Sunteți pe pagina 1din 41

Cuprins:

Introducere………………………………………………………………………..3
Capitolul I. Caracteristica generala a structurii si organizarii intreprinderii……...4
1.1 Forma organizatorico-juridica………………………………………………....4

1.2 Istoria fondarii intreprinderii…………………………………………………..4

1.3 Structura organizatorica a intreprinderii…………………………………….....7

1.4 Sfera de producere a inrtreprinderii…………………………………………....8

Capitolul II. Documentarea operatiilor economice………………………………10


2. 1 Clasificarea documentelor……………………………………………………10
2. 2 Circulatia documentelor la intreprindere……………………………………..18
Capitolul III. Inventarierea si rolul acesteia in contabilitate……………………..22
3. 1 Modul de efectuare a inventarierii……………………………………………22
3. 2 Determinarea rezultatelor inventarierii si contabilitatea acestora……………32
Concluzie…………………………………………………………………………39

Bbliografie..............................................................................................................41

Anexe……………………………………………………………………………..42

2
Introducere
Contabilitatea este ştiinţa şi arta stăpânirii afacerilor, care are drept scop
"măsurarea, evaluarea, cunoaşterea, gestiunea şi controlul activelor, datoriilor şi
capitalurilor proprii, precum şi a rezultatelor obţinute din activitatea persoanelor
fizice şi juridice".Deci, ea trebuie să asigure înregistrarea cronologică şi
sistematică, prelucrarea, publicarea şi păstrarea informaţiilor cu privire la poziţia
financiară, performanţa financiară şi fluxurile de trezorerie, atât pentru cerinţele
interne ale acestora, cât şi în relaţiile cu investitorii prezenţi şi potenţiali, creditorii
financiari şi comerciali, clienţii, instituţiile publice şi alţi utilizatori. Contabilitatea
financiară presupune urmărirea, controlul şi prezentarea fidelă a patrimoniului, în
ansamblu şi pe structură, a situaţiei financiare şi rezultatului exerciţiului, prin
intermediul documentelor de sinteză, în scopul furnizării informaţiilor necesare,
elaborării deciziilor economice.Astfel,orice operatie economica si financiara
desfasurata in unitatea patrimoniala trebuie sa fie consemnata intr-un document
care sa ateste infaptuirea ei.Intocmirea documentelor pentru fiecare operatie in
parte constituie o cerinta necesara pentru cunoasterea si conducerea reala a
activitatii, a modului de gestionare a patrimoniului.Un alt procedeu important al
metodei cotabilitatii ce contribuie la reflectarea veridica a informatiei cu privire la
patrimoniul entitatii economice este considerat inventarierea. Acesta este folosit în
contabilitate pentru constatarea existenţei, cantităţii, calităţii şi a valorii
elementelor patrimoniale aflate în gestiunea unităţii, atât cele proprii cât şi cele
aparţinând terţilor persoane, deţinute cu orice titlu la un moment dat. Prin
inventariere, contabilitatea îşi pune mereu în acord datele din conturi cu realitatea
din teren. Inventarierea are ca scop stabilirea situaţiei reale a patrimoniului unităţii,
care se referă şi la evaluarea lor, la nivelul valorii curente.Asadar, ca argument a
importantei ambelor procedee in reflectarea fidelă a realităţiei economico-
financiare şi a consecinţelor sale sociale, umane, instituţionale ce sunt considerate
atribute definitorii ale contabilităţii, este efectuarea lucrarii in cauza!

3
1. Caracterizarea generala a structurii si
organizarii activitatii intreprinderii
1. 1Forma organizatorico-juridica
Societate comerciala I. M. ,, MODAGRUP’’S. R. L. este societate cu
raspundere limitata cu sediul:MD-2012, str. Puskin Alexandr, 32, mun. Chisinau,
Republica Moldova, cu numarul de indentificare de stat si codul fiscal
1004600034484, ce isi incepe activitatea in conformitate cu art. 37, art. 50 al Legii
nr. 1453- XV din 08. 11. 2002 cu privire la inregistrarea de stat a persoanelor
juridice la data de 04. 05. 2004 (anexa 1si 2). Societatea s-a creat pentru
desfasurarea activitatii de antreprenoriat ce prevede prestarea serviciilor ce tin de
alimentatia publica. Pentru a-si realiza sarcinile asumate Societatea desfasoara
urmatoarele genuri de activitati (anexa 3):
-1. Comercializarea cu amanuntul a bauturilor alcoolice;
-2. Comercializarea cu amanuntul a produselor din tutun;
-3. Baruri;
-4. Restaurante.
Astfel, printre activitatile desfasurate privind prestarea serviciilor alimentatiei
publice se enumera deservirea clientilor in Restaurantul Japonez ,,Nori’’ cu adresa:
str. Puskin, 32, tel:(+373 22) 211 080. Sediul acestui restaurant este un punct
forte de atractie a trecatorilor, deoarece este situat in centrul capitalei, de la citiva
metri de bd. Stefan cel Mare. Restaurantul este amplasat in apropierea centrului
comercial si agrement , , SUN CITY’’, in vecinatate cu piata centrala a orasului.
1. 2 Istoria fondarii intreprinderii
In primăvara anului 2003, in perioada înfloririi SACUREI, in capitala
Republicii Moldova – oraşul Chişinău - si-a deschis uşile sale restaurantul
japonez ,,Nori’’. Intreprinzatorul acestui local este Kilovatii Alexandr nascut la 19.
05. 1979 in Chisinau, domiciliat :MD-2001, bd. Negruzii C, 6/2, ap. 5, Republica
Moldova, mun. Chisinau, cu bulletin de identitate seria A Nr. 88043828.

4
In istoria sa, restaurantul “Nori’’ n-a cunoscut momente de reorganizare si
de creare a filialelor, ci momente de modernizare pe plan organizatoric! Asadar,
istoria evolutiei calitatii serviciilor restaurantului se prezinta astfel:
Imediat dupa deschidere, restaurantul dat avea aspectul unei mici cafeneli,
cu putine decoruri si ornamente in stil japonez. Designul incaperii era sumbru,
lipsit de orice vitalitate. Avind o suprafata de 175 m. p, cu sala comerciala de 76
m. p si capacitatea de 48 locuri(certificat de clasificare nr. 7855-anexa 4), la
momentul deschiderii dispunea de doar 35 mese pentru patru persone. Personalul
era redus, fiind constituit din: 1 bucatar-sef, 3 bucatari de categoria 4, 1 cofetar, 4
chelneri, 1 deridicatoare si 2 spalatoare de vesele. In primii doi ani clientii erau
deserviti doar in incinta localului. Din care cauza vinzarile erau destul de mici. Pe
1 martie 2004 s-a deschis un club de elită –cazinou “Napoleon”, care la momentul
de faţă este unul din cele mai cunoscute din oraş şi primul restaurant de bucătărie
japoneză “Nori”.
In 2007 restaurantul a fost modernizat fiind dotat cu mobilier, vesela si
vestimentatie specifica civilizatiei japoneze. Numarul de mese a atins valoarea
maxima de 50, iar personalul de 26 persoane incluzind bucatari de categoria 2 de
origine japoneza. Meniul a fost diversificat, ceea ce a favorizat cresterea
comenzilor. Pe linga deservirea clientilor in restaurant este utilizata livrarea la
domiciliu, sau online. Un moment destul de important din istoria restaurantului se
considera autorizatia sanitara de import a produselor din Olanda, conditionind
astfel sporirea calitatii serviciilor prestate. Dupa multe modernizari, astazi,
restaurantul intruchipeaza in sine intelepciunea vesnica a Orientului si stilul
secolului XXI– Hight-tech. Astfel, orice amator al exoticii şi doritor să petreacă o
seara miraculoasă doar în cercul prietenilor săi, poate cu siguranta sa calce pragul
acestui local.

5
Doar în restaurantul ,,Nori’’ se poate gusta bucatele preparate de bucătarul
şef din Japonia Shigeki Iimura. Până la “Nori” el a lucrat în cele mai prestigioase
restaurante din Tokio şi Paris. Se poate de comandat un show culinar, în care
bucatele se prepară pe o specială ,,masă – tempan” chiar în faţa oricarui client.

Atmosfera restaurantului este umpluta de tradiţiile culturii japoneze. Unul


din simbolurile culturii antice a Japoniei este gradina pietrelor, care întruchipează
cultura străveche şi rafinată a Orientului.

Pe data de 10. 03. 2008 a avut loc primul jubileu “rotund” “Napoleon” şi
“Nori” au sărbătorit în modul care îi corespunde lor: original, stilat, expresiv, cu
surprize şi cadouri. În restaurantul “Nori” toţi invitaţii care au venit să felicite
jubiliarul şi să-şi exprime încîntarea, au primit cîte un cadou special – un disc cu
muzică etnică în stil japonez. Toţi invitaţii au primit cocori japonezi duioşi, obiecte
mici oregami şi cărţi de felicitare originale făcute de mîinile copiilor din centrul de
artă aplicată japoneză “Maneki neko”. În vestibul pe tobele de şaman şi violoncelul
japonez cîntau muzicanţii din ansamblul “Satori”, intensificînd senzaţiile expresive
şi dispoziţia de sărbătoare.

6
In ultimii doi ani meniul a fost imbogatit cu fructe de mare şi peşte pregătit pe
teppan – separat sau în complex; somon, crevete, creste şi calmari, cozi de homari,
cleşte de crab pregătite pe teppan.

