Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Vica 1
Vica 1
CATEDRA„MANAGEMENT”
RAPORT DE PRACTICĂ
Autor:
Învăţământ cu frecvenţă la zi
Conducător ştiinţific:
Chişinău
Mai 2008
Cuprins:
Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3
Concluzie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .37
2
Introducere
Mulţi ani la rînd S.A.”Artima” a fost unicul producător de articole de marochinărie din
Moldova. S.A. „Artima” era printre cele mai bune fabrici din uniunea sovietică.
Odată cu schimbările intervenite în viaţa politică, s-a schimbat şi viaţa economică din
Republica Moldova. S-au întrerupt brusc relaţiile creative cu celelalte întreprinderi, s-au destrămat
pieţele tradiţionale, în Modova au început să apară mici întreprinderi cu orientare în producerea
articolelor de marochinărie, şi a crescut simţitor importul articolelor de această natură. S.A.
„Artima” nu a fost în stare să se adapteze noilor condiţii ale pieţii din cauza greutăţilor financiare şi
a părăsit piaţa internă, orientîndu-se spre clientela străină folosind materia prima a acesteia.
Scopul practicii de licenţă este de a-mi dezvolta abilităţile practice în baza materialului
teoretic însuşit pe parcursul anilor de studii.
3
În capitolul I -„Caracteristica de bază a organizaţiei” – se caracterizează, în general,
activitatea întreprinderii “Artima” S.A.,redînd istoria întreprinderii, tipul şi forma organizatorico-
juridică. În acelaşi timp, aici sunt prezentate particularităţile activităţii şi problemele dezvoltării.
Capitolul II –„Sistemul managerial al companiei”– este prezentat felul în care este
organizată activitatea întreprinderi. Este analizat în detaliu motivarea personalului, şi sistemul de
calitate.
Capitolul III - „Analiza funcţiunilor întreprinderii” – aici sunt prezentate şi analizate
funcţiunile întreprinderii: funcţiunea de personal, funcţiunea de producţie, funcţiunea comercială şi
funcţiunea financiar-contabilă. Astfel, este argumentată importanţa personalului pentru producerea
producţiei. Deasemenea sunt studiaţi şi analizaţi toţi indicatorii economico-financiari şi sunt
formulate concluzii în urma datelor obţinute.
Obiectul cercetării este Societatea pe Acţiuni “Artima” care activează pe piaţa comercială a
produselor de marochinărie din Republica Moldova, domeniu ce cunoaşte o concurenţă în creştere
şi ritmuri lente de dezvoltare.
4
Capitolul I. „CARACTERISTICA DE BAZĂ A ORGANIZAŢIEI”
Fabrica de articole de marochinărie din Chişinău a fost fondată în anul 1945 pe baza unui
atelier de manufactură părăsit. Către acel timp fabrica ocupa 22 m2, avea 35 de angajaţi şi un volum
de producţie anual egal cu 76,4 mii ruble. Primele articole produse au fost portmoneuri, apoi genţi
pentru dame şi ghiozdane pentru elevi. Aproape toate operaţiile se efectuau manual, în afara celor
de confecţionare (efectuate la maşinile de cusut).
Mulţi ani la rînd, „Artima” S.A. a fost unicul producător de articole de marochinărie din
Moldova. „Artima” S.A. era printre cele mai bune fabrici din fosta Uniune Sovietică şi – alături de
producătorul din Minsk – o întreprindere prelucrătoare de colecţii fundamentale de modele care
urmau a fi prezentate la seminarele internaţionale (cu o periodicitate de două ori pe an) şi erau
propuse întreprinderilor spre implementare în producţia de masă.
Odată cu schimbările intervenite în viaţa politică, s-a schimbat şi situaţia economică din
Republica Moldova. S-au întrerupt brusc relaţiile creative cu celelalte întreprinderi, s-au destrămat
pieţele tradiţionale, în Moldova au început să apară mici întreprinderi private cu orientare în
producerea articolelor de marochinărie şi a crescut simţitor importul articolelor de această natură.
„Artima” S.A. nu a fost în stare să se adapteze noilor condiţii ale pieţii din cauza greutăţilor
financiare şi a părăsit piaţa internă, orientîndu-se spre clientela străină folosind materia primă a
acesteia.
