Gerontologia: stiinta care studiaza procesul de imbatranire ca evolutie narmala si

universala a organismelor vii.

Senescenta: imbatranirea naturala fara evolutie patologica
Longevitatea:
 Varsta cronoloica peste 90 de ani
 Situatia ideala: prelungirea vietii in stare buna de sanatate
Factorii care determina longevirtatea
 Mostenire genetica
 Igiena de viata
 Alimentatia
 Ingrijiri medicale
Cauzele cresterii longevitatii:
 Imbunatatirea conditiilor de viata
 Regresia numarului bolilor mortale (regresia importanta a bolilor infectioase)
Geriatria: este o parte a gerontologiei care are ca obiective tratamentul bolilor
varstnicului, fie ca acestea ii sunt proprii, fie ca anumite boli prezinta forme particulare
la varste inaintate.
Gerontostomatologia: reprezinta o ramura a stomatologiei, care se ocupacu studiul
fenomennelor de involutie normala si patologica a elementelor sistemului stomatognat,
a particularitatilor terapeutice stomatologice la persoanele varstnice.
Imbatranirea: procesul de deterioare functionala progresiva odata cu inaintarea in
varsta care duce la scaderea raspunsului adaptativ fata de stres si cresterea in
consecinta a riscului instalarii bolii
Pierderea progresiva si ireversibila a capacitatii organismului de adaptare la conditiile de
mediu
Imbatranirea: ansamblul modificarilor fizice si psihice prin care trece organismul odata
cu avansarea in varsta
Evolutia procesului de imbatranire are variatii individuale care depind de
 Factorii genetici
 Sex
 Factorii de mediu

Varsta
Ingerontologie varsta reprezinta un reper in definirea imbatranirii
Tipuri de varsta:
 Varsta cronologica: perioada cronologica, exprimata in ani, care s-a scurs de la
nastere pana in momentul evaluarii
 Varsta biologica: gradul de dezvoltare si uzura al organismului in momentul
evaluarii
Raportul varsta biologica|varsta cronologica
 Normal: varsta bio coincide cu cea crono
 Patologic: varsta bio este mai avansata decat cea crono
Favorabil: varsta crono mai mare decat cea bio
Conform clasificarii elaborate de OMS persoanele varstnice se impart in:
 Persoane varstnice: 60 65. Unii autori considera ca incepe de la 70 de ani
 Persoane batrane: intre 75 90 de ani
 Persoane longevive: cele ce depasesc 90 de ani
Etapele imbatranirii
 Etapa de maturitate si trecere la adultul varstnic pana in 65 de ani
 Varstnicu 65 75 de ani (apare fragilitatea homeostaiei)
 Batranetea 75 90 de ani (evolutia bolilor cronice)
Imbatranirea poate fi
 Imbatranire reusita fiind rezultatul trecerii timpului
 Imbatranire obisnuita fata patologii evolutive
 Imbatranire patologica: persoanele prezinta handicapuri si dependenta partiala
sau totala in raport cu activitatile cotidiene
Senilitatea: stare patologica de impatranire cu evol rapida, in neconcordanta cu varsta
Unii autori propun o clasif care nu tine cont de varsta pacientului si de criteriile
somatologice de imbatranire si de sanatate a sist stomatognat:
 Presenilitatea: ar incepe odata cu caderea primilor dinti permanenti de pe arcada
 Treapta mijlocie a senilitatii: cand pe arcada raman cativa dinti suficienti pentru
masticatie
 Senilitatea avansata: ce corespunde unei edentatii toatale

Speranta de viata
Speranta de viata este aproximativ 83 de ani (in perioada imperiului roman era 40 de
ani). In segmentul de varsta cu peste 75 de ani predomina femeile.
In zilele noastre considerand batranii persoane cu risc si vulnerabilitate, avand nevoie
de ajutor si ingrijiri speciale, OMS a atras atentia pentru a se oferi protectie si asistenta
sociala, pentru urmatoarele categori ide varstnici
 Persoanele de varsta inaintata
 Persoanelor ce locuiesc singure, in special femei
 Batranii institutionalizati
 Varstnicii fara copii
 Persoane care sufera de handicapuri grave
Obietive: profilaxia imbolnavirilor prin cunoasterea riscurilor si problemelor de sanatate
specifice varstei avansate
Optimizarea stilului de viata al varstnicului: implicarea varstnicului in activitati fizice,
activitati intelectuale, masuri de igiena a vietii si regim alimentar adaptat