1. 3 Structura organizatorica a intreprinderii

In present, organizarea activitatii restaurantului corespunde cerintelor


proceselor decizionale si ofera un cadru propice pentru adoptarea atât a deciziilor
strategice, cât şi a celor operaţionale. Principalii factori care-şi pun amprenta
asupra organizarii activităţii restaurantului sunt: principiile de bază ale
organizării(a) obiectivele – ce sunt bine definite şi formulate, b) activităţi şi
grupuri – ce sunt repartizate conform unor criterii în vederea raţionalizării
activităţii. c) autoritatea - orientată de sus în jos, exercia control conform unor linii
clare şi bine determinate. Autoritatea de a întreprinde sau de a iniţia este delegată
cât mai aproape de arena de actiune, iar numărul nivelurilor de autoritate este
minim. d) relaţiile umane –respecta câteva principii: o persoană supervizeaza un
număr limitat de posturi (ponderea ierarhică este optimă), iar fiecare membru al
restaurantului are un singur şef (supervizor) de la care primeşte sarcini şi căruia îi
raportează modul de îndeplinire. ), trasaturile specifice ale acesteia, mediul
intern şi extern(pozitia favorabila a restaurantului, stilul implicit de conducere) în
care acesta activează. Activitatea administrativa se desfasoara conform
organigramei in urmatoarele compartimente:

-compartiment de Marketing;

-compartiment Fianciar;

-compartiment de Salarizare;

-depozit pentru bucate;

-depozit pentru cantina;

-depozit pentru bar.

7
Restaurantul in cauza nu dispune de sectii auxiliare si de deservire.
Utilitatile in cele mai multe cazuri sunt asigurate din surse straine:transportarea atit
a administratiei, cit si a produselor se face cu mijloace de transport de la persoane
fizice, fiind achitata benzina;energia electrica, termica pentru incalzire si ventilatie
este asigurata de la furnizori.

Structura organizatorica a intreprinderii este de tip functional(anexa 5):

1. 4 Sfera de producere a intreprinderii

Restaurantul ,,Nori’’este specializat in prepararea bucatelor japoneze. Anume aici


are loc o armonioasa combinare a condimentelor si a celor cinci calitati principale
de gust: acid, amaraciune, dulceata, iutie si sare. Bucatarii prepara la cel mai inalt
nivel SUSHI si SOSIMI, considerate drept izvoare a sanatatii si vitalitatii. Meniul
restaurantului “NORI” contine asa feluri de mincare cunoscute precum:

«ТЕМPURA» --- carne de peste si legume in clar, preparate in fritur.

«IACHITORI» --- frigarui glazurate din carne de gaina, peşte şi legume.

«NABA» --- - preparata de clientii singuri in foc deschis.

8
«INGHETATA DIN CEAI VERDE»

Un sortiment larg de salate preparate din alge si produse de mare, si desertui


japoneze traditionale. Doar aici se poate savura aroma KISU UMESU (vin din
prune), SAKE (rachiu din orez) fierbinte sau rece, si bere japoneza. Si asta nu e tot,
bucate din carne: fois-gras, carne de viţel în sos teriaki, jambon de găină, fileu de
raţă. Şi chiar bucate de desert, de exemplu clătite cu fructe flambate cu coniac.

Asadar, , , Nori’’ ofera practic, toate felurile de bucate traditionale japoneze. Orice
client poate beneficia de prinzuri complexe in oficii in baza principiului balansarii,
livrari operative la domiciliu, plasarea bucatelor intr-un ambalaj comod si compact.
Datorita serviciilor de inalta calitate, a livrarilor gratuite si a meniului bogat,
volumul productiei si vinzarilor s-a majorat in ultimii trei ani. Volumul minim de
vinzari s-a realizat in 2005, iar maxim in 2007-2008. Cea mai favorabila perioada a
anului in care productia atinge cote maxime este ianuarie-aprilie. Trebuie de
mentionat ca la cresterea productiei si vinzarilor contribuie sarbatorile de iarna si
primavara. Un alt factor ce a provocat majorarea productiei in ultimii ani este
amiliorarea organizarii managementului de calitate a productiei. Astfel, conform
autorizatiei sanitare de functionare nr. 036158 (anexa 7) si de import nr. 06144
(anexa 6) atit bunurilea alimentare preparate in incinta restaurantului, cit si
produsele importate din Olanda corespund regulilor sanitaro-igienice, si deci
standartelor nationale si internationale. Dar, cu toate ca restaurantului ii este fidela
o larga clientela, acesta este specializat in cheltuieli de intretinere si preparare a
bucatelor. Aceasta este cauzata de supraindeplinirea capacitatii de productie ce
genereaza alterarea bunurilor, provocind pierderi mari de produse.
9
2. Documentarea operatiunilor contabile
2. 1Clasificarea documentelor
Contabilitatea are sarcina de a urmari, controla si înregistra situatia
economica financiara si activitatea entitatii. Pentru realizarea acestor obiective
contabilitatea a elaborat un procedeu corespunzator care sa permita cunoasterea
fenomenelor si proceselor economice în dimensiunile în care ele au loc, cu toate
caracteristicile pe care le comporta si implicatiile pe care le produc. Procesul
cunoasterii contabile începe în mod obligatoriu cu actiunea de conservare si de
culegere a informatiilor, a datelor despre patrimoniul unei institutii. Nici o operatie
economica nu se poate înregistra în contabilitate fara un act scris în care sa fie
consemnata operatia respectiva respectiva. Documentul serveste la formularea în
scris a unor fapte, fenomene sau decizii cu caracter economic care produc
modificari ale patrimoniului. Documentatia, ca procedeu al metodei contabile este
actiunea de culegere si consemnare în documente a datelor privitoare la operatiile
ecnomice dintr-o intreprindere. Documentele sunt acte scrise în care se
consemneaza cifric si letric, în etalon natural, banesc sau de munca, de regula în
momentul si la locul înfaptuirii lor, operatiile economice-financiare precum si
evenimentele determinate de necesitati organizatorice si administrative, cu scopul
de a servi ca dovada a înfaptuirii acestor operatii si ca baza a înregistrarii lor în
contabilitate. Caracterul lor de acte justificative confera documentelor o functie
juridica, deoarece cu ajutorul lor se stabilesc drepturile si obligatiile banesti ale
întreprinderilor în cazul unor litigii, expertize, lipsuri, fraude. Ca o consecinta a
varietatii documentelor si diversitatii operatiilor economice, consemnate în ele,
apare necesitatea clasificarii lor. Clasificarea documentelor este un fapt de care
trebuie sa se tina reama în mod obiectiv. Cunoasterea acestei clasificari ne permite
sa folosim documentul adecvat fiecarei operatiuni patrimoniale. Clasificarea
documentelor se face dupa mai multe criterii:
1. Dupa natura operatiilor la care se refera, documentele se împart în:a) Documente
privind activitatea financiar-contabila. În aceasta grupa se cuprind documentele
asimilate operatiilor evidentei patrimoniale, salariile(lista de plata a salariilor-

10
anexa 10), consumuri materiale(bon de consum-anexa 11) etc. b)Documente
privind alte activitati, care nu constitueie acte justificative pentru inregistrarile
contabile: documente de personal(anexa 5) , medicale etc.
2. Dupa caracterul si functie pe care o îndeplinesc documentele se împart în:a)Do-
cumente de dispozitie sunt acele prin care se transmite ordinul de a executa o
operatie , precum si indicatiile necesare pentru efectuarea ei, spre exemplu:
dispozitia de plata(anexa 13)(Document de decontare bancara emis de creditor in
baza confirmarii scrise de catre debitor a obligatiei sale de plata prin care emitentul
imputerniceste banca lui sa recupereze creanta certa astfel confirmata. Dispozitie
de plata se clasifica in:a)Dispozitie cu factura este utilizata pentru decontarea
marfurilor livrate, a lucrarilor executate sau a serviciilor prestate, ce se intocmeste
o data cu factura de catre furnizorul de marfuri sau de catre executantul lucrarii. b)
Dispozitie de plata catre casa serveste ca dispozitie in vederea achitarii in numerar
a unor sume, potrivit dispozitiilor legale, inclusiv a avansurilor aprobate pentru
cheltuieli de deplasare, precum si a diferentei de incasat de catre titularul de avans
in cazul justificarii unor sume mai mari decat avansul primit. Ambele se arhiveaza
la compartimentul financiar-contabil, anexa la registrul de casa. ), dispozitie de
incasare(anexa 14)(Aceasta dispozitie se utilizeaza in cazul in care incasarea se
efectueaza pe baza documentului chitanta reglementat ca formular cu regim
special. Pentru incasarile efectuate in numerar nu este obligatorie sau necesara
intocmirea formularului , , dispozitie de incasare’’. Incasarea pe baza de chitanta
are ca document justificativ factura fiscala emisa, formular cu regim special care,
la randul sau reprezinta documentul justificativ de inregistrare a veniturilor din
exploatare. Dispozitia de incasare se intocmeste obligatoriu doar in situatiile in
care operatiunea de incasari nu este rezultatul unei activitati de exploatare si nu
exista alt document justificativ de inregistrare in registrul de casa si in evidenta
contabila a operatiunilor efectuate de o firma. Formularul se poate achizitiona sub
forma de carnete sau poate fi emis electronic prin programul de contabilitate. La
intocmirea documentului, trebuie de avut in vedere faptul ca prin lege se impune
urmatorul continut minimal obligatoriu de informatii al acestui formular, si