În anul 1981 întreprinderea a început o strînsă colaborare cu companiile străine din Bulgaria
şi Italia. Circa 50 de specialişti ai companiei (modelieri, specialişti pe furnitură, croitori, tehnologi,
etc.) au fost antrenaţi în schimbul de experienţă cu firmele din străinătate.
În 1989 a fost începută reutilarea tehnică a liniei pentru furnitură cu ajutorul companiei
Italiene HAWAI. Către 1991 specialiştii de la Artima şi-au făcut studiile în Italia, învăţînd să
lucreze cu setul nou de echipamente. Linia instalată permite confecţionarea unui spectru larg de
elemente de furnitură destinat întreprinderilor producătoare de încălţăminte, mobilă, tricotaje,
confecţii. Capacităţile de producţie pot satisface atît necesităţile pieţii locale, cît şi a celei străine.
Dar pînă la moment nu este finisată instalarea întregului set de echipamente: lipsesc instalaţiile de
5
purificare, ceea ce nu permite utilizarea tuturor posibilităţilor de producere a accesoriilor metalice
(unele operaţii galvanice necesită purificarea apei de reagenţii chimici toxicogeni).
În 1993 compania a fost reorganizată în întreprindere de arendă avînd 766 angajaţi. În iunie
1995 întreprinderea a fost privatizată, capitalul statutar fiind de 9,85 mln lei din care 63,4% aparţin
angajaţilor , numărul cărora către acel moment a fost de 715.
Spre sfîrşitul anului 1996 în comun cu Agenţia „ARIA” a fost elaborat planul de
restructurare a întreprinderii.
În anul 1999 la întreprindere a început implementarea sistemului „20 keys”. Politica calităţii
la întreprindere este orientată spre satisfacerea la maximum a cerinţelor clienţilor şi colaborarea
profitabilă cu aceştia.
În anul 2000 „Artimei” S.A. îi este decernat premiul de stat pentru realizări în domeniul
calităţii şi competitivităţii. În anii 2002-2003 are loc finalizarea achitării datoriilor istorice a
întreprinderii.
„Artima”S.A. actualmente este unul din puţinii agenţi economici care exportă 99% din
volumul total al producţiei. Cota parte oferită pieţei locale este de 1%.
Venitul din vînzări în anul 2007 a atins 23479 mii lei şi în comparaţie cu anul 1997
(începutul restructurării) s-a mărit de 11,23 ori. Salariul mediu lunar la 1 lucrator în anul 2007 a
atins 2091 lei şi în comparaţie cu anul 1997 s-a mărit de 7 ori. În perioada anilor 2000-2005
„Artima”S.A. a efectuat investiţii în Mijloace Fixe în valoare de – 7,5 mln lei.
6
„Artima” S.A. este o întreprindere strategic orientată. Deviza întreprinderii : ”Artă şi stil” .
Misiunea „Artima”S.A. este de a transforma procesul de transport al bunurilor personale în unul
comod, modern şi sigur.
“Artima” S.A. este cea mai mare întreprindere din Moldova care activează în domeniul
marochinăriei. Produsele de bază sunt articolele de marochinărie (valize, genţi, ghiozdane, mape).
Angajaţii “Artima” S.A. sunt cel mai valoros activ al acesteia. Angajamentul primordial al
managementului de vîrf este asigurarea încrederii depline a tuturor angajaţilor în viitorul prosper al
“Artima” S.A.
Fabrica de articole de marochinărie din Chişinau a fost fondată în octombrie 1945. La acel
moment fabrica ocupa 22 m2, avea 35 de angajaţi şi un volum de producţie anual egal cu 76,4 mii
ruble. Primele articole produse au fost portmoneuri , apoi genţi pentru dame şi ghiozdane pentru
elevi. Mai tîrziu întreprinderea a primit în exploatare spaţii noi înzestrate cu echipament şi
tehnologii progresive, avînd o capacitate de producţie de 8840 mii ruble anual în 2 schimburi.
7
Tabelul 1: Distribuirea acţiunilor la momentul efectuării privatizării:
Conform rezultatelor licitaţiei, la care au fost propuse acţiunile “Artima”, 179017 acţiuni în
suma de 716068 lei au fost procurate contra bonuri de un număr de fonduri investiţionale (7,3 % din
total capital)
Produsele cu marca „Artima” S.A. aparţin celei mai înalte clase a articolelor de marochinărie
confecţionate atît mecanic cît şi manual, avînd aşa caracteristici ca:
Folosirea materiei prime ca: pielea furnizată de comandatar de lohn – artificială sau
combinaţii de diferite tipuri.
