5.

Nevoile energetice

 La copil, nevoile energetice sunt calculate în funcţie de vârstă

şi de numeroşi factori (masa corporală, compoziţia corpului,

mediul înconjurător, procesele de creştere şi activitatea

fizică).

 Valoarea energetică a alimentelor asimilate se exprimă în

calorii mari, kilocalorii sau în kilojouli, cu o echivalenţă de

4,184 Kj pentru o Kcal.

c. bateri de la raţia proteică recomandată

 Scăderea aportului proteic la sugari şi la copilul mic produce

încetinirea, până la oprirea creşterii, scăderea sintezei

enzimelor, a hormonilor polipeptidici şi deficit imunologic.

Manifestările carenţei proteice depind de raţia energetică.

 Dacă aportul energetic este normal în carenţa de proteine,

masa corporală a copilului nu este afectată, deoarece energia

se foloseşte la sinteza lipidelor.

Kwashiorkor vs Malnutriţia Protein-energetică

d. Excesul de proteine de la o vârstă mică determină

 OBEZITATE

 BOLI CARDIOVASCULARE

Energia furnizată de metabolizarea principiilor nutritive, în funcţie

de coeficienţii de conversie, este următoarea:

În mod practic, calculul nevoilor energetice aproximative se face în

corelaţie cu greutatea ideală pentru o anumită vârstă, înscrisă pe

percentila 50% a greutăţii şi nu în funcţie de greutatea actuală, ca

unic caracter.

6. Creşterea
 Energia necesară procesului de creştere corespunde sintezei

ţesuturilor şi depunerilor de grăsimi.

Pentru fiecare gram de proteină sintetizantă sunt necesare

5,65 Kcal. şi pentru fiecare gram de grăsime depozitată 9,3 Kcal.

În medie, un plus de 1 g greutate corporală necesită 7 Kcal de

energie

înmagazinată.

Cheltuielile energetice ale creşterii sunt foarte mari în

primele 2 luni (32,8% din tot consumul energetic sau 52

Kcal/kg/zi). Paralel cu reducerea ratei de creştere, energia folosită

în acest scop scade la 27 Kcal/zi între 2-6 luni şi la 11 Kcal/zi între

6-12 luni.

7. Activitatea fizică

 Consumul energetic pentru activitatea fizică este redus în

primele luni de viaţă.

 Sugarii agitaţi consumă 10-20 Kcal/kg/24 h.

  După vârsta de 6 luni - consum mediu de 25 Kcal/kg/zi, care

suferă variaţii individuale şi de la o zi la alta.

8. Compoziţa

Se recomandă ca aportul energetic să fie asigurat

înurmătoarele proporții din aportul caloric total:

 glucide (55-60 %),

 proteinele (12-15 %),

 lipidele ( 35-45 % ).

Mecanismul reglării aportului alimentar prin foame, operează

după vârsta de 6 săptămâni.

Regimul hipocaloric se răsfrânge asupra creşterii în

lungime şi greutate.

9. Nevoile de apă

 La copil, nevoile de apă sunt mult mai mari ca la adult.

  Calculul nevoilor de apă se face ţinând seama de pierderile

zilnice, de aportul caloric şi de compoziţia regimului

alimentar, în special în conţinutul de proteine şi substanţe

minerale.

La copil, pierderile de apă se fac prin piele şi plămâni

(perspiraţie insensibilă), în proporţie de 63-66 %, prin urină 17-

23 % şi prin fecale 3-15 %.

Pierderile de apă sunt strâns legate de consumul energetic.

10. CARBOHIDRAŢI

12. PROTEINELE

a. Date generale
Proteinele sunt substanţe cuaternale, bogate în sulf şi fosfor ce

intră în structura citoplasmei şi a nucleului celular.

 sunt componente ale hemoglobinei, anticorpilor, enzimelor,

factorilor coagulării şi hormonilor.

 reprezintă 18-20 % din compoziţia organismului copilului.

 Proteinele alimentare cuprind 24 de aminoacizi esenţiali

(indispensabili), semiesenţiali şi neesenţiali.

 Aminoacizii esenţiali nesintetizaţi în organism sunt: leucina,

izoleucina, lizina, fenilalanina, metionina, treonina,

triptofanul, valina şi numai la vârsta sugarului histidina.

 Aminoacizii neesenţiali sunt: arginina, alanina, acidul

aspartic, acidul glutamic, glicina, prolina, serina,

hidroxiprolina, taurina, asparagina, glutamina, citrulina,

cisteina, ornitina.

b. Rolul proteinelor în organismul uman

 c. Abateri de la raţia proteică recomandată

 Scăderea aportului proteic la sugari şi la copilul mic produce

încetinirea, până la oprirea creşterii, scăderea sintezei

enzimelor, a hormonilor polipeptidici şi deficit imunologic.

Manifestările carenţei proteice depind de raţia energetică.

 Dacă aportul energetic este normal în carenţa de proteine,

masa corporală a copilului nu este afectată, deoarece energia

se foloseşte la sinteza lipidelor.

Kwashiorkor vs Malnutriţia Protein-energetică

d. Excesul de proteine de la o vârstă mică determină

 OBEZITATE

 BOLI CARDIOVASCULARE

 DIABET

 DISLIPIDEMII
13. LIPIDELE

Clasificarea lipidelor în funcţie de lanţul pe care îl conţin

Progrese ale modificărilor din alimentaţia copiilor

 Interes crescut în calitatea lipidelor alimentare din dieta

copiilor.

 Aportul alimentar de lipide în copilarie- reprezintă un

determinant major al creşterii.