11
anume:- denumirea firmei;- denumirea, numarul si data (ziua, luna, anul)
intocmirii formularului;- numele si prenumele, precum si functia (calitatea)
persoanei care incaseaza sau restituie suma;- suma incasata sau restituita (in cifre si
in litere);- scopul incasarii sau platii;-semnaturi: conducatorul firmei, viza de
control financiar preventiv, compartimentul financiar-contabil;-date suplimentare
privind beneficiarul sumei: actul de identitate, suma primita, data si semnatura;-
casier; suma platita/incasata; data si semnatura. ), dispozitie de livrare, ordinul de
plata (anexa 15)(Titlu de credit emis de posesorul unui cont bancar (ordinator),
adresat bancii care gestioneaza depozitul bancar respectiv, prin care titularul
contului solicita bancii sa plateasca o anumita suma de bani unei alte persoane,
denumita beneficiar. Ordinul de plata este revocabil, plata putind fi sistata de catre
ordinator, in orice moment. Ordinul de plata poate fi letric, cand plata se
efectueaza pe baza unei scrisori adresate bancii, si telegrafic, cand banca realizeaza
ordinul de plata pe baza unui telefon sau telex. De asemenea, ordinul de plata poate
fi electronic, realizat pe internet, online, prin intermediul siteurilor bancilor. In
functie de documentele date de beneficiar, ordinul de plata poate fi simplu, cand
suma este incasata de la banca pe baza unei chitante eliberate de beneficiar, si
documentar, cand beneficiarul trebuie sa prezinte bancii si documentele care atesta
livrarea marfurilor sau prestarea de servicii. ), comanda. Aceste documente nu fac
dovada executarii efective a operatiei respective, si de aceea, nu pot servi ca baza
pentru înregistrarea lor în contabilitate. b)Documente justificative cuprind date cu
privire la executarea operatiilor economice. De aceea pot fi denumite si documente
de executie. Ele servesc ca baza pentru înregistrarea operatiilor economico-
financiare respective în contabilitate, spre exemplu: factura fiscala(anexa 16)
(Orice persoana impozabila, inregistrata ca platitor de taxa pe valoarea adaugata,
are obligatia sa emita factura fiscala pentru livrarile de bunuri sau prestarile de
servicii efectuate, catre fiecare beneficiar. Deci, facturile fiscale sunt eliberate de
catre agentii economici inregistrati conform cerintelor Codului Fiscal(titlul III) in
calitate de subiecti impozabili pentru livrarile impozabile. Facturile nu se
elibereaza in cazurile in care se efectueaza livrari de marfuri si servicii scutite de

12
TVA;livrari de marfuri si servicii ale unui agent economic neinregistrat ca platitor
de TVA;in cazul transmiterii marfii la pastrare;cind transportarea se efectueaza in
cadrul unei entitati economice; la importul de servicii;primirea avansului pentru
livrari de marfuri si servicii ce urmeaza a fi efectuate, cu exceptia vinzarilor
editiilor periodice impozabile cu TVA prin abonarea la acestea si prestarii
serviciilor de publicitate;livrarii marfurilor, serviciilor populatiei cu plata-n
numerar, inclusive si la decontarile cu populatia prin intermediul serviciilor
institutiilor financiare I. S. , , Posta Moldovei’’ si alte personae autorizate. Pentru
livrarile de marfuri factura fiscala este completata in 3 sau 5 exemplare(dupa caz),
iar pentru livrari de servicii in 2 exemplare), factura de expeditie(anexa 17)(
Aceasta factura este un formular cu regim special necesara pentru transportarea de
marfuri cu mijloace auto. Prezenta instrucţiune este elaborată in conformitate cu
Hotărirea Guvernului Republicii Moldova nr. 294 d i n 17 martie 1998 Cu privire
la executarea Decretului, Preşedintelui Republicii Moldova nr. 406-11 din 23
decembrie 1997» ce vizează modul de completare a facturii de expediţie.
Formularul pe care este perfectata factura de expeditie este aprobat de
Departamentul Statisticii al RM şi Ministerul finanţelor al RM. Factura de
expeditie se elibereaza in urmatoarele cazuri: Cind agenţii economici efectuează
transportări de mărfuri auto pentru necesităţile proprii de producţie; in cazul
efectuării transportarii activelor in interiorul intreprinderii se intocmeşte nr. M-11
«Dispoziţie de livrare a materialelor», iar in cazul efectuării transportării activelor
in cadrul unei unităţi economice dezintegrate din punct de vedere teritorial se
intocmeşte factura de expediţie, care trebuie să poarte obligatoriu la loc vizibil
menţiunea «Destinaţia internă»;in cazul traficului internaţional cind sint utilizate
documente de transport reglementate prin acordurile interguvernamentale;la
transportarea lucrurilor personale şi mărfurilor cetăţenilor cu mijloacele auto
inchiriate ; la transportarea marfurilor cu mijloace auto in trafic urban, suburban şi
interurban e. t. c. ), chitanta, bonul de consum(anexa 11)(Acest act serveste ca: -
document de eliberare din magazie pentru consum a unui singur material, respectiv
mai multor materiale, după caz; - document justificativ de scădere din gestiune; -

13
document justificativ de înregistrare în evidenţa magaziei şi în evidenţa contabilă
în partidă simplă. Se întocmeşte în două exemplare, pe măsura lansării, respectiv
eliberării materialelor din magazie pentru consum. Bonul de consum se poate
întocmi într-un exemplar în condiţiile utilizării tehnicii de calcul. Bonul de consum
(colectiv), în principiu, se întocmeşte pe formulare separate pentru materialele din
cadrul aceleiaşi grupe de materiale, loc de depozitare şi loc de consum. În situaţia
când materialul solicitat lipseşte din depozit, se procedează în felul următor:
- în cazul bonului de consum se completează spaţiul următor cu denumirea
materialului înlocuitor, după ce, în prealabil, pe versoul formularului se obţin
semnăturile persoanelor autorizate să aprobe folosirea altor materiale decât cele
prevăzute în consumurile normate;
- în cazul bonului de consum (colectiv) se taie cu o linie denumirea materialului
înlocuit şi se semnează de aprobare a înlocuirii, în dreptul rândului respectiv. După
înscrierea denumirii materialului înlocuitor se întocmeşte un bon de consum sepa-
rat. În bonul de consum coloanele "Unitatea de măsură" şi "Cantitatea necesară" de
pe rândul 2 se completează în cazul în care se solicită şi se eliberează, etc. ), bon de
predare(Acesta se utilizeaza: la predarea produselor finite la depozit; pentru
inarcare in gestiune; la inregistrarea in evidenta magaziei si in contabilitate; ca
sursa de date pentru urmarirea realizarii productiei;ca sursa de date pentru calculul
si plata salariilor. Se intocmeste in doua exemplare, pe masura predarii la magazie
a produselor, de catre sectie, atelier etc. Se arhiveaza: - la compartimentul
financiar-contabil sau persoana care conduce evidenta (exemplarul 1); - la
compartimentul care urmareste realizarea productiei (exemplarul 2)), bon de
primire(anexa 12)(Formular tipizat fara regime special ce serveste ca:- dovada de
primire/predare a obiectului spre vanzare;- act de plata catre deponent; - document
de inregistrare in contabilitate. Se intocmeste in doua exemplare. Ambele
exemplare sunt semnate de deponent si pretuitor, din care primul exemplar este
predat deponentului drept dovada ca a predat obiectul pentru vanzare. Reducerile
de pret se calculeaza pe baza unei declaratii semnate de deponent, in care se
specifica noul pret de evaluare sau de achizitie si se completeaza rubricile destinate

14
acestei operatii. Restituirile se fac la cererea deponentului, semnandu-se pentru
primirea obiectelor restituite. Incasarea valorii obiectelor vandute se face pe baza
bonului de primire prezentat de titular, semnand pentru primirea sumei in rubrica
destinata acestei operatii. Exemplarul al doilea constituie fisa de evidenta pentru
inregistrarea in contabilitatea unitatii. ), fisa zilnica de ridicare(anexa 19)e. t. c. c)
Documente mixte sau combinate reunesc trasaturile documentelor de dispozitie si
celor justificative. Ele cuprind date privind dispozitia de executare a operatiei; dar
si dovada infaptuirii ei. Aceste documente sunt initial documente de dispozitie, iar
prin completarea lor cu date referitoare la executarea operatiilor respective, ele
devin documente justificative, spre exemplu: cererea dispozitie de plata, statul de
plata al salariatilor.
3.Dupa locul întocmirii si circulatiei, documentele pot fi: a) Documente interne, se
întocmesc în cadrul întreprinderii si consemneaza operatii economice cu privire la
activitatea acesteia. Unele din aceste documente circula, fie numai în interiorul
acesteia( bonul de consum(anexa 11 si 12), statele de salarii, bon de predare,fisa
zilnica de ridicare(anexa 19)),fie catre exterior (facturile(anexa 16 si 17),
dispozitiile de plata(anexa 13), dispozitiile de incasare(anexa 14) ). b) Documente
externe, se întocmesc de alte persoane fizice si juridice cu care se afla în raporturi
contractuale,dar circula în cadrul întreprinderii primitoare,spre exemplu: factura
furnizorului(anexa 18),extrasul de cont(anexa 20)(document bancar eliberat
clientilor, in care sunt evidentiate toate operatiunile de incasari si plati efectuate
intr-o anumita perioada, prin conturile deschise de clienti la banca. Extrasul de
cont se poate elibera la cerere dar si la intervale stabilite de comun acord cu
titularii de cont).
4.În raport de modul de întocmire, continut si rolul lor în cadrul procesului
informational economic, distingem: a) Documente primare(anexele 11,14,16, 17,),
ce consemneaza operatiile economico financiare în momentul si la locul producerii
lor. Ele fac dovada executarii acestor operatii, îndeplinind rolul de documente
justificative, spre exemplu: factura, chitanta, bonul de consum,dispozitie de
incasare. Conform Legii Nr. 113 din 27. 04. 2007, Documentele primare se

