Anemia feriprivă, deficitul de fier şi anemia cronică

simplă: evaluare şi diagnostic în practica clinică

Prof. Dr. Liana Gheorghe

UMF “Carol Davila”
Centrul de Gastroenterologie şi Hepatologie
Institutul Clinic Fundeni Bucureşti
 Agenda

 Definiţie, epidemiologie, cauze

 Fiziopatologie
 Manifestări & consecinţe clinice
 Diagnostic & diagnostic diferenţial
 Agenda

 Definiţie, epidemiologie, cauze

 Fiziopatologie
 Manifestări & consecinţe clinice
 Diagnostic & diagnostic diferenţial
Definiţia anemiei (OMS/UNICEF/UNU) în raport cu vârsta şi sexul
(valori pentru persoanele care trăiesc la nivelul mării)

Hemoglobină Hematocrit

Grup de vârstă/sex (g/dL) (mmol/L) (%)

Copii 6 luni - 5 ani 11.0 6.83 33
Copii 5-11 ani 11.5 7.14 34
Copii 12-15 ani 12.0 7.45 36
Femei 12.0 7.45 36
Femei însărcinate 11.0 6.83 33
Bărbaţi 13.0 8.07 39

WHO, UNICEF, UNU. Iron-deficiency anemia: assessment, prevention and control. Report of a joint WHO/UNICEF/UNU consultation. Geneva WHO 1998
 Nivelul şi gradarea severităţii anemiei la adult
(OMS/UNICEF/UNU)
• Nivelul minim al hemoglobinei şi hematocritului pentru definiţia anemiei şi
gradarea severităţii la adult (≥15 ani) (la nivelul mării)

Anaemia: values of Hb, haematocrit or RBC counts >2 SD below the mean

WHO, UNICEF, UNU. Iron Deficiency Anemia: Assessment, Prevention and Control. Report of a joint WHO/UNICEF/UNU consultation. Geneva WHO 1998
 Clasificarea morfologică a anemiei
(indici eritrocitari: VEM*, HEM**)
Tip Afecţiuni
Anemia microcitară (VEM<80 fl; HEM<27 1. Anemia prin deficit de fier (feriprivă) (AF)
pg; hipocromă) 2. Anemia cronică simplă (inflamaţii cronice,
infecţii cronice, afecţiuni maligne,
insuficienţă renală cronică) (ACS)
3. Talasemia (α şi β)
4. Anemii sideroblastice
Anemia normocitară (VEM 80-100 fl; 1. Sângerarea recentă
HEM>27 pg; normocromă) 2. Insuficienţă medulară (aplazia medulară,
infiltrarea medulară etc.)
3. Anemia hemolitică
4. Anemia cronică simplă
Anemia macrocitară/megaloblastică Anemii megaloblastice (deficit de folaţi, deficit de
(VEM>100 fl) ciancobalamină)

*VEM: volum eritrocitar mediu; **HEM: hemoglobina eritrocitară medie

 Frecvenţa relativă a diferitelor tipuri de anemie
întâlnite în practică
Frecvente Anemia prin deficit de fier (feriprivă) (AF) Aprox.
Anemia cronică simplă (asociată cu inflamaţii cronice, 36-90% din
infecţii cronice, neoplazii, IRC etc.) (ACS) cazurile de
anemie
Ocazionale Anemia prin deficit de vitamina B12
Anemia prin deficit de folat
Anemia medicamentoasă
(sulfasalazina, tiopurine)

Rare/ Hemoliza
excepţionale Sindrom mielodisplazic
Aplazia medulară drog-indusă
Insuficienţă renală cronică
Hemoglobinopatii ereditare
Anomalii ale eritropoiezei
Giannini S, et al. Minerva Gastroenterol Dietol 2006;52:275; Dignass et al. ECCO Consensus. JCC 2014
Gasche C, et al. Inflamm Bowel Dis 2007; 13:1545-1553; Kulnigg S, Gasche C. APT 2006;24:1507-1523
Patel D, et al. Curr Treat Options Gastro 2018;16:112-128
 Magnitudinea AF şi ACS
• Deficitul de fier (DF), anemia prin deficit de fier (feriprivă) (AF) & anemia asociată cu inflamaţia
(anemia cronică simplă) (ACS) reprezintă o problemă globală şi condiţii medicale frecvent întâlnite
în practică
• AF şi ACS sunt cele mai frecvente anemii întâlnite la nivel global
• AF şi ACS coexistă frecvent şi au o prezentare mai severă la pacienţii din ariile slab dezvoltate
(unde există o prevalenţă crescută a deficitelor nutriţionale, asociată cu frecvenţa crescută a
afecţiunilor infecţioase/inflamatorii cronice)
• În ţările dezvoltate, în care pacienţii au acces şi facilităţi medicale optime, iar alimentaţia este
bogată în fier (Fe), ACS este forma cea mai frecvent întâlnită
• Prezenţa anemiei (AF sau ACS) nu reprezintă un simplu marker de laborator, ci:
– are un impact substanţial asupra tabloului clinic, supravieţuirii şi calităţii vieţii (îndeosebi
asupra componentelor fizice), mai ales la copii şi femei (în sarcină şi postmenopauză)
– reprezintă un biomarker al activităţii bolii
– consumă importante resurse medicale
– impune diagnostic rapid, corecţie terapeutică şi monitorizare
Girelli D, Busti F. Haematologica 2019;104:417-419
Ganz T. N Engl J Med 2019; 381:1148-1157
Camaschella C. N Engl J Med 2015; 372:1834-1843
 Glosar de termeni:
deficitul de fier (DF), anemia feriprivă (AF), anemia cronică simplă (ACS)
 Deficitul de fier (DF) şi anemia feriprivă (AF)

 DF se referă la reducerea depozitelor de fier şi precedă dezvoltarea AF sau poate

persista ca atare
 AF este o condiţie mai severă, în care DF determină anemie moderat-severă
hipocromă, microcitară, prin eritropoieză deficitară, ca urmare a lipsei fierului
(DF)
 Inhibiţia eritropoiezei prin DF se datorează absenţei fierului la nivelul
precursorilor eritropoiezei, indiferent de prezenţa (şi sechestrarea) sau absenţa
fierului în depozite
 Eritropoieza prin DF datorată sechestrării fierului în depozite este întâlnită la
pacienţii cu afecţiuni inflamatorii, autoimune, maligne, infecţii, boli cronice
(renale, cardiace, pulmonare), vârstnici etc. şi poartă numele de anemie asociată
cu inflamaţia sau anemie cronică simplă (ACS)
Camaschella C. N Engl J Med 2015; 372:1834-1843
Goodnough LT, Nemeth E, Ganz T. Blood 2010;116:4754-4761
 Anemia asociată cu inflamaţia cronică (ACS)
 Forma de anemie moderat-severă normocromă normocitară, cunoscută de peste 60 de ani
 Apare în contextul inflamaţiei sistemice şi e caracterizată prin scăderea producţiei
(eritropoiezei) şi reducerea duratei de viaţă a eritrocitelor
 Este o anemie prin deficit de fier, caracterizată prin hiposideremie, conservarea depozitelor
de fier din macrofage (măduvă, ficat, splină) şi blocarea mobilizării fierului din depozite în
vederea eritropoiezei
 ACS este considerată o afecţiune de distribuţie a fierului
 Este imun-mediată, cauzată de supraproducţia de citokine proinflamatorii (TNFα, interleukina
1 şi 6, IFN 𝛾 produse de celulele inflamatorii) şi are următoarele caracteristici:
– Inhibarea eritropoiezei
– Scăderea duratei de viaţă a eritrocitelor
– La acestea se adaugă: hiposideremie, saturaţia scăzută a transferinei, depozite de fier normale/crescute (feritina serică
crescută), supraproducţia de citokine proinflamatorii: TNFα, IL1, IL6, IFN𝛾, creşterea sintezei de hepcidină hepatică, ce
blocheaza fierul în SRE, scăderea producţiei de eritropoietină

Cartwright GE. Semin Hematol 1966;3:351-375

Weiss G, Goodnough LT. N Engl J Med 2005;352:1011-1023
Ganz T. N Engl J Med 2019; 381:1148-1157
Epidemiologie şi cauze
 Deficitul de fier (DF) şi anemia feriprivă (AF)
 DF afectează aprox. 2 miliarde de persoane la nivel mondial
 Categorii cu risc crescut: în absenţa suplimentelor de fier în dietă, DF afectează 40% din copiii
preşcolari, 30% femei la vârsta reproductivă şi 38% femei însărcinate
 AF rămâne principala cauză de anemie într-un studiu global în 187 de ţări (1990-2010),
în special în categoriile cu risc crescut (copii preşcolari, femei tinere)
 Prevalenţa maximă a AF şi DF este întâlnită în zonele subdezvoltate (Africa Centrală şi
de Vest, Asia de Sud-Est) şi are drept mecanisme:
 Aportul insuficient, pierderi de sânge, paraziţi
 În ţările dezvoltate, mecanismele apariţiei AF şi DF sunt diferite
 Obiceiuri alimentare (diete vegetariene etc.), condiţii patologice (malabsorbţie, sângerări digestive)
 Paradoxal, AF şi DF sunt mai dificil de controlat în aceste regiuni (vârstnici, condiţii patologice cronice)
 DF este de aprox. 2 ori mai frecvent comparativ cu AF
 Programele de prevenţie au determinat scăderea frecvenţei AF
McLean E, Cogswell M, Egli I, Wojdyla D, de Benoist B. Worldwide prevalence of anaemia, WHO Vitamin and Mineral Nutrition Information System, 1993-2005. Public Health Nutr
2009;12: 444-454
Kassebaum NJ, Jasrasaria R, Naghavi M, et al. A systematic analysis of global anemia burden from 1990 to 2010. Blood 2014;123:615-624
Stevens GA, Finucane MM, De-Regil LM, et al. Lancet Glob Health 2013;1(1):e16-e25.
 Anemia feriprivă – o problemă majoră în populaţia
pediatrică din România
România
Anemia este în continuare o problemă
gravă de sănătate(1)