 Dezvoltarea sugarilor şi sănătatea lor pe termen lung- în

relaţie directă cu lipidele din alimentaţie.

Selectarea lipidelor în primul an de viaţă- importanţă

critică!

 Lipidele amplifică gustul alimentelor şi acceptabilitatea lor.

 Lipidele condiţionează textura, gustul şi aroma alimentelor

 Lipidele influenţează motilitatea gastrică şi intestinală,

afectând saţietatea

 Lipidele din dietă aduc în organism acizi graşi esenţiali şi

facilitează absorbţia vitaminelor liposolubile.

Lipidele-ca sursă de energie

 Lipidele reprezintă jumatate din energia furnizată de laptele

de mama sau de orice formulă de lapte (45–55%)

 Constituie forma majoră de stocare a energiei în organism

 Energia din ţesutul adipos este de 7-8 ori mai mare decât cea

din ţesuturile care conţin glicogen sau proteine.

Interes crescut pentru lipide

 Implicate în dezvoltarea ţesutului nervos.

 Prin acizii graşi şi colesterol- lipoproteinele sunt parte a

ciclurilor celulare.

 Intră în componenţa tuturor ţesuturilor.

 Sunt indispensabile pentru sinteza membranelor celulare.

 Importanţa alimentaţiei materne

 Triburile primitive practicau programe nutriţionale

premaritale pentru AMBII părinti:

 Nutriţie premaritală şi preconcepţie

 Spaţierea sarcinilor

 Oferirea unui anumit tip de alimente femeilor însărcinate şi

care alăptau, precum şi celor care se pregăteau să devină

părinţi

Lipidele din peşte:

ACIZI GRAŞI CU LANŢUL LUNG OMEGA 3:

 eicosapentaenoic acid (EPA)

 docosahexaenoic acid (DHA)

Importanţi în nutriţia sugarilor, previn ADHD, cancerul, bolile

cardiovasculare, demenţa.

DHA- acidul docosahexaenoic.

Acid gras esenţial omega-3. Se găseşte în uleiul de peşte şi în alge.

Puţine organisme îl sintetizează, sub acţiunea acidului alfa-

linolenic.

Lipidele materne conţin 0.34% DHA (din cantitatea totală de

lipide), cantitatea fiind în relaţie cu alimentaţia mamei.

DHA - ca supliment în sarcină şi lactaţie

DHA scăzut a fost asociat cu:

 Dezvoltare retiniană precară,

 Acuitate vizuală scăzută,

 Dezvoltare cognitivă improprie.

(dezvoltare limbaj si procesare informatii)

ISSFAL (International Society for the Study of Fatty Acids and

Lipids) recomandă 300 mg/zi de DHA în sarcină şi lactaţie, în

timp ce la femei media zilnică a consumului este de 45 mg

-115 mg DHA.

DHA şi sistemul nervos central

 DHA şi ARA introduse în “infant formulas” de categorie

“premium”.
  Formulele "convenţionale" conţin acid alpha-linolenic şi acid

linoleic, care sunt precursori ai DHA.

 S-a comparat funcţia cognitivă la copiii alimentaţi cu formule

de lapte.

 DHA este cel mai important dintre acizii graşi esenţiali

(polyunsaturated fatty acids, PUFAs) din creier (40%) şi

retină (60%). 50% din greutatea membranei plasmatice

neuronale este reprezentată de DHA.

Deficienţa de DHA este asociată cu declinul cognitiv.

Surse de DHA

 Laptele de mamă

 Peşte, ulei de peşte, carne de vită, galbenuş de ou, alge.

 Nivelul de DHA şi ARA este în mod tipic mai ridicat la

sugarii alimentaţi natural, în comparaţie cu cei alimentaţi cu

formule care nu conţin LCPUFA.

 DHA şi ARA trec de la mama la făt în ultimul trimestru de

sarcină şi contribuie la dezvoltarea creierului şi a retinei.

  La prematuri-acest transfer se opreşte brusc.

 Adăugarea de DHA şi ARA în formulele de lapte este

benefică pentru prematuri.

Necesităţile energetice

 În primele 4-6 luni de viaţă: lipidele contribuie, în proporţie

de 40-60%, la necesităţile energetice legate de creştere,

dezvoltare, depozitarea grăsimilor.

 De la 6 luni la 3 ani, grăsimile vor reprezenta 30-35% din

necesarul energetic, în funcţie de activitatea copilului.

 Scăderea procentului de lipide din alimentaţie sub 25% nu

este benefică.

 Se recomandă doar copiilor cu probleme de greutate.

 Efortul de a promova o alimentaţie sănătoasă, s-a ghidat pe

importanţa limitării cantităţii de grăsimi din alimentaţie,

pentru a preveni bolile cronice (cardiovasculare, obezitatea,

diabetul de tip 2 şi unele tipuri de cancer)

 28–30% lipide, după 6–12 luni.

  Dieta săracă în grăsimi a mamelor care alaptează- duce la

modificarea compoziţiei laptelui şi la o rată de creştere

necorespunzătoare pentru copil.

Majoritatea lipidelor din alimente sunt:

 - TRIGLICERIDE

 - COLESTEROL

 - FOSFOLIPIDE

Facilitează absorbţia vitaminelor liposolubile A,D,E,K.

Oamenii au nevoie în dieta de acizii graşi esenţiali:

 - Acidul Linoleic (prezent în legume)

 - Acidul Alfa-Linolenic (legume verzi, seminţe, nuci, ulei de

rapiţă, soia)

Nevoile de lipide la copii

 Raţia dietetică recomandată sau raţia zilnică permisă, în

raport cu vârsta este de 3-6g/kgc/zi la sugar şi 25-40 % din

raţia calorică totală, după vârsta de 1 an.