15
întocmesc în timpul efectuării operaţiunii, iar dacă aceasta este imposibil -
nemijlocit după efectuarea operaţiunii sau după producerea evenimentului.
Entitatea utilizează formulare tipizate de documente primare, aprobate de
Ministerul Finanţelor. În lipsa formularelor tipizate sau dacă acestea nu satisfac
necesităţile entităţii, entitatea elaborează şi utilizează formulare de documente,
aprobate de conducerea ei. Documentele primare întocmite vor conţine
următoarele elemente obligatorii: 1) denumirea şi numărul documentului;2) data
întocmirii documentului;3) denumirea, adresa, IDNO (codul fiscal) al entităţii în
numele căreia este întocmit documentul;4) denumirea, adresa, IDNO (codul fiscal)
al destinatarului documentului, iar pentru persoanele fizice - codul personal;5)
continutul faptelor economice;6) etaloanele cantitative şi valorice în care sînt
exprimate faptele economice; 7) funcţia, numele, prenumele şi semnătura, inclusiv
digitală, a persoanelor responsabile de efectuarea şi înregistrarea faptelor
economice. Conform alin. 12 al Legii 113, documentele de casă, bancare şi de
decontare, datoriile financiare, comerciale şi calculate pot fi semnate unipersonal
de conducătorul entităţii ori de două persoane cu drept de semnătură: prima
semnătură aparţine conducătorului sau altei persoane împuternicite, a doua -
contabilului-şef sau altei persoane împuternicite. Semnăturile pe documentele
menţionate, după caz, se confirmă prin aplicarea ştampilei entităţii respective. În
lipsa funcţiei de contabil-şef, ambele semnături pe documentele menţionate se
aplică de conducătorul entităţii respective sau de alte persoane împuternicite;b)
Documente centralizatoare, se intocmesc pe baza documentelor primare sau
concomitent cu acestea in scopul gruparii si acumularii operatiilor de acelasi fel,
dintr-o anumita perioada(dispozitia de plata (anexa 13), registrul livrarilor(anexa
21)si procurarilor).
5. Dupa forma de prezentare, se deosebesc: a) Documente tipizate, se intocmesc pe
formulare tip, strict determinate. Ele au un text si o forma prestabilita, fiind
obligatorii pentru toate categoriile de utilizatori din economia nationala:cartea
mare, borderou de iesire a obiectelor din consignatie, registrul livrarilor(anexa 21)
si procurarilor, bon de consum(anexele 11), act de primire/predare a marfii din

16
depozit,bon de primire, balanta de verificare, dispozitie de livrare, fisa limita de
consum, dispozitia de plata(anexa 13), dispozitia de incasare(anexa 14), ordin de
plata (anexa 15), lista de plata a salariilor(anexa 10),balanta de verificare a
rezultatelor inventarierii(anexele 25,26,27,28)) e. t. c. b)Documente netipizate,
(anexa 5) sunt reprezentate de documentele specifice unor ramuri de activitate sau
unor institutii. Ele se intocmesc fie pe formulare specifice fiecarei ramuri
economice, fie pe hirtie simpla, fara a avea un formar stabilit.
6. Dupa regimul de tiparire si utilizarea fomularelor folosite la intocmirea
documentelor, se disting: a) Documente intocmite pe formulare cu regim special au
un regim deosebit de tiparire, numerotare, gestionare, evidenta, folosire si pastrare,
de exemplu: bonul de plata(anexa 23), delegatia, factura de expeditie(anexa 17).
Conform art. 20 al Legii113, aceste documente se utilizeaza in
cazurile:1)înstrăinării activelor cu transmiterea dreptului de proprietate; 2) prestării
serviciilor;3)transportării activelor în cadrul entităţii dezintegrate din punct de
vedere teritorial;4)achiziţionării activelor de la furnizori - cetăţeni;5) transmiterii
activelor în leasing, arendă, locaţiune. Modul de editare, eliberare, procurare,
păstrare, evidenţă şi utilizare a formularelor tipizate cu regim special se stabileşte
de Guvern. Entitatea care desfăşoară activitate de întreprinzător şi dispune de un
sistem de imprimare automatizat imprimă formulare tipizate cu regim special de
sine stătător, cu acordul Ministerului Finantelor, conform cerinţelor prevăzute de
Guvern. b) Documente fara regim special sau numite si obisnuite sunt acele care au
regim de circulatie si inregistrare specifice fiecarei intreprinderi, le putem numi ca
avand un regim intern de circulatie si utilizare.
7. Dupa suportul care depoziteaza informatia, se disting: a) documente pe suport de
hartie. b) Pe suporturi magnetice ( benzi, dischete ).
8. Dupa numarul operatiilor economice pe care le cuprind, documentele se impart:
a)Documente singulare contin date privitoare la o singura operatie
economica(ordin de plata(anexa 15), dispozitie de plata(anexa 13), dispozitia de
incasare(anexa 14)).b) Documente cu multiple operatii, contin date privind mai
multe operatii economice de acelasi fel. De aceea, pe langa datele obligatorii

17
comune tuturor categoriilor de documente, acestea contin in plus, ca date specifice:
diferite totaluri cantitative si valorice, num. de ordine(factura fiscala(anexa 16),
bon de consum(anexa 11), fisa zilnica de ridicare(anexa 19), balanta de verificare
a rezultatelor inventarierii(anexele 25,26,27,28)).
9. Dupa tehnica intocmirii se deosebesc: a) Documente care se intocmesc manual
(anexa 22,23)b) Documente care se intocmesc cu mijloace tehnice, computere
(anexele 10, 11,13, 14, 15, 19, 21, 24, 25, 26, 27, 28).
Schema,,Clasificarea documentelor contabile”:

2. 2 Circulatia documentelor

Cu notiunea de document este strins legata notiunea de circulatia circulatia


documentelor. Documentele se afla permanent in miscare. Itinerarul parcurs de
documente, incepind cu momentul intocmirii acestora si pina la predarea lor la
arhiva dupa prelucrare si reflectare in contabilitate se numeste ,,circulatia
documentelor”. Evaluarea, masurarea, inregistrarea, analiza si controlul permanent
si completat al modificarilor presupune un sistem unitar si coerent de circulatie a
documentelor care trebuie sa asigure:continuitate, operativitate, realitate si
exactitate. Circulatia eficienta presupune reguli, proceduri, competente, termene si
responsabilitati foarte precise. Circulatia depinde de numarul de verigi, fazele si
etapele necesare prelucrarii, termenele de executie, proceduri de atestare,
verificare, certificare si control. Miscarea documentelor si circulatia acestora

18
reprezinta un obiect important de organizare a contabilitatii la intreprindere si
prevede parcurgerea citorva etape:

-intocmirea documentelor;

-primirea documentelor de contabilitate;

-prelucrarea si inregistrarea documentelor in sistemul inregistrarilor contabile;

-predarea documentelor in arhiva;

De faptul cit de rational acestea vor fi intocmite, transmise si prelucrate in


contabilitate depinde perioada obtinerii informatiei contabile utilizate pentru
gestionare si control. Circulatia documentelor se organizeaza de aparatul contabil
si prevede reguli si modalitati de intocmire si utilizare in activitatea contabila a
documentelor contabile. La fiece intreprindere aceasta presupune un termen scurt
intre efectuarea operatiunilor economice si obtinerea datelor generalizate necesare
organelor de conducere a intreprinderii, utilizarea celor mai perfecte metode si
mijloace de culegere si avansare a informatiei la locul de prelucrare a acesteia,
sporirea productivitatii muncii salariatilor din contabilitate. Orarul termenilor de
completare, verificare si prelucrare a documentelor, inregistrarea si gruparea
datelor contabile, parcurgerea altor etape ale procesului contabil se numeste , ,
graficul circulatiei documentelor’’. El se intocmeste de contabilui-sef, tinind cont
de particularitatile intreprinderii in baza studierii proceselor de gestiune si de
productie si se aproba prin ordinul conducatorului intreprinderii. In el se indica
denumirea si numarul fiecarui document , destinatia, modul de intocmire a sa, cine
semneaza, cind, serviciul(sectia), unde documentul se transmite, cine il primeste, il
verifica si-l prelucreaza. Circulatia documentelor cuprinde urmatoarele etape:
-lucrarile executate asupra documentelor primare in procesul intocmirii sau
primirii acestora din exterior;
-circulatia documentelor de la locul intocmirii sau primirii la locul de prelucrare;
-circulatia documentelor dupa prelucrare la locul pastrarii permanente a acestora
arhiva.

19
Primirea documentelor primare in contabilitate de la gestionar este
confirmata de persoana ce a primit documentele cu o mentiune in raportul propriu-
zis. Termenul necesar pentru prelucrare se determina in functie de volumul ultimei
care se stabileste de contabilui-sef. Termenele de prelucrare a documentelor trebuie
sa asigure oportunitatea primirii datelor generalizate pentru controlul economico-
operativ, contabilitatea sintetica si analitica si prezentarea rapoartelor in termen.
Informatia primara in procesul primirii si prelucrarii acesteia, precum si dupa
prelucrarea si generalizarea in registrele contabile trebuie sa se pastreze riguros.
Petru aceasta se analizeaza si inregistreaza in mod cronologic toate documentele in
registrul jurnal si apoi in evidenta sistematica din cartea mare. Pentru fiece
document primar trebuie sa se determine modul de evidenta a primirii-predarii si a
pastrarii acesteia.
Dupa ce au fost contabilizate, documentele se pun in dosare (mape)sau se
snuruiesc. Totodata ele sunt supuse procesuli de ,,clasare’’. Aceasta presupune
reguli si instructiuni unitare pentru proceduri si competente de predare, primire,
intrare, iesire, stocare. Astfel, la prima etapa toate documentele contabilizate sunt
ordonate in functie de anumite criterii: pe obiecte, categorii de probleme,
origine/destinatie e. t. c. In cursul anului documentele justificative se pastreaza la
compartimentul financiar-contabil. La sfarsitul anului se predau la arhiva curenta a
contabilitatii.
Arhivarea se face pe baza legii contabilitatii. Dupa expirarea anului toate
documentele primare precum si registrele contabile se predau in arhiva generala a
intreprinderii. In conformitate cu regulile stabilite (legislatia) intreprinderea trebuie
sa asigure pastrarea documentelor contabile primare, registrelor contabile si
rapoartelor financiare conform termenilor stabilite, insa nu mai putin de cinci ani.
Intreprinderile folosesc diverse forme de contabilitate(jurnal-oreder, memorial-
order, automatizate). Odata cu aparitia calculatorului, stocarea/pastrarea
informatiei a devenit facila. Din care considerente, astazi, majoritatea
intreprinderilor inclusiv si restaurantul ,,Nori’’ utilizeaza in practica forma
automatizata de contabilitate.