Prevalența anemiei în rândul copiilor

între 6 și 23 de luni este nemodificată(1)
de 20 de ani!
46%
Necorectarea
deficitului de fier și a anemiei feriprive
în primii ani de viață
duce la complicații ireversibile(2-12)
1.Bodnar LM, Cogswell ME, McDonald T. Am J Obstet Gynecol. 2005; 193:36–44; 2. Benton D, ILSI Europe a.i.s.b.l. Eur J Nutr. 2008;47 Suppl 3:38–50.; 3. Bryan J, Osendarp S, Hughes D, et al. Nutr Rev. 2004;
62:295–306; 4. Cecilia Algarin, Charles A Nelson, Patricio Peirano, Alissa Westerlund, Sussanne Reyes, Betsy Lozoff. Developmental Medicine & Child Neurology, 2013; 5. Christ SE, Steiner RD, Grange DK,
Abrams RA, White DA. Dev Neuropsychol 2006; 30: 845–64; 6. Beard JL, Erikson KM, Jones BC. J Nutr 2003; 133: 1174–9; 7. Lozoff B. Food Nutr Bull 2007; 28: S560–71; 8. Unger EL, Paul T, Murray-Kolb LE, Felt
B, Jones BC, Beard JL. Early iron deficiency alters sensorimotor development and brain monoamines in rats. J Nutr 2007; 137: 118–24; 9. Tamura T, Goldenberg RL, Hou J, et al.. J Pediatr. 2002; 140:165–170.;
10. Sandstead HH, Frederickson CJ, Penland JG. J Nutr. 2000;130:496S–502S; 11.Connor JR, Menzies SL. GLIA 1996; 17: 83–93; . Stativa, A.V. Rus, A. Stanescu, J.S. Pennings, S.R. Parris, R.Wenyika, Prevalence
and predictors of anaemia in Romanian, infants 6–23 months old, J Public Health (Oxf) (2016)
 Sugari Preșcolari & școlari

Sugarii anemici netrataţi ajung la vârsta de un Chiar și în absența anemiei, necorectarea carenței
an cu: de fier duce la:
• întârziere în dezvoltarea motorie (mers) • diminuarea performanțelor școlare
• abilitățile lingvistice și de coordonare reduse • afectarea comportamentului și a dezvoltării fizice
• un IQ mai scăzut cu 5-10 puncte • reducerea rezistenței la infecții

1.Beard J. One person’s view of iron deficiency, development, and cognitive function. Am J Clin Nutr. 1995;62:709–710; 2. Beltran-Navarro B, Matute E, Vasquez-Garibay E, et al. Effect of chronic
iron deficiency on neuropsychological domains in infants. J Child Neurol. 2012; 27:297–303; 3. Soewondo S, Husaini M, Pollitt E. Effects of iron deficiency on attention and learning processes in
preschool children: Bandung, Indonesia. Am J Clin Nutr. 1989;50:667–674; 4. Armony-Sivan R, Kaplan-Estrin M, Jacobson SW, et al. Iron-deficiency anemia in infancy and mother-infant
interaction during feeding. J Dev Behav Pediatr. 2010; 31:326–332; 5. Lozoff B, Castillo M, Clark KM, et al. Iron supplementation in infancy contributes to more adaptive behavior at 10 years of
age. J Nutr. 2014; 144:838–845.; 6. Yehuda S, Yehuda M. Long lasting effects of infancy iron deficiency-preliminary results. J Neurol Trans Suppl. 2006; 71:197–200; 7. Protocolul pentru profilaxia
anemiei la copil. IOMC. Ministerul Sănătății 2010
 Principalele cauze ale DF şi AF
 În ţările subdezvoltate
 Sărăcia, foametea, malnutriţia, dieta bazată pe cereale (fitaţii din cereale scad absorbţia Fe
prin blocarea în complexe insolubile)
 Dietele vegetariene şi vegane stricte
 Malabsorbţia de variate cauze
 Parazitoze (schistosomiaza, ancylostoma duodenale etc.)
 În ţările dezvoltate şi global
 Necesităţi crescute (copii, femei însărcinate)
 Hemoragii digestive, în special oculte (angiodisplazii, tumori maligne şi benigne)
 Hipermenoree
 AINS, anticoagulante, IPP
 Malabsorbţie (boala celiacă etc.)
 Donatorii de sânge
 Vârsta înaintată
 Obezitatea
 Condiţii cronice cardiace, renale etc.
Camaschella C. N Engl J Med 2015; 372:1834-1843
Anemia cronică simplă (ACS) (asociată cu inflamaţia cronică)

 Clasic, ACS este întâlnită în afecţiuni inflamatorii cronice sistemice: artrită

reumatoidă, lupus eritematos (LES), boli inflamatorii intestinale (inflammatory
bowel diseases - IBD) – boala Crohn şi rectocolită ulcerohemoragică; infecţii
cronice (tuberculoză, SIDA); afecţiuni maligne hematologice asociate cu
producţia crescută de citokine (limfom Hodgkin şi unele forme de limfom non-
Hodgkin) şi în unele tumori solide (cancer pulmonar, ovarian)
 Cu o frecvenţă în creştere, ACS este diagnosticată la pacienţi cu inflamaţie
sistemică în cadrul unor boli cronice: afecţiuni renale cronice, insuficienţă
cardiacă cronică (ICC), bronhopneumopatie cronică obstructivă (BPOC), fibroză
chistică

Ganz T. N Engl J Med 2019; 381:1148-1157.

 Agenda

 Definiţie, epidemiologie, cauze

 Fiziopatologie:
 Metabolismul fierului şi eritropoieza
 Deficitul de fier
 Patogeneza AF şi ACS
 Manifestări & consecinţe clinice
 Diagnostic & diagnostic diferenţial
 Metabolismul fierului
• Sideremia: 10-30 μM
• Depozitele de Fe ale organismului: 0,3-1 mg Macrofagele
sistemului reticulo-
endotelial Parenchimul hepatic
~600 mg ~1000 mg
Duoden

1–2 mg/zi 25 mg/zi 25 mg/zi Muşchi

~300 mg
Fierul pierdut ca urmare a
pierderii celulelor senescente
(enterocite şi celulelor cutanate)

Fierul legat de Alte ţesuturi

~100 mg
transferină
3 mg
Pierderi
Celule eritriode din
1-2 mg/zi
măduva hematogenă
~300 mg
Menstruaţie
~1800 mg
Atom Fe Feritina
Andrews NC. N Engl J Med 1999;341:1986–1995;
Adapted from Henzte MW et al. Cell 2004;117:285–297. With permission from Elsevier
 Homeostazia fierului
 Principalul mecanism al homeostaziei Fe constă în interacţiunea hormonului regulator
hepcidina, produsă de celulele hepatice, şi feroportina – proteina cu dublă funcţie: de
receptor pentru hepcidină şi de transfer al Fe intracelular în sânge
 Hepcidina inhibă activitatea feroportinei de export al fierului din enterocitele duodenale,
din macrofagele SRE (ce recircula Fe provenit din eritrocitele senescente) şi din
hepatocite
 Nivelul hepcidinei este controlat prin feedback negativ de fierul din depozite şi fierul
plasmatic circulant
 Inflamaţia creşte dramatic sinteza şi eliberarea de hepcidină; sinteza hepcidinei este
stimulat marcat (dar nu exclusiv) de IL6, ce acţionează pe activatorul transcripţional JAK2-
STAT3 (Janus Kinase 2 – Signal Transducer and Activator of Transcription 3)

Ganz T. Physiol Rev 2013;93:1721-1741

Wang CY, BabittJL.Blood 2019;133:18-29
Roth MP, Maynard D, Coppin H. Vitam Horm 2019;110:101-129
Nemeth E, et al. J Clin Invest 2004;113:1271-1276
 Homeostazia fierului la nivel intestinal: hepcidina şi feroportina
Hepcidina reglează absorbţia intestinală a fierului prin degradarea
Feroportina (FP) - proteina feroportinei Hepcidina - proteina de sinteză
transmembranară ce hepatică, codificată de gena
exportă Fe din interiorul HAMP, controlează intrarea Fe
celulei în sânge în circulaţie; eliberată ca
răspuns la inflamaţie, inhibă şi
internalizează FP, cu retenţia Fe
în enterocite, macrofage,
hepatocite

Hepcidina↑
Hepcidina = N Feroportina este
Permite exportul Fe internalizată şi
din enterocit prin degradată
feroportină Fierul este blocat în
enterocit

De Domenico I, et al. J Clin Invest 2007;117:1755-1758

Adapted from Nemeth E et al. Science 2004;306:2090–2093
 Ce se întâmplă cu metabolismul Fe în deficitul de aport şi
Aport
deficitar
inflamaţia cronică?
de fier Macrofagele sistemului
Parenchimul hepatic
reticulo-endotelial
~1000 mg Inflamaţie
Duoden ~600 mg

1-2 mg/zi
25 mg/zi 25 mg/zi Muşchi
~300 mg
Fierul pierdut ca urmare a
pierderii celulelor senescente
(enterocite şi celule cutanate)

Fierul legat de Alte ţesuturi

~100 mg
transferină
3 mg
Pierderi
Celule eritroide din
1-2 mg/zi
măduva hematogenă
~300 mg
Menstruaţie
~1800 mg

Atom Fe Feritina

Andrews NC. N Engl J Med 1999;341:1986–1995;

Adapted from Henzte MW et al. Cell 2004;117:285–297. With permission from Elsevier
 Patogeneza multifactorială a deficitului de fier şi AF în IBD

Hemoragii digestive Malabsorbţie Malnutriţie Supraexpresia

de la nivelul mucoasei prin afectare/rezecţie prin aport alimentar enterocitară a
intestinale ulcerate intestinală deficitar & restricţii
dietetice
hepcidinei
mediată de citokinele
proinflamatorii

Patel D, et al. Curr Treat Options Gastro 2018;16:112-128

 Patogeneza multifactorială a anemiei în IBD: AF+ACS
Cum generează pierderile de sânge şi inflamaţia-anemie în IBD?