  Deficitul de lipide în raţia alimentară a sugarului reduce

aportul energetic, reduce absorbţia vitaminelor liposolubile

perturbând procesul de creştere.

Dacă aportul caloric este menţinut prin creşterea

hidrocarbonatelor,se produce creşterea fermentaţiei şi a

osmolarităţii lumenuluiintestinal ce atrage fluidele, determinând

distensie abdominală şi diaree.

14. Fibrele alimentare

Intră în alimentaţia sugarului de la vârsta de 4-5 luni. Ele

reprezintă conţinutul în lignină, celuloză şi hemiceluloză al

alimentelor de origine vegetală

Principalele componente ale fibrelor alimentare sunt:

 celuloza.

 hemiceluloza.

 pectinele – polizaharide amorfe care se găsesc în peretele

celular şi în spaţiile intercelulare ale plantelor.

  lignina – substanţă nepolizharidică ce conţine o serie de

compuşi ca mucilagii, gume, amidon.

Rolul fibrelor alimentare în organism:

15. Substanţele minerale

 Mineralele sunt elemente biotic indispensabile funcţiilor

vitale şi creşterii organismului. Ele reprezintă 2,7-3 % din

greutatea nou-născutului şi 4,3 % din cea a adultului.

 Cea mai mare parte a mineralelor corpului se află în schelet.

 Substanţele minerale îndeplinesc rol structural (schelet,

hemoglobină, suc gastric, glande endocrine) şi rol reglator şi

biocatalizator în organism (menţinerea presiunii osmotice,

reglarea activităţii sistemului nervos central, miocardului,

muşchilor, coagularea sângelui).

16. Oligoelementele
Sunt substanţe minerale existente în ţesuturi, în concentraţii

mici sub 1mg/kg.

Studiul oligoelementelor a permis cunoaşterea rolului şi

metabolismului a peste 27 de elemente prezente în organismul

uman.

Exemple:

 Fierul – intră în structura hemoglobinei, mioglobinei şi a

unor enzime celulare. Nevoile sunt apreciate la 1 mg/kg/zi.

 Magneziul – participă la majoritatea proceselor biologice din

organism, nevoile fiind de 12mg/kg/zi.

 Zincul – participă la activitatea a peste 90 enzime cu rol în

metabolismul proteinelor, lipidelor, glucidelor şi acizilor

nucleici. Nevoile sunt apreciate la 3-5 mg/zi la sugar.

 Cuprul este un component a numeroase metalo-enzime şi

metalo-proteine. Nevoile sunt de 0,08 mg/kg/zi la sugari.

 Seleniul – Nevoile recomandate sunt de 10-40 micrograme/zi

la sugar.
17. Vitaminele

 Vitaminele sunt factori de nutriţie bioreglatori, cu acţiune

asupra metabolismului în general şi în procesul de creştere.

 Principala sursă de vitamine alimentare o reprezintă

vegetalele, prin fructe, zarzavaturi, cereale şi ulei. Alimentele

de origine animală, care conţin vitamine sunt: laptele, ficatul,

carnea, rinichii, creierul şi ouăle.

Vitaminele hidrosolubile:

ALIMENTAŢIA

1. Definiţie

Alimentaţia naturală reprezintă alimentaţia exclusiv cu lapte de

mamă în primele 4-6 luni de viaţă.

Reprezintă alimentaţia ideală, laptele uman fiind alimentul cel mai

fiziologic cu următoarele calităţi majore:

 Asigurarea unei raţii echilibrate în principii nutritive şi a unei

compoziţii adaptate posibilităţilor de digestie ale copilului şi

necesităţilor sale nutriţionale.

 Protecţia antiinfecţioasă şi antialergică.

 Consolidarea legăturilor afective între mamă şi copil.

 Implicaţii economice importante.

2.Fiziologia lactaţiei - reglarea neurohormonală

Unul din aspectele majore ale alimentaţiei naturale este

interacţiunea şi angrenarea reflexelor materne cu cele ale nou-

născutului.

1. Reflexul de secreţie sau prolactinic este un reflex declanşat de

stimularea mamelonului prin sucţiune, care declanşează printr-un

reflex neurohormonal, producerea de prolactină în lobul anterior al

hipofizei, hormon care stimulează şi menţine secreţia de lapte în

glanda mamară. Cu cât suptul este mai viguros şi mai complet, cu

atât mai mult laptele se secretă.

2. Reflexul de ejecţie al laptelui este un reflex psihosomatic de

care depinde de fapt actul alăptării.

Reflexul de ejecţie poate fi inhibat de tensiunea emoţională,

anxietate, stres, reprezentând cea mai importantă cauză de

insuficienţă a lactaţiei, sau stimulat de un comportament al mamei

dominat de încredere.

Fiziopatologia lactaţiei

Alţi factori ce intervin în iniţierea şi menţinerea secreţiei

lactate

 Pregătirea prenatală, în ultimele luni de sarcină, prin

informarea mamei asupra avantajelor alimentaţiei naturale,

pregătirea sa zilnică în vederea alăptării şi pregătirea

mameloanelor.

 Evitarea, pe cât posibil, în cursul travaliului a anestezicelor

ce scad secreţia lactată.

 Iniţierea alimentaţiei la sân cât mai devreme posibil, când

naşterea şi starea mamei şi a nou-născutului o permit,

preferabil în primele ore după naştere. Nou-născutul va fi pus

să sugă la ambii sâni, la fiecare masă şi după metoda „la

cerere” pentru favorizarea secreţiei lactate. După cele două

săptămâni de acomodare, ritmul sugarilor se va autoregla; de

asemenea prin creşterea cantităţii de lapte secretate se va

trece la alternarea sânilor la mese, şi se va reduce numărul de

mese.