Interventia medicului dentist

Mentinerea starii de nutritie corespunzatoare functiei masticatorii a ADM
Continuarea activitatilor socio-profesionale favorizate de restaurarea estetica si fonetica
a ADM
Manifestarile fizice ale imbatranirii:
 Scade progresiv capacitatea functionala a organelor si rezistenta la efort fizic
 Statistic, aproximativ fiecare persoana de 80 de ani prezinta 5 boli cronice
Primele semne ale imbatranirii
 Cresterea tesutului adipos
 Scaderea rezistentei la agresiuni microbiene si fizice
 Scaderea secretiei salivare
 Scaderea densitatii osoase
 Reducerea traficului molecular si ha hidratarii tisulare
Apar modificari structurale la nivelul:
 matricei intercelulare
 Fibrelor de colagen si elastina
 Substantei fundamentale
Perimele manifestari ale patologiei varstnicului
  La nivelul ap loco motor: artroze, etc
 La nivelul sistemului circulator: HTA, ateroscleroza, etc
 La nivelul functiilor de relatie: scade acuitatea auditiva si vizuala, tulburari
senzoriale, etc
Teorii ale imbatranirii (mecanisme bilogice)

CURS 2
Persoanele varstnice reprezinta un segment important si in continua crestere, din
populatia totala in intreaga lume inclusiv in romania. Batranetea este o masura formala
cu un caracter mai mult admnin cu aspecte multiple si dimensiuni diferite, psihologice,
spirituale si sociale, reprezentate de numeroae interactiuni, vazut in general ca o stare
de involutie si regres bio. Med dent se implica in cunoasterea proceselor de imbatranire
normala si patologic al organismului. Sistemul stomatognat ca sist integrat compus
dintr-o mare varieate de structuri tisulare, odata cu trecerea timpului va fi afectat in
egala masura de procesul de imbatranire.
Gerontosmotalogia se adreseaza ...... punct de plecare pt medicii ce se implica avem
1. evaluarea si tratarea varstnicilor motivata de interesul limitat pentru problematica
varstnicului si
2. modificari demografice ce tin de cresterea proportiei varstnicilor.
Persoanele varstnice sunt considerate cele peste 65 e ani, repr un segment in continua
crestere la nivel global. Gerontostoma, odontologia geriatrica se implica in cuoasterea
proceselor de imbatranire normala si patologica a organismului si sistemului
stomatognat. Sist stomatognat repr un sistem integrat compus dintr-o mare varietate
de struct tisulare fiind afectate de procesul de imbatranire.
DMV (durata medie de viata) reprezinta durata existentei majoritatii unei populatii sau a
unei grupari a popolatiei.
Probleme de sanatate a lumii sunt:
 cardio vasc
 cancer
 sida
 alcoolism
diminuarea ponderii persoanelor de 60 74 de ani vine in favoare peroanelor cu varsta
cuprisa intre 75 si 89 de ani si a longevivilor cu varsta intre 90 si 99 ani. Explozia
demografica in tarile industrializate se datoreaza cresterii duratei medii de viata.
Cauzele duratei medii de viata:
 1. progresu stiintei
2. gradul de industrializare
3. imbunatatirea conditiilor socio economice sicresterea nivelului de trai
4. progresul medical ce cuprinde profilaxia si conditiile de igiena reducand
morbiditatea si mortalitatea
5. scaderea natalitatii
ca si consecinta a cresterii DMV avem:
 cresterea nr de longevivi
 cresterea numarului af generale
 cresterea nr de af stoma
 cresc cheltuielile pt tratament
 creste interesul pt solutionarea .............
Speranta de viata, pe care o are popul unei tari sau un grup ale unei popul de a trai o
anumita perioada de timp