Hemoragie ANEMIE
Adapted from: Guagnozzi D et al. World J Gastroenterol 2014;20:3542–51.
 Patogeneza multifactorială a anemiei în IBD: AF+ACS

TNF-α
IFN-γ
IL-1

EPO

Senescenta

Hemoragie AF + ACS
Adapted from: Guagnozzi D et al. World J Gastroenterol 2014;20:3542–51.
 Patogeneza multifactorială a anemiei în IBD: AF+ACS
(anorexie dietă etc.) Fier din dietă

Absorbţia fierului

TNF-α
IFN-γ
Biodisponibilitatea Fe
IL-1

EPO

Senescenta

Hemoragie AF + ACS
Adapted from: Guagnozzi D et al. World J Gastroenterol 2014;20:3542–51.
 (anorexie dietă etc.) Fier din dietă

Hepcidina
Absorbţia fierului

Sechestrarea
Fe

IL-6
TNF-α
IFN-γ Biodisponibilitatea Fe
IL-1

EPO

Senescenta

Hemoragie ANEMIE
Adapted from: Guagnozzi D et al. World J Gastroenterol 2014;20:3542–51.
 Deficitul de fier – definiţii/stadii
• Se descriu următoarele stadii succesive ale deficitului de fier

1) Eritropoieza ineficientă sau deficitul funcţional de fier

– Nivel normal sau crescut al fierului în depozite (feritină normală)
– Reducerea transportului de fier din macrofage
– Saturaţie scăzută a transferinei
– Biodisponibilitate redusă a fierului
– Scăderea eritropoiezei
2) Deficitul de fier cu reducerea depozitelor
– Depozite reduse de fier (feritină redusă)
3) Anemia feriprivă (sideroprivă) (AF)
– Este stadiul sever al deficitului de fier în care eritropoieza este compromisă şi hemoglobina
scade sub valorile normale (apare anemia)

Grosbois B, et al. Bull Acad Natl Med 2005;189:1649

 Deficitul de fier, chiar în absenţa anemiei, determină incapacitate şi agravează condiţii cronice
preexistente
 Deficitul de fier este frecvent asociat cu boli cronice: nefropatii cronice, insuficienţă cardiacă
cronică, IBD
 Cu toate acestea, diagnosticul este frecvent omis, din cauza absenţei anemiei şi heterogenităţii
recomandărilor cuprinse în ghidurile profesionale

Cappellini MD, et al. Am J Haematology 2017

 Mecanismul şi semnificaţia hiposideremiei în AF şi ACS
 Atât AF, cât şi ACS se caracterizează prin scăderea concentraţiei plasmatice a fierului
(hiposideremie)
 În AF, hiposideremia este rezultatul pierderilor/aportului insuficient şi, de
regulă, se asociază cu hipoferitinemie (scăderea fierului în depozite)
 În ACS, hiposideremia e asociată cu hiperferitinemie şi creşterea expresiei
hepcidinei
 În ACS, hiposideremia şi scăderea saturaţiei transferinei (sub 15-20%) apar foarte
rapid (în ore) de la apariţia infecţiei/evenimentului inflamator pentru a preveni
efectul stimulator al fierului liber asupra patogenicităţii germenilor Gram-negativi
 În ACS şi AF, hiposideremia are un efect inhibitor asupra eritropoiezei (cel mai mare
consumator de fier din plasmă), începând de la o saturaţie a transferinei de 15-20%,
în scopul asigurării disponibilităţii fierului pentru alte organe şi ţesuturi (SNC, muşchi
etc.)
 Agenda

 Definiţie, epidemiologie, cauze

 Fiziopatologie
 Manifestări & consecinţe clinice
 Diagnostic & diagnostic diferenţial
 Manifestări clinice - consideraţii generale
 Manifestările anemiei prin DF nu diferă în AF şi ACS
 Pacienţii sunt frecvent asimptomatici, ceea ce face ca anemia să nu fie diagnosticată
decât în stadii severe
 Manifestările au caracter cronic, non-hematologic
 Nespecifice, uşoare-moderate: astenie, fatigabilitate, dificultăţi de concentrare,
memorare, scăderea performanţelor cognitive, întârzierea dezvoltării motorii şi
mentale la copii, scăderea productivităţii (din cauza hipoxiei tisulare şi a scăderii
activităţii enzimelor ce contin Fe)
 Severe, asociate cu scăderea calităţii vieţii sau risc vital: DF predispune la
infecţii, precipită insuficienţă cardiacă, crize de angină pectorală, insuficienţă
respiratorie (dispnee), sindromul picioarelor neliniştite

Anker SD, Comin Colet J, Filippatos G, et al. N Engl J Med 2009;361:2436-2448

Camaschella C. N Engl J Med 2015; 372:1834-1843
 Spectrul manifestărilor clinice
Cefalee, vertij,
Afectarea funcţiilor cognitive Reducerea performanţelor
26% intelectuale

Astenie, fatigabilitate cronică Dispnee, tahicardie, palpitaţii,

(26-62%) dureri anginoase, infarct

Greaţă, inapetenţă
Limitarea capacităţii fizice 6%
Incapacitate de muncă
19-27%
Anomalii ale tegumentelor,
mucoaselor, fanerelor (glosita Sindromul picioarelor
8,5%, căderea părului 33%) neliniştite 20%

Peyrin-Biroulet L, et al. Aliment Pharmacol Ther 2018;48:610-617

 Agenda

 Definiţie, epidemiologie, cauze

 Fiziopatologie
 Manifestări & consecinţe clinice
 Diagnostic & diagnostic diferenţial
 AF, DF, ACS: parametrii de laborator cu care operăm
• Hemograma: hemoglobină, hematocrit (detecţia anemiei şi severitatea ei)
• Indici eritrocitari  detecţia deficitului de fier şi clasificarea morfologică şi
etiologică a anemiei
– Volumul corpuscular (MCV)
– Hemoglobina eritrocitară medie (HEM)
– Numărul de reticulocite
• valoare dg: reticulocitele exclud deficitul de fier
• predictor superior al răspunsului terapeutic la administrarea de fier
(Rc>feritina/SatTf)
• Indici serologici [sideremia, feritina, transferina, saturaţia transferinei]
• Biomarkeri ai inflamaţiei intestinale: VSH, proteina C reactivă (PCR),
calprotectina fecală (CPF) (în cazul bolilor inflamatorii intestinale) etc.
 Evaluarea anemiei - plan de investigaţii

Evaluarea
• Hemograma completă inflamaţiei • Vitamina B12
• Feritina • Folatul seric
• Transferina • VSH, fibrinogen
• LDH
• Sideremie • PCR
• Haptoglobina
• Reticulocite • Calprotectina fecală
• Medulograma
• Indici eritrocitari: MCV, (CPF)
HEM
Evaluare aditionala
Evaluarea iniţială daca cauza nu a
fost identificata
 Sideremia

• Reprezintă concentraţia plasmatică a fierului (legat de transferină)

• Valori normale: 37-145 mg/dL la femei; 60-158 mg/dL la bărbați; variabile în
funcţie de sex şi vârstă
• Crescută: supraîncărcarea cu fier (hemocromatoză, hemosideroză)
• Scăzută: deficitul de fier (DF), anemia feriprivă (AF), anemia asociată cu boli
inflamatorii, boli cronice, neoplazii (ACS)
• Valoare limitată de diagnostic
 Feritina serică
• Proteina intracelulară universală ce conţine fier; reprezintă forma de depozit
intracelulară a fierului
• Feritina are o mare capacitate de a depozita fierul sub formă de ion feric (Fe3+) - până
la 4500 de molecule
• Feritina eliberată în circulaţie reprezintă o cantitate redusă şi se corelează pozitiv cu
fierul din depozite
• Indicator precoce şi înalt sensibil al deficitului de fier
• Testul măsoară nivelul de feritină din sânge
• Valori normale la adult: 13-150 ng/ml la femei, 30-400 ng/ml la bărbaţi (variabilă
în raport cu sexul şi vârsta)
• Crescută: hemocromatoză, porfirie, inflamaţie, infecţii, afecţiuni hepatice, neoplazii
• Scăzută (indică deficitul de fier):
– <30 µg/l (în absenţa inflamaţiei)
– <100 µg/l (în prezenţa inflamaţiei active)
Dignass et al. ECCO Consensus. JCC 2014.
 Transferina şi saturaţia transferinei
• Proteină plasmatică sintetizată în ficat, cu semiviaţă de 7-10 zile şi rol de a transporta fierul
absorbit la nivel intestinal către depozite (ficat, SRE) şi către măduvă pentru a fi încorporat în
precursorii eritroizi
• Rata sintezei transferinei este invers proporțională cu depozitele de fier
– Crescută (>50%): deficitul de fier, sarcină, estrogenic
– Scăzută (<16-20%): tezaurismoze, malnutriţie, boli cronice/inflamatorii
• Saturaţia transferinei (TfS%) este un indicator foarte sensibil al scăderii nivelului de fier
funcțional
• TfS(%)=Sideremie (µg/dL)/(transferină (mg/dl) x 70,9
• Valori normale: 16-50% (în medie 30%)
• Valori scăzute: <16-20%
• TfS% este scăzută în ambele forme de anemie (AF şi ACS)
 Diagnosticul diferenţial între AF şi ACS
Biomarker AF ACS

VEM scăzut normal

HEM scăzută normală

Tip morfologic anemie microcitară, hipocromă normocitară, normocromă

Sideremie scăzută scăzută

Transferina crescută scăzută/normală

Saturaţia transferinei (TfS%) scăzută scăzută

Feritina scăzută normală/crescută

Markeri inflamaţie (VSH, normali crescuţi

PCR etc.)
Hepcidina scăzută crescută
Bermejo F, Garcia-Lopez S. World J Gastroenterol 2009;15:4638-4643; Weiss G, Goodnough LT. N Engl J Med 2005;352:1011-1023
Ganz T. N Engl J Med 2019; 381:1148-1157
 Diagnosticul coexistenţei AF şi ACS
 Principala provocare şi dificultate în stabilirea unui diagnostic specific constă în coexistenţa
DF/AF tipice, în contextul unei afecţiuni inflamatorii
 Biomarkerii anterior prezentaţi, utilizaţi pentru diagnosticul diferenţial al celor două tipuri de
anemie, sunt de utilitate limitată în acest context, individual sau în combinaţie
 Nivelul seric al feritinei este testul înalt sensibil şi specific pentru diagnosticul deficitului de
fier (DF) şi al anemiei feriprive (AF) (la valori <30 μg/L)
1. Feritina serică rămâne cel mai bun predictor al DF/AF în context inflamator, dar nivelul
feritinei serice este diferit pentru diagnosticul coexistenţei AF+ACS:
– Feritina < 100 μg/l – cut-off în contextul inflamaţiei active
2. Absenţa fierului medular la coloraţia specifică reprezintă astăzi un test cu valoare istorică
3. O soluţie clinică pentru diagnostic o reprezintă investigarea şi detecţia sângerărilor
oculte/manifeste (cel mai frecvent de la nivel gastrointestinal) sau un test terapeutic cu fier i.v.
(absorbţia orală a fierului este afectată la pacienţii cu inflamaţie cronică)

