CUPRINS

1. Scheletul membrului inferior 3

1.1. Osul coxal 3
1.2. Osul femur 9
1.3. Patela 12
1.4. Tibia 15
1.5. Fibula 18
1.6. Tarsul 19
1.7. Metatarsul 19
1.8. Falangele 20

2. Regiuni topografice ale peretelui abdominal anterior 20

2.1. Generalităţi 20
2.2. Teaca m.drept abdominal 21
2.3. Canalul inghinal 23
2.3.1. Orificiile inghinale 25
2.3.2. Pereţii canalului inghinal 27

3. Regiuni topografice ale membrului inferior 29

3.1. Regiunea anterioară a coapsei 29
3.2. Lacunele de la baza coapsei 33
3.2.1. Lacuna musculară 33
3.2.2. Lacuna vasculară 34
3.3. Trigonul femural 36
3.4. Fosa poplitee 38
1
3.5. Regiunile topografice ale gambei 41
3.5.1. Regiunea anterioară a gambei 41
3.5.2. Regiunea posterioară a gambei 43

4. Plexul lombar 44
4.1. Nervul femurocutan lateral 47
4.2. Nervul femural 48
4.3. Nervul obturator 49

5. Plexul sacrat 50
5.1. Nervul ischiadic 52
5.2. Nervul fibular comun 54
5.3. Nervul tibial 56

6. Artera femurală 57

7. Artera poplitee 62

8. Arterele tibiale 63

9. Venele superficiale ale membrului inferior 65

9.1. Vena safenă mare 66
9.2. Vena safenă mică 66

10. Limfaticele membrului inferior 68

11. BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ 70

2
1. Scheletul membrului inferior
Este alcătuit din: scheletul centurii pelvine şi scheletul membrului
inferior liber.
Scheletul centurii pelvine este format din cele două oase coxale şi
osul sacru. Oasele coxale se articulează anterior între ele (simfiza
pubiană) iar posterior cu osul sacru, formând articulaţiile sacroiliace. La
nivelul centurii pelvine predomină legăturile articulare, astfel că
mişcările în centura pelvină vor fi mai puţin ample decât cele de la
nivelul centurii umărului
3. Scheletul membrului inferior liber este format astfel:
1. scheletul coapsei = osul femur
2. scheletul gambei = osul tibia (medial) şi osul fibula (lateral)
3. scheletul piciorului:
segmentul posterior (proximal) atarsul
segmentul mijlociu a metatarsul
segmentul anterior (distal) afalangele
4. la acestea se adaugă patela (rotula):
o este cel mai voluminos os sesamoid al corpului uman
o se află în grosimea tendonului m.cvadriceps femural, anterior de
articulaţia genunchiului

1.1. Osul coxal

Este os pereche al centurii pelvine, care leagă membrul inferior
la trunchi. Coxalul are trei părţi distincte ca origine
embriologică:
a/ osul iliac - superior
b/ osul pubis – antero-inferior
c/ osul ischiadic – postero-inferior
Este un os lat, de formă neregulată, mai îngust în porţiunea mijlocie şi
mai larg în porţiunile superioară şi inferioară; este astfel răsucit încât
partea postero-superioară, mai largă, este turtită în plan sagital iar
partea antero-inferioară este orientată aproximativ în plan frontal.
Coxalul prezintă de studiat:
o 2 feţe: faţa laterală şi faţa medială
o 4 margini: superioară, inferioară, anterioară, posterioară

3
o 4 unghiuri: antero-superior, antero-inferior, postero-superior,
postero-inferior

4
FEŢELE OSULUI COXAL

FAŢA LATERALĂ A OSULUI COXAL

a) prezintă o cavitate articulară numită acetabul (cavitatea cotiloidă),

pentru articularea cu capul femural:
• la acetabul contribuie oasele iliac, pubis şi ischiadic
• acetabulul este mărginit de marginea acetabulară, întreruptă
inferior de către incizura acetabulară
• fundul cavităţii rugos şi nearticular se numeşte fosa acetabulară1;
este înconjurat de o suprafaţă articulară numită faţa semilunară
• superior de marginea acetabulară e şanţul supraacetabular unde
are origine tendonul reflectat al m. drept femural
1
AICI SE PRINDE LIGAMENTUL CAPULUI FEMURAL
5
b) superior de acetabul aripa osului iliac prezintă faţa fesieră:
• este împărţită în patru zone prin 3 linii fesiere:
• linia fesieră anterioară
• linia fesieră posterioară
• linia fesieră inferioară
• posterior de linia fesieră posterioară se prinde m.fesier mare
• între liniile fesiere posterioară şi anterioară se prinde m.fesier
mijlociu
• între liniile fesiere anterioară şi inferioară are origine m.fesier mic
• linia fesieră inferioară are inferior şanţul supraacetabular unde
se prinde m.drept femural (tendonul reflectat).

c) gaura obturatorie: largă, antero-inferior de acetabul

o pe viu e închisă de membrana obturatorie: pe conturul găurii
obturatorii şi pe membrana obturatorie are origine m. obturator
extern.