Avem variatii in tarile asiatice pana la 100 de ani, fata de tarile europene 90 de ani.
Consecinta cresterii DMV si SV (speranta de viata) – ca mai sus plus cresterea proc cu
dinti restanti, cresterea necersarului si cheltuielilor pt tratament(igiena, paro, protetic,
reoptimizari, retusati), cresterea interesului pt cunoasterea si solutionarea problematicii
complexe a varstnicului
Terminologie: gerontologia este un termen introdus de Mecinikof in 1903 si avem Geron
– batran si Logos – studiu. Defineste stiinta imbatranirii care se ocupa cu studiul
batranetii sub diversele sale aspecte bio si sociale, caci repr o baza teoretic pt geriatrie.
Geriatria este un termen lansat de medicul american Ignatiun Naschet in 1909. Isi
propune ca studiu multidisciplinar aspectele anormale si neuniforme ale procesului de
imbatranire si avem:
 bolile batranetii
 tratamentul
 prevenirea lor
Termeni care se folosesc avem: geriatrie - patologia generala a populatiei varstnice,
geriscenta – procesul de imbatranire a populatiei, maturiscenta – modificatile org in
timp, senescenta – procesul de imbatranire normala, ortogeria – este batraneatea
privita in perspectiva desfasurarii sale normala, senilitatea – procesul de involutie
accelerata sau prematura, gerodepresie, geroenfizem, prezbiopie, prezbiacuzie,
gerodistrofii, tardiv DZ si Astm.
Urmarea preocuparilor pt fenomenul de imbatranire
Gerontologie stomatologica: gerontostomatologia care cuprinde: gerodontologie,
gerontoiatrie, gerontognatoprotetica, stomatologie geriatrica,
psihogerontostomatologie.
Gerontostomatologia este ramura a disciplinerlor stoma care se ocupa cu studiul
fenomenelor de involutie nprmala a elem sist stomatog cu patologia acestora si cu
particularitatile terapeutice la persoanele varstnice.
Ertapele dew evolutie a omului clasificari:
 varsta calendaristica (varsta a 3-a mai mare 65, varta a 4a m m de 75, a 5a m m
de 95 de ani, centenarul 100 de ani
Studiul varstelor de la 25 la 75 de ani se studiaza pe decade, peste 75 de ani la ficare 5
ani, se au in vedere si termenii de varsta cronologica, biologica , patologica sau sociala.
Suprapunerea cronologic cu biologic poarta numele de eugerie sau ortogerie, in cazul in
care virsta bio este mai mare decat cea crono este vorba de o imbatranire precoce sau
accelerata, in cazul in care este mai mica este vorba de o imbatranire intarziata.
Imbatranirea asincrona se poate vb si de prevalenta pe un sistem sau altul in acest caz
se utilizeaza termenul de imbatranire asincrona ca un ex cu profil cardio vasc sau osteo
articular
Privind prin prisma ansamblului general al org sist stomatog se incadreaza in ansamblul
interrelatiilor pe care le realizeaza cu org ca un tot unitar. Deaceea este usor de
presupus ca procesul de imbatranire se va reflecata si asupra componentelor sist
stomatogn
Clasificare pe grupe de varsta in geronto si geriatrie:
1. varsta mijlocie sau de tranzitie cuprinsa intre 40 si 60
2. perioada varstinca intre 65 si 74
3. batranetea 75 si 90
4. longevitate peste 90
Unii gerontologi considera longevive si persoanele de peste 85
Alta clasificare
 65 74 trecerea sore batranete
 75 85 batranete medie
 Peste 85 marea batranete, longevitate
OMS apreciaza ca tineretea ar fi pana la 45 de ani
 Grupa batran tanar 65 74 de ani
 Grupa batran matur 75 84 de nai
  Grupa batran batran peste 85
Clasificarea secolului 19
 Mai mic de 9 pana la 9 prima copilarie
 10 19 ani a doua copilarie