Ganz T. N Engl J Med 2019; 381:1148-1157; Petzer V, Theurl I, Weiss G. Pharmaceuticals 2018;11:135
 Algoritm de diagnostic în prezenţa inflamaţiei
Boală inflamatorie, afecţiuni
cronice, neoplazii

Reevaluare la 1 an sau în funcţie Hemoglobina, VEM, HEM,

de activitatea/evoluţia bolii
feritina, TfS%
markeri inflamatori

Deficit Fe
(Feritina <100μg/l, TfS
Normale Anemie
<20%) cu sau fără anemie

Simptomatologie

Evaluare & tratament Evaluare & tratament

Adaptat dupa Cappellini MD, et al. Am J Haematology 2017
 Concluzii (1)

• Deficitul de fier, anemia feriprivă şi anemia cronică simplă reprezintă o problemă

globală şi condiţii medicale frecvent întâlnite în practică
• Etiopatogeneza anemiei prin deficit de fier este complexă şi multifactorială:
inflamaţia cronică, aportul restrictiv, malabsorbţia şi hemoragiile digestive reprezintă
principalii factori etiologici
• Homeostazia fierului este asigurată de interacţiunea hormonului regulator hepcidina,
produsă de celulele hepatice, şi feroportina - proteina cu dublă funcţie: de receptor
pentru hepcidină şi de proteină de transport al fierului intracelular în sânge
• Hepcidina eliberată ca răspuns la inflamaţie internalizează feroportina şi sechestrează
fierul în enterocite, macrofage şi hepatocite
 Concluzii (2)
• Manifestările clinice sunt comune AF şi ACS, au caracter cronic şi nespecific, iar
severitatea variază de la forme bine tolerate, asimptomatice, până la manifestări cu
risc vital
• Investigarea anemiei trebuie iniţiată de valorile hemoglobinei sub limita inferioară a
normalului
• Evaluarea iniţială (pentru cele mai frecvente cauze) cuprinde hemoglobina, feritina
serică şi saturaţia transferinei, la care se adaugă
– biomarkerii inflamatori (VSH, proteina C reactivă)
– numărul de reticulocite
– indicii eritrocitari (MCV, MCHC)
– frotiul sanguin
• Feritina, saturaţia transferinei şi biomarkerii inflamatori permit diagnosticul
diferenţial al AF vs ACS
• Coexistenţa AF şi ACS reprezintă o reală provocare şi dificultate de diagnostic
– feritina < 100 μg/l rămâne cel mai bun predictor al deficitului de fier în context inflamator
Deficitul de fier şi anemia în practica medicală
curentă

Prof. dr. farm. Simona Negreş

Disciplina Farmacologie şi
Farmacie clinică
 I. NECESITATEA FIERULUI
PENTRU ORGANISMUL UMAN
 Necesitatea fierului pentru organismele vii

Se găseşte din abundenţă în mediul înconjurator,

fiind o componentă biologică esențială fiecărui
organism viu.
Deşi este abundent din punct de vedere geologic,
este factor limitant în mediu, deoarece în contact
cu oxigenul formează oxizi foarte insolubili şi
foarte dificil de preluat de către organismele vii.
Miethke M, Marahiel AM. Siderophore-Based Iron Acquisition and Pathogen. ControlMicrobiol Mol Biol Rev. 2007 Sep; 71(3): 413–451.

Lasocki S, Gaillard T, Rineau E. Iron is essential for living! Crit Care. 2014; 18(6): 678.
 Necesitatea fierului pentru organismele vii
• Importanţa fierului pentru organismul uman:
 sinteza proteinelor care transportă oxigenul: hemoglobina și mioglobina
 sinteza enzimelor peroxidaze implicate în transferul de electroni și reacţiile de
oxidare.
• În organism există în forme complexe, legat de proteine (hemoproteine) drept
compuși hem (hemoglobină sau mioglobină), enzime hem sau compuși nonhem
(transferină și feritină), niciodată în forma sa ionică.
• Distribuţia fierului în organism:
– ⅔ în hemoglobina prezentă în eritrocitele circulante
– 25% conținut într-un depozit de fier ușor mobilizabil
– 5% legat de mioglobină în ţesutul muscular și într-o varietate de enzime implicate în
metabolismul oxidativ și multe alte funcții ale celulei.
• Fierul este reciclat și conservat de către organism, mecanismele ce menţin
homeostazia fierului fiind foarte fin reglate (cantitate totală în organism aprox. 4
g).
Abbaspour N, Hurrell R, Kelishadi R. Review on iron and its importance for human health. J Res Med Sci. 2014 Feb; 19(2):164–174.
 Rolul fierului în organismul uman

 Intră în compoziția hemoglobinei care transportă oxigenul la ţesuturi

 Intervine în lanțul respirator, deoarece este constituent al citocromilor
 Intervine în secreția gastrică (hiposideremia scade secreția)
 Favorizează dezvoltarea și menținerea integrității țesuturilor epiteliale
 Rol în apărarea antiinfecțioasă nespecifică prin intermediul sistemului reticuloendotelial

Abbaspour N, Hurrell R, Kelishadi R. Review on iron and its importance for human health. J Res Med Sci. 2014 Feb; 19(2):164–174.
 Rolul fierului în organismul uman

Hemoglobina este alcătuită din 4 peptide, fiecare conţinând o grupare hem cu fier în centru.

Structura hemoglobinei permite

adaptări foarte importante:

 o moleculă de hemoglobină
transportă 4 molecule de oxigen;
 cedarea oxigenului către ţesuturi
este reglată de nevoile
Abbaspour N, Hurrell R, Kelishadi R. Review on iron and its importance for human health. J Res Med Sci. 2014 Feb; 19(2):164-174.
energetice ale acestora;
II. ANEMIA: PREVALENŢĂ, CAUZE,
SIMPTOME, DIAGNOSTIC,
TRATAMENT
 Cauze generale ale
anemiei:
 anemie hemoragică
(pierdere de sânge);
 anemie prin
producție medulară
Nivel normal
al eritrocitelor Anemie
scăzută (producţie
din sânge
insuficientă de
https://www.webmd.com/a-to-z-guides/understanding-anemia-basics#1
eritrocite);
 Anemia - fiziopatologie
• Anemia constituie o patologie caracterizată prin
scăderea
Conform numărului
Organizaţiei Mondiale a total dedouăhematii,
• Există a criteriilor arbitrare:
dezavantaje ale
Sănătăţii: •unele persoane sănătoase se află sub limita de
hemoglobinei sau a capacității referință de a transporta
•persoane cu tulburare de bază se încadrează în
oxigenul
• Adulţii sunt consideraţi anemici
hemoglobina (Hb) <12,5 g/dl
când intervalul de referință pentru concentrația de Hb.
• De aceea, în practică, se consideră anemie atunci când
• Copiii cu vârste cuprinse între 6 luni scad sub valorile de referinţă concentraţiile:
şi 6 ani sunt considerați anemici • hemoglobinei
când Hb <11 g/dl • hematocritului
• Copiii cu vârste cuprinse între 6 şi 14 • şi/sau numărul de eritrocite.
ani sunt considerați anemici atunci Diagnosticul este dificil dacă doar unul din parametri este
când nivelurile de Hb <12 g/dl. sub valorile limită; în acest caz, hemograma trebuie
monitorizată în continuare pentru stabilirea unui diagnostic
https://www.who.int/health-topics/anaemia#tab=tab_1 http://applications.emro.who.int/imemrf/Professional_Med_J_Q/Professional_Med_J_Q_2014_21_2_247_252.pdf
 Clasificarea anemiilor după cauze
 Afectarea proliferării și  Distrucția celulară crescută
 Producție maturării eritroblaştilor: (anemiile hemolitice):
deficitară: anemie megaloblastică;  anomalii intracorpusculare:
 aplazie medulară; anemie feriprivă; sferocitoza ereditară, deficite
talasemii; enzimatice, hemoglobinopatii;
 anemie aplastică – anemii congenitale;  anomalii extracorpusculare:
afectează toate anemia la prematuri, în autoimune, posttransfuzional,
liniile celulare inflamațiile cronice. incompatibilitate Rh;
 traumatisme celulare:
medulare (ex.: microangiopatii, coagulare
 Anemii prin pierderea de sȃnge:
anemiaposttraumatică,
Fanconi); postoperatorie; intravasculară diseminată,
 insuficiență renală
anemiile din hemoragiile digestive; parazitoze (malarie), chirurgie
cronicăde– cucauză ginecologică – metroragii, cardiacă, hemodializă.
menoragii abundente, postpartum;
afectareaîn parazitoze intestinale. https://www.hopkinsmedicine.org/hematology/fellows/summer%20course/slides/resar_anemiapatho
physiologyevaluation%2007.09.12.pdf
 Clasificarea anemiilor după etiologie
• GENETICĂ: ex.: talasemie, hemoglobinopatii etc.
• NUTRIŢIONALĂ: deficit de fier, deficit de vitamina
B12, deficit de acid folic, malnutriţie
• CAUZE FIZICE: traumatisme, arsuri, degerături etc.
• BOLI CRONICE ŞI AFECŢIUNI MALIGNE: boală
renală, hepatică, neoplazii etc.
• INFECŢIOASĂ: infecţii virale, bacteriene,
https://emedicine.medscape.com/article/780176-overview
 ANEMIA FERIPRIVĂ este o anemie microcitară (volumul eritrocitar mediu – VEM scăzut) și
hipocromă (concentrație eritrocitară medie în hemoglobină – CHEM scăzută), care apare din
cauza unei deficiențe de fier, printr-o balanță negativă a acestuia.

