UNIVERSITATEA “ AL. I.

CUZA” IAŞI
FACULTATEA DE ECONOMIE SI ADMINISTRAREA
AFACERILOR
Specializarea:Contabilitate si Informatica de Gestiune

LUCRARE PRACTICA
Contabilitate de gestiune

UNITATEA :
SCM DE GRADUL 1,, SPORUL’’ IASI

INDRUMATOR: Prof.univ.dr.Dorina Budugan

STUDENT : Iordache (Avadanei)Cerasela-Mihaela

ID, anul III
Nr.matricol:31040404IL02044832

- iunie 2007 –
 CUPRINS

CAP. 1 . S.C.M. DE GRADUL 1,,SPORUL” Iaşi: statut, obiective, cadrul

organizatoric si funcţional;

CAP. 2. Gestiunea internă şi contabilitatea stocurilor : organizarea

gestiunii interne a stocurilor în sistemul inventarului permanent şi

contabilitatea stocurilor;

CAP. 3. Gestiunea cheltuielilor de producţie: afectarea şi repartizarea

cheltuielilor de producţie în abordarea lor analitică şi calculaţia

costurilor de producţie;

CAP. 4. Înregistrarea cheltuielilor incorporabile şi a producţiei

obţinute in conturile de gestiune

1
CAP. 1 . SCM DE GRADUL 1,,SPORUL” IASI :
statut, obiective, cadrul organizatoric si functional

SCM DE GRADUL 1,,SPORUL” IASI

SCM DE GRADUL 1,,SPORUL” Iasi este o companie producatoare
de tricotaje, cu sediul in Iasi, B-dul.Chimiei,nr.12.
S-a infiintat urmare Adunarii Generale din data de 02.06.1986 prin
desprindere de Cooperativa ,,Tehnica Confectiei’’ Iasi in baza Decretului
Consiliului de Stat nr.419/1985, a aprobarii Biroului Comitetului Executiv
al UCECOM comunicat prin circulara 14684/23.XII.1985.
Forma de proprietate este privata de grup.
Obiectul de activitate al societatii este: producere de tricotaje pentru
imbracaminte exterioara, adresata unui segment larg de piata cum ar fi :
pulovere, jachete, rochii, fuste, pantaloni, pentru femei, barbati, copii.
Activitatea de desfacere a produselor se desfasoara atat pe piata
interna cat si pe cea externa.
Diagrama anuala a desfacerii produselor (cca 180.000 ex) se
contureaza procentual astfel:
-20%-piata interna iar restul de 80% este exportata direct unor firme de
prestigiu din Italia , Anglia ,Franta si Belgia.
Produsele reflecta ecuatia profesionala a urmatorilor factori:
 DESIGN-avantajul functionarii unui atelier propriu de creatie se
rasfrange in colectiile de produse apreciate de-a lungul anilor la
manifestari expozitionale , interne si internationale.
 DOTARE-designul este sustinut si de confectionarea produselor pe
masini de tricotat STOLL CMS si masini de montat performante.
 COMPONENTA UMANA -cu un nivel ridicat de instruire, validat de
experienta in domeniu.
Sporul este o organizatie independenta, cu caracter economic si
social, care se constituie pe baza consimtamintului exprimat in mod liber al
persoanelor care se asociaza si devin cooperatori, in scopul desfasurarii in
comun a unor activitati permise de lege, care urmareste realizarea de

