UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE LITERE
DEPARTAMENTUL LINGVISTICĂ ROMÂNĂ ȘI ȘTIINȚĂ LITERARĂ

CURRICULUM
la modulul

INTRODUCERE ÎN TEHNICA CERCETĂRII/

ANALIZA LINGVISTICĂ A TEXTULUI

Ciclul I, Licenţă, ŞE, anul III

AUTORI:
Elena VARZARI, dr., conf. univ.
Alexandra GHERASIM, dr., conf. univ.

Chişinău – 2020

1
APROBAT Şef Departament_______________
la şedinţa Departamentului dr., conf. univ., Viorica MOLEA
din „ ____” __________ 2018

2
 PRELIMINARII

Cercetarea ştiinţifică reprezintă ansamblul activităţilor metodice, obiective, riguroase şi verificabile,

al cărui scop este de a descoperi logica, dinamica sau coerenţa într-un ansamblu aparent aleator sau haotic
de date, în vederea elaborării unui răspuns unic şi explicit la o problemă bine definită sau de a contribui la
dezvoltarea unui domeniu de cunoştinţe. Abilităţile de realizarea a unei cercetări ştiinţifice şi de aici şi a unei
lucrări ştiinţifice (teză de an, de licenţă, de master, articol ştiinţific, raport ştiinţific etc.) constituie o
prioritate în formarea viitorilor filologi.
În acest sens, cursul Introducere în tehnica cercetării, prevăzut pentru studenţii de la Facultatea de Litere,
anul II, specialităţile: Limba şi literatura română (LL), an. III ŞE: Limba şi literatura română – limba
franceză , Limba şi literatura română – limba engleză, se axează pe câteva aspecte de bază menite să
contribuie la dezvoltarea competenţei de cercetare a studentului: structura textului ştiinţific, documentarea
lucrării ştiinţifice, stilul textului ştiinţific, asigurarea bibliografică şi cea tehnică. Activităţile practice sunt
prevăzute pentru însuşirea unor tehnici de corectură, întocmirea rezumatelor, recenziilor, fişelor
bibliografice.

Cursul propus se axează pe ideea că, pe de o parte, prin cunoaşterea mecanismelor de producere
textuală şi prin aplicarea adecvată a principiilor de organizare sintactică, lexical-semantică şi
pragmatică a textului artistic, iar pe de altă parte, prin însuşirea normelor ortografice, gramaticale şi
stilistice se pot forma priceperi şi deprinderi de scriere a unui text ştiinţific de orice complexitate şi
finalitate. Lecţiile teoretice vor contribui la însuşirea de către audienţi a legităţilor de formare şi
dezvoltare a terminologiei de specialitate (domeniile vizate: juridic/social-
politic/tehnic/economic/lingvistic) şi de aplicare corectă a standardelor textului ştiinţific. La lecţiile
practice se vor formarea competenţe de operare cu limbaje specializate şi de scriere şi redactare a
textelor ştiinţifice.

Limba de predare româna.

I. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI
Form Ore total:

Nr. de credite
Evaluarea
a de Responsabi inclusiv
Codul Denumirea Semestr
învăţ l de Tot
disciplinei disciplinei ul
ămân disciplină al C S L LI
t
Introducere
S.06.A.160 în tehnica Elena VI 120 60 - 60 Ex. 4
cercetării. Varzari,
cu
dr., conf.
frecv Analiza lingvistică
univ.
enţă a textului artistic Alexandra
la zi
Gherasim,
dr., conf.
univ.
S.06.A.136 Introducere Elena VI 120 20 100 Ex. 4
în tehnica Varzari,
Frec cercetării. dr., conf.
vență univ.
Analiza lingvistică
redus Alexandra
ă a textului artistic Gherasim,
dr., conf.
univ.