 20 29 prima tinerete
 30 39 a doua tinerete
 40 69 maturitatea
 70 80 batranetea
 Mm de 85 longevitatea
Clasificarea dupa anotimpuri
 Primavara pana la 20 de ani
 Vara tineretea intre 20 si 40 de aeni
 Toamna este maturitatea cuprinsa intre 40 si 60
 Iarna este batranetea cuprinsa intre 60 si 80
Periodizarea dupa momentele importante ale vietii:
 Copilaria intre 0 si 14, prim copilarie 0 3, perioada prescolara 3 6, perioada
scolara 6 12 la fete si 6 14 la baieti
 Pubertatea intre 12 14 pt fete, 14 16 pt baieti
 Adolescenta intre 20 si 22 de ani
 Perioada adulta egala cu etapa de maturare inre 45 si 60 de nai de unde rezulta
etapa de tranzitie spre batranete
 Batranetea, senescenta, trecem spre regresie, varstnica intre 60 75, propriu-zisa
peste 70
Clasificarea BERTRAM-BABUENA
 Presenilitatea
 Treapta mijlocie a senilitatii
 Senilitatea avansata
Grupa a 3a de varsta pers de varsta a 3a si mai mari de 65 de nai dupa OMS
In viziune antropologica
 Varsta calendaristica egala cu nr anilor
 Varsta bilogica, data de stare momentana a org care cuprinde criterii morfo,
clinice, bio si funct
 Varsta psiho (psihica), repr caracteristici ale etapelor de viata
 Varsta acturiala, data pribabila de deces, cand pacientul sufera de boli generale
grave
  Varsta dentara
Imbatranire individuala
 Fiziologica
 Nefiziologica
 Patologica
Tipuri de senescenta:
Senescenta fiziologica si patologica
Fiziologica cand homeostazia org ramane aproximativ stabila, odata cu i naintarea in
varsta si presupune compensatii care duc la instalarea unei noi homeostazii.
Cronologica se suprapune cu cea bio de unde rezulta imbatranire fizio evidenta
Nefiziologica clasif:
 Precoce (prematura), tineri cronologic dar cu aspect fizic si psihic imbatranit
 Intarziata este o neconcordanta intre varsta bio si cea crono, pacientii varstnici
crono in posesia capacitatilor vizice si psihice
 Accelerata care cuprinde accelerarea ritmului de imbatranire
Procesul de imbatranire, mecanisme neelucidate
1. Determinismul genetic care cuprinde alterarea info genetice si cauze genetice
2. Viciierea metabolica se intensifica enzimele degradative
Teoriile genetice ale imbatranirii:
Pornesc de la ipoteza deosebit de atragatoare, ca imbatranirea este programata
genetic, este evident faptul ca longevitatea diferitelor specii se afla sub control genetic
dar pare improbabil sa existe o gena unica a imbatranirii a carei exprimare sa fie
posibila intr-un stadiu determinat al ontogenezei
Caracterul ereditar al duratei de viata a gemenilor mpnozigoti, la om, media diferentei
de longevitate intre gemenii dizigoti este de 2 ori mai mare decat cea a celor
monozigoti.
Potentialul de diviziuni celulare, limitate si proportionale cu longevitatea speciei,
sugereaa o programare a duratei de viata a indivizilor.
Relatia care exista intre procesele de reparare ale ADN-ului si longevitatea speciei,
speciile traiesc mai mult cu cat capacitatea lor de a repara ADN-ul este mai eficace
1. Teoriile senescentei
2. Teoria deteriminarii genetice
3. Teoria erorilor
 4. Teoria degradarii si repararii adn ului
5. Teoria radicalilor liberi
6. Teoria sistemelor si a fiabilitatii
7. Teorii care admit ca in procesul de imbatranire unele organe si sisteme se
comporta ca niste pace makeri
8. Teoria imunologica
9. Teoriile endocrinologice
10.Teoria uzurii sau a ratei metabolice
11.Teoria imbatranirii prin intoxicare intestinala
12.Teoria fagocitozei aplicate la imbatranire