CAUZELE ANEMIEI FERIPRIVE
 Aport insuficient de fier
 Absorbţie defectuoasă a fierului din
alimente sau preparate farmacologice
 Folosirea defectuoasă a fierului existent
 Distrugerea prematură a eritrocitelor
(ERIPTOZA – “sinuciderea” eritrocitelor)
Anemia feriprivă este cea mai frecventă formă de anemie
- este caracteristică ambelor sexe, indiferent de vârstă
- predomină la femei şi copii, dar numărul bărbaţilor
diagnosticaţi cu anemie este în creştere
Organizaţia Mondială a Sănătăţii estimează că aprox.
20% din totalul populaţiei adulte a României manifestă
anemie feriprivă, 50% din pacienţii cu boală inflamatorie
intestinală şi 46% din copiii cu vârsta <1 an

https://newsmed.ro/anemia-feripriva-cauze-si-tratament/
 Conform OMS
Deficitul de fier reprezintă una dintre cele mai frecvente şi răspândite deficite la nivel mondial(1)

Categorie de Număr
% persoane
populaţie (milioane)
Copii
47,4 293
preşcolari
Şcolari 25,4 305
Femei gravide 41,8 56

Femei 30,2 468

Bărbaţi 12,7 260
Vârstnici 23,9 164
2 miliarde de oameni Total 24.8 1620
30% din populaţie de Benoist B et al., eds. Worldwide prevalence of anaemia 1993-2005. WHO Global

ESTE ANEMICĂ
Database on Anaemia Geneva, World Health Organization, 2008.
1. http://www.who.int/nutrition/topics/ida/en/
 50%
boală
Prevalenţa deficitului 50% renală 50%
chirurg
insuf. cronică
de fier în contextul cardiac
ie
bariatri
patologiei ă
că
10- Deficienţ
15%
ă 32-
pacienţ
60%
i cu absolută cancer
boală
celiacă 36- de fier
76%
1-10%
sindro
76% menstr
m de
interve uaţie
intestin
iritabil nţii
chirurg
icale
1. Muñoz M., Peña-Rosas J.P., Robinson S., Milman N., Holzgreve W., Breymann C., Goffinet F., Nizard J., Christory F., Samama C.M., et al. Patient blood management in obstetrics: Management of anaemia and haematinic
deficiencies in pregnancy and in the post-partum period: NATA consensus statement. Transfus. Med. 2018;28:22–39. 2. Aapro M., Beguin Y., Bokemeyer C., Dicato M., Gascon P., Glaspy J., Hofmann A., Link H., Littlewood
T., Ludwig H., et al. Management of anaemia and iron deficiency in patients with cancer: ESMO Clinical Practice Guidelines. Ann. Oncol. 2018 doi: 10.1093/annonc/mdx758. 3.. Macdougall I.C., Bircher A.J., Eckardt K.U.,
Obrador G.T., Pollock C.A., Stenvinkel P., Swinkels D.W., Wanner C., Weiss G., Chertow G.M., et al. Iron management in chronic kidney disease: Conclusions from a “Kidney Disease: Improving Global Outcomes” (KDIGO)
Controversies Conference. Kidney Int. 2016;89:28–39. 4. Goodnough L.T., Comin-Colet J., Leal-Noval S., Ozawa S., Takere J., Henry D., Javidroozi M., Hohmuth B., Bisbe E., Gross I., et al. Management of anemia in
patients with congestive heart failure. Am. J. Hematol. 2017;92:88–93. 5. 9. Dignass A.U., Gasche C., Bettenworth D., Birgegard G., Danese S., Gisbert J.P., Gomollon F., Iqbal T., Katsanos K., Koutroubakis I., et al.
European consensus on the diagnosis and management of iron deficiency and anaemia in inflammatory bowel diseases. J. Crohns Colitis. 2015;9:211–222. . 6. 10. Muñoz M., Botella-Romero F., Gómez-Ramírez S., Campos
A., Garcia-Erce J.A. Iron deficiency and anaemia in bariatric surgical patients: Causes, diagnosis and proper management. Nutr. Hosp. 2009;24:640–654.
 ANEMIA PRIN DEFICIT DE FIER
Anemia din bolile Anemie
Teste Anemia feriprivă Talasemie
cronice sideroblastică

Hb (g/dL)    

Feritina (µg/l)  < 𝟏𝟓 N - crescut N - crescut N - crescut

CTLF (𝛍g/dl) > 𝟒𝟎𝟎  < 300 N N

Sideremia (𝛍𝐠/dl)   N - crescut N - crescut

ST%  < 10 10-20 30-80 30-80

Depozitele de Fe din
0 N - crescut  N - crescut
măduvă (N 1-3+)
Sideroblaști în
<15 <15  >90% , dar <80%
măduvă (N 20-40%)
Johnson-Wimbley TD, Graham DY, Michael E. Diagnosis and management of iron deficiency anemia in the 21st century. Therap Adv Gastroenterol. 2011 May; 4(3): 177–184.
https://emedicine.medscape.com/article/202333-workup
 STADIILE DEFICITULUI DE FIER
Deficit prelatent de Deficit latent de fier Anemie Stadiul tisular
fier

Balanța Eritropoieza Anemia feriprivă

Teste Normal
negativă a Fe deficitară
Feritina serică
CAUZE 50-200 <20 <15 <15
(µg/l)
ALE CTLF (μg/dl) 300-360 >360 >380 >400
DEFICITULUI DE FIER
Sideremie (μg/dl) 50-150 N <50 <30

Saturația <10
30-50 N <20
transferinei (%)
Protoporfirina
30-50 N >100 >200
eritrocitară liberă
Morfologia Hipocrome/
N N N
eritrocitelor microcitare
Hemoglobina N N N 
Protocol de diagostic, tratament si monitorizare pentru Anemii P-HTM-11. http://srh.org.ro/wp-content/uploads/2016/08/document_46.pdf
 ANEMIA PRIN DEFICIT DE FIER

ANEMIA FERIPRIVĂ (AF) ANEMIA DE CAUZĂ INFLAMATORIE

DEFICIT ABSOLUT DE FIER (AI) DE FIER
DEFICIT FUNCȚIONAL

Teste Valori Teste Valori

Hb (g/dL)  Hb (g/dL) 
Depozitele de Fe din Depozitele de Fe
0
măduvă (N 1-3+) din măduvă (N 1- N-
Feritina (µg/l) <15 3+)
CTLF (μg/dl) > Feritina (µg/l) N-
𝟒𝟎𝟎 CTLF (μg/dl)  < 𝟑𝟎𝟎
PCR N PCR 

https://www.niddk.nih.gov/health-information/blood-diseases/anemia-inflammation-chronic-disease
 ANEMIA DE CAUZĂ INFLAMATORIE (AI)

Anemia din bolile cronice, denumită şi anemie cronică simplă sau anemie de cauză
inflamatorie, se caracterizează prin:
• anemie ușoară sau moderată (Hb rareori scade sub 8g/dL;
• de obicei este normocromă și normocitară când este instalată recent sau hipocromă și
microcitară când s-a instalat de mai mult timp;
• apare ca urmare a deficitului de sinteză a hemoglobinei secundar deficitului funcțional de
fier (este împiedicată utilizarea adecvată a fierului endogen, în ciuda depozitelor normale
sau crescute de fier din sistemul reticuloendotelial);
• apare pe fondul unui context inflamator persistent;

1. Nemeth E, Ganz T. Anemia of InflammationHematol Oncol Clin North Am. 2014 Aug; 28(4): 671–681.
2. https://www.uptodate.com/contents/anemia-of-chronic-disease-anemia-of-inflammation
 ANEMIA DE CAUZĂ INFLAMATORIE

Anemia de cauză inflamatorie este rezultatul activării anormale a sistemului

imunitar, cu producția excesivă de citokine proinflamatorii la nivelul limfocitelor și
monocitelor, cum sunt TNF-α, interferonul gama, interleukinele 1, 6, 8 și 10.

Această supraexpresie a citokinelor proinflamatorii determină declanșarea unor

mecanisme fiziopatologice ce duc la instalarea anemiei în inflamația cronică, prin
inhibarea directă sau indirectă a eritropoiezei.

Acțiunea citokinelor și a hepcidinei, care determină această dereglare a

echilibrului dintre cantitatea de fier importată și cea exportată, are ca principale
efecte sistemice hiposideremia și hiperferitinemia.
1. Nemeth E, Ganz T. Anemia of InflammationHematol Oncol Clin North Am. 2014 Aug; 28(4): 671–681.
2. https://www.uptodate.com/contents/anemia-of-chronic-disease-anemia-of-inflammation
 ANEMIA DE CAUZĂ INFLAMATORIE

Deficitul funcțional de fier, mediat în principal de interacțiunea interleukinei 6, a

principalului hormon de reglare a fierului (hepcidina) și a principalului exportator de
fier (feroportina), este un factor major care contribuie la instalarea anemiei din bolile
cronice.

Abordările terapeutice inovatoare care vizează interleukina 6 sau axa hepcidină-

feroportină şi-au demonstrat eficacitatea în corectarea anemiei atât la modelele
animale, cât şi la subiecții umani.
1. Nemeth E, Ganz T. Anemia of InflammationHematol Oncol Clin North Am. 2014 Aug; 28(4): 671–681.
2. https://www.uptodate.com/contents/anemia-of-chronic-disease-anemia-of-inflammation
 ANEMIA DIN BOLILE CRONICE (ABC)

Citokine proinflamatorii (IL-6) în inflamația cronică

 HEPCIDINA

Enterocit

Macrofage

feroportin feroportin
feroportin Reduce producția
a a
a de EPO
D'Angelo G. Role of hepcidin in the pathophysiology and diagnosis of anemia. . 2013 Mar; 48(1): 10–15
ANEMIA – DIAGNOSTIC, SEMNE, SIMPTOME

• DIAGNOSTICUL ANEMIEI se stabileşte pe baza

anamnezei, a examenului clinic (semne şi simptome)
şi a examenului de laborator.