3
 II. TEMATICA ŞI REPARTIZAREA ORIENTATIVĂ A ORELOR

Nr. Ore
d/o Unităţi de conţinut Lucrul
Curs Seminar
individual
zi f/r* zi f/r* zi f/r*
1. Stilul ştiinţific 4 2 4 6
2. Structura textului ştiinţific 4 2 4 6
3. Documentarea 4 2 4 6
4. Asigurarea bibliografică a lucrării 4 2 4 6
5. Citarea, referinţele, comentariile 4 4 6
6. Realizarea tehnică a lucrării științifice 4 4 6
7. Tipologia textului ştiinţific 2 2 7
8. Test de evaluare 4 2 4 7
Total 30 10 30 50
* pentru specialităţile cu frecvenţă redusă

Nr. Ore
d/o Unităţi de conţinut Semina Lucrul
Curs
r individual
zi f/r zi f/r zi f/r*
* *
9. Limbajul artistic: aspecte generale 6 2 12 16
10. Formarea metalimbajului de specialitate. 6 2 12 16
11. Standardele textualităţii raportate la textele artistice 4 2 12 16
12. Conceptul de Intertextualitate 6 2 12 16
5. Structura textului artistic. Aplicaţii pe texte artistice 8 2 12 16
6. Total 30 10 60 80

III. COMPETENŢE PROFESIONALE ŞI FINALITĂŢI DE STUDIU

Competenţe profesionale:

 Cunoaşterea conexiunilor dintre prevederile politicilor educaţionale şi contextele procesului de

învăţare prin valorificarea fundamentelor ştiinţifice, metodologice şi axiologice ale educaţiei;
 Cunoaşterea şi aplicarea teoriilor şi a principiilor lingvistice şi literare;
 Proiectarea procesului educaţional prin utilizarea resurselor curriculare, lingvistice şi literare, şi prin
adaptarea finalităţilor educaţionale la nevoile individuale şi sociale;
 Planificarea activităţilor de predare/învăţare/evaluare/cercetare didactică în cadrul disciplinelor de
limba română şi limba străină;
 Realizarea procesului educaţional în conformitate cu prevederile documentelor curriculare în vigoare
prin utilizarea eficientă a resurselor didactice, tehnologice şi logistice;
 Realizarea unor analize şi comentarii lingvistice şi literare prin utilizarea procedeelor adecvate în
reproducerea şi producerea unui text;
 Utilizarea metodelor de analiză lingvistică şi literară din perspectivă diacronică, sincronică şi socială
în predarea limbii şi literaturii române/limbii străine;
 Comunicarea eficientă în diferite contexte educaţionale formale şi nonformale prin valorificarea
domeniilor lingvistic şi literar;
4
 Promovarea culturii vorbirii şi a valorilor literare;

1. Finalităţi de cunoaştere şi înţelegere:

– descrierea particularităţilor lexico-gramaticale ale stilului ştiinţific;
– expunerea structurii unei lucrări ştiinţifice;
– distingerea elementelor aparatului ştiinţific al unei lucrări;
– identificarea tipurilor de text științific.

2. Finalităţi de aplicare:
– elaborarea diverselor tipuri de bibliografie (specială, selectivă).
– realizarea prezentării referative a textelor ştiinţifice;
– întocmirea fişierelor cu citate, exemple din sursele propuse;
– redactarea rezumatului, adnotării, cuvintelor-cheie ale lucrării de an;
– alcătuirea planului propriei lucrări.

3. Finalităţi de integrare:
– evaluarea calităţii a unui text ştiinţific;
– aprecierea contribuției personale a autorului unui lucrări ştiinţifice;
– evaluarea importanţei aparatului ştiinţific al unei lucrări;
– aprecierea originalităţii unei lucrări științifice.

Finalități de cunoaştere şi înţelegere:
 să descrie organizarea pragmatică a diferitor tipuri de texte;
 să identifice specificul pragmatic, gramatical şi semantic al textelor artistice;
 să analizeze specificul utilizării metalimbajului
 să determine complexitatea problemelor ce ţin de standardele textului artistic;

Finalități de aplicare:
 să aplice procedee de interpretare a textelor artistice;
 să urmărească mecanismele lingvistice ale coerenţei şi coeziunii în textul artistic
 să opereze cu terminologia specializată;
 să stabilească tendinţe în evoluţia hermeneuticii moderne.

Finalități de integrare:
 să aprecieze importanţa respectării normelor şi principiilor de interpretare a textelor de
diferite genuri ţi specii literare ;
 să evalueze structura figurativă a textului artistic;
 să analizeze diferite tipuri de text.