20
Aceasta forma de contabilitate poseda citeva particularitati. Particularitatile
date sunt conditionate de utilizarea programelor informatice, ceea ce asigura
introducerea, pastrarea, cautarea si verificarea versiunii electronice. Acesta este un
nou nivel de organizare a circulatiei documentelor. Pentru un număr mare de firme,
se manifestă greutatea gestionării unei cantităţi din ce in ce mai mari de documente
primare. Singurul mod de a avea un control asupra acestora o constituie apelarea la
gestiunea electronică a documentelor, care permite stocarea, arhivarea unui volum
imens de informaţii şi, in acelaşi timp, uşurinţă şi rapiditate in interogarea,
căutarea, extragerea, partajarea de către mai mulţi utilizatori in acelaşi timp.
Prelucrarea automatizata a datelor contabile se reduce considerabil prin comasarea
volumului de actiuni desfasurate de catre contabili. Prelucrarea automata a datelor
pentru articolele contabile se face direct din documentele electronice. Modalitatea
de arhivare se schimba radical. In arhiva electronica documentele primare, in
analogie cu cele ordinare, se plaseaza in mape(sectiuni). Deci, nu se mai apeleaza
la snuruirea dosarelor cu documente contabile, ci la forme mult mai simple şi care
să nu presupună un alt volum de muncă şi un spaţiu prea mare de arhivare. In
scopul gasirii rapide a documentului necesar exista un sistem special de cautare,
punctele de control ale caruia sunt data documentului, denumirea intreprinderii,
cuvintele-cheie si alti parametri. Sistemul circulatiei documentelor sub forma
electronica permite a reglementa formarea masivului informatiei contabile, a crea
baza pentru excluderea pierderilor documentelor, sporeste controlul asupra
indeplinirii dispozitiilor privind pregatirea si prelucrarea documentelor, pastrarea
acestora. La fiece etapa a circulatiei se asigura un control necesar prealabil, curent
si ulterior. Raspunderea pentru asigurarea pastrarii documentelor in arhiva o poarta
conducatorul unitatii economice.

21
3. Inventarierea si rolul acesteia in contabilitate

3. 1 Modul de efectuare a inventarierii

Contabilitatea, ca principal instrument al conducerii, trebuie sa asigure


informatii reale asupra activitatii unitatii patrimoniale, în vederea adoptarii de
decizii fundamentate din punct de vedere stiintific. Pentru realizarea acestui
obiectiv, o conditie fundamentala o reprezinta concordanta deplina care trebuie sa
existe între datele înregistrate în conturi si realitatea faptica existenta în unitate.
Mijlocul principal prin care se constata situatia reala a patrimoniului si compararea
datelor obtinute pe aceasta cale cu datele contabilitatii, îl reprezinta inventarierea.
Inventarierea este un procedeu al metodei contabilitatii, comun si altor stiinte
economice, care reprezinta ansamblul operatiunilor prin care se constata existenta
cantitativa si valorica sau numai valorica, dupa caz, a elementelor de activ si de
pasiv aflate în patrimoniul unitatii la data la care aceasta se efectueaza. Toate
aceste operatii se efectueaza cu scopul evaluarii elementelor inventariate si punerii
de acord a datelor contabilitatii cu realitatea faptica constatata. Necesitatea
inventarierii patrimoniului unitatilor se explica prin importanta deosebita pe care o
prezinta pentru activitatea practica a acestora. -În primul rând, ea constituie baza
de pornire pentru deschiderea si organizarea evidentei operative si contabile la
unitatile patrimoniale nou infiintate. La începutul activitatii, inventarierea are ca
obiect principal stabilirea si evaluarea elementelor patrimoniale care constituie
aporturile în natura si/sau în bani ale asociatilor/actionarilor sau întreprinzatorului
particular, în functie de forma de organizare a unitatii economice. - În al doilea
rând, în decursul exercitiului, ea este determinata de faptul ca între datele
contabilitatii si realitatea de pe teren pot sa apara anumite diferente, în plus sau în
minus, chiar si în conditiile unei bune organizari a evidentei operative si contabile,
datorita mai multor cauze dintre care se mentioneaza:
- modificari intervenite la elementele patrimoniale ale unitatii, fie ca urmare
a unor cauze naturale (cum sunt: uscarea, evaporarea, scaderea în greutate etc. ), fie
datorita unor cauze subiective (ca de exemplu: masurari inexacte; sustrageri de

22
mijloaceeconomice);
- neîntocmirea sau întocmirea defectuoasa a unor documente;
- îneînregistrarea sau înregistrarea gresita în conturi a anumitor operatii;
- neglijenta si neatentia gestionarilor care gestioneaza bunurile si valorile
economice.
Astfel, inventarierea indeplineste functia de control si constituie un supliment
necesar la documentatie. Ea permite a lua in considerare acele fenomene care nu se
reflecta in documentele primare, intrucit nu se supun contabilizarii cotidiene.
Rolul inventarierii se manifesta pe mai multe directii si anume:
- inventarierea este un mijloc de realizare a concordantei datelor contabilitatii si a
celorlalte forme de evidenta economica cu realitatea obiectiva pe care o reprezinta;
- constituie un mijloc de control si verificare asupra integritatii mijloacelor econo-
mice, a bunei gospodariri a patrimoniului pentru întarirea gestiunii economice. Cu
aceasta ocazie se stabilesc raspunderile si masurile de recuperare a pagubelor
produse asupra patrimoniului;
- inventarierea contribuie la mobilizarea resurselor interne prin aceea ca permite
identificarea valorilor materiale fara miscare, neutilizabile sau degradate, a
produselor si marfurilor greu vandabile etc., si valorificarea acestora.
- constatarea deprecierilor provizorii (reversibile) bunurilor si valorilor economice,
cu ocazia inventarierii, sta la baza constituirii si înregistrarii provizioanelor pentru
deprecieri;
- prin inventariere se determina marimea unor indicatori economici cuprinsi în
contabilitate. Pe aceasta baza are loc determinarea productiei neterminate care
influenteaza calculul exact al costurilor si rezultatelor finale.
- inventarierea este o lucrare premergatoare, obligatorie, întocmirii bilantului con-
tabil anual, contribuind la realizarea imaginii fidele a patrimoniului reprezentata
prin bilant;
- inventarierea contribuie la respectarea disciplinei financiare si la desfasurarea
normala a decontarilor, prin descoperirea creantelor neîncasate, respectiv, a
datoriilor neplatite la timp;

23
- pe baza inventarierii se pot obtine o serie de concluzii pentru îmbunatatirea
organizarii contabilitatii curente, a evidentei operative a stocurilor, a controlului
gestionar etc.
Scopul inventarierii este asigurarea veridicitatii si plenitudinii datelor contabile.
Sarcinile inventarierii:
-constatarea existentei efective a activelor nemateriale, bunurilor materiale si
mijloacelor banesti;
-controlul asupra integritatii bunurilor materiale si mijloacelor banesti prin
compararea existentei faptice cu datele scriptice din contabilitate;
-stabilirea bunurilor materiale cu termen de pastrare expirat care si-au pierdut
partial calitatea initiala;
-depistarea bunurilor materiale neutilizate in scopul vinzarii ulterioare a acestora;
-verificarea respectarii regulilor si conditiilor de pastrare a bunurilor materiale si
mijloacelor banesti, precum si a regulilor de intretinere si exploatare a masinelor,
utilajelor si a altor mijloace fixe;
-verificarea realitatii evaluarii bunurilor materiale reflectate in bilant, mijloacelor
banesti in casierie , conturilor bancare, in expeditie;
-constatarea creantelor si datoriiloe efective.
Inventarierea se efectueaza in mod obligatoriu in termenele stabilite in urmatoarele
cazuri:
-schimbarii gestionarilor(in ziua primirii-predarii bunurilor(dosarelor));
-in caz de furt, delapidare, jafuri sau abuz, precum si in caz de deteriorare a
bunurilor
(imediat dupa depistarea acestor cazuri);
-in urma incendiului sau calamnitatii naturale(imediat dupa stingerea incendiului
sau dupa incetarea calamnitatii naturale);
-in cazul reevaluarii activelor materiale;
- in cazul reorganizarii, divizarii sau lichidarii intreprinderii;
-la solicitarea organelor de control.

24
Obiectul inventarierii îl constituie întregul patrimoniu, adica toate elementele de
activ si pasiv de care dispune unitatea patrimoniala, în momentul efectuarii
inventarierii.
Inventarierea cuprinde etapele:
1. Pregatirea
2. Efectuarea propriu-zisa a inventarierii;
3. Constatarea si reflectarea rezultatelor inventarierii .
Pregatirea-prevede crearea conditiilor necesare pentru desfasurarea
acesteia. Se iau masuri de natura organizatorica si contabila .
Masurile organizatorice prevad;
1. Determinare cu precizie a obiectului si sferei de cuprindere a inventarierii,
natura bunurilor;
2. Emiterea de catre persoanele responsabile a dispozitiei privind efectuarea
inventarierii, prin care se precizeaza componenta comisiei, presedintele comisiei,
gestiunea supusa inventarierii, data de incepere si sfirsitul inventarierii. Dispozitia
se inregistreaza in registrul de control al executarii dispozitiilor. Dispozitia,
concomitent cu clestele de sigilat, se inmineaza comisiei, inainte de inceperea
efectuarii inventarierii;
3. Aranjarea bunurilor in incapere. Conform Regulamentului privind inventarierea
nr. 30 din 05. 03. 2001, in timpul inventarierii se interzice trecerea haotica de la un
bun la altul.
4. Crearea conditiilor de lucru pentru comisia de inventariere
5. Luarea de catre comisie a masurilor organizatorice necesare. In componenta
comisiei trebuie incluse personae ce cunosc bunurile supuse inventarierii, metodele
de evaluare si contabilitatea acestora. Se interzice de a numi de doua ori la rind in
calitate de presedinte al comisiei a uneia si aceleiasi personae la acelasi gestionar.
Inainte de a proceda la verificarea existentei efective a valorilor, comisia este
obligata:
-sa asigure participarea la efectuarea inventarierii a tuturor membrilor comisiei;

