental configuraţia
datelor. Incertitudinea devine o potenţială sursă de risc, atunci când decurge dintr-o informare
incompletă sau din apelarea la surse adesea incompatibile cu situaţia reală din întreprindere sau de
pe piaţa concurenţială.

3
http://www.perfect-service.ro/intelinet/2010/ianuarie/intel%28i%29net.php?legatura=4, accesat la 10.01.2014
7
 1.2.Tipuri de riscuri

Riscul este considerat în majoritatea cazurilor un partener normal şi de nedespărţit al oricărei

activităţi având efecte directe şi puternice asupra rezultatelor activităţii respective. Orice activitate
are un anumit grad de risc. În fiecare zi structura organizatorică din care facem parte este abordată în
mod direct sau indirect de diverse riscuri. Totodată şi noi ca persoane fizice, suntem supuşi la
diverse riscuri. Trăim într-o lume a riscurilor. Aceste riscuri se referă la bunurile care sînt la
dispoziţia noastră, la partenerii cu care lucrăm, la mediul în care lucrăm. Implementarea unui sistem
de management al riscului devine prin urmare un important obiectiv pentru orice structură
organizatorică cât şi pentru o persoană fizică.
În ceea ce priveşte clasificarea riscurilor, aceasta se regăseşte sun multe forme şi în funcţie
de mulţi factori. Deloc surprinzător, clasificările elaborate de specialişti de-a lungul timpului nu sunt
bazate pe criterii unice şi nici nu ar putea fi. Ele urmează, e drept, o anumită logică, motivată de
trăsăturile comune sau complementare ale riscurilor incluse în categorii similare, dar există o
mulțime de criterii de clasificare tocmai pentru că trăsăturile comune ale diferitelor riscuri se pot
întâlni pe diferite niveluri de manifestare.
Prin urmare, oricare dintre clasificările riscurilor ne poate oferi informații utile în
caracterizarea fenomenelor generatoare şi in descrierea zonelor potențial afectate. Cu siguranţă, nici
una dintre aceste clasificări nu poate fi considerată perfectă, dar lucrul acesta nu este de maximă
importanță.
În ceea ce priveşte riscul agenţilor economici,nu putem sa apreciem rentabilitatea acestuia
decât in funcţie riscul asumat si invers. Asumarea riscului este strâns legată de rentabilitatea
activităţii, ceea ce înseamnă ca un agent economic nu-şi asumă un risc decât in funcţie de
rentabilitatea trebuie sa compenseze riscul asumat.
Cu cat nivelului riscului este mai ridicat cu atât agenţii economici sunt nevoiţi sa ia în
considerare posibilitatea înregistrării de pierderi.
Cauzele care generează riscul pot fi:

 Specificul activităţii desfăşurate;

 Concurenţa;
 Calitatea actului managerial;
 Relaţiile cu clienţii, furnizorii, băncile;
 Inexactitatea informaţiilor sau lipsa acestora;
 Situaţii de forţă majoră etc.

Fiind supusă unui număr atât de mare de riscuri activitatea unui agent economic este cu atât
mai puţin riscantă cu cât acesta manifestă un grad mai ridicat de flexibilitate. Cum riscurile nu pot fi
stăpânite în totalitate niciodată se pune problema stăpânirii unui anumit nivel de risc pentru a creste
rentabilitatea pe care acesta o permite. Dacă luăm in considerare posibilitatea clasificării riscurilor,
după originea lor, vorbim de riscuri interne şi riscuri externe. Riscul intern reprezintă o categorie de

8
risc la care este supus un agent economic şi care îşi are cauzele in interiorul unităţii fiind localizat in
domeniul managementului, respectiv al producţiei.
În domeniul managementului există posibilitatea ca întreprinderea să fie condusă de
persoane care nu au calificarea şi aptitudinile necesare unui bun conducător. Astfel, în sfera
producţiei se pot manifesta:

 riscul de inovaţie (modernizarea producţiei);

 riscul de funcţionare a produselor;
 riscul de exploatare;
 riscul de cooperare în producţie ;
 riscul de neexecutare.

Riscul extern se manifestă ca urmare a acţiunii unor factori din afara unităţii, zonali sau
naţionali. Această categorie de risc poate fi:

 de neexecutare, când beneficiarul nu mai doreşte să ridice mărfurile contractate;

 de insolvabilitate, atunci când beneficiarul se găseşte în imposibilitatea de a plăti
contravaloarea mărfurilor;
 valutar;
 de natură politică;
 cu caracter natural.

Alte criterii de clasificare a riscurilor la care poate fi supusă o afacere:

 Riscul de faliment –“ apare atunci când firma ajunge într-o situaţie deosebit de grea,
practice fiind condamnată la dispariţie, urmând să dea faliment. Aceasta presupune o
situaţie deosebit de dificilă , existând posibilitatea ca societatea să fie desfiinţată.
Personalul angajat intră în somaj, creditorii nu-şi mai pot recupera capitalul investit,
iar acţionarii îşi pierd sumele de bani investite şi bineînţeles nu mai pot beneficia de
dividente. Este genul de risc extreme cu cele mai nefavorabile consecinţe.”4

Starea de faliment se declară prin sentinţă, după care, sub supravegherea instanţei, se trece la
stabilirea situaţiei patrimoniale pe baza inventarului, bilanţului contabil şi a registrelor care se depun
la instanţă la termenul stabilit. Procedura de faliment este considerată inchisă după repartizarea
sumelor rezultate din lichidarea activului, indifferent dacă acestea acoperă integral sau parţial
drepturile de creanţă.
 Riscul de insolvabilitate – acest tip de risc survine în momentul în care firma nu mai
poate face faţă plăţilor. Incapacitatea de a-şi achita angajamentele poate conduce fie
la lichidare, când nu mai este nici o şanşă de salvare, fie la o soluţionare printr-o
intervenţie de conjunctură, pe baza unui credit suplimentar de bancă. Acest tip de risc
se mai numeşte şi risc de credit. De exemplu, atunci când dobânda la credite creşte
peste rentabilitatea scontată a producţiei, datorită evoluţiei inflaţioniste şi lipsei de
4
http://academiacomerciala.ro/cursuri/Management//An%20III/Sem.%20II%20-%20Manag.%20riscului//Mg_risc.pdf,
accesat la 10.01.2014
9
 cerere pe piaţă, apare o incertitudine ce va avea drept consecinţă pierderi de capital ce
pot conduce la falimentarea întreprinderii, şi din acest motiv, majoritatea băncilor
acordă credite numai până la anumite niveluri asiguratorii, cu scopul de a evita riscul
imposibilităţii rambursării creditelor.
 Riscul pierderii autonomiei – este acel tip de risc care se manifestă înaintea
declansării crizei de insolvabilitate şi atunci când întreprinderea respectivă ajunge la
concluzia că prin mijloace proprii nu mai are capacitatea de a-şi păstra pe viitor
poziţia sa pe piaţă. În această situaţie managerul întreprinderii respective are două
posibilităţi între care poate opta: 1). Să se menţină independent, dar să rămână o
firmă mică sau mijlocie, pierzându-şi poziţia detinută anterior; 2). Să-şi mărească
dimensiunile capitalului prin afilierea la o firmă mai puternică, renuntând astfel la
autonomie. De cele mai multe ori, acest tip de risc îl precede pe cel de insolvabilitate.
 Riscul scăderii rentabilităţii – este un risc mai mult de natură financiară,„care
exprimă faptul că la o creştere de capital, profitul net nu creşte în aceeaşi proporţie,
semnalându-se astfel fenomenul de diluare. Cu toate că are consecinţe mai puţin
grave, este necesar a se identifica cauzele care au condus la această situaţie, dar mai
ales a stabili strategia care să conducă la redresarea financiară, deoarece se poate ivi o
situaţie nefavorabilă care să accentueze scăderea rentabilităţii şi deci să împingă
firma într-una din formele de risc amintite anterior.”5