8
Ciclul tehnologic de producere a articolelor de marochinărie reprezintă un proces finit, care
include în sine: pregătirea doselei, asamblarea peretelui din faţă, operaţii de cleire, asamblarea
botanului, coaserea chederului, îmbrăcarea valizelor pe carcas, montarea furniturii, finisarea
valizelor, marcare, control, depozitarea produsului finit.
Deşi succesele atinse de „Artima” S.A. în anumite domenii ale activităţii sale sunt evidente,
managementul strategic în întreprinderea examinată trebuie să asigure şi depăşirea unor probleme
existente, fiind determinată de faptul că industria uşoară se caracterizează printr-o concurenţă
acerbă.
Un alt inconvient îl prezintă conducerea complicată, care constă din mai multe elemente
subordonate ( adunarea generală, consiliu de observatori, organul executiv, comisia de cenzori, alte
departamente, secţii) ce vizează activitatea de bază a societăţii. Conducerea apare ca un element
complicat, de cele mai multe ori, din cauza divergenţelor apărute între nivelele de conducere.
Aceste neînţelegeri se manifestă deseori la nivel de opinii diferite, de informaţii false sau incorecte
percepute, de distorsionare a conţinutului mesajelor ce reflectă activitatea societăţii. Uneori, în
cazul transmiterii mesajelor cu conţinut de informare, atît în mod ascendent, cît şi descendent, apare
riscul filtrării informaţiei, ceea ce poate duce la luarea de decizii eronate şi la apariţia neînţelegerilor
la nivel de personal. Pentru a rezolva această problemă, organele de control, instituite la nivel de
S.A., ar fi obligate să recurgă la o supraveghere strictă a modului de transmitere a informaţiei, şi nu
în ultimul rînd să ţină cont şi de sursa de informare (informatorul sau emiţătorul de informaţie). O
altă măsură ar fi asigurarea feed-back-ului informaţional, care ar conduce la eficientizarea
procesului de comunicare în cadrul societăţii.
În această ordine de idei, există posibilităţi mai mari de neînţelegeri şi dezacorduri în actul
decizional. Aceastea devin destul de evidente în cazul cînd o parte din acţionari îşi susţin opiniile ca
9
juste şi valabile, iar cealaltă parte nu doreşte să renunţe la propriile puncte de vedere. Pentru a
rezolva această dilemă, devine necesară „educarea” în conştiinţă a spiritului de echipă, care va
activa şi va tinde spre realizarea unui scop comun şi în interes social.
Un alt aspect negativ în calea dezvoltării „Artima”S.A. îl reprezintă faptul că aceasta este
supusă impozitărilor împovărătoare. O altă nuanţă ce ţine de impozitare, se referă la acţionarii
persoane străine, pentru care are loc impozitarea dublă. Această situaţie ar putea fi ameliorată prin
adoptarea unor proiecte de legi ce ar viza activitatea de durată a întreprinderii şi dezvoltarea cît mai
eficientă şi mai competitivă a acesteia. Ar fi necesar de a acorda careva facilităţi fiscale, de a
încheia cu anumite înstituţii bancare contracte, prin care acestea s-ar oferi să acorde credite cu o
dobîndă bancară redusă pentru o anumită perioadă de timp.
Lipsa finanţării se răsfrînge negativ asupra relaţiilor cu clienţii străini, întreprinderea folosind
ca condiţie de plată – plata în avans. Aici se poate afirma că în industria uşoară, mai ales cînd se
negociază cantităţi mari este foarte riscant să începi producerea articolelor fără a avea certitudinea
comenzii, pentru ca la o comandă mare întreprinderea poate întrerupe anumite comenzi sau să le
amîne, pentru a îndeplini o comandă mai mare.
Întreprinderea are un singur finanţator, această situaţie îi pune în pericol existenţa, din cauza
dependenţei depline de ei, de aceea compania caută noi cooperatori.