25
-sa sigileze incaperile accesorii, subsolurile si alte locuri de pastrare a bunurilor
care au intrari si iesiri separate;
-sa constate valoarea faptica a mijloacelor banesti in casierie si sa solicite
intocmirea ultimului raport privind casa;
-sa stabileasca incasarile zilei curente conform indicatorilor aparatului de casa, sa
predea suma incasata in casieria centrala a intreprinderii de comert;
-sa verifice starea de functionare a tuturor aparatelor de masurare a greutatii si
respectarea termenelor de marcare stabilite;
-sa primeasca de la gestionari declaratia scrisa cu urmatorul continut:pentru care
bunuri poarta raspundere si unde sunt plasate, daca are in gestiune bunuri fara
documente justificative, daca exista bunuri pentru care s-au emis documentele
corespunzatoare.
-sa primeasca registrul de evidenta a documentelor de incasare si plata sau
rapoartele de gestiune privind marfurile si mijloacele banesti;
-sa vizeze toate documentele de incasare si plata anexate la registrele sau
rapoartele de gestiune privind miscarea marfurilor si ambalajului, acestea servind
apoi drept temei contabil pentru determinarea valorii stocurilor la inceputul
inventarierii.
Masurile contabile preved:
1. Reflectarea in conturi contabile si in evidenta analitica a tuturor operatiunilor
economice efectuate pina la inventariere;
2. Verificarea corectitudinii si exactitatii reflectarii in conturi a operatiunilor
economice prin compararea datelor contabile cu datele evidentei operative
(registere contabile, fise ale contabilitatii analitice);
3. Intocmirea balantei de verificare pentru marfuri, materiale si alte bunuri in
scopul stabilirii cantitatii si valorii ce figureaza conform datelor contabile la data
inventrierii.
Efectuare propriu-zisa a inventarierii-prevede executarea anumitor lucrari
ce includ numararea, recalcularea si inregistrarea in documente speciale. Existenta
bunurilor se constata prin cintarire, masurare, calcule tehnice sau numarare. La

26
inventarierea unei cantitati mari se intocmesc borderouri de cintarire. La finele
zilei de lucru sau dupa recintarire datele efective din borderouri se confrunta si
totalurile determinate se introduce in listele de inventar. Ambalajul se inregistreaza
separate pe tipuri si destinatie speciala(nou, folosit, e. t. c). Existenta bunurilor
aflate in custodie sau arendate nu poate fi stabilta prin recalcularea fizica, de aceea
drept temei servesc datele existente in contabilitate. Conform Regulamentului nr.
30, inventarierea efectivă se materializează prin înscrierea bunurilor inventariate în
formularele-tip INV-2 "Lista de inventariere" şi/sau INV-2A "Lista de
inventariere" în urma verificării existenţei fizice a fiecărui bun inventariat. Listele
de inventariere se întocmesc în trei exemplare, din care un exemplar - de către
gestionar, iar două exemplare - de un membru al comisiei de inventariere, pe
gestiuni şi bunuri şi se semnează pe fiecare filă de membrii comisiei de
inventariere, de gestionar şi de contabilul care ţine evidenţa gestiunii. În cazul
predării-primirii gestiunii, listele de inventariere se întocmesc în cinci exemplare,
din care: un exemplar - de gestionarul care predă, un exemplar - de gestionarul care
primeşte gestiunea, iar trei exemplare - de un membru al comisiei de inventariere.
La sfîrşitul fiecărei zile se compară datele din lista de inventariere întocmită
de gestionar cu cele înscrise de membrul comisiei de inventariere. Listele de
inventariere pot fi completate manual sau cu ajutorul mijloacelor tehnice de calcul.
Listele de inventariere întocmite manual se completează cu cerneală sau pix, citeţ
şi clar şi nu se admit corectări sau ştersături. Corectarea greşelilor urmează să se
efectueze în toate exemplarele listelor de inventariere prin anularea menţiunilor
incorecte (se barează cu o linie) şi deasupra înscrierii anulate se scrie cea corectă.
Corectările vor fi stipulate şi semnate de către toţi membrii comisiei de
inventariere şi de gestionari. În listele de inventariere nu se admite a lăsa rînduri
necompletate. Ultimele rînduri necompletate ale listelor de inventariere se barează.
Deci, trebuie de mentionat ca orice intreprindere este obligata prin lege sa
efectueze periodic inventarierea pe fiece tip de bunuri. Astfel, potrivit
Regulamentului nr. 30, exista procedee specifice de inventariere a diverselor
categorii de bunuri:

27
1. Inventarierea activelor materiale pe termen lung: Pîna a începe
inventarierea este necesar de controlat:- existenţa şi starea paşapoartelor tehnice
sau a altei documentaţii tehnice;- existenţa documentelor aferente mijloacelor fixe
date sau luate în arendă de către întreprindere şi a celor date sau luate la păstrare şi
în folosinţă temporară. La inventarierea mijloacelor fixe, comisia de inventariere
efectuează în mod obligatoriu controlul efectiv al mijloacelor şi înscrie în listele
de inventariere denumirea completă, destinaţia, numărul de inventar (anexa 24),
numărul de fabricare (numărul indicat în paşaportul tehnic) şi unele caracteristici
tehnice sau de exploatare. Maşinile, utilajele şi instalaţiile de forţă se trec în listele
de inventariere individual, indicîndu-se numărul de inventar, uzina producătoare,
numărul paşaportului tehnic, anul producerii, destinaţia, capacitatea etc.
Mijloacele fixe neutilizabile pentru exploatare şi care nu se supun restabilirii se
includ într-o listă de inventariere separată cu indicarea momentului scoaterii din
exploatare şi motivelor care au cauzat neutilizabilitatea lor (deteriorarea, uzura
completă etc. ). Listele de inventariere cu mijloacele arendate şi aflate la păstrare
se întocmesc separat pe fiecare arendator şi întreprindere care le-a transmis la
păstrare. În acestea, în afară de datele stabilite, se indică de asemenea denumirea
arendatorului sau şi termenul arendei sau păstrării. Un exemplar al listei de
inventariere a mijloacelor arendate sau aflate la păstrare se expediază arendatorului
pentru confirmare.
2. Inventarierea activelor nemateriale: Comisia de inventariere va
verifica:
- existenţa documentelor care certifică dreptul întreprinderii de a utiliza activele
nemateriale;- corectitudinea şi reflectarea oportună în bilanţ a valorii activelor
nemateriale care se referă la obiectele proprietăţii industriale (OPI) şi aparţin
întreprinderii în baza dreptului de proprietate. Constatarea faptului de utilizare a
activului nematerial se efectuează în temeiul următoarei liste de documente
care se concretizează separat pentru fiecare caz de estimare a valorii activului
nematerial:

28
- originalul sau copia autentificată de notar a brevetului, certificatului de
înregistrare;- copia descrierii activului nematerial;- actul privind utilizarea
activului nematerial;- folosirea mărcii de produse şi servicii; utilizarea denumirii
de origine a produsului pentru desemnarea produsului; utilizarea soiurilor de plante
create ca rezultat al selecţiei; utilizarea raselor de animale create ca rezultat al
selecţiei şi sub influenţa schimbării condiţiilor de hrană, întreţinere şi exploatare;
- documentul care confirmă suma mijloacelor bănesti achitate sau valoarea
depistată a altei forme de compensare, utilizate la achiziţionarea sau crearea
activelor nemateriale;
- contractul de cesiune (transmitere) către întreprindere a dreptului asupra titlului
de protecţie înregistrat la Agenţia pentru Protecţia Proprietăţii Industriale;-
contractul de licenţă pentru dreptul de folosire a obiectelor proprietăţii industriale
înregistrat la Agenţia pentru Protecţia Proprietăţii Industriale etc.
3. Inventarierea stocurilor de mărfuri şi materiale: La întreprinderile
industriale este necesar de determinat:- existenţa efectivă a stocurilor de
semifabricate (piese, agregate) şi a articolelor care se află în proces de
confecţionare şi asamblare;- rebutul care nu a fost trecut în evidenţă;- producţia în
curs de execuţie conform comenzilor anulate, precum şi a comenzilor, executarea
cărora este suspendată;- costul efectiv al semifabricatelor (pieselor, agregatelor),
care se află în producţie în proces de confecţionare sau asamblare. Materiile prime,
materialele, prefabricatele, piesele de schimb, semifabricatele etc. , aflate la
locurile de muncă, nu se consideră producţie în curs de execuţie. Acestea se
inventariază separat şi se trec în conturile de stocuri, diminuîndu-se cheltuielile
respective, iar după terminarea inventarierii se înregistrează în conturile iniţiale de
cheltuieli. Înainte de începerea inventarierii este necesar să se predea la magazii şi
depozite toate piesele, ansamblurile şi agregatele, a căror prelucrare a fost
terminată; să se colecteze din secţii sau ateliere toate produsele reziduale şi
deşeurile, întocmindu-se documente de constatare, şi să se prezinte la control
semifabricatele, utilizarea cărora nu corespunde standardelor.