• SEMNE ŞI SIMPTOME

• Debutul anemiei feriprive este, în cele mai multe

cazuri, insidios, iar progresia simptomatologiei este
 ANEMIA - SEMNE ŞI SIMPTOME
1. SIMPTOME 2. SEMNE

1. Oboseală; fatigabilitate; scăderea 1. Tulburări cardiovasculare:

toleranței la efort - dispnee la efort
- palpitaţii
2. Tulburări genitourinare: tulburări
menstruale, metroragii care se 2. Edeme gambiere
ameliorează sub tratament - Modificări ale epiteliilor

3. Tulburări neuropsihice: scăderea 3. Piele: palidă, uscată, se fisurează uşor

atenţiei, a performanţelor intelectuale,
lentoarea memoriei, deficit de 4. Fanere:
concentrare; iritabilitate; intoleranţă la - Unghii: fragile, se rup uşor, au striuri longitudinale; aplatizare  koilonichie
frig - Părul: se rupe uşor, încărunteşte mai repede, poate cădea în cantitate mare

4. Tulburări neuromusculare 5. Mucoasa linguală şi bucală

- Atrofia papilelor linguale  aspect lăcuit; arsuri
5. Tulburări vasomotorii - Stomatita angulară (cheiloza)

6. Parestezii şi furnicături în membre 6. Disfagie

7. Pica (ingestie de gheaţă – pagofagie, pământ – geofagie, var etc..)

https://www.healthline.com/health/iron-deficiency-anemia
 MANIFESTĂRI CLINICE ALE ANEMIEI FERIPRIVE
Mucoasa conjunctivei hipoperfuzată Paloarea pielii şi fragilitatea unghiilor, unghia
Deficit de fier
prezintă creste, ridicături, este subţire şi
Anemic
curbată spre interior

CAUZE
ALE
DEFICITULUI DE FIER
Clinic sănătos Apariția de ulceraţii şi ragade la
Paloarea nivelul comisurilor bucale; limba
mucoasei
gingivale roşie şi depapilată (glosită)
 ANEMIA – TRATAMENT
ANEMIA – EXAMENE DE
LABORATOR • Abordarea terapeutică a anemiei include utilizarea sângelui și a
produselor din sânge, a imunoterapiilor, a terapiilor hormonale/
• Hemoleucogramă + indici nutriționale și a terapiilor adjuvante.
eritrocitari + formula leucocitară + • Scopul terapiei în cazul anemiei acute este de a restabili
frotiu de sânge periferic hemodinamica sistemelor vasculare și de a înlocui eritrocitele
• Hematocrit pierdute.
• Sideremie
• Reticulocite • Cunoaşterea etiologiei anemiei este esenţială în stabilirea
• Feritina serică tratamentului
• Capacitatea totală de legare a • Transfuzii
fierului • Suplimentare de fier, vitamina B12, acid folic, vitamina k
• Suplimentare electroliţi K
• Vasoconstrictoare, glucocorticoizi, antagonişti de rec H2
• Terapie nutriţională
• Splenectomie
https://emedicine.medscape.com/article/198475-medication#6 • Transplant de măduvă şi celule stem
 ANEMIA – TRATAMENT
• A. CURATIV
1. Înlăturarea cauzei
2. Terapia marţială pentru corectarea anemiei şi refacerea • B. PROFILACTIC
depozitelor de fier.
• PER OS – DE ELECŢIE:
 Sugari – 1 mg/kg corp/zi
 Preparatele feroase sau ferice (Fe2 sau Fe3)
 Gravide (mai ales multipare) - în a 2-a
 150-200 mg fier elemental/zi în 3-4 doze, cu o oră înainte de
jumătate a sarcinii, 7-30 mg/zi
mese; în caz de tulburări digestive se poate administra şi la o
oră după masă (absorbţie redusă cu 40%)  Gastrectomizaţi
 După corectarea anemiei se continuă administrarea fierului  Donatori de sânge: pentru fiecare 250
până la refacerea depozitelor (în general, o perioadă ml sânge donat 1000 mg fier
echivalentă cu cea a refacerii hemoglobinei, în medie 2-4 luni) elemental pentru bărbaţi şi 2000 mg
• PARENTERAL (IV) pentru femei
 intoleranţă digestivă pentru preparatele orale
 malabsorbţie severă
 gastrite, ulcere
 boli inflamatorii intestinale (colită ulcerativă, boala Crohn)
 hemoragii digestive recente https://www.webmd.com/a-to-z-guides/understanding-anemia-basics#1
 III. PREPARATE CU FIER PENTRU
TRATAMENTUL ANEMIEI. AVANTAJE
ŞI DEZAVANTAJE
 Absorbţia fierului clasic

FIER HEM
HEPCIDINĂ
TRANSPORTOR FIER
FICAT
TIPURI DE FIER
FEROPORTINĂ

Fe3+ Fe2+
CITOCROM
FIER NONHE DUODENAL B După 120 de zile, hematiile
TORENT SANGVIN
M
Fe3+ îmbătrânesc şi sunt descompu
se
la nivelul splinei, care le preia
Fe2+ gruparea hem, şi deci implicit
FERITINĂ HEFAESTINĂ fierul, şi ciclul se reia
TRANSFERINA
DMT1

SPLINĂ
După 3 zile, enterocitele sun
Odată cu ele se elimină şi fi MĂDUVA OSOASĂ
t eliminate de către
erul legat de feritină HEMATOFORMATOARE
organism prin materiile
fecale EPITELIU INTESTINAL
LUMEN INTESTINAL

Dasa F, Abera T (2018) Factors Affecting Iron Absorption and Mitigation Mechanisms: A review. Int J Agric Sc Food Technol 4(1): 024-030. DOI: 10.17352/2455-815X.000033 Macrofag
OPŢIUNI DE TRATAMENT CU FIER ÎN ANEMIE

SĂRURI CLASICE DE FIER

gluconat, fumarat, sulfat, pirofosfat
1. PREPARATE CU ADM. ORALĂ FIER + ALTE MOLECULE
fier bisglicinat, fier polimaltozat

FIER ÎNCAPSULAT
fier lipozomal, fier sucrosomial

2. PREPARATE CU ADM. I.V. complex de hidroxid de fier (III) – sucrozat

carboximaltoză ferică
complex de fier (III) izomaltozat
SĂRURI CLASICE DE FIER - AVANTAJE ŞI DEZAVANTAJE

AVANTAJE- Suplimentele orale cu săruri clasice de fier (feroase sau

ferice):
 Comoditate în administrare
 Costuri relativ scăzute
DEZAVANTAJE
1. Biodisponibilitate redusă – la doze de 100-200 mg fier elemental x 1-3/zi:
 10-15% pentru preparatele de fier feroase (sulfat, gluconat, fumarat etc.)
 <10% pentru săruri ferice sau complexe cu aminoacizi, polizaharide etc.
2. RA gastrointestinale frecvente
DEZAVANTAJE DE BIODISPONIBILITATE PENTRU SĂRURILE DE
FIER CLASICE:
SULFAT DE FIER, FUMARAT DE FIER, GLUCONAT DE FIER
 Sărurile feroase (Fe2+) sunt mai solubile decât forma ferică (Fe3+)
 Permeabilitatea mucoasei intestinale este mai mare pentru formele feroase decât pentru cele ferice.
 Rata de absorbție estimată a sărurilor feroase este de 10-15%, fără nicio diferență în ceea ce privește absorbția între
cele trei formule(1)

• Exemplu:
• Sulfat feros - 1 comprimat de 325 mg, conţine 60 mg de fier elemental, din care se va absorbi o cantitate de 6-
9 mg de fier elemental (calculând rata de absorbţie de 10-15%).

• Sideral Forte conţine 30 mg de fier sucrosomial, cu 30 mg de fier elemental, din care se vor absorbi 28-29 mg
(având o proporţie de absorbţie de 96%, datorită transportorului sucrosomial)

1. J G. Hashash et al., Iron Pill–Induced Gastritis, ACG Case Rep J 2013; 2. T Sunkara et al., Iron Pill Gastritis: An Under Diagnosed Condition With Potentially Serious Outcomes, Gastroenterol Res. 2017; 3. J P Kothadia et al.
Gastric siderosis: An under-recognized and rare clinical entity, SAGE Open Medicine, 2016; 4. K Shafique et al., Iron Accumulation in Parietal and Chief Cells in Iron Pill Gastritis: Case Report Including Electron Microscopic
Examination, American Society for Clinical Pathology, 2016
DEZAVANTAJE DE BIODISPONIBILITATE PENTRU
FIER BISGLICINAT

• Fe bisglicinat chelat trece nemodificat în intestin (nu este dependent de variaţiile de pH.
• Se absoarbe intact la nivelul enterocitelor intestinale, cu ajutorul DMT1, dar, după ce ajunge
în enterocit, chelatul este degradat prin hidrolizare în fier bivalent şi glicină.
• Este cunoscut pentru producerea unor cantităţi mari de specii reactive de oxigen.
• Mare parte a fierului bivalent rămâne la nivel de enterocit legat de feritină  în sânge
mai trece ~ 9-10%3 (fierul chelat bisglicinat chelat este superior sărurilor clasice de fier,
dar sub Sideral Forte în ceea ce priveşte rata absorbţiei şi eficacitatea).

1. Ferrous bisglycinate as a source of iron for use in the manufacturing of foods and in food supplements , The EFSA Journal, 2006
2. LH. Allen, Advantages and Limitations of Iron Amino Acid Chelates as Iron Fortificants, Nutrition Reviews, 2002
3. Bovell-Benjamin AC, Viteri FE, Allen LH, Iron absorption from ferrous bisglycinate and ferric trisglycinate in whole maize is regulated by iron status, Am J Clin Nutr. 2000
DEZAVANTAJE DE BIODISPONIBILITATE PENTRU
Pirofosfat de fier şi fosfolipide

• Combinaţie de pirofosfat de fier şi fosfolipide, marketat ca şi formulă “lipozomală” (lipo=lipide;

zom=structura sferică)
• În esenţă, un compus prelipozomal, fără studii care să ateste structura lipozomală sau
rezistenţa la diferitele pasaje ale tractului gastrointestinal.
• Cele două substanţe – pirofosfatul de fier si fosfolipidele - odată ajunse la nivelul sucului gastric,
pot forma structuri veziculare într-un proces aleatoriu, de dimensiuni variabile. Aceste structuri nu
oferă gastrorezistenţă. Aceste structuri nu oferă rezistenţă la nivelul duodenului împotriva
sărurilor biliare şi a enzimelor pancreatice, fosfolipidele fiind digerate la acest nivel în acizi graşi,
fosfor şi glicerol plus pirofosfat de fier (Fe3+) – sare de fier cu cea mai mică biodisponibilitate, în
special fără micronizare.
• În aceste condiţii, vorbim de fapt de un pirofosfat de fier cu biodisponibilitate redusă (chiar mai
redusă decât a sulfatului de fier), ce urmează calea clasică a absorbţiei fierului, cu toate minusurile
sale. Absorbţia prin celulele M ale plăcii Peyer este improbabilă din punct de vedere biologic.
Biodisponibilitatea Fe sucrozomial/ Sulfat feros
 RA adverse generale şi
gastrointestinale ale p<0,001
Metaanaliză:
 111 studii
preparatelor p<0,001
orale p<0,001  10.695
50
40
pacienţi
30
p<0,001
20
10
0
Sulfat
Sulfat Fe- Sulfat
Gluconat feros fara Fumarat
feros+muc protein- feros-
feros mucoprot feros
oproteaza succinilat glicina
eaza
RA generale 4.1 7.3 23.5 30.9 32.2 47
RA gastrointestinale 3.7 7 18.5 29.9 30.2 43.4