O mare problemă pentru „Artima”S.A. este uzura mijloacelor fixe, multe din utilaje depăşesc
vîrsta 20 de ani, acestea nu funcţionează şi ocupă spaţiul de utilizare productivă, aceste utilaje ar
putea fi vîndute respectiv spaţiul să fie dat în exploatare secţiilor productive.
O altă problemă cu care se confruntă „Artima” S.A. este insuficienţa de cadre (circa 260
muncitori). Pe piaţă există multe companii care au nevoie de croitorese (lucrează în lohn) respectiv
disponibilii îşi aleg locurile mai atractive din punct de vedere al condiţiilor mai bune de muncă,
salariilor mai mari.
10
Ca rezultat întreprinderea trebuie să mărească salariile şi condiţiile de muncă sau să mărească
productivitatea muncitorilor fără atragerea altor muncitori (prin procurarea de utilaje performante).
11
Capitolul II. „Sistemul managerial al întreprinderii”
Performanţele economice ale oricărei societăţi comerciale sunt indisolubil legate de propria
structură organizatorică. Această afirmaţie îşi găseşte justificarea în faptul că atingerea obiectivelor
reclamă concentrarea raţională a tuturor resurselor disponibile şi canalizarea eficientă, coordonată, a
eforturilor depuse de către firmă. Şansele de succes în afaceri, ale unei societăţi comerciale, sunt
considerabil sporite şi – în acelaşi timp – controlate, dacă firma dispune de o structură
organizatorică adecvată scopurilor fixate, coordonată cu natura şi cu amploarea activităţii
desfaşurate şi adaptabilă condiţiilor de mediu.
Direcţii de bază:
1. Producere
2. Tehnică
3. Finanţe
Direcţii de susţinere:
1. Juridic
2. Personal
3. Asigurarea calităţii
4. Protecţia civilă
12
5. Administrativ-gospodărească
6. Comerţ
7. Implementare „20 keys”
Spre deosebire de structura precedentă au fost formate servicii noi şi independente: serviciul
administrativ-gospodăresc ce a fost în supunerea directorului comercial, serviciul comerţ format din
precedenta „Direcţia comercială”, serviciul asigurarea calităţii şi standartizare a fost scos din
supunerea direcţiei producere şi a fost formată o poziţie nouă ”Manager implementare 20 keys” ce
este necesară pentru susţinerea implementării continuie a sistemului 20 keys.
La întreprindere funcţionează un punct medical, unde salariaţii pot primi gratis asistenţă
medicală necesară. În afară de aceasta, la întreprindere funcţionează cantina: angajaţii au
posibilitatea de a procura bonuri pentru alimentare (din contul salariilor) la un preţ redus. Diferenţa
de preţ e suportată din contul marjei comerciale a întreprinderii. O formă de asistenţă socială la
întreprindere este întreţinerea căminului, unde locuiesc o parte din angajaţi.
La îndeplinirea normei de 100% (120 valize/zi, 140 genţi/zi) brigada primeşte un adaos la
salariu de 30%;
13
2.2 Sistemul de calitate
Toată gama de produse trebuie să corespundă cerinţelor GOST 28631 “Genţi, valize, mape,
produse de marochinărie ş.a. Condiţii Generale”. Procedurile de control corespund organizării
procesului de producere la întreprinderile din această ramură: se efectuează controlul la intrarea
materiei prime,controlul intermediar la fiecare etapă de producere şi controlul produselor finite.
Controlul intermediar cuprinde diferite forme: selectiv, curent şi super-control (control minuţios la
fiecare operaţie tehnologică). Responsabilii de calitate sunt lucrătorii, conducătorii de brigăzi şi
controlorii. Petrecerea controlului are loc prin intermediul controlorilor la finele procesului, iar cel
intermediar - tehnologii sau fiecare operator care observă defectul. Problema rezidă din faptul că nu
toţi operatorii cunosc metodele de apreciere a calităţii în proces, pentru operaţia precedentă. De
aceea se preconizează introducerea în secţiile de cusut a unui control pentru supravegherea calităţii
în proces.