29
Semifabricatele producţiei în curs de execuţie şi semifabricatele aflate în
secţii urmează să fie aranjate în ordinea pentru asigurarea corectitudinii şi uşurinţei
la numărarea cantităţii acestora. Verificarea stocurilor de semifabricate ale
producţiei în curs de execuţie (piese, subansambluri, agregate) se efectuează prin
metoda numărării, cîntăririi şi măsurării efective. Listele de inventariere se
întocmesc separat pentru fiecare secţie (sector, gestiune), cu indicarea denumirii
semifabricatelor, etapei sau gradului de pregătire, cantităţii sau volumului acestora.
Pentru producţia neterminată, care reprezintă o masă neomogenă sau un amestec
(în ramurile corespunzătoare ale economiei), în listele de inventariere, precum şi în
situaţia de comparaţie se reflectă doi indicatori cantitativi: cantitatea acestei mase
sau amestec şi cantitatea materiei prime sau a materialelor (pe denumiri distincte)
ce intră în componenţa ei. Cantitatea materiilor prime sau a materialelor se
determină conform calculelor tehnice stabilite prin instrucţiunile de ramură. În
listele de inventariere a activelor pe termen lung în curs de execuţie se indică
pentru fiecare obiect în parte, pe baza constatării la faţa locului, denumirea
obiectului, descrierea amănunţită a stadiului în care se află acesta, pe baza valorii
din documentaţia existentă (devize), precum şi în funcţie de volumul lucrărilor
executate la data inventarierii.
4. Inventarierea mijloacelor băneşti: La inventarierea mijloacelor băneşti
se utilizează Procesul-verbal de inventariere a numerarului. La inventarierea
casieriei se verifică numerarul efectiv de mijloace băneşti şi alte valori existente în
casierie. Controlul se efectuează pe tipuri de documente, indicindu-se în listă
denumirea, numărul, seria şi suma totală a acestora. Inventarierea mijloacelor
băneşti se efectuează prin metoda verificării sumelor existente în contul
respectiv:a) încasările - cu datele din extrasul de cont al instituţiei financiare,
oficiului poştal, copiile documentelor de însoţire a încasărilor în casierie ş. a. ;b)
sumele transferate de părţile legate - cu datele obţinute din avizele lor (avizo),
indicîndu-se data, numărul dispoziţiei de plată, suma şi denumirea instituţiei
financiare sau oficiului poştal, care a primit transferul. Inventarierea mijloacelor
băneşti, care se află în conturile de decontare, valutar şi curent, în acreditive

30
speciale şi alte conturi, se efectuează prin confruntarea soldurilor din extrasele de
cont emise de instituţiile financiare cu cele din contabilitate.
5. Inventarierea creanţelor şi datoriilor: Inventarierea decontărilor cu
fondatorii, instituţiile financiare, bugetul, cumpărătorii, furnizorii, parţile legate,
salariaţii proprii, deponenţii şi alţi debitori şi creditori constă în depistarea,
conform documentelor respective, a soldurilor şi controlului riguros al justificării
sumelor existente în aceste conturi. Comisia stabileşte termenul înregistrării
creanţelor şi datoriilor, realitatea existenţei acestora şi persoanele vinovate de
trecerea termenului de prescripţie în cazul existenţei ei. Tuturor debitorilor, cu care
decontările nu se efectuează prin sistemul "incaso", întreprinderile creditoare le
expediază extrase din conturile analitice privind datoriile acestora. Extrasele de
cont confirmate se prezintă comisiei de inventariere pentru confirmarea existenţei
datoriilor. Întreprinderile debitoare sînt obligate să confirme în decurs de 5 zile din
ziua primirii extraselor soldul creanţelor şi/sau să comunice obiecţiile lor. Sumele
reflectate în conturile de datorii şi creanţe cu cumparătorii, părţile legate şi
furnizorii, cu alţi debitori şi creditori trebuie să fie confirmate. În cadrul
decontărilor cu salariaţii proprii se verifică suma salariilor necerute, precum şi
sumele şi motivele apariţiei plăţii în plus efectuată salariaţilor. La inventarierea
avansurilor se verifică rapoartele titularilor privind eliberarea avansurilor, ţinînd
cont de utilizarea lor cu destinaţie specială, precum şi sumele avansurilor eliberate
fiecărui titular, data eliberării şi destinaţia utilizării. Comisia de inventariere
stabileşte prin metoda verificării documentare:a) veridicitatea decontărilor cu
instituţiile financiare, parţile legate care întocmesc de sine stătător bilanţul contabil
şi cu organele ierarhic superioare;b) corectitudinea şi justeţea sumei datoriilor
privind lipsurile şi delapidările existente în bilanţ, măsurile întreprinse pentru
reducerea acestor datorii;c) corectitudinea şi justeţea sumelor datoriilor şi
creanţelor, precum şi măsurile luate pentru perceperea forţată a creanţelor,
neîncasate prin intermediul instituţiei financiare.
Pentru creanţele la care a expirat termenul de prescripţie, se întocmeşte o
notă în care se indică persoanele vinovate de omiterea acestor termene. Pentru

31
tipurile indicate de creanţe şi/sau datorii, în Lista de inventariere a creanţelor şi
datoriilor se anexează o notă informativă, în care se indică denumirea şi adresa
debitorilor şi creditorilor, suma creanţelor şi/sau datoriilor, motivele, momentul
apariţiei şi în temeiul căror documente au apărut aceste creanţe şi/sau datorii.
Rezultatele inventarierii creanţelor şi datoriilor se înscriu în Lista de inventariere a
creanţelor şi datoriilor în baza datelor din extrasul de cont confirmate de debitori
sau creditori, iar în caz de neconfirmare - în baza documentelor justificative.
Constatarea si reflectarea rezultatelor inventarierii-prevede
documentarea divergentelor aparute in urma compararii datelor inscrise in listele
de inventariere cu cele din evidenta analitica.
3. 2 Determinarea rezultatelor inventarierii si contabilitatea acestora
Imediat după inventariere, pîna la deschiderea gestiunii (depozitului,
magazinului etc. ), se procedează la un control de verificare prin sondaj (pentru
confirmarea exactităţii) a bunurilor de către comisia de control de inventariere în
prezenţa comisiei de inventariere şi gestionarul gestiunii respective, în locul unde
s-a efectuat inventarierea. În primul rînd se verifică cele mai valoroase şi solicitate
bunuri, înscrise în liste. Datele controlului de verificare se înregistrează în
Procesul-verbal de verificare a inventarierii bunurilor. La depistarea
discordanţelor dintre datele din lista de inventariere şi datele controlului de
verificare, la hotarîrea comisiei centrale sau a conducătorului întreprinderii,
inventarierea se repetă pentru confirmare sau, dacă este cazul, se numeşte o nouă
comisie pentru inventarierea repetată a bunurilor. Toate controalele de verificare,
inclusiv rezultatele acestora, se înregistrează în Registrul de evidenţă a controlului
de verificare a inventarierii.
Insa, daca nu exista discordante intre datele din listele de inventariere si cele
ale controlului de verificare, listele se transmit in modul urmator:primul exemplar
cu borderoul de control si alte documente-contabilului-sef, cel de-al doilea
exemplar-gestionarului contra recipisa pe primul exemplar. Rezultatele
inventarierii se stabilesc prin compararea datelor constatate efectiv şi înscrise în

32
listele de inventariere cu cele din evidenţa analitică (fişele de magazie) şi
contabilitate. Pentru determinarea rezultatelor inventarierii se procedează la:-
confruntarea cantităţilor consemnate în listele de inventariere cu evidenţa analitică
pentru fiecare poziţie în parte;- preluarea poziţiilor cu diferenţe în Balanţa de
verificare a rezultatelor inventarierii(anexa 25, 26, 27, 28);- obţinerea de către
comisia de inventariere a explicaţiilor scrise (nota explicativă) de la persoanele
care poartă răspundere pentru plusurile, lipsurile şi deprecierile constatate, precum
şi pentru pagubele cauzate de expirarea termenelor de prescripţie a creanţelor sau
din alte cauze;- stabilirea, pe baza explicaţiilor primite şi documentelor cercetate, a
caracterului lipsurilor, pierderilor, pagubelor şi deprecierilor constatate, precum şi
a plusurilor;- elaborarea propunerilor privind modul de regularizare a diferenţelor
dintre datele contabilităţii şi cele efective constatate în urma efectuării
inventarierii;- înregistrarea în contabilitate a plusurilor şi lipsurilor în vederea
punerii în acord a evidenţei contabile cu activele şi pasivele inventariate.
Conform Regulamentului nr. 30, diferenţele depistate la inventariere se
reglementează în felul următor:
a) plusurile de bunuri şi diferenţele valorice în urma compensării lipsurilor cu
plusuri se înregistrează la majorarea veniturilor;
b) lipsurile de bunuri se trec la cheltuielile perioadei;
c) lipsurile de bunuri care depăşesc normele perisabilităţii naturale, precum şi
prejudiciile legate de deteriorarea lor, se încasează de la persoanele vinovate, în
mărimea stabilită de legislaţia în vigoare;
d) în cazul cînd nu sînt stabilite persoanele vinovate, pierderile legate de
deteriorarea bunurilor sau lipsurile care depăşesc normele perisabilităţii naturale se
trec la cheltuielile perioadei.
În cazurile în care lipsurile din gestiune nu sînt recunoscute infracţiuni, la
stabilirea valorii debitului se ia în consideraţie posibilitatea compensării lipsurilor
cu eventualele plusuri constatate, dacă sînt îndeplinite următoarele condiţii:-
existenţa riscului de confuzie între sorturile aceluiaşi bun material, din cauza

33
asemănării în ceea ce priveşte aspectul exterior; - diferenţele constatate în plus sau
lipsă trebuie să se refere la aceeaşi perioadă de gestiune, aceeaşi gestiune şi acelaşi
gestionar;
- lipsurile constatate cu ocazia inventarierii nu trebuie să provină ca sustragere sau
degradare a bunurilor respective din vina persoanelor responsabile de gestionarea
lor.
Pentru efectuarea compensărilor persoanele responsabile prezintă explicaţii
detailate. Comisia de inventariere prezintă propuneri privind posibilitatea
efectuării compensării. Hotărîrea definitivă o decide conducătorul întreprinderii
care, după studierea minuţioasă a tuturor materialelor prezentate, ia decizia
respectivă.
Compensarea resortului se face pentru cantităţi egale între plusurile şi lipsurile
constatate la sorturile supuse compensării. În cazul cînd cantităţile sorturilor
supuse compensării, la care s-au constatat plusuri, sînt mai mari decît cantităţile
sortimentelor admise la compensare la care s-au constatat lipsuri, se va proceda la
stabilirea egalităţii cantitative prin excluderea din calcul a diferenţei în plus.
Această excludere se face începînd cu sorturile care au cele mai scăzute preţuri
unitare, în ordine crescîndă. În cazul cînd cantităţile sorturilor supuse compensării,
la care s-au constatat lipsuri, sînt mai mari decît cantităţile sorturilor admise la
compensare, la care s-au constatat plusuri, se va proceda la stabilirea egalităţii
cantitative prin excluderea din calcul a cantităţii care depăşeşte totalul cantitativ al
plusurilor, începînd cu sorturile care au cele mai scăzute preţuri unitare, în ordine
crescîndă.
Diferenţa-lipsă stabilită în urma tuturor normelor de perisabilitate naturală,
care cauzează prejudicii întreprinderii, se recuperează de la persoanele vinovate în
mărimea stabilită de legislaţia în vigoare. Dacă după terminarea inventarierii nu
sînt stabilite persoanele vinovate de bunurile resortate, diferenţele de valoare se
trec la cheltuielile perioadei peste normele de perisabilitate naturală şi se casează în
modul prevăzut în articolul 108 al prezentului Regulament. Bunurile lipsă pot fi
recuperate de la persoanele vinovate şi sub formă de alte bunuri similare (la