13.Teoria lizozomala
Ipoteza programarii genetice a imbatranirii este unanim acceptata si cuprinde:
 Duprata maxima de viata, limita de varsta este legata de spcie la om 120 de ani
 Diferentele intre duratele de viata ale gemenilor sunt de 2 ori mai mici decat
intre frati
 Longevitatea este ereditara
 Durata medie de viata este mai mare la femei
 Aparitia sindroameor de imbatranire prematura acestea sunt af ereditare cu
transmisie autosomal recesiva
Teoria determinarii genetice
 Durata maxima de viata este determinata genetic
 Se transmite ereditar
 Influenta de factori exogeni si endogeni
Teoria erorilor (catastrofelor prin acumulare de erori)
Producerea si acumuarea progresiva de proteine alterate ca rezultat al erorilor survenite
in cursul transcriprtiilor si traducerilor la nivel de ADN si ARN
Teoria proteinelor degradate
Prin modificarea teoriei catrastofelor, prin acumulare de erori, DICE si GOFF au propus
teoria proteinelor degradate in care se ia in considerare aparitia continu a unor proteine
alterate, insa dupa sinteza lor, deci dupa fabricarea lor prin procese endocelulare.
Teoria degradarii si repararii adneului
Imbatranirea depinde de balanta dintre fenomenele de degradare si repararea ADN, a
sintezei proteinelor functionale si structurale. In celulele imbatranite proc de reparare
sunt mai putin eficiente, datorita unei eficacitati scazute a sintezei de ADN
Teoria legaturilor incrucisate
Fenomenul legaturilor incrucisate a fost propus ca unul din mecanismele imbatranirii,
enuntandu-se teoria legaturilor incrucisate. Aceste legaturi incrucisate progresiv cu
varsta, micsoreaza considerabil reactivitatea chimica a diveselor macro elemente cum ar
fi:
 Nucleoprotidele
 Colagenul
Teoria radicalilor liberi
Stresul creat de predominanta radicalilor liberi, ai oxigenului asupra enzimelor
antioxidante la persoanele varstnice, este teoria cea mai cercetata, paradoxul oxigenului
reprezinta oxigenul care determina cresterea randamentului proceselor energogene
mitocondriale. Tipuri de radicali liberi:
 Radicali liberi ai oxigenului
 Ai azotului
 Compusi aromatici
 Compusi de tip kinonic si semikinonic
 Acizi nucleici
 Radicalul THILL
Radicalii liberi ai oxigenulu care intervin in diferite procese:
 Aparare fata de atacul unr microbi
 Reactivitate fata de unii poluanti
 Declansarea unor semnale pt diferentierea celulara
 Dezvoltare
Generarea unui exces de radicali liberi, este desemnata ca stres oxidativ. Reactiile
generatoare de stres oxidativ au 3 componente
 Generare de oxidanti
 Apararea prin antioxidanti endogeni
 Repararea
Surse de producere a radicalilor liberi
 Surse endogene: repr de reactiile enzimatice din org
 Surse exogene: medicamentele, radiatiile, ionii metalici tranzitorii
Radicalii liberi ai oxigenului pot apare atunci cand rezulta timpul unor procese fiziologice
sau ca o consecinta a unor factori de stres extern, ex: expunerea la actiunea ozonului
atmosferic, sau mai rezulta in urma unor reactii chimice.
Mecanisme de actiune ale radicalilor liberi si mecanisme de aparare ale organismului
impotriva lor
  Alterari in starea redox intracelulara
 Modificari oxidative ale proteinelor
Componentele celulare sunt tinte pt actiunea radicalilr liberi si includ lipidele (lipo
proteine cu densitate mica), mai cuprind macromoleculele cu struct complexa,
proteinele si ADN
Sistemul de aparare antioxidant
 Compusi antioxidanti (vitamina E si C, acidul uric si betacarotenul)