 Odihna mamei – evitarea oboselii excesive, a stressului fizic

şi psihic.

 Igiena: spălarea sânilor cu apă şi săpun o dată pe zi şi cu apă

simplă înainte de fiecare supt. Se va evita folosirea alcoolului

şi a săpunurilor uscate care favorizează apariţia ragadelor.

Este necesar un sutien larg, cu bretele inextensibile pentru a

susţine greutatea sânilor, iar în interior se poate pune o

 compresă absorbantă sau o batistă curată dacă laptele curge

singur

 Dieta mamei care alăptează trebuie să fie variată, echilibrată,

bogată în săruri minerale şi vitamine şi cu un supliment de

500-600 Kcal/zi. Laptele este important, dar nu trebuie să

înlocuiască alte alimente esenţiale.

 Dacă mama nu consumă lapte şi produse lactate, va primi l g

de calciu pe zi.

3. Compoziţia şi rolul fiziologic al laptelui uman

Stadiul lactaţiei: în primele 5 zile de la instalarea lactaţiei,

laptele uman poartă numele de colostru şi are o compoziţie

specifică; între ziua a 6-a şi a 10-a, glanda mamară secretă un lapte

de tranziţie. Către sfârşitul primei luni, secreţia lactată se

stabilizează compoziţional.
Colostrul comparat cu laptele matur, este mai vâscos, mai bogat în

proteine şi unele minerale (calciu), mai sărac în lipide, glucide şi

unele vitamine.

Lipidele, lactoza şi vitaminele cresc în timpul perioadei de

tranziţie.

4. Aspectul tranziţiei lapelui de la colostru către lapte matur

5. Aspectele lactaţiei la prematuri

Naşterea prematură: influenţează compoziţia laptelui uman

prin imaturitatea fiziologică, metabolică şi endocrină a glandei

mamare.

Astfel, în primele 15 zile după naşterea prematură, laptele

conţine proteine cu 15-25% mai mult decât laptele secretat după

naşterea la termen, lipide cu 40-50% mai mult, iar lactoza este cu

15% mai redusă. Aceste diferenţe dispar la sfârşitul primei luni de

lactaţie cu excepţia unor imunoglobuline, care sunt în cantitate mai

mare în laptele prematur şi se menţin cel puţin 3 luni.

 În cursul aceleiaşi mese, sugarul primeşte laptele iniţial – o

secreţie apoasă conţinând globule lipidice şi proteinice care trec

prin dializa pasivă în canalele galactofore, iar ulterior un lapte cu

un conţinut triplu de lipide şi proteine de 1,3 ori mai mare.

6. Proteinele din laptele uman

Laptele uman este format dintr-un lichid în care se găsesc

celule libere, micelii de cazeină, globule de grăsime şi glucide

solubilizate. Laptele matur are un conţinut hidric de aproximativ

87 %, densitatea = 1030 şi pH = 6,9-7.

Proteinele se găsesc în concentraţie medie de 9-10 g/litru şi

se diminuează în cursul suptului. Sunt reprezentate de cazeină şi

proteinele lactoserului.
7. Glucidele şi lipidele

 Glucidele sunt reprezentate de lactoză (90%) şi oligozaharide

(10%). Cantitatea de glucide din laptele uman (aprox. 70 g/l)

este semnificativ mai importantă decât în laptele de vacă

(aprox. 50 g/l). Laptele uman nu conţine fructoză şi nici

zaharoză.

 Lipidele sunt în cantitate de 40 g/l (35 g/l în laptele de vacă)

şi asigură 50% din valoarea calorică a laptelui

Cantitatea de lipide este mai mică la începutul suptului pentru a

creşte semnificativ (de 3-4 ori) către sfârşitul alăptării, dând

senzaţia de satisfacţie şi reglând astfel apetitul. Acest fapt explică

raritatea obezităţii la copiii alimentaţi natural.

Lipidele laptelui uman conţin 98% trigliceride, 1% fosfolipide şi

0,5% colesterol.
8. Sărurile minerale şi oligoelementele

Sărurile minerale sunt în cantitate globală de 2,5 g/l şi situează

laptele uman ca fiind cel mai hipomineralizat lapte.

9. VitamineleLaptele uman conţine atât vitamine liposolubile cât

vitamine hidrosolubile, în proporţii variabile, în raport cu aportul

matern.

10. Factorii de protecţie antiinfecţioasă

Laptele uman conţine un dispozitiv de factori imunologici şi

biologici care asigură protecţia faţă de bacteriile, virusurile şi

levurile din mediul înconjurător, până ce sugarul îşi dezvoltă

imunitatea proprie.

 Factorii celulari au rol antiinfecţios la nivelul glandei

mamare şi tractului digestiv al sugarului.

 Imunoglobulinele. În laptele uman predomină IgA secretorie

cu rol în împiedicarea aderării bacteriilor, virusurilor şi

antigenelor alimentare de mucoasa intestinală a sugarului,

acţionând sinergie cu macrofagele. IgM şi IgG sunt în

 cantitate mică în lapte. IgM este în concentraţie mai mare în

colostru faţă de laptele matur.

 Lactoferina nesaturată – are rol bacteriostatic sustrăgând

fierul indispensabil pentru multiplicarea unor bacterii.

 Liganzii pentru acidul folie şi vitamina B12 au rol

bacteriostatic chelând acidul şi cobaltul necesar unor bacterii:

E.coli, proteus, piocianic, Salmonella, clostridii (mecanism

asemănător lactoferinei).