IV. UNITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

Subiectul 1. Stilul ştiinţific

Obiective Unităţi de conţinut

5
 - să definească trăsăturile stilului ştiinţific;
 Stilul ştiinţific: particularităţi.
- să descrie trăsăturile stilului ştiinţific;
 Sarcinile şi finalităţile limbajului ştiinţific.
- să identifice finalitatea şi sarcinile limbajului
 Elemente de ortografie şi punctuaţie.
ştiinţific;
 Expresii străine în textul ştiinţific.
- să aplice principalele norme ortografice şi
stilistice în corectarea textelor ştiinţifice.
Termeni-cheie: Știință, cercetare, adevăr științific

Subiectul 2. Structura textului ştiinţific

Obiective Unităţi de conţinut

- să numească componentele textului ştiinţific;
- să argumenteze rolul diferitor elemente în
structura textului ştiinţific;
să aplice normele ce ţin de redactarea fiecărui
component.
 Foaia de titlu.
 Întocmirea planului lucrării.
 Introducerea şi componentele ei.
 Concluziile.
 Lista siglelor şi abrevierilor. Cuvinte-cheie.
 Rezumatul.

Stil, text științific, aparat științific

Subiectul 3. Documentarea

Obiective Unităţi de conţinut

 Etapele lucrului asupra tezei

- să identifice elementele aparatului ştiinţific al  Aspecte etice ale scrierii academice.
unei lucrări.  Consultarea surselor bibliografice şi
- să stabilească etapele lucrului asupra tezei; extragerea materialului.
- să stabilească structura şi volumul lucrării.
Monografie, corpus, rezumat, recenzie

Subiectul 4. Asigurarea bibliografică a lucrării

Obiective Unităţi de conţinut

 Elementele specifice ale sursei
- să determine volumul unei lucrări ştiinţifice în bibliografice.
coli;  Semne specifice descrierii bibliografice
- să decodifice informaţia bibliografică; pentru diferite tipuri de text ştiinţific: articol,
- să identifice lucrările de referinţă şi lucrările cu monografice, culegere etc.
tematică îngustă la tema de cercetare proprie;  Bibliografie electronică.
să aprecieze importanţa descrierii corecte a
surselor bibliografice. Site, listă bibliografică, ghid metodic

Subiectul 5. Citarea, referinţele, comentariile

Obiective Unităţi de conţinut

6

- să identifice diferite tipuri de referinţe în text;
- să coreleze textul cu referinţele.
Subiectul 6. Realizarea tehnică a lucrării științifice
Obiective
- să descrie principalele tehnici de scriere corectă
a unei teze de an şi de licenţă;
- să identifice elementele tehnice ale textului;
- să evalueze corectitudinea amplasării
elementelor tehnice ale unui text științific
propus.
Subiectul 7. Tipologia textului ştiinţific
Obiective
- să identifice tipurile textului ştiinţific;
- să deducă trăsăturile fiecărei specii;
- să redacteze diferite tipuri de texte ştiinţifice
ţinând cont de rigorile înaintate faţă de acestea.
Subiectul I. Limbajul artistic: aspecte generale
Obiective de referinţă
- să descrie aspecte metodice şi lingvistice
referitoare la limbajul de specialitate;
- să urmărească relaţia limbaj artistic –
noţiuni sau obiecte denumite;
- să stabilească finalitatea, sarcinile şi
particularităţile limbajului artistic.
 Reguli de citare.
 Tehnici de elaborare a referinţelor cifrate,
nominale, subpaginale.
 Reguli de utilizare a terminologiei
bibliografice.
 Comentariile şi notele.
Citare, referințe, note, stil de citare
Unităţi de conţinut
 Tehnici de scriere corectă.
 Elementele tehnice ale textului: punerea în
pagină, evidenţierea cu diverse fonturi,
sublinierile.
 Tehnici de amplasare corectă a tabelelor,
schemelor.
Tehnoredactare, caractere, aliniere
Unităţi de conţinut
 Tipologia textului academic.
 Trăsăturile recenziei, comunicării
ştiinţifice, articolului ştiinţific.
 Tipologia textului didactico-ştiinţific.
 Trăsăturile manualului, suportului de curs.
 Tipologia textului de vulgarizare a ştiinţei.
 Trăsăturile referatului.
 Tipologia textului informativ-ştiinţific.
 Trăsăturile articolului de dicţionar,
articolului enciclopedic.
Limbaj științific, domeniu al științei, text științific
Conţinuturi
 Cercetarea şi promovarea lingvisticului şi
poeticului - două laturi ale aceluiaşi proces.
 Finalitatea şi sarcinile limbajului
artistic.
 Relaţia între elementele componente
ale textului artistic
7
 Subiectul II: Formarea metalimbajului de specialitate
- să urmărească relaţiile lexic terminologic –  Dezvoltarea terminologiei – problemă
lexic specializat, lingvistică, ştiinţifică şi culturală;
- să stabilească principiile de funcţionare a  Circulaţia termenilor de specialitate,
limbajului artistic; competiţia dintre ei şi integrarea lor în
cultura unei naţiuni.
 Rolul fondului greco-latin la formarea
terminologiilor specializate.
Subiectul III: Standardele textualităţii raportate la textele artistice
- să identifice criteriile de delimitare a unui  Delimitarea textului artistic de textul
text; non-artistic;
- să definească specificul competenţelor  Competenţa textuală vs competenţa
textuală, lingvistică şi referenţială; lingvistică şi referenţială.
- să realizeze o tipologie a textelor după  Standardele textualităţii raportate la
criteriile propuse; textul artistic.
- să raporteze parametrii textualităţii la  Metaregulile coerenţei în formarea unor
textul artistic; competenţe textuale.
- să explice mijloacele prin care un text se
integrează într-un ansamblu textual;
- să aplice metaregulile coerenţei pentru
rescrierea unor texte incoerente;