RA generale RA gastrointestinale

Cancelo-Hidalgo MJ, Castelo-Branco C, Palacios S, Haya-Palazuelos J, Ciria-Recasens M, Manasanch J, Pérez-Edo L. Tolerability of different oral iron supplements: a systematic review. Curr Med Res Opin. 2013 Apr;29(4):291-
303.
 DEZAVANTAJE PRIVIND RA PENTRU SĂRURILE CLASICE:
SULFAT DE FIER
• Doze terapeutice standard de fier sub formă de sulfat de fier produc eroziunea mucoasei gastrice, ce poate
duce la complicaţii severe. Mecanismul propus implică oxidarea fierului (în special, oxidarea de la forma feroasă
la cea ferică) şi lezarea epiteliului esofagian şi gastric.
• Leziunea este similară cu cele cauzate de arsurile chimice (endoscopic: eroziune, ulcerație sau gastrită difuză).
• Fierul se depune sub formă de hemosiderină, ce erodează mucoasa. Se crede că fierul erodează mucoasa
printr-un efect direct coroziv, care produce ulterior o leziune locală a mucoasei într-o manieră dependentă de
concentrație.
• La unii pacienți, în special cei cu alte comorbidități - hemocromatoză, ectazia vasculară antrală gastrică și
adenocarcinomul gastric, printre altele, depunerea fierului se poate extinde către lamina propria și chiar către
glandele gastrice.
• Gastrita indusă de sulfatul de fier apare mai frecvent atunci când se administrează preparate de fier sub formă
de tabletă sau comprimat, probabil datorită efectului de concentrare şi a faptului că golirea gastrică în cazul
preparatelor de fier lichide este mai rapidă.
1. J G. Hashash et al., Iron Pill–Induced Gastritis, ACG Case Rep J 2013; 2. T Sunkara et al., Iron Pill Gastritis: An Under Diagnosed Condition With Potentially Serious Outcomes, Gastroenterol Res. 2017; 3. J
P Kothadia et al. Gastric siderosis: An under-recognized and rare clinical entity, SAGE Open Medicine, 2016; 4. K Shafique et al., Iron Accumulation in Parietal and Chief Cells in Iron Pill Gastritis: Case Report
Including Electron Microscopic Examination, American Society for Clinical Pathology, 2016
 FF - fumarat feros;
FG - gluconat feros;
FGS - sulfat feros-glicină;
FS - sulfat feros;
FS-SR - sulfat feros cu eliberare prelungită;
IPS – Fe - succinilat – protein succinilat

Fe fumarat>Fe gluconat>Fe sulfat>Fe-protein succinilat>S Pentru sulfat feros nu există o incidenţă a RA, doză
ulfat feros SR (cu mucoprotează) dependentă
Metaanaliză: 37 studii, 3113 pacienţi
IV. FIERUL SUCROSOMIAL, O NOUĂ GENERAŢIE
DE PREPARATE CU FIER, CU MULTIPLE
AVANTAJE TERAPEUTICE
 FIER SUCROZOMIAL – TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ

FIER SUCROSOMIAL®
PIROFOSFAT DE FIER ÎN SUCROSOME ®

PIROFOSFAT FERIC
substanţa activă şi controlul afecțiunii

ESTERI DE SUCROZĂ AI ACIZILOR

GRAŞI
SUCRESTER
protecţie şi absorbţie

BISTRAT LIPIDIC
(format prin autoagregarea fosfolipidelor în fază apoasă; similar membranelor celulare)
gastrorezistenţă şi biodisponibilitate
Gómez-Ramírez S, Brilli E, Tarantino G, Muñoz M. Pharmaceuticals (Basel). 2018 Dec; 11(4): 97.
 Absorbţia fierului sucrosomial

1. Datorită structurii biologice diferite, fierul sucrosomial trece de enterocit FĂRĂ implicarea
canalului DMT1, transcelular (de la polul apical al acestuia la polul bazal) şi paracelular
(printre enterocite).

2. Datorită structurii (fosfolipide+sucrester-glicolipid) sucrosomului, ce îi conferă proprietăţi

farmacologice diferite, fierul sucrosomial accesează şi ruta limfatică, prin celulele M de
la nivelul plăcilor Peyer.

3. Datorită structurii sucrosomului, fierul sucrosomial ajunge în organul-ţintă, ficatul,

prin căi multiple de acces – venos şi limfatic.
Gómez-Ramírez S, Brilli E, Tarantino G, Muñoz M. Pharmaceuticals (Basel). 2018 Dec; 11(4): 97.

Kiss L, Hellinger É, Pilbat AM, Kittel Á, Török Z, Füredi A, Szakács G, Veszelka S, Sipos P, Ózsvári B, Puskás LG, Vastag M, Szabó-Révész P, Deli MA. Sucrose esters increase drug penetration, but do not inhibit p-
glycoprotein in caco-2 intestinal epithelial cells. J Pharm Sci. 2014 Oct;103(10):3107-19. doi: 10.1002/jps.24085. Epub 2014 Jul 16.
 DIFERENŢIATORI MEDICALI-CHEIE - ABSORBŢIA
ABSORBŢIE DIFERITĂ A FIERULUI SUCROSOMIAL

SÂNGE Trece în capilarele venoase de la nivelul

vilului şi de aici către ficat prin vena portă
ENTEROCIT
FĂRĂ IMPLICAREA DMT1
Prin vasele lacteale este transportat către
TRANSCELULAR LIMFĂ
ductul toracic şi de aici către vena
subclaviculară stângă

CELULA M LIMFĂ Este transportat către ductul toracic şi de

aici către vena subclaviculară stângă

SÂNGE Trece în capilarele venoase de la nivelul

vilului şi de aici către ficat prin vena portă
PARACELULAR ENTEROCIT

Prin vasele lacteale este transportat către

LIMFĂ
ductul toracic şi de aici către vena
subclaviculară stângă
Gómez-Ramírez S, Brilli E, Tarantino G, Muñoz M. Pharmaceuticals (Basel). 2018 Dec; 11(4): 97.
 ® CALEA PARACELULARĂ
SUCROSOME

CALEA
TRANSCELULARĂ CELULĂ M

Gómez-Ramírez S, Brilli E, Tarantino G, Muñoz M. Pharmaceuticals (Basel). 2018 Dec; 11(4): 97.
 Implicarea celulelor M în absorbţia fierului sucrosomial a fost evaluată in vitro, utilizând celule CACO2.
Raportul dintre fier şi proteine în celulele de cultură tratate cu fier sucrosomial a fost semnificativ crescut comparativ cu
celelalte forme de fier:
. FS (sulfat de fier), FeASC (fier ascorbat); FeEDTA (fier etilen diamin tetraacetat); FeBIS (fiere bisglicinat).
Gomez Ramirez S et al. Sucrosomial Iron: A New Generation Iron for Improving Oral Supplementation. Pharmaceuticals 2018; 11:97.
Tarantino, G.; Brilli, E.; Zambito, Y.; Giordano, G.; Equitani, F. Sucrosomial® iron: A new highly bioavailable
ral iron supplement. Blood 2015, 126, 4561–4562.
Brilli, E.; Romano, A.; Fabiano, A.; Zambito, Y.; Di Raimondo, F.; Tarantino, G. Sucrosomial® technology is
able to promote ferric iron absorption: Pre-clinical and clinical evidences. Blood 2016, 128, 3618.
 AVANTAJELE COMPETITIVE ALE STRUCTURII
Datorită SUCROSOMULUI, fierul sucrosomial® își păstrează integritatea la nivel gastric, nefiind influenţat de
peristaltism sau lipaza gastrică, în timp ce alte forme de fier în transportori de fosfolipide fără sucrester eliberează
cea mai mare parte a fierului.

Elisa Brilli et al, Sucrosomial® Iron is able to promote Fe3+ absorption: in vitro and ex-vivo studies, EIC
Congress in Innsbruck, 2016
 Raportul specific dintre cantitatea de fosfolipide și sucrester din fierul sucrosomial® îi conferă acestuia
gastrorezistență şi rezistenţă la acţiunea lipazei pancreatice şi a sărurilor biliare de la nivel duodenal, asigurând
transportul unei cantităţi de fier de 7 ori mai mare comparativ cu formula de fier cu fosfolipide şi dimensiunea de
200 nm
Sucrosomial® Iron absorption studied by in vitro and ex-vivo models, A. Fabiano et al., European Journal of
Pharmaceutical Sciences, 2018

Conținutul de Fe3+ (µg/cm2) în țesutul intestinal conform studiilor de

permeabilitate
12
10.2
10

4
3.4 X 3 X 7 1.5
2

0
Formula de fier cu fosfolipide Sideral - procent sp Formula de fier cu fosf
şi ecific olipide
sucrester în procente diferite fosfolipide sucrester
 Doar raportul procentual dintre cantitatea de fosfolipide și sucrester permite complexului sucrosomial® formarea
de nanosisteme sub formă de vezicule cu diametrul de aproximativ 200 nm, care pot trece prin celulele M de la
nivelul plăcilor Peyer

Sucrosomial® Iron absorption studied by in vitro and ex-vivo models, A. Fabiano et al., European Journal of Pharmaceutical Sciences, 2018

←200 nm→

←1 μm=1000 nm→
Absorbția prin celula M a plăcii Peyer este dovedită pentru fierul sucrosomial®

Sucrosomial Iron Absorbtion involves M cells interactions, E. Brilli et al., ASH Congress, 2017 (ex vivo study)
 AVANTAJELE COMPETITIVE ALE STRUCTURII

FACILITAREA ABSORBŢIEI FIERULUI REZISTENŢA LA ACŢIUNEA DIGESTIVĂ

NU ESTE SUSCEPTIBIL la hidrolizarea lipidelor

CREŞTE PERMEABILITATEA MUCOASEI ce are loc la nivelul stomacului (prin lipaza
INTESTINALE gastrică & peristalsis)