 Lizozimul (neuraminidaza), catalizează hidroliza

peptidoglicanilor din peretele bacterian şi potenţează acţiuni

anticorpilor. Are deci un efect bactericid direct şi indirect.

 Lactoperoxidaza din laptele uman are acţiune bacteriricidă

în prezenţa peroxidului de hidrogen şi a piocianatului

împotriva unor germeni ca: streptococi, pseudomonas, E.coli,

Salmonella.

 Fracţiunile C3 şi C4 ale complementului joacă un rol în

înglobarea particulelor şi probabil în chimiotactismul

celulelor fagocitare ale colostrului şi laptelui.

  Factorul antistafilococic de natură lipidică, inhibă creşterea

stafilococului auriu. S-au descris şi alţi factori de natură

lipidică cu acţiune antivirală.

 Factorii bifidus sunt reprezentaţi de glicoproteine şi

oligozaharidele din lapte şi au rol în promovarea creşterii

lactobacililor bifidus în colonul sugarului alimentat la sân.

11. Conservarea laptelui uman

Alimentarea la sân este ideală pentru sugar.

Conservarea laptelui uman este urmată de unele modificări ale

componentelor:

a. Conţinutul bacterian creşte progresiv cu durata păstrării

laptelui.

b. Recipientele şi sondele din material plastic absorb în pereţii

lor vitaminele liposolubile. Macrofagele aderă la pereţii

vaselor din sticlă,

 c. Tratarea termică a laptelui prin fierbere inactivează bacteriile

şi celulele.

12. Tehnica alimentaţiei la sân

Alăptarea la sân prevede pregătirea copilului şi a mamei în vederea

îndeplinirii anumitor condiţii:

 Sugarul trebuie să fie treaz şi să fie lăsat să plângă câteva

minute înainte de a-l pune la sân; un sugar somnoros nu suge

bine.

 Mama îşi va spăla mâinile şi sânul cu apă caldă, va îmbrăca

un halat curat sau un capot special pentru alăptare, îşi va lega

părul şi eventual îşi va pune o mască de tifon în caz că

prezintă o infecţie a căilor aeriene superioare

 Poziţia pentru alăptat trebuie să fie comodă. În funcţie de

preferinţa mamei, se va adopta, fie poziţia de decubit lateral,

fie poziţia şezândă

  Se atinge obrazul sugarului cu mamelonul; el va întoarce

capul spre sân si va începe să sugă prin declanşarea reflexului

punctelor cardinale (rooting reflex) şi a reflexului de sugere.

 Durata suptului va fi în medie 15-20 min. prezentând

diferenţe individuale.

 În general, la o bună secreţie lactată, copilul va suge un

singur sân la o masă pe care îl evacuează complet. Dacă

cantitatea nu a fost suficientă, se poate continua cu celălalt

sân urmând ca la prânzul următor să se înceapă cu acesta

pentru golirea sa completă şi stimularea astfel a secreţiei

lactate.

 După alăptare, sugarul va fi ţinut în poziţie verticală pentru a

favoriza eructaţia.

 De asemenea, mama îşi va spăla sânii cu apă pentru

îndepărtarea resturilor de lapte.

13. Stabilirea raţiei în alimentaţia naturală

  La naştere, înainte de orice tentativă de alimentare se va

cerceta permeabilitatea esofagului cu o sondă, mai ales la

subponderali sau în caz de hidramnios.

 Se recomandă punerea nou-născutului la sân cât mai repede

după naştere, dacă starea nou-născutului şi a mamei o permit

la câteva ore, sau chiar la 30 min în sala de naştere pentru

stimularea secreţiei lactate.

 În ceea ce priveşte aprecierea cantitativă a raţiei sugarului

alimentat natural, cantitatea de lapte din primele zile, se poate

calcula teoretic după formula Finkelstein:

ml. lapte/zi = (n-1) x 70 sau 80

 n = numărul de zile de viaţă

 70 se foloseşte pentru nou-născuţii cu Gn mai mică de

3250 g.

 80 se foloseşte pentru nou-născuţii cu Gn mai mare de

3250 g.
14. Poziţia corectă de alăptare

14. Poziţie incorectă de alăptare

Poziţionarea incorectă a sânului, în forma literei “C” , face ca

acesta să nu încapă în gura copilului.

N.B : Poziţia corectă a sânului în timpul suptului este în forma

literei “U” .

15. Contraindicaţiile alimentaţiei naturale

16. Obstacole şi incidente în alimentaţia naturală

Incidentele şi obstacolele din alimentaţia naturală pot fi legate de

mamă sau de sugar.

a. Incidente legate de mamă

Angorjarea sânilor: apare cel mai frecvent la începutul lactaţiei în

zilele a 2-a - a 5-a după naştere. Sânii sunt grei şi dureroşi şi apare

prin golirea incompletă sau tardivă a sânilor. Alveolele suprapline

determină obstrucţie vasculară şi limfatică.

Recomandări: evacuarea laptelui prin muls manual sau cu pompa,

comprese pe zonele edematoase şi dureroase, eventual

administrarea de ocitocină.

Ragadele mamelonului sunt mai frecvente la începutul lactaţiei.

Pot fi rezultatul tehnicii incorecte de alăptare sau deficienţelor în

igiena sânilor.

Îngrijirea sânilor prin expunerea mameloanelor la aer, evitarea

săpunului şi alcoolului, spălarea cu apă, uscarea cu un prosop

moale. Dacă au apărut, se întrerupe temporar suptul, se evacuează

manual laptele şi se oferă sugarului din biberon până la vindecarea

leziunilor, iar mameloanele se acoperă cu un unguent cu lanolină

anhidră şi apoi cu compresă sterilă.