2
venituri si de profit si crearea unui cadru de afirmare profesionala si
protectie sociala a membrilor sai.
Societatea tine evidenta contabila in RON si intocmeste bilantul
anual, contul de profit si pierderi in conformitate cu normele metodologice
elaborate de Ministerul Finantelor.
Cooperativa isi organizeaza si isi desfasoara activitatea pe principiile
rentabilitatii si eficientei, in conformitate cu legea, pe baza prevederilor
statutului, potrivit programelor economice, finaciare si social-culturale,
aprobate de organele prevazute in statut, in interesul cooperatorilor si al
cooperativei.
Cotele de participare ale actionarilor sint reprezentate prin titluri
numite actiuni, iar obligatiile sociale sint garantate in mod limitat de
patrimoniul societatii, iar fiecare actionar raspunde in limita actiunilor sale.
La baza realizarii activitatii firmei stau urmatoarele aspecte:
 Furnizori
 Clienti
 Concurenta
Deoarece firma Sporul Iasi, este producatoare de tricotaje ,furnizorii
sunt producatori de: materii prime (fire), accessorii(nasturi, fermoare,etc.),
ambalaje(cutii,pungi),piese de schimb (ace de tricotat etc.).
Furnizori sunt firme din Iasi sau alte localitati, sunt selectati functie
de calitatea produselor oferite, pret si termen de livrare.
De-a lungul activitatii, firma a atras numerosi clienti atat din tara cat
si din strainatate.
Volumul cel mai mare al livrarilor este la export, in proportie de
80%, clientii cu care se lucreaza in prezent fiind acceiasi, deoarece firma i-
a selectat de-a lungul timpului si i-a mentinut pe cei mai seriosi, care vin in
mod constant cu comenzi si asigura si plata cu ritmicitate, uneori chiar in
avans.
Beneficiarii produselor sunt in general firme angrosiste din tara sau
strainantate, dar si lanturi de magazine din Iasi sau alte orase mari ale tarii
si personae fizice care au ramas fidele de multi ani acestei firme, datorita
calitatii si diversitatii produselor.
Concurenta este stabilita de firmele cu acelasi profil de activitate ,
respectiv productie tricotaje, singura diferenta fiind conditiile de lucru
(gradul de dotare cu utilaje de ultima generatie) care duc implicit la
salarizare, numar de personal, costuri diferite. S-a dovedit ca hotaratoare
pentru clientii nostri sunt: mentinerea la cote inalte a calitatii, modernitatea
colectiilor, adresabilitatea catre toate segmentele de piata, pentru toate
varstele, respectarea termenelor de livrare, seriozitatea maxima.

3
 Clasificare in topuri : A participant la diversae targuri nationale si
internationale obtinand diverse diplome drept urmare fiind una din firmele
nominalizate in Topul firmelor de catre Camera de Comert si Industrie Iasi,
diploma la Expo Romania-Ungaria 1998;participari la Tirguri si Expozitii
internationale cu IBD-GTZ si PHARE la Igedo-Dusseldorf,Foire de
Paris,Moda Prima-Milano,Bologna.
ISO 9001-calitate : In curs de implementare si certificare.
Forma de proprietate -Privata de grup
Anul infiintarii -1986
Numar de angajati -65.
Capacitate de productie anuala -180.000 buc.,finete 7,8,10,12
Colectie proprie produse -Atelier de Creatie propriu
Clasificare in topuri -Participant la Tirgul Tinimtex
organizat
de Camera de Comert si Industrie Iasi.
Evidentiat cu diploma acordata de
Camera de Comert si Industrie Iasi.
Nominalizare in Topul firmelor de
catre C. C. I. Iasi ;diploma la Expo
Romania-Ungaria 1998;participari la
Tirguri si Expozitii internationale cu
IBD-GTZ si PHARE la Igedo-
Dusseldorf,Foire de Paris,Moda Prima-
Milano,Bologna.
ISO 9001-calitate -In curs de implementare si certificare

Detine atelier propriu de creatie ce executa colectii de produse care

se disting prin calitate si rafinament si care de-a lungul anilor au fost
foarte apreciate la manifestarile expozitionale, interne si internationale .
Produsele sunt realizate pe masini de tricotat STOLL CMS si
confectionate pe utilaje performante de un colectiv de 65 angajati cu
indelungata experienta in domeniu .
In cadrul Cooperativei Sporul regasim cinci functii de baza respectiv:
 cercetare-dezvoltare,
 productie, comerciala ,
 financiar contabila,
 de personal.
Nu exista o distinctie clara intre functii si activitati desfasurate
deoarece multe din activitatile care se desfasoara in cadrul firmei sunt
cuprinse in una sau mai multe functii. De exemplu, aprovizionarea specifica
unitatii se regaseste atat in functia comerciala cat si in cea de productie.