® Odată ajuns în duoden, NU ESTE SUSCEPTIBIL

FACILITEAZĂ PASAJUL PARACELULAR SUCROSOME la acţiunea SĂRURILOR BILIARE
& TRANSCELULAR DATORITĂ
STRUCTURII LIPIDICE

MENŢINE DIMENSIUNEA DE 200nm A Odată ajuns în duoden, NU ESTE SUSCEPTIBIL la

STRUCTURII acţiunea LIPAZEI PANCREATICE

Gómez-Ramírez S, Brilli E, Tarantino G, Muñoz M. Pharmaceuticals (Basel). 2018 Dec; 11(4): 97.
 Fierul sucrosomial® este de 9 ori mai eficient comparativ cu pirofosfatul de fier
prelipozomal

Pirofosfat de fier Pirofosfat de fier

prelipozomal lecitină, emulgatori

Tarantino G et al. Sucrosomial Iron®: A New Highly Bioavaible Oral Iron Supplement. Blood (2015) 126 (23): 4561.
 Fierul sucrosomial® este de ~4 ori mai eficient decât fierul bisglicinat și de
5 ori mai eficient decât sulfatul feros în creşterea feritinei

Sucrosomial® Technology is able to Promote Ferric Iron Absorption: Pre-clinical and Clinical Evidences, Brilli et al., Blod Journal 2016
 Sărurile clasice de fier cu administrare orală Fierul sucrosomial este formula EFICIENTĂ în
sunt INEFICIENTE în anemia de cauză inflamatorie anemia de cauză inflamatorie

Inflamaţia activează celulele inflamatorii

TNF alfa, Interleukina 6 1 Absorbție prin căi multiple de
Inhibă eliberarea Creşte sinteza de hepcidină la
acțiune și transport
de eritropoietină nivel hepatic

2 Reglează nivelul hepcidinei în

inflamația cronică
Inhibă eliberarea
Reduce fierului de la nivelul
eritropoieza macrofagelor 3 Crește producția de EPO
Disponibilitate
redusă a fierului pe
ntru
hematopoieză
4 Grupul pirofosfat are o afinitate
Scade captarea fierului de transferină crescută față de transferină

Modified after Donald S. Houston et al, CMAJ 2008

 Suplimentul inovator de fier cu administrare orală
Fier sucrosomial® (fier sucrosomial®) este capabil să reducă eliberarea
de hepcidină în timpul inflamației: In Vitro Study,
ÎN DINAMICĂ 2015
Germano Tarantino, Elisa Brilli, Giulio Giordano, Alessa
ndro Torelli and Francesco Equitani, Blood Journal 2015
,

Control bun al sintezei de hepcidină în aspectul de

Expresia hepcidinei la 6 h şi ansamblu al eficacităţii şi acţiunii fierului sucrosomial®

24 h Producţia de hepcidină
fără fier sucrosomial®

Producţia de hepcidină
cu fier sucrosomial®

+ LPS Fier sucrosomial

V. FIER SUCROSOMIAL: EFICACITATE
CLINICĂ
 Comparativ cu celelalte forme orale de fier, fierul sucrosomial crește
semnificativ
nivelul hemoglobinei la pacienții cu nivel crescut PCR

PACIENȚI CU ANEMIE CAUZATĂ DE

SÂNGERĂRI GASTROINTESTINALE Doza
Vârsta: >18 ani (300 pacienți) Grup Nr. Pacien’i administrat Perioada
ă
Nivelul Hb: Hb <10g/dL
Feritină: <30 ng/mL Fier sucrosomial® 50
TSAT: <20% Sulfat feros 50
Fier microîncapsulat 50 60 mg fier
24 săpt.
SunActive 50 elemental/zi
Fier chelat bisglicinat 50
Fier bisglicinat heminic 50

Giordano G, Sucrosomial Iron vs Different Iron Oral Formulation in iron deficiency anemia due to gastrointestinal bleeding: multicentric randomized study, EHA, 2018
 Comparativ cu celelalte forme orale de fier, fierul sucrosomial® crește semnificativ
nivelul hemoglobinei la pacienții cu nivel crescut PCR

Giordano G, Sucrosomial Iron vs Different Iron Oral Formulation in iron deficiency anemia due to gastrointestinal bleeding: multicentric randomized study, EHA, 2018
 Fierul sucrosomial® este eficient și la un procent semnificativ de pacienți suferind de
boală inflamatorie intestinală, intoleranți la tratamentul cu sulfat de fier

20
17.77
18
16
14 13.1
11.88 11.47
12 11.1
10
8
7.45
6
4
2
0

Hb Feritina TSAT

G. Bastida Paz, Abstract 4° multidisciplinar course Sideral, Efficacy and tolerability of Sucrosomial® iron supplementation in IBD patients with iron deficiency anemia and intolerance to iron oral salts ,
Expert Review of Hematology 2016
 Fierul sucrosomial® este eficient și la un procent semnificativ de pacienți suferind de boală
inflamatorie intestinală, intoleranți la tratamentul cu preparatele vechii generații de
fier

MODIFICAREA SCORULUI CALITĂŢII VIEŢII POST-ADMINISTRARE

SIDERAL
Basal Sapt 12

90
80
70
60
50
40
30
20
10
0
mobilitate durere/discomfort anxietate/depresie
G. Bastida Paz, Abstract 4° multidisciplinar course Sideral, Efficacy and tolerability of Sucrosomial® iron supplementation in IBD patients with iron deficiency anemia and intolerance to iron oral salts ,
Expert Review of Hematology 2016
 Menține nivelul hemoglobinei și crește calitatea vieţii pacienților cu anemie feriprivă post-
intervenție
Fier Fier i.v.
sucrozomia
l
Hb (g/dL), 3 luni anterior
12.67 12.58
intervenției
Hb (g/dL), intervenţie 12.42 12.51
Hb (g/dL), 3 luni
12.27 12.67
posterior intervenției
Feritina (ng/ml), 3 luni
81.13 82
anterior intervenției
Feritina (ng/ml)
101.67 98
intervenţie
Feritina (ng/ml), 3 luni
88.98 96.2
Pacientele care au fost trecute de la administrarea intravenoasăposterior intervenției
de fier (300 mg complex hidroxid de fier III
sucroză la fiecare trei luni) la administrarea de fier sucrosomial şi-au menţinut nivelurile de Hb, feritină după
3 luni, cu o bună tolerabilitate
Ciudin A, et al. Response to oral sucrosomial iron supplementation in patients undergoing bariatric surgery. The BARI-FER study. Endocrinol Diabetes Nutr. 2017
 Suplimentarea cu fier sucrosomial® PREOPERATOR reduce numărul de zile de
spitalizare și numărul de transfuzii datorită normalizării nivelului hemoglobinei

100 de pacienți cu 100 de pacienți

Obiective
Sideral® Forte grup de control

Nr. transfuzii necesare postoperator 0 7

Zile de spitalizare postoperator 4 6,5

Hb la 30 de zile postoperator 13,4±1,5 g/dL 10,2±1,2 g/dL

M. Scardino et al, Improved patient blood management and cost saving in hip replacement surgery through the implementation of pre-operative Sucrosomial® iron supplementation: A quality improvement assessment
study. Int. Orthop 2019
 EFICACITATE COMPARABILĂ CU FIERUL INTRAVENOS
Maffoda et al, Oral Sucrosomial® Iron versus Intravenous Iron in Anemic Cancer Patients without Iron Deficiency receiving Darbepoietin Alpha: a phase II prospective multicenter study,
Supportive Care in Cancer, April 2017

100
Pacienți care au răspuns la tratament după 8 săptămâni cu

80 70%
23 pacienți
71%
22 pacienți
fier i.v.

Pacienți care nu au răspuns la tratament după 8 săptămâni

Nr/% pacienți

60

40
30
10 pacienți
29%
9 pacienți
20 %

Darbepoetin + Sideral Darbepoetin + GLUCONAT DE FIER IV

Numărul de pacienți care a răspuns la suplimentarea cu fier înregistrând o creștere a nivelului Hb cu

2 g/dL sau care a atins Hb target de 12 sau peste 12 g/dL a fost similar în ambele grupuri
 Fierul sucrosomial® crește nivelul Hb la pacienții cu anemie indusă de chimioterapie
într-o manieră similară fierului intravenous, dar cu facilitatea administrării orale
Maffoda et al, Supportive Care in Cancer, April 2017: Oral Sucrosomial® Iron versus Intravenous Iron in Anemic Cancer Patients without Iron Deficiency receiving
Darbepoietin Alpha: a phase II prospective multicenter study
 EFICACITATE COMPARABILĂ CU FIERUL INTRAVENOS
D. Barzaghi et al., Sucrosomial® Iron And Radiotherapy In The Neoadjuvant Treatment Of Rectal Cancers. Good News For Patients?, Expert Review Of Hematology, 2016

Nivelul Hb în cele două grupuri de tratament, înainte și

după administrarea de fier oral sau i.v.
14

11.4 11.6
12

10
8.5
7.9
8

0
Oral, Sideral Forte, 30 mg/zi IV, 100 mg/zi

Corectarea nivelului de hemoglobină este comparabilă cu cea a fierului i.v. (în condițiile în care vorbim de pacienţi
oncologici cu sângerare inclusă, la care terapia orală cu fier în general s-a dovedit ineficientă) într-o doză de 30 mg/zi
fier sucrosomial.
Hb crește de la o medie de 8-8,5 g/dL la 11,4 g/dL±1,1
Studii clinice efectuate cu fier sucrosomial
STUDII ÎN ONCOLOGIE, 10 STUDII, 241 DE PACIENŢI STUDII ÎN NEFROLOGIE, 11 STUDII, 294 DE PACIENŢI

STUDII CLINICE
 Studii clinice efectuate cu fier sucrosomial
STUDII ÎN IM, 10 STUDII, 236 DE PACIENŢI
STUDII ÎN CARDIOLOGIE, 8 STUDII, 161 DE PACIENŢI
 CONCLUZII

1. Deficitul de fier reprezintă una dintre cele mai frecvente şi răspândite deficite la nivel mondial
(aproximativ 30% din populaţia globului este anemică).

2. Corectarea deficitului de fier se poate face cu săruri clasice sau cu preparate lipozomale, care
reprezintă o nouă generaţie a preparatelor cu fier.

3. Fierul sucrosomial, datorită formulării farmaceutice, prezintă următoarele avantaje: absorbţie

orală, tolerabilitate gastrointestinală şi eficacitate clinică net superioară sărurilor clasice de fier.

4. Eficacitatea clinică a fierului sucrosomial a fost demonstrată în 91 de studii clinice, cu peste

6.000 de pacienţi înrolaţi, în 10 specialităţi medicale.