Subiectul IV: Conceptul de Intertextualitate

-să stabilească valoarea artistică a aluziei şi Citarea – aspect al intertextualităţii
evocării în procesul de intertextualizare. textului.
- să aplice regulile citării în textele  Aluzie şi evocare.
interpretative  Intertextualitate şi intratextualitate.
 Analiza situaţiilor concrete în baza
textelor artistice.
Subiectul V: Structura textului artistic. Aplicaţii pe texte artistice
- să definească paratextul auctorial şi rolul  Transtextualitatea şi aspectele ei.
acestuia în crearea şi receptarea textului; Definiţia paratextului auctorial.
- să analizeze strategiile paratextuale;  Titlul – o componentă strategică.
- să deducă rolul semiotic, semantic şi Intertitularitatea.
pragmatic al titlului unei lucrări artistice;  Epigraful, prefaţa, notele şi rolul lor
în crearea textului.

V. LUCRUL INDIVIDUAL

Nr Produsul Strategii de realizare Criterii de evaluare Termen de

. preconizat realizare
 Lecturarea surselor  Surse relevante
Comunicări bibliografice,  Mostre sugestive
ştiinţifice privind selectarea şi pretabile analizei la o lună după
1. diferite aspecte ale  Analiză, reflecţii  Comentarii începerea
textului ştiinţific critice relevante cursului
 Elaborarea  Volum 10-15
comentariilor mostre.
2 Fişe de descriere  Lecturarea surselor  Surse relevante o lună până la
bibliografică pentru bibliografice,  Mostre sugestive examen
8
 selectarea şi pretabile analizei
 Analiză, reflecţii  Comentarii
lucrarea de an
critice relevante
 Elaborarea textului  Volum 15 surse

Nr Produsul Strategii de realizare Criterii de evaluare Termen de

. preconizat realizare
 Lecturarea
Elaborarea unor surselor
comunicări bibliografice,
 Surse relevante
selectarea unor
ştiinţifice privind  Mostre sugestive şi la o lună după
aspecte
1. diferite aspecte pretabile analizei începerea
relevante
ale producerii şi  Comentarii relevante cursului
 Analiză, reflecţii
receptării textului critice
 Elaborarea
comentariilor
 Redactarea sub aspect stilistic,
Redactarea ţinându-se cont de metaregulile
 Analiză coerenţei; în corespundere cu
diferitor secvenţe
gramaticală,
textuale în segmentarea actuală şi o lună până la
2. semantică şi
conformitate cu pragmatică a principiile progresiei examen
cerinţele înaintate. textului comunicative; utilizarea
adecvată a terminologiei.
 Volum 100 de semne.
Elaborarea
 Selectarea şi
glosarelor  termeni relevanţi după fiecare
clasificarea
3. terminologice  volum câte 100 de dintre
terminologiei
pentru tipurile de mostre pentru fiecare tip de text modulele 5-9
specializate
text studiate

VI. SUGESTII METODOLOGICE DE PREDARE – ÎNVĂŢARE – EVALUARE

– Fiind orientat pe formarea competențelor de a scrie un text științific, cursul va avea o tentă aplicativă
pronunțată, fiecare item de învățare fiind însoțit de o aplicație;
– În predare se va porni de la concret spre abstract, de la particular spre general;
– La fiecare lecție vor fi analizate materiale concrete: mostre de adnotări, liste bibliografice foi de titlu etc.;
– Se va face legătura cu disciplinele predate anterior.