Deşi clasificarea categoriilor de riscuri care pot apărea la nivelul unui agent economic poate
continua, acestea sunt considerate cele care conduc către cele mai importante consecinţe care
periclitează (sau nu) activitatea firmei respective.

5
Idem
10
 CAP II. Industria farmaceutică în Romȃnia

2.1. Principalele tendințe și impactul asupra societății și economiei

Industria produselor farmaceutice este un sector important contribuind semnificativ la

bunăstarea Europei şi a întregii lumi. Europa trebuie să menţină un sector farmaceutic dinamic, ca
şi condiţie prealabilă pentru asigurarea unui nivel înalt de protecţie a sănătăţii publice şi a unei
economii competitive, bazată pe cunoaștere.
Ȋn zilele nostre, sectorul farmaceutic este amplu reglementat la nivelul UE, atȃt pentru a
asigura cel mai înalt nivel posibil de sănătate public, cȃt şi pentru a se menține încrederea
pacientului în produse medicinale sigure, eficace şi de cea mai înaltă calitate, creȃndu-se
dezvoltarea pieţei unice europene pentru produsele farmaceutice, pentru a asigura competitivitatea şi
capacitatea de cercetare a industriei farmaceutice europene.
Industria farmaceutică europeană deţine un rol important în asigurarea unei stări de sănătate
bune pentru toți cetăţenii. De aceea, Uniunea Europeană garantează un acces cât mai larg la
medicamente, se străduiește să ofere publicului informaţii de înaltă calitate şi să se asigure că
medicamentele fabricate sunt sigure şi eficace. Piaţa unică a produselor farmaceutice facilitează
atingerea acestor obiective prin creşterea competitivităţii sectorului, în paralel cu promovarea
cercetării şi a inovării în beneficiul populaţiei.
Industria farmaceutică romȃnească este într-o continuă schimbare datorită noilor oportunități
ce apar pe piață. Produse farmaceutice si cosmetice ce sunt produse, lansate si distribuite în toată
Romȃnia cresc tot mai mult în ultimul timp iar companiile trebuie să aibă în vedere maximizarea
rezultatelor în urma investițiilor enorme. De aceea, companiile farmaceutice trebuie să investească
în infrastructura de bază, aplicații și sisteme de telecomunicații.
Conform unui comunicat de presă a Ziarului Financiar din septembrie 2013, în România
sunt înregistrate peste 6.000 de farmacii, însă dintre acestea aproape 4.500 sunt active cu adevărat,
iar marja de profit a unei farmacii locale nu este suficient de mare pentru un business sustenabil, cel
mai mare grup farmaceutic din industria locală care activează în domeniul distribuției și retailului
farmaceutic fiind A&D Pharma, care cuprinde companiile Mediplus (compania cea mai mare în
distribuția de produse farmaceutice și parafarmaceutice din Romȃnia, fiind lider de piață de mai
mult de 10 ani) şi farmaciile Sensiblu (compania cu activitate de promovare și comercializare a
produselor din domeniul farmaceutic).6
Piața farmaceutică a crescut semnificativ în ultimul deceniu pe toate segmentele, în anul
2010 contribuind cu peste 1 % la formarea PIB. Piața farmaceutica a crescut puternic pe piața de
retail cu 25%, iar pe piața spitalelor a crescut mai puțin cu 1.2 %. Avȃnd în vedere segmentele pieței
farmaceutice o creștere semnificativă de 25.7 % o au produsele cu prescripție medicală.7

6
Andrei Cîrchelan, „Tendințe în distribuția și retailul de medicamente”, http://www.zf.ro/companii/concluzia-
panelului-tendinte-in-distributia-si-retailul-de-medicamente-romania-are-multe-farmacii-dar-care-nu-sunt-suficient-de-
profitabile-11382599 [Ziarul Financiar, accesat la data de 5 .01.2014]
7
Oana Stroescu, „Tendințele industriei farmaceutice romȃnești”, http://www.pharma-business.ro/oportunitati/tendintele-
industriei-farmaceutice-romanesti.html [accesat la 5.01.2014]
11
 Piața farmaceutică a trecut, de asemenea, și printr-o perioadă de stagnare pe o perioada de
aproximativ 3 ani, începȃnd cu anul 2007, datorită crizei economice din acea perioadă. Această criză
a adus efecte negative asupra resurselor financiare ale sectorului sănătații relevȃnd un deficit mare în
sectorul public de sănătate, iar Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a prelungit începând cu luna
octombrie 2009 termenele de plată pentru medicamentele pe bază de prescripţie medicală de la 60 la
210 de zile şi pentru medicamentele din cadrul Programelor Naţionale de Sănătate de la 30 la 120 de
zile, astfel in iunie 2011 industria farmaceutică a devenit unul dintre cei mai mari creditori ai
Guvernului român cu peste 1 miliard de euro datorii și restanțe faţă de Casa Naţională de Asigurări
de Sănătate.8
Datoriile restante ale Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate faţă de industria farmaceutică au
determinat distribuitorii de medicamente să efectueze exporturi paralele, cu scopul de a-şi
îmbunătăţi situaţia financiară. În România, preţul medicamentelor eliberate pe bază de prescripție
medicală s-a stabilit la nivelul minim al preţurilor aferente acestor medicamente comercializate
într-un număr de ţări de referinţă ale UE, oferind astfel distribuitorilor de medicamente oportunitatea
de a exploata diferenţele de preţ. Distribuitorii cumpără medicamente importate la un preţ mic şi le
re-exportă pe alte pieţe, la preţuri mai mari.
Avȃnd în vedere necesitatea pacienților de a beneficia la timp de tratamentele prescrise,
Ministerul Sănătății a transmis industriei farmaceutice interzicerea pe o perioadă de 6 luni
exporturile paralele pentru medicamentele aflate în noua listă de medicamente compensate. Ȋn 2013,
Ministerul Sănătății, a semnat un ordin de suspendare, pȃnă la sfȃrșitul anului, a exportului paralel
de medicamente pentru care există riscul apariției unor disfuncționalități în aprovizionarea
farmaciilor și spitalelor. De asemenea, Ministerul Sănătății a transmis industriei farmaceutice
intenția autorităților de a reactualiza semestrial în 2014 și trimestrial în 2015 lista de medicamente,
conform reglementărilor europene, astfel încat pacienții să poată beneficia de tratamentele
inovatoare de care au nevoie.9
Potrivit unui studiu “Pharma & Hospital Report” 10 realizat de Cegedim11 România pe anul
2013 s-a estimat că valoarea medicamentelor eliberate către pacienţi în România a atins nivelul de
2.85 miliarde lei la preț de distribuție în al doilea trimestru al anului 2013, în creștere cu 2.7% față
de trimestrul doi al anului 2012. Medicamentele din farmacii pe bază de reţetă au atins o valoare de
2.06 miliarde lei, în creştere cu 2.5%, iar medicamentele fără rețetă au ajuns la 0.41 miliarde lei, în
creştere cu 7.9%, iar cele din spital a fost de 0.38 miliarde lei, în scădere cu 1.4% faţă de trimestrul
al doilea al anului 2012. De asemenea, acest studiu preconizează pentru anul 2014 o creștere de
2.7% lei a medicamentelor compensate.