14
În rezultatul calităţii materialelor cele mai des întîlnite defecte sunt următoarele:
3. Suprafeţele ce nu sunt incluse în croire sunt stocate în secţia de croire pînă la soluţionarea
problemei cu reprezentantul partenerului german. De obicei de ele ulterior se croiesc detalii
pentru părţile interioare ale geamantanelor şi genţilor. Astfel, rezultă că defectele evidente
în producţie nu sunt;
4. În cazurile cînd pentru o anumită marca de produs finit la stadia de croire se evidenţiază un
% mare de material defectat, are loc compensarea din partea partenerului german şi
expedierea înapoi a ruloanelor majoritar defecte;
8. Periodic are loc inspectarea producţiei finite în secţii. În rezultatul inspectării se stabilesc
defectele producţiei finite. Defectele corigibile sunt corectate de către operatorul vinovat,
fără o plată suplimentară.
15
Capitolul III. „Analiza funcţiunilor întreprinderii”
3.1 Funcţiunea de personal
Cel mai mare numar de disponibilităţi s-a înregistrat în anul 1995. Din anul 1996 se observă
o descreştere a numărului angajaţilor „Artima” S.A. Începînd cu anul 1998 numărul angajaţilor a
început să crească, astfel în anul 2001 numărul scriptic al lucrătorilor a fost de 688. Din anul 2002
din nou se observă o descreştere a numărului personalului (diagrama 1) ceea ce este o problemă
pentru întreprindere.
Numărul scriptic mediu, persoane la „Artima” S.A.: Diagrama 1
1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Fluxul de cadre are o influenţă mare asupra situaţiei financiare la întreprindere, pentru ca
atrage surse suplimentare la pregătirea cadrelor. În anul 2007 au fost primiţi la lucru 134 de
persoane, în total s-au concediat în total 172 persoane.În 2008 au fost primiti – 109 persoane, pe
categorii:
Conducători – 5 pers.;
Specialişti – 5 pers.;
Lucrători pe unitate de timp – 12 pers.;
Lucrători în acord – 86 pers.
Au fost concediate 160 de persoane:
Conducători – 3 pers.;
Specialişti – 5 pers.;
Lucrători pe unitate de timp – 12 pers.;
Lucrători în acord – 139 pers.
16
La angajarea personalului se petrec cursuri de specializare a cadrelor aducîndu-i-se la
cunoştinţă atribuţiile şi funcţiile pe care trebuie să le îndeplinească,li se aduce la cunoştinţă sistemul
20 de chei.
Categoria personalului auxiliar include lucrători din domeniul serviciilor şi sfera socială.
Structura personalului după vîrstă arată că cea mai mare parte din angajaţi se includ în
categoria 20-40 ani, ceea ce înseamnă un raport normal în generaţia nouă. Personalul în vîrstă de
pînă la 40 de ani (peste 50%) reprezintă un semnal important pentru potenţialul de dezvoltare a
întreprinderii.
Pe parcursul anilor se observă o creştere a salariului mediu lunar la un lucrător ceea ce este
reprezentat în diagrama 2.
2091
1830
1516
1338
1173
872
683 695
516
223 291 287
69
1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
În anul 2008 faţă de anul 2007 în rîndul muncitorilor s-a mărit cu 34.5% şi a constituit 2838
lei.
17
3.2 Funcţia de producţie
200
178
180
160 153
132 135
140 130
119
120 brigazi
total angajati
100
muncitori
80 Column 4
60
40 26 23
20 3 3 5 3 3 4
1 2
0
sectia 1 sectia 2 sectia 3 sectia 4
18
Stuctura capacităţilor de producţie Diagrama 4
geamantane
12%
În baza datelor din darea de seamă pe producţie „Artima” S.A. din 2008 sunt prezentaţi
următori indicatori:
5335
2049
1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
19
Volumul de producţie în anul 2008 la “Artima” S.A. (mii lei): Diagram 6
mai
martie
aprilie
iunie
iulie
(concediu)
februarie
Ianuarie
100.00%
95,5%
95.50%
95.00% 94.60%
93.40% 93.00%
90.80%
90.00% 89.90% 89.70%
85.00%
82.10%
80.00%
75.00%
brigada brigada brigada brigada brigada brigada brigada brigada
2 5 12 6 1 4 3 10
20
Diagrama 8
91.70%
89.60%
87.50% 87.50%
50.00%
21
Volumul de producţie-genţi (mii bucăţi) Diagrama 10
0,7
1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
20,4
1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Volumul producţiei şi serviciul în anul 2008 la “Artima” S.A. (mii lei) Diagrama 12
22
3.3 Diagnosticul comercial şi marketing
Întreprinderea practică plata prin transfer, celelalte modalităţi de plată constituind mai puţin
de un procent.