4
In general un angajat sau un compartiment concura la realizarea mai
multor sarcini si deci asigura indeplinirea simultana a mai multor functii.
Functia de cercetare-dezvoltare – reflecta introducerea tehnologiilor
moderne de productie, crearea de noi modele tricotate, imbunatatirea
tehnologiilor de fabricatie functie pentru a putea fi atinse obiectivele
maxime de calitate si productivitate. Aceasta functie este realizata in cadrul
compartimentului Creatie-Proiectare,care urmareste realizarea obiectivelor
din domeniul producerii de noi idei si transformarea acestora in produse cu
scopul satisfacerii clientilor si obtinerii de avantaje competitive pe piata de
desfacere. Elaborarea normelor de consum specific si intocmirea fisei
tehnice a produselor in vederea calculului pretului de cost este principala
sarcina pe linia sistemului informational economic.a acestui compartiment.
Functia de productie: Activitatile care asigura fabricarea produselor
si ajuta la buna desfasurare a activitatii S.C.M. “Sporul” organizeaza
introducerea in fabricatie a produselor . Elaboreaza studii de perspectiva
pentru orientarea activitatii de deservire a populatiei a structurii productiei
destinate fondului pietei, exportului si cooperarii cu alte interprinderi .
Studiaza si asigura asistenta de specialitate pentru executarea de produse
noi, si coordoneaza in acest scop activitatea unitatii de creatie din
cooperativa.
Aceasta functie cuprinde:organizarea si realizarea comenzilor,
programarea si lansarea productiei, controlul tehnic,de calitate,
intretinerea, repararea si modernizarea echipamentelor si instalatiilor,
aplicarea normelor de protectie a muncii. Cu ajutorul acestei functii se
ating urmatoarele obiective:
 asigurarea unei capacitati optime de productie,
 folosirea la maxim si eficienta a resurselor cooperativei;
 obtinere de produse de cea mai buna calitate,
 satisfacerea clientilor prin oferirea de produse la costuri cat
mai mici.
In cadrul cooperativei functia de productie este realizata in cadrul
departamentului tehnic prin cele 5 birouri: creatie proiectare, magazie
materiale aprovizionate, atelier tricotaje, atelier confectii, birou mecano-
energetic. Principala activitate a acestor birouri este stabilirea planurilor
de productie si lansarea comenzilor in fabricatie, intocmirea raportului de
productie.
Functia comerciala implica activitati complexe legate de
aprovizionarea cu materii prime si materiale necesare procesului de
productie , dar si pentru celelalte activitati desfasurate in cadrul unitatii,
desfacerea produselor pe piata interna si externa, cercetarea pietelor de
desfacere si a concurentilor, activitatea de promovare, publicitate si
reclama, participarea la targuri si expozitii.
5
 Cu ajutorul acestei functii se ating urmatoarele obiective:
Aprovizionarea cu ritmicitate cu materii prime si materiale; cresterea
segmentelor de piata; onorarea la timp a comenzilor clientilor; depistarea
in timp util a noilor cerinte de pe piata; cresterea prestigiului firmei;
pastrarea unor bune relatii cu furnizorii si ceilalti parteneri de afaceri.In
cadrul cooperativei acesta functie este realizata in cadrul departamentului
economic – serviciul magazie produse finite(pentru intern) dar si in cadrul
departamentului tehnic – serviciul magazie produse aprovizionate(pentru
extern). Rolul acestei functii este de a aproviziona unitatea cu necesarul de
materiale pentru executarea produselor cat si asigurarea receptionarii
materialelor primite de la furnizori.
Atât departamentul economic – magazie produse finite cat si
departamentului tehnic – serviciul magazie produse aprovizionate cuprind
activitati legate de intocmirea facturilor, livrarea produselor etc.
Functia financiar-contabila este realizata de catre departamentul
economic- asigura elaborarea bugetului de venituri si cheltuieli , evidenta
tranzactiilor economice, urmarirea modului de obtinere a rezultatelor
financiare, inventarierea patrimoniului , stabilirea preturilor , calculul
indicatorilor financiari, utilizarea fondurilor , repartizarea pe destinatii a
profitului, onorarea la plata a datoriilor , urmarirea incasarii creantelor.
Cu ajutorul acestei functii se ating urmatoarele obiective:
- Cresterea profitabilitatii;utilizarea eficienta a resurselor firmei;asigurarea
capacitatii de palta a firmei ; cresterea patrimoniului, s.a.
In cadrul acestei functii sunt cuprinse urmatoarele birouri:
 ec.fin. contabil
 contabil
 casier
 magazie produse finite
Biroul contabilitate verifica toate actele ca forma si fond urmarind
daca sunt semnate de compartimentele emitente sau care participa la
operatii, efectueaza inventarierea periodica a elementelor patrimoniale ale
cooperativei, intocmeste lunar balanta de verificare pentru conturile
sintetice si cele analitice, verificand concordanta dintre ele.
Biroul casierie: Gestioneaza si pastreaza mijloacele banesti in
conformitate cu dispozitiile legale , efectueaza operatii de incasari si plati in
numerar, asigura relatiile de edecontare cu bancile , intocmeste registrul de
caza zilnic. Asigura secretul si securitatea valorilor, actelor si evidentelor.
Functia de personal- este realizata de catre departamentul Resurse
Umane
Urmareste verificarea necesarului de forta de munca pe posturi
corespunzatoare pregatirii profesionale, intocmeste fisa postului pentru