8
Institutul de Prognoză Economică, „Industria farmaceutică din România: principalele tendințe și impactul asupra
societății și economiei” [accesat la 6.01. 2014]
9
http://www.ziare.com/social/medicamente/masurile-anuntate-de-nicolaescu-pacientii-sa-aiba-tratamente-inovatoare-la-
timp-1277042
10
Cegedim Romȃnia, “Pharma & Hospital Report”,
http://www.medicalmanager.ro/docs/20130808_comunicat_de_presa_cegedim_piata_farmaceutica.pdf,
[accesat la 7.01. 2014]
11
Cegedim este o companie de analiză și studii de piață specializată în industria farmaceutică din Franța, iar din 1993
compania este prezentă pe piața din Romȃnia și este specializat în soluții și servicii pentru industria de îngrijire a
sănătății susținȃnd activitățile companiilor implicate în îngrijirea sănătății.
12
 Avȃnd în vedere informațiile prezentate putem aduce în vedere cȃteva particularități cu care
avem de-a face în industria și piața farmaceutică.
Ȋn ceea ce privește importanţa influenţei factorului de decizie asupra actului cumpărării, piața
farmaceutică este unică, deoarece actul cumpărării nu aparține pacientului, ci medicului, ceea ce
rezultă că piața țintă a medicamentelor este reprezentată de medicii care o prescriu.
În cazul medicamentelor prescrise de medic, cererea este caracterizată printr-un grad redus
de implicare a pacienţilor în ceea ce priveşte tratamentul pe care îl urmează, deoarece în alegerea
medicamentelor, medicii care le prescriu reprezintă principalul factor determinant al cererii pe
pieţele produselor farmaceutice pe bază de prescripţie.
Deoarece în zilele noastre s-au extins foarte multe companiile de farmacii existȃnd multe
unități farmaceutice, totuși prețul medicamentelor diferă de la o companie la alta. Astfel, orice
farmacie este liberă să își stabilească prețul la medicamentele care se eliberează fără rețetă și poate
să-și fixeze ce ados commercial vrea, deoarece farmaciile își asigură lichidități din aceste surse. De
asemenea, farmaciile care aparțin marilor rețele (Sensiblu, Catena, Dona) prețul medicamentelor
este mai scump decȃt alte unități farmaceutice, prețul crescȃnd în funcţie de renumele lanţului
respectiv.
Avȃnd în vedere prețul ridicat al medicamentelor de la o farmacie la alta, un studiu 12 realizat
anul trecut arată că un procent de 28% de romȃni optează pentru o farmacie sau alta tocmai din
motivul prețului medicamentelor. Pentru cea mai mare parte a locuitorilor capitalei prețul
medicamentelor este important, orientȃndu-i spre o farmacie sau alta.
O altă caracteristică important sau un criteriu de selecție a unei farmacii este vecinătatea, apropierea
față de farmacie cu un procent de 23% de locuitori, în timp ce publicitatea pe care și-o face farmacia
atrage doar o mică parte de locuitori, în proporție de 1.5%.
Pentru cei din Dobrogea sunt importante și serviciile adaugate (9%), recomandarea primită din
partea medicului (8%) și publicitatea (8%), însă tot vecinătatea este mai importantă.
Recomandarea primită din partea medicului reprezintă pentru cei mai mulți romȃni principalul
criteriu de care țin cont în alegerea medicamentului.

2.2. Identificarea principalelor riscuri din sectorul farmaceutic

Principalele forme de risc cu care se pot confrunta firmele din sectorul farmaceutic sunt13:
a) Riscuri economice precum: riscul creșterii inflației, riscul amplificarii ratei dobânzii la credite,
riscul modificării ratei de schimb valutar și riscul investitional.
b) Riscuri financiare, asociate obținerii și utilizării capitalurilor de împrumut și a celor proprii.
Acestea sunt: riscul rămânerii fără lichidități (în cazul neplății sumelor alocate pentru contravaloarea
rețetelor compensate și gratuite de către CNAS farmaciilor), riscul neasigurării rentabilitătii datorită
falimentului și amplificării prea mari a cheltuielilor, riscul pierderii proprietății.