Produsul. După cum a fost menţionat anterior, principalele produse ale întreprinderii sunt
produsele de marochinărie – 100%. Pot fi evidenţiate articolele produse pentru Stratic (Germania) şi
la comandă pentru Moldova:
În lohn 99%
Pentru Moldova 1%
Pretul mediu al unei valize estimat după piaţa internaţională este de 6,74 euro, preţul mediu la
genţi – 4,65 euro.
Piaţa. Este practic imposibil de determinat cota deţinută de întreprindere pe piaţa locală din
cauza lipsei vînzărilor active şi relevante în decursul ultimilor ani ele fiind reprezentate de
produsele îndeplinite conform comenzilor speciale – cca 99% din volumul total de producţie pentru
23
comenzile din Germania, de comenzile neînsemnate din partea agenţilor comerciali, produsele finite
fără mişcarea din stocuri.
Factorii principali ce afectează cererea pe piaţa pentru produsele de marochinărie sunt preţul,
calitatea şi funcţionalitatea produsului. În cazul genţilor pentru dame pe primul loc apar tendinţele
modei, urmate de preţ, calitatea deseori fiind ultimul factor ce influenţează consumatorul (în mod
normal, o geantă pentru dame este “la moda” o perioadă scurtă de timp respectivă deseori
anotimpului).
Un alt factor important este factorul demografic (în combinare cu cel economic – veniturile
populaţiei). Pentru poziţionarea corectă a produselor pe piaţă este necesar de efectuat segmentarea
cumpărătorilor după vîrste, sex şi ocupaţii (scolari, studenţi ,businessmani) şi venituri pentru fiecare
grupă.
Articolele de marochinărie, fiind destinate consumului final, necesită utilizarea unei reţele de
distribuţie puternic dezvoltate, atît în Moldova cît şi în străinătate, reprezentată de magazine
specializate, centre de modă sau centre de comerţ în care produsele companiei ar apărea ca mărfuri
auxiliare sau substituibile (de ex: magazine de îmbrăcăminte, încălţăminte, birotică, echipament
sportiv şi altele). Diferite canale de distribuţie vor fi utilizate în dependenţă de tipul produselor.
24
anunţuri publicitare prin intermediul mass-media, de organizarea tîrgului propriu la finele anului şi
de participarea la tîrguri şi expoziţii din Moldova şi de peste hotare (numărul cărora şi numărul
participanţilor din partea întreprinderii au fost în descreştere în ultimii ani).
Analiza politicii financiare a întreprinderii „Artima” S.A. este începută cu analiza rentabilităţii
economice a întreprinderii , în calitatea sa de indicator general al eficienţii activităţii, şi indicator de
comparare cu rata dobînzii. De asemenea se analizează şi rentabilitatea financiară pentru a
determina eficienţa utilizării capitalului propriu şi efectul de levier financiar.
25
Nr. Indicatorii Anul Abaterea
9. Viteza de rotaţie a activelor=5/3 0,943 0,840 1,159 +0,213 122,59%
10. Coeficientul de multiplicare =3/4 1,057 1,103 1,126 +0,069 106,53%
11. Rata rentabilităţii vînzărilor=8/5 0,02% 0,05% 0,09% +0,07 450,0%
12. Rata rentabilităţii economice 0,23% 0,28% 0,39% +0,16 169,56%
pînă la impozitare= 6/3
13. Rata rentabilităţii economice 0,02% 0,04% 0,087% +0,067 435,00%
după impozitare=8/3
14. Rata rentabilităţii financiare =8/4 0,02% 0,05% 0,098% +0,078 490,00%
Sursa: calculat de autor în baza datelor din Rapoartele financiare ale S.A. „Artima”
În baza datelor analizate, observăm ca în anul 2006 faţă de anul 2004 la întreprinderea
analizată se constată o creştere a ratelor de rentabilitate a vînzărilor şi financiară, aceasta constituind
o dovadă a eficienţei eforturilor echipei manageriale în domeniul creşterii productivităţii economice
a activităţii operaţionale.