Mastita şi galactoforita

Mastita puerperală este o celulită a ţesutului conjunctiv interlobar

produsă cel mai frecvent de stafilococul auriu. Se manifestă prin

febră, frisoane, dureri şi eritem inflamator. Se recomandă tratament

antiinfecţios şi evacuarea completă a laptelui pentru a preveni

formarea abceselor.
Malformaţiile mameloanelor (mamelon ombilicat, mamelon

scurt), reprezintă cauze frecvente de abandonare a alăptării.

Mamelonul trebuie pregătit pentru supt prin masaj cu 1-2 luni

înainte de naştere. Masarea mamelonului scurt înainte de supt

pentru a-i produce erecţia şi introducerea lui împreună cu areola în

gura sugarului, poate fi urmată de succes. Dacă nu se reuşeşte, se

mulge laptele şi se administrează din biberon.

Hipogalactia este în majoritatea cazurilor rezultatul greşelilor în

iniţierea alăptării, erorilor de tehnică alimentară şi a diferitelor stări

patologice ale mamei sau sugarului care duc la golirea incompletă

a sânilor. În aceste situaţii, sugarul stagnează ponderal, creşte

anxietatea mamei şi se ajunge la alimentaţia complementară

Lactoreea reprezintă curgerea laptelui dintr-un sân în timp ce

sugarul suge la sânul opus sau din ambii sâni în afara supturilor. Ea

se produce printr-un reflex condiţionat de ejecţie sau prin

hipersecreţie de prolactină. De asemenea, lactoreea poate fi

secundară administrării de rezerpină, fenotiazină sau întreruperii

administrării anticoncepţionalelor orale.

b. Incidente din partea sugarului

1. Malformaţiile cavităţii bucale: cheiloschizis şi palatoschizis

care nu permit etanşarea cavităţii bucale şi fac suptul dificil

sau chiar imposibil.

2. Prematuritatea – prin lipsa reflexului de sucţiune sau prin

forţa slabă, în acest caz sugarul neputând goli sânii

3. Regurgitaţiile sunt eliminări de cantităţi mici de lapte

nemodificat şi fără efort imediat după supt.

4. Vărsăturile constau în eliminarea cu efort a laptelui cu

cazeina coagulată, ca urmare a acţiunii labfermentului.

Vărsăturile habituale apar datorită aerofagiei prin supt lacom

şi a cantităţii mari de lapte ingerat, care produc distensia

stomacului şi stimularea reflexului de vărsătură.

5. Refuzul sânului poate apare în caz de anorexie nervoasă la

sugarii cu encefalopatie infantilă, după administrarea de ceai

sau lapte din biberon când sugarul face diferenţieri între forţa
 necesară suptului la sân şi uşurinţa obţinerii laptelui din

biberon sau dacă laptele are un gust neplăcut ca urmare a

alimentaţiei mamei (usturoi, ceapă, varză)

6. Colicile abdominale apar în primele 10 zile şi se manifestă

până la vârsta de 3 luni, prin dureri abdominale ce survin

brusc, ţipăt strident, congestia feţei, frecarea picioarelor şi

emisia de gaze. Simptomatologia durează 10-20 min, se

repetă şi are o incidenţă vesperală şi nocturnă.

17. Avantajele alimentaţiei naturale

Laptele de mamă este alimentul ideal pentru sugari.

Este cel mai valoros aliment din punct de vedere calitativ.

Avantajele alimentaţiei naturale decurg din calităţile majore ale

laptelui uman:

 Asigurarea unei raţii echilibrate în principii nutritive necesare

unei creşteri somatice şi cerebrale corecte (echilibru perfect

între principiile nutritive)

  Compoziţie variabilă (colostru, lapte de tranziţie, lapte

matur), perfect adaptată posiblităţilor de digestie şi de

absorbţie ale nou-născutului şi sugarului, atât cantitativ cât şi

calitativ

 Laptele uman este un aliment „viu” (conţine fermenţi,

anticorpi, vitamine)

 Asigură o protecţie antiinfecţioasă prin prezenţa factorilor de

protecţie - factori celulari, imunoglobuline, lactoferina,

lizozime, fracţiunile C3-C4 ale complementului, factorii

bifidus şi protecţie faţă de E.U.N.

18. Alimentaţia preşcolarului

 Alimentaţia preşcolarului este asemănătoare cu a adultului la

unele mese. Cu toate că ritmul creşterii staturo-ponderale se

încetineşte, preşcolarul are nevoi nutritive mari datorită

activităţi motorii intense.

 Trebuie să asigure 80 kcal/kg/zi din care proteinele vor

acoperi 15-18%, lipidele 25-30% şi glucidele 55-60% din

aportul caloric. Nevoile de lichide sunt de 80 ml/kg/zi

 Raţia proteică de 2 g/kg/zi dată de proteine de origine

animală 2/3 şi doar 1/3 din proteine vegetale. Laptele în

cantitate de 500-600 ml (inclusiv iaurtul). Brânza de vaci +

brânzeturi fermentate. Carnea de pasăre, vacă, porc, oaie,

peşte si mezeluri se dau în cantitate de 75 g/zi. Oul se poate

administra sub diverse forme

 Necesarul de lipide de 2-3 g/kg/zi se asigură sub formă de

unt, smântână, margarina şi uleiuri vegetale

 Glucidele se recomandă în raţie de 10 g/kg/zi sub formă de

pâine şi produse de panificaţie, 150 g/zi paste făinoase,

prăjituri, fructe şi legume. Se indică pâinea intermediară

pentru conţinutul de fibre alimentare şi vitamine din grupul

B. Legumele se dau ca piureuri, soteuri, budinci şi crude ca

salate. Fructele se dau, de preferinţă crude

  Copilul preşcolar va primi 3 mese principale şi 2 gustări.