- Se va pune accent pe realizarea de către student a unui articol științific, comunicare științifică,
teză de an. În predarea disciplinei respective este util a porni de la cunoştinţele obţinute la orele
de lingvistică generală, semiotică și pragmatică;
- Se va ţine cont de practicile de interpretare a textelor în învățământul preuniversitar și
universitar;
- Vor fi selectate texte de interpretare cu rezonanță artistică și civică;

9
- Se vor utiliza mijloace tehnice: power-point-ul, înregistrări audio pentru a complementa
demersul hermeneutic;
- Se vor analiza, la fiecare oră, texte relevante din literatura basarabeană, prin aplicarea
fenomenului lingvistic în analiză;
- Se va pune accent pe efectele generate de semnificațiile categoriale în producerea imaginilor
artistice și pe evaluarea dozei de originalitate.
Evaluarea curentă, pe parcursul semestrului, se realizează prin aprecierea modului de activitate a
studentului la seminare (elaborarea exerciţiilor practice, studii de caz, dezbaterea academică) şi prin lucrări
de control (testare). Disciplina cuprinde 2 lucrări de atestare care vor fi transmise titularului de curs la
termenele precizate în calendarul academic.
Evaluarea sumativă se face prin susţinerea examenului scris la disciplină. Nota finală se compune din
punctajul obţinut la acest examen (40 %) cumulat cu nota semestrială (60 %).

BIBLIOGRAFIE RECOMANDATĂ

1. Condrea Irina. Introducere în tehnica cercetării. Chişinău, 1997.

2. Crăciun Cerasella, Metode şi tehnici de cercetare. Bucureşti, 2015
3. Chelcea Septimiu, Metodologia şi metodica cercetării ştiinţifice. Bucureşti, 2003.
4. Chelcea Septimiu. Manual de redactare. În ştiinţele sociuoumane. Bucureşti, 2011.
5. Eco Umberto, Cum se face o teză de licenţă. Polirom, 2006.
6. Gherasim A., Ţurcanu N., Ghid metodologic pentru elaborarea tezelor de master şi de licenţă.
Chişinău, 2005.
7. Rad Ilie, Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste. Iași, 2008.
8. Rotaru L., Hămuraru M., Ghid metodic pentru perfectarea tezelor de licenţă şi de master. Chişinău,
2012.
9. Şerbănescu Andra, Cum se scrie un text. Polirom, 2007.
10. Varzari E. Introducere în redactarea textului științific. Ghid metodic. Chişinău, 2011.
11. Vișan, Sanda, Botez, Ligia Florica, Inovare, Cercetare Știinţifică, Progres tehnic. București, 2012.
12. https://ctrl-d.ro/inspiratie/tehnici-de-cercetare-calitativa/ (vizitat 1.09.2018)

1. Adam, Jean-Michel, 2008, Lingvistică textuală, Institutul European, Iaşi
2. Adam, Jean-Michel, 2009, Textele. Tipuri și prototipuri, Iași, Editura Institutul European.
3. Arvinte, Vasile, 2007, Normele limbii literare în opera lui I. L. Caragiale, Iași, Casa Editorială
Demiurg.
4. Bourdieu, Pierre, 2012, Limbaj și putere simbolică, București, Editura Art.
5. Cornea, Paul, 1998, Introducere în teoria lecturii, Iași, Polirom.
6. Coşeriu, Eugen, 2009, Omul şi limbajul său, Iași, Editura Universităţii Alexandru Ioan Cuza.
7. GALR, coord. Guțu-Romalo, Valeria, 2008, Gramatica limbii române, I Cuvântul, II Enunțul,
București, Editura Academiei.
8. Maingueneau, Dominique, 2007c, Pragmatică pentru discursul literar, Iași, Institutul European.
9. Maingueneau, Dominique, 2008, Lingvistică pentru textul literar, Iași, Institutul European.
10.Mancaş, Mihaela, 2005, Limbajul artistic românesc modern. Schiţă de evoluţie, București, Editura
Universităţii din Bucureşti.
11. Ţau E. Limbajul operei literare. Matrial didactic. -Chişinău, 2007.
12. Бахтин М. Проблема текста в лингвистике, филологии и других гуманитарных науках.
http://www.gumer.info/bibliotek_Buks/Culture/Article/Baht_PrT.php

10