6
fiecare angajat in parte, stabileste modul de salarizare, rezolva problemele
sociale ale salariatilor.
Cu ajutorul acestei functii se ating urmatoarele obiective:
-crearea unor conditii optime de munca pentru toti angajatii:
-calificare sau policalificare in cazul in care este nevoiea personalului prin
cursuri de instruire; stimularea fortei de munca prin salarizare.
Atributiile de baza ale functiei de personal sunt realizarea
activitatilor privind forta de munca, calculul drepturilor salariale ale
personalului, etc.

Organizarea firmei
Cooperativa mestesugareasca functioneaza ca organizatie economica
autonoma de grup condusa de Consiliul de Administratie a carei
componenta este hotararta de Adunarea Generala a Actionarilor in
subordinea caruia se afla Presedintele- impreuna formeaza nivelul 1 de
conducere.
Adunarea generala, valabil constituita, este reuniunea membrilor
cooperatori care delibereaza si adopta hotariri asupra tuturor problemelor
care privesc activitatea cooperativei.
Hotaririle adunarii generale sint obligatorii pentru toti membrii
cooperativei, in conditiile in care acestea respecta prevederile statutare si
reglementarile legale in vigoare, decide asupra activitatii acesteia si
asigura politica economica si comerciala.
Pe linie financiar contabil principala sarcina este aprobarea sau
modificarea bilantului si a contului de profit si pierdere, precum si
repartizarea profitului.
Consiliul de Administratie este format din 5 persoane din cadrul
unitatii dintre care o persoana este presedinte si restul membrii, numiti pe o
perioada de 4 ani. Presedintele numit de Consiliul de Administratie
reprezinta cooperativa in raporturile cu organele de stat, organizatiile
economice si obstesti, precum si cu persoanele fizice. Cooperativa este
angajata legal in operatiunile financiare si patrimoniale prin semnatura
presedintelui si contabilului se.
Presedintele cooperativei este obligat sa organizeze si sa conduca
activitatea compartimentului de control financiar de gestiune conform
prevederilor reglementarilor in vigoare.
Dupa cum rezulta din organigrama activitatea firmei este condusa de
Presedinte care are in subordine departamentele:resurse umane, secretariat
departament economic, departament tehnic, reprezentantul managementului
calitatii.
In lipsa presedintelui, atributiile sale se indeplinesc de catre
contabilul sef desemnat in acest scop.
7
Conducatorul tehnic si contabilul sef conduc nemijlocit activitatea
compartimentelor repartizate si raspund de modul cum se rezolva
problemele acestor sectoare.
Serviciul resurse umane este subordonat Presedintelui. Efectueaza
impreuna cu compartimentul productie si organizarea muncii studii si
analize privind utilizarea rationala a fortei de munca si evitarea cauzelor
fluctuatiei acesteia. Intocmeste dosare personale si raspunde de pastrarea si
manipularea lor, conform reglementarilor in vigoare, analizeaza
propunerile cu privire la promovarea personalului, si le supune sper
aprobare, , tine evidenta cu privire la evidenta si miscarea personalului, tine
la zi inregistrarile cu toate modificarile in carnetele de munca. Intocmeste
deciziile de incadrare pentru persoanlul tehnic-administrativ, in colaborare
cu compartimentul juridic intocmeste dosarele de pensionare pentru intreg
personalul cooperativei si le depune la organele in drept.
Intocmeste darile de seama si situatiile statistice, privind compozitia si
miscarea cadrelor din cooperativa, evaluarea si inregistrarea aportului in
natura si a partilor sociale subscrise . In activitatea sa poate executa si alte
atributiuni care decurg din actele normative in vigoare , privind activitatea
cooperativei, ca de ex. Probleme de administrativ.
Serviciul secretariat- organizeaza activitatea privind primirea, inregistrarea
,repartizarea si predarea corespondentei la celelalte compartimente din
cooperativa, precum si expedierea acesteia la destinatari
Biroul sectiei de productie si seful acestuia asigura activitatea
curenta din interprindere si activitatea decizionala de la nivelul
operational., analizeaza folosirea rationala a capacitatilor de productie
existente. Organizeaza procesele de productie, in vederea obtuinerii unei
productii ritmice , elaboreaza programul de pregatire a productiei cu
termenele pentru realizarea documentatiilor necesare inceperii executiei,
asigurarea cu materii prime si auxiliare.
Organizeaza introducerea in fabricatie a produselor,intocmeste
documentatia de lansare in productie
Colaboreaza cu toate celelalte compartimente din cadrul unitatii.