12
Alexandra Părvulescu, „ Romȃnii preferă farmaciile ieftine”, http://www.pharma-business.ro/tendinte/exclusivitate-
romanii-prefera-farmaciile-ieftine.html, [accesat la 10 decembrie 2013]
13
Mihaela-Mariana Stanciu, Analiza profitului și riscului în managementul farmaceutic, http://www.pharma-
business.ro/profit/analiza-profitului-si-riscului-in-managementul-farmaceutic.html, accesat la data de 18 ianuarie 2014
13
c) Riscuri comerciale, asociate operațiunilor de aprovizionare și vânzare pe piața internă și externă:
riscul de pret, riscul de transport, riscul de vânzare.
d) Riscurile fabricației, generate de disfuncționalități în cadrul activităților de producție a
medicamentelor: riscul nerealizării calității programate, riscul neobținerii cantității de produse
stabilite, riscul neîncadrării în consumurile specifice, riscul rebuturilor, riscul accidentelor de
muncă, riscul tehnologic invizibil (toxic, chimic etc.).
e) Riscurile politice ce decurg din modificările strategiei, tacticii și acțiunilor curente ale factorilor
politici din propria țară, din țările cu care compania are contacte directe și ale marilor organizații
internationale. Cele mai frecvente sunt: riscuri de restrângere a importurilor și/sau exporturilor,
riscul limitării transferului valutar, riscul refuzului admiterii produselor firmei pe teritoriul anumitor
state. In cazul Romaniei, riscul de țară reflectă nu numai factori de natura politică (inexistența unei
legi care să reglementeze sectorul farmaceutic), ci și de natură economică (restrângerea listei
medicametelor subvenționate de CNAS) și socială.
f) Riscurile sociale au în vedere relațiile cu personalul firmei și comportamentul acestuia.
Managerii se confruntă cel mai adesea cu: riscul demotivării personalului, riscul unor cheltuieli cu
forța de muncă (salarii), riscul conturării unei culturi organizationale antieconomice etc.
g) Riscuri juridice ce pot decurge nealinierea legislației naționale la cea internațională. Acestea
sunt: riscul pierderii sau distrugerii mărfii, riscul neîncasării sumelor cuvenite pentru operațiunile
economice efectuate, riscul pierderii proprietății, riscul plății de impozite și taxe majorate.
h) Riscuri naturale, generate de calamități naturale sau de alte cauze de forță majoră în care factorii
naturali au ponderea decisivă. Cele mai frecvente riscuri naturale de care managerii trebuie să țină
cont sunt: riscul de incendii, riscul de cutremure, riscul de inundații, riscul de furtuni.

2.3. Metode de minimizare a riscurilor

Ȋn ziua de azi este prezentă o tendință de creștere a riscurilor datorită amplificării,

diversificării și inovării la cote superioare a activităților și factorilor ce influențează direct și indirect
firma. De aceea e foarte importantă o analiză a riscurilor și a factorilor ce le cauzează pentru a
reduce cȃt mai mult impactul acestora asupra întreprinderii și a situației economico-financiare a
acesteia.
Situaţia de risc presupune nu numai suportarea unor pierderi sau cheltuieli ci şi primirea de
beneficii mult mai mari decât cele prognozate.
Astfel, pierderile care apar în cazuri excepţionale cum ar fi incendii, inundaţii, cutremure
este necesar de a le evidenţia din toate celelalte pierderi deoarece ele pot fi uşor minimalizate, de
exemplu din contul asigurărilor.
O metodă de reducere a riscurilor o reprezintă transmiterea, atunci cȃnd partea ce primeşte
riscul dispune de metode mai eficiente de evaluare şi gestiune. Transmiterea riscului se efectuează
prin intermediul contractului și anume:
- Prin intermediul contractelor de păstrare şi transportare a încărcăturilor: în cazul de față a
medicamente mai ales în timpul importării acestora ori exportării, riscul fiind asumat de

14
 compania respectivă de transport și în cazul exportului riscul este déjà transmis companiei
farmaceutice importatoare.

- Prin intermediul contractelor de vânzare, deservire şi furnizare care de asemenea prezintă o

posibilitate reală pentru firme de a-şi reduce riscul. Ȋn cazul farmaciei Catena în momentul
vȃnzării produselor comercializate aceasta transmite riscurile legate de exploatarea
medicamentelor companiei producătoare, indiferent dacă e vorba de calitatea
medicamentelor ori termenul lor de valabilitate sau nelimitarea distribuției acestora.

O altă metodă de reducere a riscurilor constă în alegerea corectă a personalului farmaciilor, de

aceea acestea trebuie să angajeze doar personal calificat și competent care să se ocupe de
aprovizionarea farmaciei astfel încȃt să se asigure un stoc optim în farmacie, fără ruperi de stoc, să
realizeze recepţia de marfă, să știe să introducă în calculator facturi, rețetele compensate și gratuite,
să fie competent în urmărirea reriodică a termenelor de valabilitate ale medicamentelor și să ia
măsuri pentru evitarea depăşirii acestor termene la toate produsele existente în farmacie.

Orice firmă care se confruntă cu situații de risc trebuie, mai întȃi, să își concentreze toate
eforturile sale pentru a veni în reducerea sau eliminarea acestor riscuri și să se ajute de toate
posibilităţile sale interne de micşorare a riscului:
 în primul rând, să controleze partenerii săi de afaceri;
 în al doilea rând, să alcătuiască corect contractul de afaceri, presupune includerea în
contract a sistemului de penalizări pentru fiecare obligație;
 în al treilea rând, să planifice şi să prognozeze activitatea firmei prin întocmirea unui plan
de afaceri;
 în al patrulea rând, să aleagă corect personalul firmei, avȃnd în vedere metoda de recrutare
și selecție.

Asigurările private de sănătate nu s-au dezvoltat înca în Romȃnia. Oferirea unei  asigurări
private suplimentare este privită ca un mod de generare de fonduri pentru medicamentele care nu sunt
necesare din punct de vedere al sănătății publice dar sunt pe lista de compensare deoarece există o
cerere a publicului și presiuni din partea grupurilor de interese. Din momentul în care este
disponibilă asigurarea suplimentară, aceste medicamente ar putea fi scoase de pe listă, ceea ce ar
încetini creșterea rapidă a sumei cheltuite pe medicamente. Totuși, acest lucru necesită ca asiguratorii
să-și asume riscul unui pachet care să includă medicamentele în situație în care consumul nu poate
fi controlat - există dubii ca asiguratorii privați ar accepta aceste riscuri.

15
 CAP III. Studiu de caz: Analiza principalelor riscuri in cadrul farmaciei SC. Catena
Management S.R.L

3.1. Riscurile cu care se confruntă rețeaua farmaceutică CATENA

Urmând clasificarea riscurilor din sectorul farmaceutic, făcută la paginile 13 și 14, putem deduce o
mare parte din riscurile cu care se poate confrunta farmacia CATENA:

1. Creșterea prețurilor
Trebuie precizat faptul că o familie cheltuiește lunar, în medie, 58,21 lei pe medicamente,
28% dintre romȃni optând pentru o farmacie sau alta datorită prețurilor practicate. 14 Preţul
produselor ce se dau fără prescripţie (OTC-uri, over the counter, peste ghişeu, în engleză) se
formează liber (şi nu este impus de stat, aşa cum se întâmplă în cazul pastilelor ce se dau doar cu
reţetă), ceea ce înseamnă că jucătorii de pe întreg lanţul până la pacient (producător, distribuitor,
farmacie) pot decide ce marje să aplice.
În ceea ce privește prețurile practicate în farmaciile Catena, aceastea sunt medii prin
comparație cu principalii competitori: Sensiblu, Centrofarm, Dona, un preț mai ridicat aplicându-se
doar pentru produsele naturiste. În plus, Catena oferă o reducere de 5% celor care posedă un card al
farmaciei. De asemenea, cardul pentru studenţi oferă reduceri directe de până la 20% iar cardul
pentru pensionari de până la 22%.
În condițiile creșterii inflației, păstrarea prețurilor actuale este o provocarea pentru orice
farmacie, dar, în cazul Catenei, asumarea acestui risc poate aduce avantaje precum câștigarea unor
noi segmente de piață, un profit mai mare, creșterea cotei de piață etc.
2. Riscul produselor contrafăcute
Catena, în calitate de detailist preia produsele pe care le comercializează de la producători
sau de la angrosiști. Realitatea socială arată că în România nu există un control eficient
al medicamentelor aflate în circulatie, precum luarea de mostre în mod regulat de la distribuitori sau
de pe rafturile farmaciilor și testarea lor la laborator pentru a identifica falsurile și medicamentele
expirate. Existența numărului mare de distribuitori pe piață sporește riscul ca infractorii să profite de
lipsa controalelor și să pună în circulație medicamente contrafacute. Mulțe țări din UE au
experimentat această situație-problemă, identificată de obicei numai daca autoritatile primesc
”ponturi” în acest sens.
3. Riscul unei revolte a producătorilor
Majoritatea produselor regăsite în farmaciile Catena sunt autohtone. Pentru medicamentele
produse în România, producătorii prezintă, de regulă, o propunere de pret, însă acesta este stabilit
într-un proces greoi de negociere care ia în considerare prețurile unor produse comparabile din alte
țări. Unii producatori autohtoni au amenințat cu retragerea de pe piață sau cu oprirea fabricării
anumitor produse, deoarece procesul actual nu le permite să funcționeze cu o marjă de profit
rezonabilă. În plus, acești producători trebuie să plătească o taxă numită clawback, reprezentând
14
Alexandra Părvulescu, Romȃnii preferă farmaciile ieftine, http://www.pharma-business.ro/tendinte/exclusivitate-
romanii-prefera-farmaciile-ieftine.html, accesat la 18 decembrie 2013
16
aproximativ 14% din cifra de afaceri şi să excludă totodată exporturile paralele, estimate la 15-20%
din piaţa medicamentelor pentru a un profit aproape minim. 15 În aceste condiții, producătorii declară
că nu-și pot dezvolta planuri de afaceri pe termen mediu și lung, deoarece mediul de afaceri
continuă să fie imprevizibil și extrem de impovărător, îndeosebi pentru companiile de dimensiuni
medii și mici.16
4. Riscul corupției
Presa națională a prezentat de-a lungul timpului cazuri de scurgeri din bugetul CNAS pentru
medicamente din cauza unor practici frauduloase: doctorii pot scrie relativ usor rețete care nu sunt
niciodata eliberate, farmacistii împart venitul din compensarea CNAS pentru aceste rețete cu
doctorii. Uneori există „intelegeri intre pacienți și farmaciști în care pacienții nu pretind
medicamentele de pe rețetă dar cer în loc alte produse sau cosmetice. Se consideră că aceste forme
de fraudă ar putea fi răspunzătoare pentru până la 10% din cheltuielile totale ale CNAS. În aceste
condiții, implicarea farmaciei Catena în probleme de corupție se poate dovedi o reală lovitură de
imagine ”farmaciei inimilor”.
5. Riscul comercializării unor produse de proastă calitate
A vinde mărfuri de proastă calitate înseamnă în primul rând a nu avea stimă pentru propria
persoană, chiar dacă vorbim de una juridică. Cu toate acestea, se poate întâmpla ca farmacia Catena
să semneze contracte de aprovizionare cu un anumit producător, fără a avea o imagine completă
asupra efectelor medicamentelor procurate și astfel să rămână cu stocurile pe rafturi, deoarece nu
sunt cerute.
6. Dispariția unor producătorilor-furnizori de medicamente
România numără aproximativ 40 de producători naționali de medicamente. Alți circa 40 nu
au putut îndeplini standardele GMP17 ale UE și au fost nevoiți să se închida în ultimii ani.
7. Riscul modificării legislației farmaceutice (Legea 266/2008)
Această lege prevede dispoziții privind înființarea și organizarea farmaciilor în România. În
momentul de față, numărul farmaciilor este limitat în funcție de populatie, modificarea acestei reguli
putând conduce către o concurență acerbă între brandurile farmaceutice, ce se poate reflecta negativ
la nivelul profitului unora dintre ele.
8. Riscul investiţional este o incertitudine cu privire la viitorul beneficiilor ce vor fi realizate dintr-
o investiţie.
În anul 2013 Catena a fost sponsorul oficial la Eurovision, susținându-l pe Cezar Ouatu,
reprezentantul României la finala europeană. În 2012 Catena a susținut trupa Mandinga la
Eurovision. Pe durata lunilor aprilie – mai 2013 lanțul farmaceutic Catena a desfășurat concursul
„Catena te trimite la bai!”, adresat persoanelor peste 18 ani, cu domiciliul în Romania. Prin acest
concurs compania oferea ca premii 600 sejururi în diverse stațiuni balneo-climaterice. Toate aceste
decizii au făcut ca farmacia Catena să beneficieze de mai multă vizibilitate în presă, inclusiv de