 Enzimele antioxidante (superoxid dizmutaza SOD, catalazele si peroxidazele)
 Agentii de chelatare ai metalelor (transferina, lactoferina, ceruloplasmina)
Teoria sistemelor si fiabilitatii
Repr proc de imbatranire ce determ alterari morf de struct sau operationale care se
aduna in timp la toate niv de organizare sistemica
Teoria care admite ca in proc de imbatranire intervin unele organe si sist ca niste pace
maker
Alaturi de teoriile genetice exista si teorii care admit ca in proc de imbatranire intervin
unele organe si sist ca niste pace makeri totusi ele nu sunt universal acceptate.
Rolul ficatului a fost sustinut de COOPER si se bazeaza pe constatarea unor modificari
morfologice, progresive la varstnici atat macroscopice cat si microscopice cum ar fi
aparitia de macro si minihepatocite, de lipofuscina in celule, de mitocondrii gigantice,
reticuli endoplasmatici.
Teoria imunologica
In contextul acestei teorii se ia in considerarea aspectul genetic, deci complexul major
de histocompatibilitate si pe de alta parte sistemul imunologic propriu-zis
In ceea ce priveste sist imunologic la varstnici se remarca scaderea eficacitatii
protectoare a acestuia prin diminuarea raspunsului imun al celulelor imunocompetente
Teoriile endocrinologice
Imbatranirea glandelor endocrine sexuale este un prim plan si un prim semnal al
imbatranirii, lipsa hormonilor ovarieni ca si excesul de hormoni hipofizari determ
modificari somatice de tip imbatranire. Definesc la fmei menopauza si cuprinde
modificarile ap genital datorate varstei
Teoria uzurii sau a ratei metabolice
Este o teorie anterioara celor ce fac apel la biochimie sau biofizica. S-a prespus faptul
ca cresterea ratei metabolice care dupa cum se pare ar putea duce la cresterea uzurii in
organism is are drept rezultat scurtarea duratei de viata
Teoria cibernetica
Organismul uman este nemuritor, celulele ce il alcatuiesc se inmultesc mereu prin
diviziune, inlocuite fiind continuu de altele noi
Teoria stresului
Stresul din viata zilnica rezulta uzura is distrugerea celulelor si tesuturilor organismului,
cu inaintarea in varsta, procesele de refacere devin tot mai putin eficiente si o solicitare
excesiva poate scurta viata organismului.
Teoria calciului
Sugereaza ca la baza procesului de imbatranire sunt defecte de metabolism al Ca
Teoria fagocitozei aplicate la imbatranire
Este propusa tot de mecinikof care dadea ca exemplu fagocitarea cel nervoase de catre
celulele microbiale ale lui Hortega
Teoria lizozomala
In conditiile imbatranirii celulare dar si in anumite conditii patologice, enzimele
lizozomale ataca si distrug celulele si straturile lor, astfel se produce o deteriorare
celulara, autoliza, totusi nu se poate preciza in ce masura aceasta autoliza de origine
lizozomala este o cauza sau un efect al imbatranirii
Ipoteza care arata legatura dintre imbatranire si functia de reproducere
Procesul de imbatranire ete definitoriu pt toate fiintele inclusiv omul,este efectul
scurgerii unidirectionale a timpului in universul material, cuprinde deteriorare si
dezorganizare, este progresiv, cuprinde mecanisme intrinseci, mecanisme universale ce
caracterizeaza pe toti membrii unei specii.
Procesul de imbatranire afecteaza toate nivelel de organizare, elemente, subsisteme si
sisteme, de la molecule la schimburile celulare, diferite alterari ale metabolismului
celular si pana la nivelul organelor, ficat, creier, corp.
Imbatranirea tesuturilor