8
 CAP. 2. Gestiunea internă şi contabilitatea stocurilor :
organizarea gestiunii interne a stocurilor in sistemul inventarului
permanent si contabilitatea stocurilor

2.1.Organizarea gestiunii interne a stocurilor

Stocurile reprezintă cantităţi fixe de materii prime, materiale
consumabile, produse, etc, necesare fiecarui stadiu al ciclului de exploatare
(aprovizionare, productie, desfacere) pentru a asigura desfasurarea
continua si ritmica a activitatii de exploatare.
Stocurile propriu-zise sunt :
a) materii prime, care participă direct la fabricarea produselor
şi se regăsesc in produsul finit integral sau parţial, fie în starea lor iniţială,
fie transformată;
În cazul nostru materiile prime utilizate la fabricarea produselor sunt
următoarele :
 fire PNA;
 fire bbc.;
 fire acrilyce;
 fire sintetice;
 fire in amestec.
Intrările şi ieşirile de materii prime sunt preluate din notele de intrare şi
recepţie, respectiv bonurile de consum şi evidenţiate în fişele de magazie
ale acestora, ţinându-se astfel o evidenţă clară şi la zi.
b) materiale consumabile (combustibil, ambalaje, etc);
c) produsele finite sunt produsele care au parcurs în întregime
fazele procesului de fabricaţie şi nu mai au nevoie de prelucrări ulterioare,
putând fi depozitate în vederea livrării sau, în cazul nostru, expediate direct
clienţilor;
Produsele finite sunt acele bunuri materiale care au parcurs in
intregime fazele procesului de fabricatie si nu mai necesita prelucrari
ulterioare, in cadrul unitatii patrimoniale, fiind considerate corespunzatoare
din punct de vedere calitativ. Ele pot fi depozitate in vederea livrarii
ulterioare sau pot fi expediate direct clientilor .
Produsele finite obţinute în unitatea nostră sunt : pulovere, jachete,
rochii, fuste, pantaloni, pentru femei, barbati, copii.
Reflectarea in contabilitate a miscarii produselor finite se tine cu
ajutorul conturilor din grupa 34 “Produse”. Deoarece procesul de
productie determina la un moment dat si aparitia de semifabricate si
produse reziduale , grupa 34”Produse” se desfasoara pe mai multe conturi
sintetice de gradul I si anume:
- 341 “Semifabricate”
9
 - 345 “Produse finite”
- 346 “Produse reziduale”
- 348 “Diferente de prêt la produse”
Produsele se obtin si se predau la magazia de produse finite, in cursul
lunii. Pentru luarea lor in evidenta se folosesc costurile planificate sau
antecalculate.
La sfarsitul lunii, dupa determinarea costului efectiv al productiei
realizate se face compararea acestuia cu costul planificat.
Diferentele care apar in urma acestei comparatii sunt diferente de prêt la
produse. Ele pot fi favorabile, cand pretul efectiv este mai mic decat pretul
planificat, caz in care inregistrarea diferentei se face in rosu sau pot fi
nefavorabile , cand pretul efectiv este mai mare decat pretul planificat, caz
in care inregistrarea se face in negru.
Inregistrarea acestor diferente are drept scop aducerea costurilor
planificate (folosite in cursul lunii) la nivelul costurilor effective.Din acest
motiv contul 348 “Diferente de prêt la produse” este un cont rectificativ al
valorii de inregistrare a produselor finite.
Contul 345 “Produse finite” se debiteaza cu pretul de inregistrare al
produselor finite intrate in gestiune, inclusive plusurile constatate la
inventariere. Se crediteaza cu pretul de inregistrare al produselor finite
iesite din gestiune spre vanzare sau spre alta destinatie. Soldul debitor
reprezinta pretul de inregistrare al produselor finite existente in stoc.
Evaluarea si inregistrarea in contabilitate a stocurilor de produse se face
la costuri de productie effective sau la preturi prestabilite(standard).
In cazul in care se utilizeaza preturi prestabilite pentru inregistrarea
produselor, diferentele dintre preturile prestabilite(standard) si costurile de
productie feictive, calculate la sfarsitul lunii, se vor inregistra distinct intr-
un cont de diferente de prêt si anume contul 348 “Diferente de prêt la
produse”.
Produsele sunt realizate pe masini de tricotat STOLL CMS si
confectionate pe utilaje performante de un colectiv de 65 angajati cu
indelungata experienta in domeniu .