15
Claudia Spridon, Producătorii de medicamente generice: sectorul farmaceutic, afectat de condițiile nefavorabile de
piață, http://adevarul.ro/news/societate/medicamente-medicamente-generice-1_5209d707c7b855ff56d1355b/index.html,
accesat la data de 20 ianuarie 2014
16
 Sectorul farmaceutic este afectat de condițiile nefavorabile de pe piață,
http://jurnaldesanatatebucuresteana.blogspot.ro/2013/09/sectorul-farmaceutic-este-afectat-de.html, accesat la data de 20
ianuarie 2014
17
Good Manufacturing Practice
17
publicitatea gratuită. Nu în ultimul rând, Catena a devenit farmacia cu cea mai mare audiență din
România, la televizor. Ca urmare, a obtinut în 2012 o cifra de afaceri de 64,3 mil. EUR și un profit
de 8,2 mil. EUR..
9 Riscul deficitului de medicamente
Un management de calitate proastă poate lăsa o farmacie precum Catena lipsită de cele mai
comune medicamente de pe piață cum sunt Paracetamolul sau Aspirina. Tendința este una generală,
deoarece Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) suportă valoarea integrală a preţului de
vânzare cu amănuntul, astfel că farmaciile nu au niciun stimulent pentru a le comercializa deşi pot
obţine discounturi semnificative de la distribuitorii de medicamente.18
10. Riscul unei reputații controversate
Libertatea de exprimare aduce câteodată companiilor daune în ceea ce privește imaginea pe
care încearcă să și-o formeze. Acest lucru se întâmplă de cele mai multe ori în mediul online, în care
aproape oricine poate să lase comentarii anonime. Cele mai multe reproșuri aduse farmaciei Catena
aici au fost: prețurile mari în comparație cu farmacia Dona, ipocrizia, în sensul că, prin reclame,
Catena se adresează pensionarilor, în principal, persoane care nu își permit prețuri mari. În felul
acesta, faramacia în cauză ar încerca să-i păcălească cu un card și o reducere care oricum nu ajută cu
nimic, prețul plătit fiind mult mai mare decât dacă ai cumpăra de la o altă farmacie.19
11. Riscul contravențiilor
Farmacia Catena a fost amedată în două rânduri, mai întâi pentru că în unele unități s-au
găsit pe rafturi medicamente expirate, apoi pentru că, comisarii de la Protecţia Consumatorilor au
descoperit că rețeaua farmaceutică vinde pastile la bucată, fără a oferi cumpărătorului şi prospectul
cu informaţii.20 În funcție de circumstanțe și de instruirea personalului, astfel de situații se pot repeta
și în viitor, reprezentând un risc ce se poate concretiza într-o pagubă.
12. Riscul insatisfacției în muncă a angajaților
Un forum românesc aduce acuze grave lanțului farmaceutic Catena în ceea ce privește
mediul de lucru. Astfel, reproșurile pot fi redat prin comentariul unuia dintre utilizatori: de ce nu
spuneti adevarul despre farmaciile catena? si de ce nu recunoasteti ca in aceste farmacii exista un
STAPAN - acela fiind farmacistul diriginte - si niste EXECUTANTI?
  eu zic sa dam cartile pe fata si sa povestim.
Conditii - pentru farmacist: salariu 6000 lei; pentru asistent 1200 + bonuri de masa ( de bonus nu
se poate vorbi pentru ca intra in contul farmacistului iar acesta dispune de el cum doreste, de cele
mai multe ori si-l insuseste fara sa ii anunte pe asistenti) 
Program -farmacistul vine si pleaca atunci cand doreste ; asistentul trebuie sa vina cu 15 min
inainte de inceperea turei sale. Astfel se lucreaza de luni pana vineri 7 ore pe zi iar sambata si

18
Thomas Dinca, Piaţa farmaceutică blochează micii distribuitori. Există riscul unui deficit de medicamente,
http://www.mediafax.ro/social/piata-farmaceutica-blocheaza-micii-distribuitori-exista-riscul-unui-deficit-de-
medicamente-8889232, accesat la data de 20 ianuarie 2014
19
 Farmacia țepelor, Catena, http://spiralacolorata.ro/2013/07/12/farmacia-tepelor-catena/, accesat la data de 20
ianuarie 2014
20
Paul Bălhuc, Farmacia Catena, amendată fiindcă vinde medicamente fără prospect,
http://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/farmacia-catena-amendata-fiindca-vinde-medicamente-fara-prospect--4734.html,
accesat la data de 20 ianuarie 2014

18
duminica 8 respectiv 7 ore. + cele 15 min in fiecare zi ---- faceti voi calculul cate ore sunt pe
saptamana
ATMOSFERA -- FOARTE IMPORTANTA - In farmaciile pe care le cunosc este foarte mult stres
generat de farmacist care se poarta ca si un gardian cu infractorii pe care ii are in subordine. Mai
exact : nu se mananca in farmacie, nu ai voie sa iesi nici daca vrei sa-ti iei o apa de la magazin,
singurul loc in care nu ni s-a interzis sa mancam este la baie, esti in permanenta verificat pe
camere de catre farmacist, daca ai plus atunci cand faci casa acesta se ia , daca iesi minus ii pui
din portofel; ti se aminteste zilnic ca farmacistul este seful, si ca esti la dispozitia sa. 
asistentul...... are numai obligatii : rafturi aranjate, sa cunosca campania catena, sa recomande in
funtie de marja, sa vina mai devreme , sa plece mai tarziu, daca intarzie 10 min trebuie sa le
recupereze, sa faca stocuri permanent, este acuzat de furt atunci cand se constata ceva lipsa, nu are
voie sa manace , nu are voie sa vorbeasca cu colegii altceva decaty despre farmacie
penalizarile vin rapid - bonusurile......nu am vazut de 5 luni desi marja a fost de 83% pe luna21
Această insatisfacție a angajaților îi poate determina să părăsească locul de muncă, să nu
obțină performane, să genereze reclamații din partea clienților și chiar să ajungă să sufere de diverse
tulburări în ceea ce privește sănătatea.

3.2 ANALIZA SWOT

STRENGTHS- puncte tari

 creşterea constantă a consumului de medicamente

 reclamele realizate de vedetele cele mai îndrăgite din România, Stela Popescu, Alexandru
Arşinel, Adrian Enache şi Nico
 reducerile mari oferite prin cardurile de fidelitate
 Catena s-a concentrate pe dezvoltarea bradului Naturalis, o întreagă gama de produse
cosmetic, de nutrişie şi de îngrijire a tenului, toate bazate pe plante
 Gama Naturalis a fost creată, dezvoltată şi produsă în colaborare cu mai multe companii:
laboratorul francez Gattefosse, cu o experienţă de 120 de ani în producţia de materii prime şi
ingrediente active pentru industria farmaceutică şi cosmetică, comania Biotehnos Romania
sau producătorul de parfumuri şi cosmetice Refan
 unul dintre cele mai moderne lanţuri de farmacii din România cu o largă acoperire pe
teritoriul ţării, în prezent existând peste 200 de unităţi deschise
 toate farmaciile Catena au contracte de colaborare cu casele de asigurări în vederea eliberării
reţetelor gratuite şi compensate, inclusiv antidiabetice şi produse oncologice
 misiunea Catena este de a ajuta în permanenţă prin sfaturi şi recomandări profesioniste,
pentru o gamă largă de produse: farmaceutice şi parafarmaceutice, cosmetice şi
dermatocosmetice remedii homeopate şi terapii naturiste
 Catena a fost votată drept farmacia cu cel mai bun raport calitate-preț al produselor obținând
distinctia „Best Buy Awards”, oferita pe baza cercetarilor de piata efectuate de ICERTIAS –
21
 Forum despre Catena, http://www.undelucram.ro/firma/647/forum-catena-totul-despre-mediul-de-lucru-interviu-
salariu, accesat la data de 20 ianuarie 2014
19
 Asociatia Internationala de Certificare, cu sediul in Zurich, Elvetia.

WEAKNESSES- puncte slabe

 prețuri ridicate la produsele naturiste;

 existenţa unor situaţii în care pacienţii s-au plâns că au cumpărat produse expirate. Pe 15
martie, lanţul a fost amendat, după ce în mai multe farmacii din mediul rural, dar şi din cel
urban, au fost descoperite la vânzare mai multe tipuri de suplimente alimentare ieşite din
garanţie;
 rămânerea fără lichidități, în cazul neplății sumelor alocate pentru contravaloarea rețetelor
compensate și gratuite de către CNAS farmaciilor
 datorită salariilor scăzute oferite în România, tot mai mult personal calificat şi bine pregătit
în industria farmaceutică tinde să plece peste graniţele ţării.