20. Alimentaţia şcolarului

La 6-12 ani este un ritm lent de creştere, nevoile energetice şi

nutritive sunt destinate mai mult pentru activitatea fizică,

intelectuală şi maturarea sexuală.

 Aport energetic de 50-60 kcal/kg/zi din care 30% să fie

asigurate de lipide, 15% de proteine şi 55% de glucide.

Nevoile de lichide sunt de 60 ml/kg/zi.

 Nevoile de proteine de 2g/kg/zi se recomandă a fi asigurate

de alimente de origine animală în proporţie de 50-60%.

Laptele - 400ml pe zi, carne 100-150 g/zi, brânzeturi 30-50

g/zi, un ou la 1-2 zile şi proteine vegetale.

 Raţia de lipide este de 1,5-2 g/kg/zi din care raportul

AGS/AGN este egal. Aportul de colesterol va fi de 100-300

mg/1000kcal/zi. Lipidele se asigură prin unt, smântână, ulei

şi lipidele din vegetale, carne, lapte şi gălbenuşul de ou.

21. Alimentaţia adolescentului

  Accelerarea creşterii organismului în perioada prepubertară

măreşte nevoile energetice de proteine, de calciu, fosfor, fier,

zinc şi de vitamina A şi E.

 Puseul de creştere şi maturare sexuală a adolescentului,

modifică raportul între masa musculară, metabolic activă şi

ţesutul adipos după tipul caracteristic sexului. Aceste

modificări biologice reclamă mărirea aportului nutriţional.

Nevoile energetice se măresc cu activitatea fizică şi

practicarea sporturilor, în acest sens, băieţii necesită raţii mai

mari.

 În raport cu programul activităţii, adolescentul va avea 3

mese pe zi la ore fixe. Alimentaţia este similară cu a

adultului, variată şi prezentată estetic.

 Sunt interzise alcoolul, cafeaua, condimentele iuţi şi tutunul.

Trimiteți prin e-mail Postați pe blog!Distribuiți pe TwitterDistribuiți pe

FacebookTrimiteți către Pinterest
Postare mai nouă Postare mai veche Pagina de pornire
Postare prezentată
Gândește bine înainte să vii la muncă în Germania! Cred ca tabelul de mai
jos spune tot....

In Germania,trebuie să platești impozite și contribuții sociale foarte mari. Orice clasă de

impozitare ai avea salariul net va fi mizerabil!...

Faceți căutări pe acest blog

ENGLEZA

GERMANA
Recomandarea mea pentru o banca germana.

Masina Germania 2020

CREDITE E.M.C.
CUMPARATURI INTELIGENTE
 ALIEXPRESS
 CARD REVOLUT

2019 UK

SPĂLAREA MÂINILOR

TESTE NURSING 2
ESEURI AMG

TABELE ENGLEZA

Tehnici de nursing - Recapitulare

Tehnici de nursing
Diagnosticul de nursing

Plan de nursing - Exemplu

 Diagnostic de Nursing   Diagnosticul de Nursing : -  Este o prezentare a
problemei de sanatate a unui pacient potenţial s...

Explicatii la foaia de temperatura

       Se încarca...

 Plan de nursing - Studiu dde caz- Insuficenţă renală acută

Insuficenţă renală acută - CAZUL I 1. Culegerea de date Date fixe NUME SI

PRENUME : A.C. VARSTA: 23 ani SEX: femi...

TEHNICI DE NURSING SI INVESTIGATII , 27 RECOLTAREA

PRODUSELOR BIOLOGICE ŞI PATOLOGICE PENTRU EXAMENE DE
LABORATOR

RECOLTAREA PRODUSELOR BIOLOGICE ŞI PATOLOGICE PENTRU

EXAMENE DE LABORATOR INTRODUCERE Recoltarea produselor
biologice poate afecta ...

 TESTE AMG ,1

Se încarcă...

 FIINŢA UMANĂ ŞI NURSING-UL , 6 Nevoia de a elimina

Nevoia de a elimina Eliminarea reprezinta necesitatea organismului de a indeparta

substantele nefolositoare , nocive din organism rezulta...

BAZELE STIINTEI NURSING-ULUI , C4. Rolurile şi funcţiile asistentului

medical şi statutul său în cadrul echipei medicale
 C4.  rolurile şi funcţiile asistentului medical şi statutul său în cadrul echipei
medicale  Definiţia asistentului medical Asiste...

FIINŢA UMANĂ ŞI NURSING-UL , 1 Nevoile fundamentale

Nevoile fundamentale Cadrul conceptual al Virginiei Henderson se bazeaza pe

definitia celor 14 nevoi fundamentale, cu componentele bio-...

 TEHNICI DE NURSING SI INVESTIGATII , 34 Recoltarea vărsăturilor ,

RECOLTAREA SECRETIILOR OCULARE, OTICE, VAGINALE......

Recoltarea vărsăturilor Vărsătura este conţinutul gastric care se elimină spontan ,

de obicei în afecţiunile digestive, dar întâlnită ş...