O evoluţie pozitivă a fost atestată de rentabilitatea economică, astfel înregistrarea unui ritm
înalt de creştere a profitului perioadei de gestiune pînă la impozitare de 490,92% , a activelor
curente şi activelor pe termn lung în mediu cu 6,28%, au determinat un nivel mai mare al
rentabilităţii economice în anul 2006, 0,016% sau cu 0,07 puncte procentuale mai mult ca în anul
2004.
26
1,2
2004
2005
2006
Dacă este să analizăm rentabilitatea financiară atestată de „Artima” S.A. pe elementele sale
componente, putem conclude că:
Primul factor (viteza de rotaţie a activelor). Acest indicator ne arată că la 1 leu investit în
active totale firma va obţine 0,943 lei ceea ce vorbeşte de ineficienţa utilizării activelor societăţii
analizate în perioada anului 2004. În 2006 a crescut cu 22,59% faţă de anul 2004. Respectiva
evoluţie este una cu implicaţii faste şi s-a datorat faptului că atît vînzările nete, cît şi activele S.A
„Artima” s-au majorat cu 9,06% şi respectiv 6,23%.
Cel de-al doilea factor (coeficientul de multiplicare), în perioada analizată s-a majorat,
înregistrînd în 2005 un indice dinamic în valoare de 106,53%. Acest lucru este unul pozitiv, căci
atestă o creştere a finanţărilor atrase ale S.A.”Artima” în favoarea resurselor proprii, lucrul care
determină o creştere a diversităţii surselor de finanţare, şi implicit a flexibilităţii companii analizate.
Pe de altă parte este explicabilă limitarea accesului întreprinderii la sursele de creditare –
rentabilitate foarte redusă care nu acoperă costul resurselor creditare.
27
Al treilea factor al rentabilităţii financiare (rentabilitatea vînzărilor). În 2004 firma obţine
0,02 lei profit net la 1 leu rezultate vînzări, pe perioada anilor 2005 şi 2006 vedem o îmbunătăţire a
indicatorului,astfel în anul 2006 se înregistreză un profit net de 0,09 lei la 1 un leu rezultate vînzări.
28
Tabelul 4: Structura şi evoluţia profitului la S.A. „Artima” (lei)
3500000
Rezultatul din activitatea
3000000
operationala
2500000 Rezultatul din activitatea de
investitii
2000000 Rezultatul din activitatea
financiara
1500000 Rezultatul din activitatea
economico-financiara
1000000 Profitul perioadei de gestiune
pina la impozitare
500000 Cheltuieli privind impozitul
pe profit
0 Profit net
2004 2005 2006
-500000
29
Evoluţia vînzărilor nete şi a costului vînzărilor(lei) Diagrama 14.2
23479533
2006 14000724
2115201
vînzări nete
20935998
2005
13928432
1102202 costul vinzărilor
21529122
2004 16354721 profit net
496510
profitnet 2115201
C= 0,087lei
activetotale 24263049
Valoarea acestui coeficient trebuie să fie mai mare ca 1. Valoarea determinată precizează că
din fiecare leu investit din active totale se vor recupera 0,087 lei prin intermediul profitului net.
Analiza întreprinderii luate ca obiect de studiu are în vedere şi evoluţia indicatorilor lichidităţii:
30
7 Datorii pe termen scurt 1024597 2077944 2043668 +1019071
8 Datorii pe termen lung 215628 246832 684080 +468452
9 Datorii totale 1240225 2324776 2727748 +1487523
10. Vînzări nete 21529122 20935998 23479533 +1950411
11. Coeficient de lichiditate generală=1/7 8,74 4,86 6,23 -2,51
12 Rata rapidă a lichidităţii (test acid)=(1- 7,39 3,86 4,50 -2,89
2)/7
13 Coeficient de solvabilitate generală 0,05 0,09 0,11 +0,06
(coeficient de siguranţă) = 9/5
14 Coeficient de autonomie financiară=9/6 0,06 0,10 0,12 +0,06
15 Coeficient de revenire a capitalului 2,72 2,61 2,19 -0,53
circulant = 10/(1-7)
16 Lichiditatea absolută = 4/7 1,66 0,71 1,13 -0,53
Sursa: calculat de autor în baza datelor din rapoartele financiare la S.A. „Artima”
1. Coeficientul de lichiditate generală. El ar trebui să fie între 1 şi 2, însă el este prea mare,
aceasta semnifică că disponibilităţile firmei nu sînt utilizate eficient – o mare parte ramînînd
nefolosite – fie există un capital considerabil, blocat în stocuri
2. Rata rapidă a lichidităţii. Rezultă că firma dispune de 4,50 lei active la 1 leu datorii
curente. Observăm că în perioada anului 2005 această rată s-a micşorat, însă în 2006 creşte iarăşi.