34
aceeaşi valoare), cu acordul conducătorului întreprinderii. Rezultatele inventarierii
se înscriu de comisia de inventariere într-un proces-verbal, după confirmarea de
către contabilitate a soldurilor scriptice. Propunerile cuprinse în procesul-verbal
(procesele-verbale) al comisiei de inventariere se prezintă, în termen de 3 zile de la
data încheierii operaţiunilor de inventariere, după caz, pe gestiuni aparte,
conducătorului întreprinderii. Acesta, cu avizul serviciului contabil şi şefului
serviciului juridic, decide, în termen de cel mult 5 zile, asupra soluţionării
propunerilor înaintate. Rezultatele inventarierii vor fi înregistrate atît în evidenţa
tehnico-operativă, cît şi în contabilitate, în termen de cel mult 5 zile de la data
luării deciziei privind rezultatele inventarierii.
Reflectarea in conturi a operatiunilor ce contin rezultatele inventarierii
diverselor tipuri de bunuri:

PLUSURI :

Corespondenta
Nr. Continutul operatiunii economice conturilor
Dt Ct
1. Reflectarea plusurilor de active pe TL :
a) active nemateriale 111
b) mijloace fixe 123 621
c) terenuri 125
d) titluri de valoare 131,13
2
2. Reflectarea plusurilor de active
curente:
a) materiale 211
b) animale la crestere si 213
ingrasat
c) productie neterminata 215 612
d) produse 216
e) marfuri 217
f) titluri de valoare 231,23
g) mij. banesti in casa 2
h) documente banesti 241
246

35
LIPSURI:

Corespondenta
Nr. Continutul operatiunii economice conturilor
Dt Ct
1. Reflectarea lipsurilor şi deteriorărilor
activelor pe TL in limitele perisabilităţii
naturale/peste - cind persoana vinovata
nu este stabilita:
a) Casarea valorii de bilant 721 111,123
b) Reflectarea sumei
uzurii/amortizarii acumulate:
• mijlocului fix 713 124
• activului nematerial 113
c) Casarea uzurii/amortizarii
acumulate
• mijlocului fix 124 123
• activului nematerial 113 111
d) Calcularea TVA de la valoarea de 713 534
bilanţ a activelor pe TL constatate lipsă.

2. Reflectarea lipsurilor şi deteriorărilor


activelor pe TS in limitele perisabilităţii
naturale/peste - cind persoana vinovata
nu este stabilita:
a)Casarea valorii de bilant 714 211,213,
215,216,
217,241,
246
b)Casarea uzurii acumulate
• OMVSD
c) Calcularea TVA de la valoarea de 214 213
bilanţ a activelor pe TS constatate lipsă. 713 534

3. Reflectarea lipsurilor şi deteriorărilor


activelor pe TL peste normele
perisabilităţii naturale, imputate
persoanei vinovate (recuperarea daunei
se efectueaza in perioada curenta):
a) Casarea valorii de bilant 721 111,123
b) Reflectarea sumei
uzurii/amortizarii acumulate:
• mijlocului fix 713 124
36
• activului nematerial 113
c) Casarea uzurii/amortizarii
acumulate
• mijlocului fix 124 123
• activului nematerial 113 111
d) imputarea lipsei activelor pe TL 227 621
persoanei vinovate la valoarea de
piata, fara TVA.
e) imputarea sumei TVA persoanei 227 534
vinovate aferenta lipsurilor depistate.

4. Reflectarea lipsurilor şi deteriorărilor


activelor pe TS peste normele
perisabilităţii naturale, imputate
persoanei vinovate (recuperarea daunei
se efectueaza in perioada curenta):
a) Casarea valorii de bilant 714 211,213,
215,216,
217,241,
246
b) Casarea uzurii acumulate
• OMVSD 214 213
d) imputarea lipsei activelor pe TS
persoanei vinovate la valoarea de 227 612
piata, fara TVA.
e) imputarea sumei TVA persoanei
vinovate aferenta lipsurilor depistate. 227 534

5. Reflectarea lipsurilor şi deteriorărilor


activelor pe TL peste normele
perisabilităţii naturale, imputate
persoanei vinovate – achitarea are loc
mai tirziu ori se intenteaza prcesul de
judecata:
a) Casarea valorii de bilant 721 111,123
b) Reflectarea sumei
uzurii/amortizarii acumulate:
• mijlocului fix 713 124
• activului nematerial 113
c) Casarea uzurii/amortizarii
acumulate
• mijlocului fix 124 123
• activului nematerial 113 111
d) imputarea lipsei activelor pe TL 227 515,422

37
persoanei vinovate la valoarea de
piata, fara TVA.
e) imputarea sumei TVA persoanei 227 534
vinovate aferenta lipsurilor depistate.

6. Reflectarea lipsurilor şi deteriorărilor


activelor pe TS peste normele
perisabilităţii naturale, imputate
persoanei vinovate– achitarea are loc
mai tirziu ori se intenteaza prcesul de
judecata:

a) Casarea valorii de bilant 714 211,213,


215,216,
217,241,
246
b) Casarea uzurii acumulate
• OMVSD
d) imputarea lipsei activelor pe TS 214 213
persoanei vinovate la valoarea de 227 515,422
piata, fara TVA.
e) imputarea sumei TVA persoanei
vinovate aferenta lipsurilor depistate. 227 534

7. Recuperarea daunei:
a) suma este retinuta din salariu 531 227
b) suma este incasata direct de la 241
persoana vinovata.

Concluzie

38
In baza proiectului de specialitate am luat cunostinta cu principalele aspecte ale
organizarii activitatii economico-financiara la intreprindere.Asfel, am analizat
forma organizatorico-juridica a societatii, evolutia intreprinderii pina-n prezent,
structura organizatorica, sfera de producere a sa. Totodata, am studiat cele doua
procedee de baza ale contabilitatii,,Inventarierea si Documentatia’’, am determinat
particularitatile formei de tinere a contabilitatii la intreprindere.
Asadar, in Capitolul I am dedus care sunt principalele momente in evolutia
intreprinderii pe plan organizatoric si productiv.Am constatat ca structura
organizatorica este bazata pe principii obiective:autoritatea exercita control
conform unor linii clare, relatiile umane sunt ierarhizate-fiece membru al
restaurantului primeste sarcini de la un singur sef(supervizor), mediul extern
favorabil-pozitia intreprinderii este un punct forte de atractie a trecatorilor,
deoarece se afla chiar in centrul capitalei.Am determinat factorii ce contribuie la
cresterea vinzarilor, si anume:diversificarea serviciilor(livrari gratuite la domiciliu,
prinzuri in oficii, prestari de servicii online, meniu complex), cresterea calitatii
serviciilor(livrari punctuale, utilizarea de ambalaje compacte si comode etc.).
In Capitolul II am luat cunostinta cum se documenteaza operatiunile
economice.Am stabilit ca sunt noua criterii de baza de clasificare a
documentelor.Dupa parerea mea, cea mai importanta categorie este cea de
documente primare,deoarece conform Legii contabilitatii Nr.113, ele se intocmesc
in timpul efectuarii operatiunii, iar daca aceasta este imposibil-nemijlocit dupa
producerea evenimentului.Celelalte documente se intocmesc pe baza acestei
categorii.Astfel, documentele primare sunt acte justificative cu functie juridica!In
capitolul dat am constatat ca cea mai sigura forma de contabilitate ce micsoreaza
volumul de lucru al contabilului, ce exclude posibilitatea de pierdere a
documentelor, ce sporeste controlul asupra indeplinirii dispozitiilor privind
pregatirea si prelucrarea actelor este forma automatizata de contabilitate.In prezent,
aceasta este cea mai utilizabila forma de contabilitate in intreprinderile particulare.
In Capitolul III am luat cunostinta cu un alt instrument de control al
conducerii,si anume–inventarierea. Am determinat rolul acesteia in

39
contabilitate,stabilind astfel, ca aceasta este un mijloc de realizare a concordantei
datelor contabilitatii si a celorlalte forme de evidenta economica cu realitatea
faptica existenta la entitate, constituie un mijloc de control si verificare asupra
integritatii mijloacelor economice la intreprindere.Am luat cunostinta cu procedura
de inventariere a diverselor bunuri economice, cu documentele necesre pentru fiece
etapa a inventarierii, cu partile ce participa in aceasta procedura- concluzionind ca
cel mai de baza rol ii revine Comisiei de inventariere.Conform Regulamentului
privind inventarierea Nr.30, am luat cunostinta cu cele patru metode de
reglementare a diferentelor depistate si reflectarea acestora in conturi.
Deci, pot spune cu fermitate ca aceasta practica a fost o sursa de experienta
in contabilitate si o initiere in obtinerea unei specialitati cu perspective pe viitor!!!

Bibliografie

40
Acte legislative si normative:
1. Legea contabilităţii (nr.113 din 27.04.2007)
2. Regulamentul privind inventarierea (nr.30 din 05.03.2001)
3.Standarte Nationale de Contabilitate/Monitor Oficial al Republicii Moldova
nr.88-91 din 30 decembrie 1997
4.Planul de conturi contabile al activitatii economico-financiare a intreprinderii

Manuale, carti, brosuri:


1. Contabilitatea financiară:Manual/Colectiv de autori: coordonator Alexandru
Nederiţă. Chişinău 1999.
2. Bazele contabilitatii:Manual/Colectiv de autori:Viorel Turcan, Eudochia
Bajerean.Chisinau 2004.
5. http://www.contabilul.ro

41
Anexe

42