LUCRARE DE DIPLOMA , LITIAZA BILIARA

ÎNGRIJIREA PACIEN Ț ILOR CU LITIAZ Ă BILIAR Ă

Tabel valori analize medicale

FOAIA DE TEMPERATURA

Etichete
 ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR (11)
 AMG (29)
 Anatomia si fiziologia omului (36)
 ANESTEZIE - TERAPIE INTENSIVA SI NURSING SPECIFIC (8)
 Angiogenia si Antiangiogenie (1)
 Bandaje (1)
 BAZELE STIINTEI NURSINGULUI (8)
 Biochimie (16)
 Biofizică și imagistică medicală (7)
 Boli infecto-contagioase (16)
 Boli infecto-contagioase si nursing specific (11)
 Boli metabolice de nutritie (8)
 Calcularea dozelor de medicament (1)
 Calitatea Serviciilor de Nursing (10)
 Cardiologie si nursing în cardiologie (16)
 CERCETARE ÎN NURSING (13)
 Chirurgie generală si nursing în chirurgia generală (25)
 Chirurgie toracică (10)
 Comunicare Profesională (14)
 Comunicarea în limba modernă (5)
 CONDUITA ÎN URGENTE MEDICO - CHIRURGICALE (12)
 Curiozitati (18)
 cursuri amg anul 2 (66)
 cursuri amg anul 3 (50)
 cursuri amg anul1 (41)
 cursuri amg anul3 (17)
 Cursuri anul 3 (40)
 Deontologie si etică profesională (4)
 Dermato-venerologie si nursing specific (15)
 DICTIONAR DE TERMINI MEDICALI (4)
 Educatie pentru sanatate (5)
 Elizabeth Parrish (1)
 EMBRIOLOGIE SI GENETICA (13)
 Endocrinologie (11)
 engleza-medicala (3)
 Epidemiologie si sănătate publică (3)
 ESEURI AMG (9)
 ESEURI BOLI (8)
 examene sesiune (1)
 Farmacologie generală (17)
 FIINŢA UMANĂ ŞI NURSING-UL (15)
 FOAIA E TEMPERATURA (2)
 Gastroenterologie (9)
 GERIATRIE SI NURSING SPECIFIC (10)
 GERONTOLOGIE (10)
 GINECOLOGIE (7)
 GINECOLOGIE SI NURSING IN GINECOLOGIE (16)
 Hematologia (7)
 Hematologie anul 2 (10)
 Infarctul enteromezenteric (1)
 INFORMATII UTILE (5)
 Ingrijiri la domiciliu (5)
 Îngrijiri paliative (2)
 LUCRARE DE DIPLOMA AMG (1)
 Management si legislatie sanitara (9)
 Managementul proiectelor de sanatate (8)
 Medicamente (2)
 MEDIU ȘI SĂNĂTATE (3)
 Modafinil (5)
 Nefrologie (21)
 Neurologie si nursing în neurologie (16)
 Nootropice (6)
 NOUTATI IN MEDICINA (1)
 NURSING COMUNITAR (9)
 NURSING IN ONCOLOGIE (4)
 Nursing in urologie (1)
 Nursing în gastroenterologie (8)
 Nursing în obstetrică (2)
 NURSING ÎN PSIHIATRIE (6)
 Nutritie si dietetică (13)
 O.R.L. si nursing O.R.L. (10)
 OBSTETRICĂ ȘI NURSING SPECIFIC (7)
 OFTALMOLOGIE SI NURSING ÎN OFTALMOLOGIE (8)
 Oncologie (15)
 Oncologie si nursing în oncologie (20)
 Ortopedie (16)
 Pedagogie (3)
 Pediatrie si Nursing Specific (5)
 plan de nursing (5)
 Plan de nursing (sau de ingrijire) (9)
 Pneumologie si nursing specific (11)
 politici sociale si de sănătate (11)
 Principii de bază ale cercetării (3)
 Procedura privind elaborarea lucrării de finalizare a studiilor (1)
 proiecte licenta amg (1)
 PROTECTIE SI SECURITATE IN MUNCA (2)
 PSIHIATRIE (7)
 Psihiatrie si nursing în psihiatrie (11)
 Psihologie medicală (7)
 Puericultură si pediatrie (18)
 RECAPITULARE CURSURI AMG (61)
 RECAPITULARE FISE TEHNICE AMG (26)
 Reumatologie si nursing în reumatologie (3)
 REZUMAT I (8)
 SEMIOLOGIE MEDICALA (11)
 Semiologie medicală (15)
 Sindromul Zollinger-Ellison (1)
 SISTEMUL NERVOS TESTE (1)
 TABEL COMPATIBILITATE MEDICAMENTE INTRAVENOS (1)
 TABEL DE ANALIZE MEDICALE (1)
 TABELE ENGLEZA. (2)
 TEHNICI DE NURSING SI INVESTIGATII (86)
 TERMENI MEDICALI (8)
 TESTE AMG ONLINE (180)
 Teste Anatomie (11)
 TESTE GRILA AMG III GERIATRIE (1)
 TESTE LICENTA AMG (183)
 Teste neurologie (2)
 TESTE NURSING (51)
 Teste ortopedie (2)
 TESTE PENTRU ASISTENTIII MEDICALI GENERALISTI (71)
 TRATAMENTUL ESCARELOR (1)
 traumatologie si nursing specific (16)
 Urgente Medico Chirurgicale (1)
 urologie si nursing în afectiunile renale (21)
  UTILIZAREA CALCULATORULUI SI TEHNOLOGIA COMUNICATIILOR
(7)
 VIRUSOLOGIE BACTERIOLOGIE SI PARAZITOLOGIE (12)

TESTE AMG

Puericultură si Pediatrie

Modafinil stimulent al sistemului nervos central

DICTIONAR MEDICAL
CURIOZITATI

Gastroenterologie

Endocrinologie
Reumatologie si nursing în reumatologie

TOTUL DESPRE PLANUL DE NURSING

-EXEMPLU

Biochimie
ORTOPEDIE

Farmacologie generala

TESTE
ANATOMIE

Teste Neurologie