Coeficientul mai mare de 2 indică o administrare necorespunzătoare a resurselor, prin lipsa unui
plasament rentabil a fondurilor financiare disponibile.
3. Coeficient de solvabilitate generală. Rezultă că firma are datorii totale de 0,11 lei pentru
fiecare leu investit în active. Întreprinderea pentru a-şi asigura fondurile financiare necesare afacerii
ar trebui fie să dispună de un capital propriu crescut fie să atragă noi parteneri în afaceri.
Analiza surselor de finanţare a S.A. „Artima” este realizată în cel mai elocvent mod prin
analiza gradului de îndatorare, care are ca scop reflectarea nu numai a gradului de lichiditate a
31
acestuia, determinat de exigibilitatea datoriilor, dar şi a gradului de autonomie a întreprinderii de
creditori, reflectînd impactul important al îndatorării asupra gestiunii financiare a întreprinderii. În
anii 2004-2006 S.A. „Artima” a atestat următoarele rezultate privind gradul de îndatorare şi
stabilitate financiară.
Analizînd datele din tabel se observă că în anul 2006 au avut loc un şir de schimbări
nefavorabile în structura financiară a întreprinderii faţă de anul 2005. Astfel, a avut loc o micşorare
a capitalului propriu cu 54556 lei. Deci, se conturează o evoluţie nesatisfăcătoare a volumului şi
structurii surselor financiare ale întreprinderii, determinată de majorarea gradului de îndatorare,
scăderea gradului de autofinanţare.
32
Evoluţia coeficientului de îndatorare globală Diagrama 15.1
1,2
1
0,8
lim ita
0,6
coeficientul indatorării globale
0,4
0,2 0,09 0,06 0,1
0,13
0
2003 2004 2005 2006
Coeficientul îndatorării la termen. Reflectă raportul în care se află datoriile pe termen lung
faţă de capitalul propriu, valoarea maximă este 0,5. Posibilităţile de îndatorare sunt cu atît mai mari
cu cît acestă rată este mai scăzută ceea ce vedem şi în tabelul nostru.
Rata datoriilor financiare. Măsoară ponderea datoriilor totale în patrimoniul firmei şi arată
în ce măsură sursele împrumutate şi atrase participă la finanţarea activităţii. Valoarea maximă
admisibilă a acestui indicator poate fi de 66% deşi se consideră că valoarea de 50% este mai sigură.
Îndepărtarea de valoarea de siguranţă semnifică o reducere a îndatorării firmei, respectiv o creştere
a autonomiei financiare.
0,8 0,72
0,6
lim ita
0,4
33
Realizarea analizei fondului de rulment în cazul a S.A. „Artima”, element cu numeroase
implicaţii asupra „sănătăţii financiare” a oricărei întreprinderi s-a efectuat prin calcularea ratelor de
finanţare a imobilizărilor prin fond de rulment net şi propriu, înregistrate de S.A. „Artima”.
Fondul de rulment net s-a majorat datorită faptului, că în 2005, creşterea capitalului propriu
(998545) a depăşit creşterea activelor pe termen lung (936325).
34
Tabelul 8: Îndeplinirea programului de producţie după sortimente
Total 6 56788,05
100% 100% 92,806 %
Total 4 61190,25
2) Calculăm valoarea producţiei care n-a fost obţinută din nerespectarea sortimentului
programat
2005 2006
167,5
151,1
35
Concluzie
Problemele externe influenţează într-o mare măsură întreprinderea care nu pot fi rezolvate de
întreprindere de sinestătător cum ar fi:
Impozitarea împovărătoare;
Insuficienţa de cadre;
Conducere complicată;
36
Propuneri :
1. I etapă – Noul client – baza succesului („Se va ridica mai sigur pe picioare!”);
2. II etapă – Primul pas spre propria marcă („Va începe să păşească înainte”);
3. III etapă – Marca dobîndeşte reputaţia („Va atinge cu succes scopul stabilit”).
37