2.2. Inventarierea stocurilor in sistemul inventarului permanent

Acest sistem presupune inregistrarea in contabilitate a tuturor
operaţiunilor de intrare si ieşire a bunurilor materiale, ceea ce permite
stabilirea şi cunoaşterea în orice moment a stocurilor, atât cantitativ
cât şi valoric, înregistrarea făcându-se la nivelul costului prestabilit.
La sfârşitul perioadei soldul se stabileşte folosid relaţia:
Sold final = Sold iniţial + Intrările – Ieşirile

10
 La sfârşitul exerciţiului financiar soldurile faptice stabilite prin
inventariere se compară cu soldurile scriptice şi se stabilesc diferenţele
de inventar.

2.3. Contabilitatea internă a stocurilor

La intrarea in patrimoniu stocurile se evalueaza si se inregistreaza in
contabilitate astfel :
1. Pentru stocurile din cumparari (materii prime, materiale
consumabile, marfuri , ambalaje si alte bunuri procurate cu titlu
oneros) evaluarea se face la cost de achizitie.
Costul de achizitie cuprinde :
 pretul de cumparare ;
 taxe vamale
 cheltuieli de transport si aprovizionare;
 alte cheltuieli direct imputabile achizitiei de stocuri.
2. Pentru stocurile din productia proprie(produse finite,
semifabricate,ambalaje, productia in curs de executie, etc)
evaluarea se face la pretul de productie.
Costul de productie include :
 cheltuieli directe de productie ;
 cheltuieli indirecte ;
 cheltuieli fixe ;
 cheltuieli variabile, ocazionate de transformarea materiilor
prime in produse finite ;

3. Pentru stocurile provenind din aport la capitalul social sau

obtinute cu titlu gratuit(plus in gestiune, donatii primite) evaluarea
se face la valoarea de utilitate(valoarea actuala a stocului
respectiv).
La iesirea din patrimoniu stocurile se inregistreaza in contabilitate
utilizand urmatoarele metode :
 metoda primul intrat – primul iesit (FIFO) ;
 metoda costului mediu ponderat (CMP) ;
 metoda ultimul intrat – primul iesit (LIFO) ;
 metoda costului standard (prestabilit) ;
 metoda identificarii specifice ;
 metoda pretului cu amanuntului ;
 metoda costului de inlocuire sau urmatorul intrat – primul
iesit(NIFO).

11
 Metode de gestiune a stocurilor
Unitatile patrimoniale au posibilitatea gestiunii stocurilor dupa doua
sisteme :
 metoda inventarului permanent ;
 metoda inventarului intermitent
Aplicarea metodei inventarului permanent presupune contabilizarea
fiecarei intrari de stocuri la cost de achizitie sau de productie, pretul stabilit
in functie de valoarea de utilitate(pentru stocurile aduse ca aport la
capitalul social, plusuri de inventar , primiri ca donatii, etc.) sau la o alta
valoare de inregistrare (pret standard, prêt de vanzare).
In cazul utilizarii inventarului permanent se poate organiza dupa una din
urmatoarele metode :
 metoda operativ contabila – consta in tinerea evidentei stocurilor
cantitativ la locul depozitarii lor pe categorii de bunuri iar la
contabilitate evidentierea stocului valoric ;
 metoda cantitativ valorica – se tine pe fise de cont analitic si
consta in tinerea evidentei cantitative pe categorii de bunuri la
locul lor de evidenta, iar in contabilitate inregistrarea bunurilor
atat cantitativ cat si valoric ;
 metoda global valorica consta in tinerea evidentei numai valoric
atat la nivelul gestiunii cat si in contabilitate.