OPPORTUNITIES- oportunităţi

 mediul economic competitiv şi alocarea unor fonduri tot mai mari pentru sănătate;
 mediul tehnologic avansat care permite moni-torizarea bună a întregii activităţi
prin intermediul intranetului;
 aprovizionarea eficientă a lanţului de farmacii de către depozite, bazată pe susţinerea
reciprocă a celor doi parteneri: depozite şi lanţ;
 cuprinderea unui sector vast al farmaceuticii în economia naţională datorită numeroaselor
filiale;
 personal bine pregătit în domeniul farmaceutic, relaţia de comunicare între farmacist şi client
fiind una foarte deschisă, amicală.

THREATS-ameninţări

 concurenţa acerbă, lanţuri puternice de farmacii ca Sensiblu, Centrofarm, Help Net sau
Farmaciile DONA, care au acelaşi număr de unităţi în România, sau chiar un număr mai
mare;
 cardurile de fidelitate apărute în mai toate farmaciile mari, pentru păstrarea şi atragerea
clienţilor;
 investiţiile mari în tehnica de calcul, inclusiv în programul de gestiune
cantitativă şivalorică, ce sunt necesare reţelei de farmacii.

3.3 Analiza Concurenţei

Competiţia este cunoscută şi înţeleasă de oricine implicat într-o afacere- de la alegerea

preţurilor, marketingul produselor sau al serviciilor până la viteza cu care alţii îţi pot copia ideile, în
cazul nostru vom realiza o analiză a concurenţei farmaciei SC CATENA MANAGEMENT SRL.

20
 Informaţia despre competitorii cunoscuţi este foarte valoroasă, dar de cele mai multe ori
provocarea vine de unde nici nu te astepţi, principalii concurenţi ai companiei CATENA sunt
farmaciile SENSIBLU, CENTROFARM, HELP NET şi DONA.
Concurenţa este benefică, atât pentru cumpărători, clienţi, beneficiari, cât şi pentru firme,
care sunt stimulate să facă eforturi pentru a triumfa în această confruntare a firmelor pe aceeaşi
piaţă. Concurenţa, într-un sens larg acceptat, înseamnă competiţie şi rivalitate pe piaţă.22
Concurenţa se asociază cu avantajul competitiv. Avantajul competitiv este abilitatea firmei
de a avea o performanţă superioară competitorilor săi în ceea ce priveşte scopul de bază al
existenţei: profitabilitatea.

1. SENSIBLU
Sensiblu este cea mai mare reţea de farmacii sub acelasi brand din Romania, prezenta in toate
localitatile de peste 50.000 de locuitori, reteaua numara peste 400 de farmacii. Prima farmacie
Sensiblu a fost deschisa in 1997 si a adus un concept inovativ in Romania: health and beauty
pharmacy.
 Inovaţia a fost motorul dezvoltării companiei, din dorinţa de a le oferi clienţilor cele mai bune
produse şi servicii. Sensiblu este prima companie care a introdus sistemul de fidelizare a clienţilor
în farmacii, primii care au atins 100, 200, respective 300 de farmacii, primii care au atras un milion
de clienţi fideli (carduri de fidelitate active), primii care au dezvoltat un brand propriu
dermocosmetic, şi lista poate continua.
Scopul este de a crea o companie valoroasă, acest lucru este pentru a menţine creşterea şi
dezvoltarea, pentru a crea oportunităţi de angajare şi de a minimiza riscurile atât pentru investitori,
cât şi pentru angajaţi.
În 2004, Sensiblu începe să îşi dezvolte portofoliul de mărci proprii, lansând de aceasta dată
Herbology, o gamă pentru îngrijirea părului, trei ani mai târziu, respectiv în 2007, compania
lansează tot sub brandul Herbology o gama de produse pentru îngrijirea corpului.
În 2008, compania a lansat şi un brand privat pe segmental dermocosmeticelor, numit Oxyance
City Rescue, brand ce se doreşte a fi o alternativă pentru produsele mass market de îngrijire a feţei.

2. CENTROFARM
Farmaciile Centrofarm au o tradiţie de peste 80 de ani pe piaţa din România. Compania deţine
o reţea de 53 farmacii, 32 în Bucureşti şi 21 în tară. Peste jumătate dintre farmacii sunt localizate în
mall-uri şi galerii comerciale, un astfel de procent fiind unic pe piaţa farmaceutică românească.
Centrofarm acordă o atenţie specială serviciilor oferite clienţilor săi, îndreptate către prevenţie şi
sănătate.
Obiectivul Centrofarm este să determine oamenii să înţeleagă importanţa prevenţiei. Prin
campaniile medicale pe care le realizează în cadrul Programului Caştigă Viaţa, Centrofarm îşi
asumă misiunea de a contribui la îngrijirea şi îmbunătăţirea stării de sănătate a românilor şi încearcă
să le schimbe atitudinea faţă de propria sănătate.

22
Prof dr Elena Doval, Curs „Analiză Strategică a mediului concurenţial”, 2012, pag. 4
21
 Farmaciile Centrofarm distribuie în exclusivitate în România branduri cu renume internaţional
precum Caudalie, Biocyte, Dr. Organic (cosmetice), Gold Nutrition, Purasana (suplimente) si Lytess
(textile cosmetice).
Pe lângă produsele specifice unei farmacii, Centrofarm pune la dispoziţia clienţilor cea mai
variată gamă de produse tehnico-medicale, textile cosmetice şi echipamente medicale: scaune cu
rotile, cârje, bastoane, cadre de mers, colanţi, pantaloni, bustiere, manşoane, fese elastice,
genunchiere, tensiometre, glucometre, cântare.
Cardul de fidelitate Centrofarm este un card pe care se pot acumula puncte la cumpărarea de
produse din farmaciile Centrofarm, avantajele cardului de fidelitate sunt acumulare de puncte,
reduceri în locaţiile partenere, promoţii speciale pentru posesorii de card.
Centrofarm are o politică prudentă, reţeaua Centrofarm a lansat două produse sub marcă
proprie cu acelaşi nume: paracetamol şi algocalmin, poziţionate în segmentul economic, ambele
produse au preţuri mai mici cu 15 - 20% faţă de brandurile consacrate din aceeaşi categorie.