Evaluarea pacientului varstnic

Reprezinta metoda de diagnostic globala, multidisciplinara ce cuantica problematica pac
varstnic din punct de vedere medical, psihologic si socio-economic.
Include
 Examenul clinic
 Exemenele paraclinice
Astfel va rezulta bilantul biologic, reprezentat de varsta biologica si cronologicva care
ajuta la stabilirea Geroindexului ce poate fi
 General
 Local la sist stoma
Diagn va fi urmat de un tratament adaptat nevoilor pac
Exam clinic geriatric
Acesta nu poate fi standardizat, diagn incorect putand duce la manopere care pot avea
risc vital asupra vietii pac
Urmeaza un algoritm ca exam clinic realixat pacientului adult, cu particularitati specifice
varstei
Este necesara o colaborare interdisciplinara
Date personale
 Identitatea pac
 Domiciliu
 Varsta
 Sexul
 Profesia bolnavului

Varsta cronologica reiese din anamneza si acte de identitate, particularitati morfologice

sau cromatica a dd si arcadelor
Varsta biologica reprezinta insumarea principalilor indici clinici de functionalitate de la
niv organelor si sistemelor
Raportul dintre varsta bio si cea crono
 Se va purea stabili gradul de imbatranire
 Diagn geronto va putea fi realizat cu mai mare exactitate
 Tratamentul va fi particularizat pentru fiecare pac in parte
Profesia bolanvului
  Indica niv de instruire al bolnavului
 Posibilitatea de a coopera
 Cauza afectarii anumitor tesuturi precum intoxicatii sau stomatopatii
 Tramente individualizate
Este important de a afla nivelul de activitate fizica al pacientului varstnic. Se vor cere
informatii aditionale insotitorilor. Pesonalul medical va trebui sa se adapteze in functie
de starea fiecarui pacient varstnic in parte. Acesta poate fi dezorientat, sa fie cu
dizabilitati fizice, nivel scazut de memorie, auzului sau vazului.
Motivele prezentarii
 Durerile sunt dificil de diagn si se va realiza diagn dif dintre simptomele acute si
cele cronice
 Tulb funct
 Reoptimizarea ap gnatoprot
 Reparatia ap gnatoprot deteriorate
 Consultul interdisciplinar si rutina in cazul dispensarizarii active
 Resturi radiculare
Istoricul bolilor prezente, exista doua metode de culegere a informatiilor:
1. Chestionar al istoricului general, cu profil stomatologic si foaia de observatie
2. Interviul diagn pt fiecare simptom in parte, prezenta acestuia, evolutia,
complicatia, intoleranta.
Chestionarul medical
1. Va aflati in prezent in ingrijirea unui medic?
2. Ati avut vreodata hemoragii postextractionale?
3. La efort fizic acuzati dureri toracice, oboseala, dispnee?
4. Aveti edeme la membrele inferioare?
5. Ametiti sau lesinati usor? Folositi mai mult de 2 perne cand dormiti? Va treziti din
somn din cauza dispneei?
6. Aveti afectiuni renale?
7. Ati avut oscilatii in greutate mai mult de 7 8 kg in ultimul an?
8. Ati urmat vreun tratament chimioterapeutic|radioterapeutic?
9. Urmati tratament cu cortizon?
10.Ce medicatie urmati in prezent?
11.Va stiti alergic la vreun medicament?

CURS 7
Durata medie de viata repr durata existentei majoritatii unei populatii sau a unei grupari
de populatie
Cauzele cresterii DMV
 Progresul stiintei
 Gradul de industrializare
 Imbunatatirea conditiilor de viata
Consecincele cresterii duratei medii de varsta
 + nr de varstnici longevivi
 + nr af generale
 + nr de af stoma
 + pretului tratamentului etc

Subiecte pt examen

1. Ce cuprinde evaluarea gerontologica?

2. Motivele prezentarii
3. Antecedente personale generale
4. Chestionarul medical
5. Enumerati semnele ce orienteaza un diagn general in boli nediagnosticate
6. Antecedente personale stomatologice
7. Antecedente heredo-colaterale
8. Bilantul nutritional
9. Examenul obiectiv local
10.Examenul intraoral
11.Examenul ocluziei
12.Examenele paraclinice
13.Cauzele cresterii DMV
14.Consecintele cresterii DMV
15.Periodizarea varstelor dupa OMS in functie de varsta
16.Clasificarea secolului 19
17.Clasificarea lui pitagora dupa anotimpuri
18.Grupa a IIIa de varsta
19.Tipuri de senescenta si descriere
20.Imbatranirea nefiziologica
21.Enumerati Teoriile senescentei
22.Sistemul de aparare antioxidant
23.Teoria stresului
24.Modificari ale organelor
25.Modificari hematologice
26.Imbatranirea SNC
27.Modificaripsihologice specifice varstei a IIIa