Documente si registre privind evidenta stocurilor

In perioada financiara circuitul mijloacelor circulante materiale este
insotit de o serie de documente care le certifica livrarea, transportul,
aprovizionarea, receptia si conditiile de plata.
Aprovizionarea se face din afara, adica de la late interprinderi, iar
unele materiale si produse se obtin din productie proprie.
In vederea indeplinirii obiectivelor prevazute la programul de
aprovizionare, unitatile patrimoniale emit catre furnizori comenzi, pe baza
carora se incheie contracte economice.
In cazul executarii contractului de aprovizionare, interprinderea
cuparatoare primeste de la furnizor avizul de insotire si/sau factura.
Avizul de insotire se emite pe masura livrarii de compartimentul de
vanzari si serveste ca document pentru intocmirea facturii, document de
primire in gestiunea cumparatorului, document de insotire a bunurilor pe
timpul transportului.
Materialele sosite la interprindere se predau la depozit unde se face
receptia calitativa si cantitativa intocmindu-se Nota de receptie si
constatare de diferente.

12
 Daca materialele sosesc inainte de primirea facturii de la furnizor
precum si in cazul in care materialele au fost achitate si lasate unn timp in
custodia furnizorului se intocmeste Nota de intrare – receptie.
Pentru predarea la magazie a produselor, semifabricatelor si a
materialelor obtinute din productie proprie, tranzitarea acestora de la un
depozit la altul se foloseste Bonul de predare, transfer, restituire.
Pentru materialele iesite si date in consum se foloseste Bonul de
consum individual sau colectiv si /sau Fisa limita de consum.
Valorile materiale trimise spre prelucrare la terti se elibereaza pe
baza Dispozitiei de livrare, Aviz de insotire pe care se face mentiunea
pentru prelucrare la terti.
Livrarea marfurilor si produselor finite se face pe baza facturii.
Fisa de magazie este un document de evidenta operativa a magaziei si
se intocmeste separat pentru fiecare fel, calitate sau sortiment de stocuri
materiale.
Listele de inventar se intocmesc cu ocazia inventarierii.
La sfarsitul lunii, stocurile din fisele de magazie se inscriu in
Registrul stocurilor care se intocmeste pe grupe materiale si gestiuni.
Registrul Jurnal face parte din categoria documentelor contabile in
care se inregistreaza prin articole contabile operatiunile patrimoniale in
ordine cronologica dupa data intocmirii documentelor sau intrarii in
unitate.
Registrul Inventar serveste pentru inregistrarea tuturor elementelor
patrimoniale de activ si de pasiv(grupate dupa natura lor).
Cartea Mare se intocmeste la sfarsitul lunii si sta la baza intocmirii
Balantei de verificare prin intermediul careia se valideaza corectitudinea
aritmetica a inregistrarilor efectuate pe parcursul unei luni si de la
inceputul anului in Registrul Jurnal si Cartea Mare. Balanta de verificare
serveste pentru intocmirea Bilantului.
Registrele contabile se numeroteaza si se bareaza pentru a se
preantampina adaugiri ulterioare.

13
 Cap. 3. Gestiunea cheltuielilor de producţie

3. 1. Afectarea şi repartizarea cheltuielilor de producţie în

abordarea lor analitică
Etapele parcuse în afectarea şi repartizarea cheltuielilor de
producţie în abordarea lor analitică sunt :
1. Centrele de analiza si unitatile de masura ale activitatii ;
2. Repartizarea primară si repartizarea secundară ;
3. Procedee de identificare a cheltuielilor si repartizarea lor ;
4. Imputarea rationala a cheltuielilor fixe

1. Centrele de analiza si unitatile de masura ale activitatii

Crearea centrelor de analiza presupune respectarea urmatoarelor
criterii :
 sa corespunda pe cat posibil unor structuri organizatorice
si functionale reale ale entitatii sau unei responsabilitati :
 cheltuielile de productie colectate pe un centru de analiza
trebuie sa aiba un comportament comun si sa fie posibila
determinarea unei unitati de masura a activitatii fiecarui
centru de analiza.

