Sarcini:

1. Extrageți trei particularități ale tragediei, argumnetându-le prin subiect / textul artistic...... 6 p.
2. Explicați prin trei trăsături (extrase din mesajul textului) ale lui Oedip-rege cu privire la cetățeanul
ideal grec din acele timpuri. ………10 p.
3. Comentați 2-3 rânduri din piesa lui Sofocle, care v-au impesionat / nu v-a lăsat indiferent în 10-15
rânduri ……………14 p.

1.
 Structura operei relevă o trăsătură a tragediei: respectarea regulii celor trei unități – de timp,
de acțiune și spațiu. Astfel, piesa nu este impărțită în acte și scene, toata acțiunea petrecându-se
într-o singura zi, în același loc ( la Teba, „în fața palatului Labdacizilor”) și într-un ritm alert
care are menirea creării unei tensiuni dramatice în continuă creștere.      
 Este prezent conflictul între un personaj și o putere superioară. Conflictul este între Oedip și
destinul. După ce a auzit că soarta lui profetică a fost să-l ucidă pe tatăl său și apoi să se
căsătorească cu mama, Oedip a încercat totul pentru a se asigura că acest lucru nu sa întâmplat.
Cu toate acestea, acțiunile întreprinse pentru a evita această soartă au făcut-o să îndeplinească.
 Deși mor,  ei lasă în urmă ideea triumfului adevărului în numele căruia se sacrifică și ieșind
din individualitatea proprie, devin modele reprezentative pentru întreaga condiție umană.
Asumându-şi destinul şi în acelaşi timp vinovăţia faptelor sale, Oedip decide să se pedepsească
singur, scoţându-şi ochii. Aşadar, odată cu scoaterea ochilor, Oedip îşi depăşeşte condiţia
umană,  admiţând  existenţa destinului aşa cum a fost el scris de Moire, vede lumea aşa cum
este ea făcută de zei şi este capabil să vadă cu ochi de profet, asemeni Pythiei sau a lui
Tiresias. 

2. Oedip este unul dintre aleșii zeilor,căruia i s-a prevestit soarta. Oedip a omorât Sfinxul, este un
adevărat învingător, cetățeanul care a salvat locuitorii de monstrul care îi teroriza. După ce a aflat
adevărul, și-a scos ochii, refuzând să mai vadă ce se întâmplă în jurul său, depășindu-și condiția
umană, acceptând soarta. După părerea mea, nu este un cetățean grec ideal, căci nu a ținut cont de
destinul prevestit, nu a ascultat zeii.

3. Un om, tot bînd el vin, s-a imbătat. Mi-a spus:

,,Copil din flori și de pripas!,, Din fire-atunci
Mi-am și sărit. O zi cu greu m-am stăpînit;
A doua zi, la tata și la mamă-mea
M-am dus.
Aceste rânduri nu m-au lăsat indiferentă pentru că aceste rânduri reflectă punctul de plecare al operei.
Prin intermediul lor, observăm caracterul lui Oedip. El nu este indiferent de ceea ce se spune despre
personalitatea sa și nu se poate stăpâni în a afla adevărul. Observăm că este impulsiv și nu acceptă să
se vorbescă urât despre el și despre familia sa. Totuși, Oedip s-a stăpânit cu greu o zi, ceea ce
demonstrează că el nu a vrut să se lase pradă unor covinte spuse la beție, dar vocea sa interioară totuși,
îi lasă îndoială. Aceste rânduri reflectă punctul de la care începe întreaga cercetare despre sine, situația
care îl face pe Oedip să pornească călătoria sa spre aflarea adevărului. Segmentul dat reflectă
adevărurile vieții: la beție, oamnenii nu-și controlează vorba; peste ani, oricum adevărul iese la iveală;
mereu se întâmplă ceea ce ne este predestinat. Acestă situație este o reflectare nu doar a vieții antice
grecești, ci și a vieții din ziua de azi.