3. HELP NET
Fondate în anul 1998, Farmaciile Help Net reprezintă astăzi unul dintre cele mai puternice
lanţuri naţionale de farmacii, reţea în continuă extindere, ce numără în prezent peste 150 de unităţi,
în cele mai importante oraşe ale tării.
Peste 1.000.000 de clienti fideli, un trafic lunar de peste 730.000 persoane, o echipă
profesionistă, cu peste 1400 de specialişti, o gamă largă de produse - peste 30.000 de articole în
portofoliu sunt câteva din punctele tari ale farmaciilor Help Net.
Cea mai mare farmacie homeopată din Bucureşti - Help Net 4 deserveşte pacienti de pe tot
teritoriul capitalei şi nu numai. In plus, farmacia onorează comenzi de pe întreg teritoriul ţării,
produsele fiind livrate în cel mai scurt timp prin curier. Serviciul telefonic Help Line Homeopatie
(0745.265.299) - o linie telefonică unde specialiştii oferă informaţii pacienţilor despre remediile
homeopate.
Eliberare de reţete compensate şi gratuite, pentru toate categoriile de asiguraţi şi programele
naţionale de sănătate, relaţiile contractuale solide cu toate casele de asigurări de sănătate.
Cardul de Fidelitate Help Net, ce oferă servicii speciale, promoţii exclusive şi discounturi pe
loc, de la 5 până la 20%.

4. DONA
SC SIEPCOFAR SA este o companie privată românească ce activează pe piaţa farmaceutică
din Romănia. Deţine Farmaciile DONA, lanţul farmaceutic cu cea mai spectaculoasă evoluţie în
ultimii trei ani în Romănia.
În anul 1993 a fost deschisă prima farmacie din actuala reţea Farmaciile DONA, care
însumează astăzi peste 200 de puncte de lucru.
Societate pe acţiuni cu capital integral românesc, peste 1500 de angajaţi, şi cu peste 900.000
clienţi pe lună. Cu cardul de fidelitate în Farmaciile DONA plăteşti cu 5% mai puţin, la cumpărarea
oricărui produs farmaceutic sau cosmetic, şi cu 7% mai puţin, la cumpărarea produselor destinate
copiilor.

22
 Şi reţeaua Farmaciile Dona, care cuprinde peste 200 de farmacii, a trecut pe pierderi de 1,7
milioane lei (383.000 euro), de la un profit net de 6,8 milioane lei în 2011. În aceeaşi perioadă, cifra
de afaceri a companiei deţinute de omul de afaceri Eugen Banciu a scăzut cu circa 5%, la 720
milioane lei (161,6 milioane euro).

Cifra de Profit net Număr de Unităţi în Card de Numărul

afaceri 2012 2012 angajaţi România fidelitate clinţilor
(lei) fideli
SC Catena 6.828.420 95150 96 200 3-22% -
Management
SRL
SC Sensiblu 1.090.217.856 - 63.513.725 2567 400 10-20% 1.000.000
SRL (pierdere)
SC 134.866.108 -16.768.011 388 53 10% -
Centrofarm (pierdere)
SA
SC Help Net 375.074.417 6.872.942 1228 150 5-20% 1.000.000
Farma SA
SC 8.918.289 1.129.744 1500 200 5-7% 900.000
Farmaciile
DONA SA

Catena şi Help Net sunt marile reţele de retail farmaceutic care au rămas pe profit în 2012,
de 8 milioane euro şi, respectiv, 1,5 milioane euro, în timp ce Sensiblu şi Farmaciile Dona au trecut
pe pierderi.
Reţeaua Help Net, care numără aproape 150 de farmacii, a avut în anul 2012 o cifră de
afaceri de 375 milioane lei (84,1 milioane euro), cu 7% mai mare raportată la valoarea din 2011, de
350 milioane lei.
Sensiblu, parte a grupului A&D Pharma, a înregistrat anul trecut pierderi brute de 63,5
milioane lei (14,2 milioane euro), faţă de un câştig net 1,16 milioane lei în 2011.

23
Concluzii

Activitatea agentului economic este însoțită în permanență de risc, asumarea acestuia fiind și
o caracteristică proprie antreprenorului. Așa cum tratează și primul capitol al acestui proiect,
noțiunea de risc nu trebuie înțelesă doar ca posibilitatea unei pierderi, ci și ca accea a unui câștig,
conform zicalei ”Cine nu riscă, nu câștigă”.
Capacitatea de a-ți asuma riscuri este temelia antreprenoriatului, a dezvoltării personale și
profesionale a întreprinzătorului, temelia evoluției societății ca știință, tehnologie și nu în ultimul ca
mentalitate.
Acest proiect tratează noțiunea de risc în dependență de sectorul farmaceutic. Nu este vorba
despre fabricarea medicamentelor sau dermato-cosmeticelor, ci de modul în care sunt gestionate
riscurile la nivelul unei farmacii, anumite Catena.
Capitolul I al lucrării tratează noțiuni generale privind conceptul de risc, incertitudine și
tipurile de riscuri regăsite în activitatea economic. Urmând un fir deductiv, capitolul II își propune o
introducere în tendințele actuale din industria farmaceutica din România, continuând cu riscurile
specifice acestui domeniu, încercându-se totodată identificarea câtorva modalități de minimalizare a
acestora. În cele din urmă, capitolul III încearcă, în limita resurselor informaționale restrânse
regăsite în mediul online, o identificare a riscurilor cu care se confruntă lanțul de magazine Catena.
Pentru o mai bună înțelegere a situației acestei întreprinderi s-a realizat și o analiză SWOT, precum
și o analiză a concurenței.
Printre principalele dificultăți întâlnite de către echipa noastră în realizarea proiectului se
numără: lipsa informațiilor cu privire la rețeaua farmaceutică Catena, caracterul opac al acestora,
majoritatea informațiilor fiind culese din ziarele online ce au relatat discret implicarea în diferite
activități a întreprinderii. Site-ul oficial al farmaciei prezintă schițat doar câteva informații
referitoare la viziune și misiune însă nici un raport oficial, nici denumirea integrala a societății.
Conținuturile regăsite pe site-urile specializate precum firme.efin.ro, firme.info, listafirme.ro nu s-au
dovedit nici ele mai complete. În lipsa acestor date, o identificare completă, o analiză a riscurilor la
nivel de farmacie s-a realizat doar cu un grad ridicat de generalitate.

24
Bibliografie

1. BÂRSAN-PIPU Nicolae, POPESCU Ion, Managementul riscului.Concepte.Metode.Aplicaţii,

Editura Universităţii Transilvania, Braşov, 2003
2. BUŞĂ Georgeta, Dicţionarul complet al economiei de piaţă, Editura Soc. Informaţia,
Bucureşti, 1994
3. Prof dr Elena Doval, Curs Analiza Strategică a mediului concurenţial, 2012.

Webografie
1. www.academiacomerciala.ro
2. www.adevărul.ro
3. www.centrofarm.ro
4. www.doingbusiness.ro
5. www.farmaciiledona.ro
6. www.helpnet.ro
7. www.jurnaluldesanatatebucuresteana.blogspot.ro
8. www.legeaz.ro
9. www.medicalmanager.ro
10. www.mediafax.ro
11. www.perfect-service.ro
12. www.pharma-business.ro
13. www.ziare.com
14. www.zf.ro

25