2. Repartizarea primară si repartizarea secundară

Pentru rezolvarea problemei pe care o ridica cheltuielile indirecte
privind gasirea unor sisteme de repartizare asupra costurilor
produselor fabricate este necesara parcurgerea a trei etape si anume :
a. repartizarea primara ;
b. repartizarea secundara ;
c. determinarea costului unei unitati de lucru(unitati de baza de
repartizare URB)

a)Repartizarea primară a cheltuielilor indirecte presupune

colectarea şi delimitarea acestora pe fiecare centru de analiză care le-
a ocazionat, prin afectare deoarece se cunosc consumurile de bunuri şi
servicii distinct pe fiecare centru de analiză.
b)Repartizarea secundară a cheltuielilor indirecte are drept scop
decontarea centrelor de analiza auxiliare (obtinute in urma repartizării
primare) centrelor de analiza principale pentru care funcţioneză. În
cazul societăţii noastre nu există centre de analiză auxiliare.
14
 c)Calculul coeficientului de repatizare UBR presupune raportarea
totalului cheltuielilor indirecte la numărul unităţilor de bază de
repartizare. Astfel, fiecare dintre produsele confectionate de către
societatea noastră primeşte o parte din cheltuielile indirecte în funcţie
de numărul de unităţi de bază de repartizare utilizate la obţinerea sa.

3.Procedee de identificare a cheltuielilor si repartizarea lor

Procedeele cele mai utilizate de identificare a cheltuielilor si de
repartizare a lor sunturmatoarele :
 procedee de determinare si delimitare a cheltuielilor de
purtatori si pe sectoare ;
 procedee de repartizare a cheltuielilor indirecte ;
 procedee de delimitare a cheltuielilor de productie in
variabile si fixe ;
 procedee de evaluare si calculare a costurilor privind
productia de fabricatie interdependenta ;
 procedee de determinare a costurilor pe unitatea de produs.

4. Imputarea rationala a cheltuielilor fixe

Calculaţia costurilor de producţie
Deoarece, după specificul tehnologiei de fabricaţie,SCM de
gradul 1,,SPORUL” Iasi este o societate cu producţie complexa,
produsele finite fiind obtinute într-un lanţ de operaţii si pe diferite
faze(kett, masini surfilat,CTC)
Calculaţia costurilor de producţie presupune parcurgerea
urmatoarelor etape :
1.Determinarea si delimitarea costurilor pe purtatori de costuri
(produse, lucrări, servicii) si pe sectoare de activitate (activitate de
bază, sector adimistrativ, de distribuţie) :
 colectarea costurilor de producţie efective si previzionate ;
 gruparea şi centralizarea costurilor de producţie efective şi
previzionate (documente cumulative, calcule de centralizare) ;
 înregistrarea costurilor efective (fişe sintetice şah sau jurnale,
conturi sintetice si analitice de decontări interne şi de
calculaţie) ;

15
 2.Repartizarea costurilor delimitate pe sectoare (centre de analiză)
asupra purtătorilor finali :
 determinarea si decontarea costurilor producţiei auxiliare ;
 repartizarea costurilor indirecte asupra puratătorilor de
costuri;
3.Stabilirea costului efectiv al productiei pe fiecare produs;
4.Urmărirea şi analiza costurilor efective faţă de cele previzionate.
Metoda folosită de către societatea noastră este metoda pe
faze,metodă folosită cu predilecţie de către firmele care au producţie
de masă, unde pentru obţinerea produsului finit se parcurg mai multe
faze in procesul de fabricaţie.
Procesul de fabricaţie:
 stabilirea fazelor de calculaţie, în cazul firmei noastre este o
singură fază împărţită în două produse care se obţin din
procesul de fabricaţie ;
 colectarea cheltuielilor directe pe produse si a celor indirecte
pe secţiuni omogene ;
 repartizarea cheltuielilor indirecte între cele două produse ;
 calcul cost unitar cumulând cheltuielile de producţie din toate
fazele prin care trece produsul si raportându-se la cantitatea
obţinută după următoarea formulă :

,
cui - reprezinta costul pe unitatea de produs i;
ChV – cheltuieli variabile totale;
ChF – cheltuieli fixe totale;
Q - cantitatea de productie care formeaza obiectul calculatiei.
In cazul in care nivelul activitatii patrimoniale creste, costul unitar de
productie sau aferent produselor fabricate scade,iar cand nivelul activitatii
scade , costul unitar de productie creste.
Valoarea totala a cheltuielilor fixe imputate la o unitate de produs este
invers proportionala cu cantitatile fabricate:
f(cu)=
Costul peste nivelul activitatii normale este cel care determina costul
rationalal unitatii de produs fabricat. Din acest motiv s-a elaborat o
tehnica care permite eliminarea influentei absorbtiei cheltuielilor fixe
asupra costurilor complete si anume metoda imputarii rationale a
cheltuielilor fixe.

16