FAŢA MEDIALĂ A OSULUI COXAL

a) e împărţită de linia arcuată în două părţi: superioară şi inferioară

• linia arcuată dă limita dintre bazinul mare şi bazinul mic
• extremitatea anterioară a liniei arcuate se prelungeşte spre simfiza
pubiană

b) deasupra liniei arcuate se află fosa iliacă ce dă origine m.iliac

• posterior de fosa iliacă este o suprafaţă neregulată numită
suprafaţa sacropelvină, alcătuită de:
• faţa auriculară ce reprezintă suprafaţa articulară a coxalului
pentru osul sacru
• postero-superior de faţa auriculară este o porţiune rugoasă,
convexă, numită tuberozitatea iliacă ce serveşte pentru
inserţia ligg.sacroiliace
c) inferior de linia arcuată faţa medială a coxalului prezintă o suprafaţă
patrulateră de pe care iau origine fibre ale m.obturator intern

6
MARGINILE OSULUI COXAL

MARGINEA SUPERIOARĂ A OSULUI COXAL

a) se numeşte creastă iliacă; e conturul superior al aripii osului iliac
b) creasta iliacă se întinde între spina iliacă antero-superioară şi spina
iliacă postero-superioară şi prezintă două buze (externă şi internă) şi o
linie intermediară, între cele două buze
• relieful crestei iliace corespunde în principal inserţiei la nivelul
osului coxal a celor trei muşchi laţi ai peretelui lateral abdominal:
• pe buza externă se inseră muşchiul oblic extern abdominal
• pe linia intermediară se inseră muşchiul oblic intern abdominal
• pe buza internă se inseră muşchiul transvers abdominal

MARGINEA INFERIOARĂ A OSULUI COXAL

a) e compusă din ramurile inferioare ale ischionului şi pubisului (se numeşte
ram ischiopubian); acestea sunt inferior de gaura obturatorie
b) ramura inferioară a pubisului întâlneşte ramura superioară la nivelul
corpului pubisului, sub un unghi de aprox.90
; la acest nivel, corpul
pubisului prezintă faţa simfizară prin care se articulează cu osul pubis de
partea opusă, la nivelul simfizei pubiene
c) ramura ischionului întâlneşte posterior corpul acestui os, la nivelul
tuberozităţii ischiadice

MARGINEA ANTERIOARĂ A OSULUI COXAL

a) este marginea inghinală; în ansamblu are aspect concav; superior
corespunde osului iliac, inferior - osului pubis
b) prezintă în serie descendentă următoarele elemente de relief:
spina iliacă antero-superioară
• în unghiul antero-superior al coxalului
• serveşte pentru inserţia:m.croitor, lig.inghinal şi parţial m.tensor al
fasciei late
INCIZURA INTERSPINOASĂ ANTERIOARĂ e inferior de
spina iliacă antero-superioară şi e traversată de n.femurocutan
lateral
spina iliacă antero-inferioară
• aici se prinde tendonul direct al m. drept femural

7
 incizura iliopsoasului distal de spina iliacă antero-inferioară;
la acest nivel m.iliopsoas traversează din fosa iliacă spre coapsă
eminenţa iliopubică ( iliopectinee )
• la unirea oaselor iliac şi pubis
• loc de inserţie pentru arcul fibros iliopectineu ce desparte lacunele
de la baza coapsei
creasta pectineală (pecten ossis pubis)
• reprezintă o continuare a liniei arcuate spre tuberculul pubic
• la extremitatea medială dă inserţie tendonului conjunct şi lig.
lacunar (Gimbernat); în rest, creasta pectineală e dublată de
ligamentul pectineal al lui Cooper.
• la acest nivel se prinde pe pubis muşchiul pectineu
tuberculul pubic
• supero-lateral de simfiza pubiană
• aici se inseră: lig.inghinal, lig.reflex (Colles) şi tendonul conjunct
(coasa inghinală aponevrotică)
creasta pubiană
• de la tuberculul pubic spre simfiza pubiană
• reprezintă marginea superioară a corpului pubisului
• cu creasta pectineală reprezintă continuarea pubiană a liniei arcuate
• inserţii: m.drept abdominal, m.piramidal şi lig. reflex Colles

MARGINEA POSTERIOARĂ A OSULUI COXAL prezintă,

dinspre superior spre inferior:
• spina iliacă postero-superioară - la nivelul unghiului
postero-superior al coxalului
• incizura interspinoasă posterioară
• spina iliacă postero-inferioară
• incizura ischiadică mare - m.piriform trece din cavitatea
pelvină spre inserţia pe femur şi o împarte în două orificii (supra- şi
infrapiriform) prin care se pot produce hernii fesiere. Nervul ischiadic
traversează orificiul piriform şi trece astfel din pelvis în regiunea
fesieră.
• spina ischiadică - loc de inserţie pentru muşchii geamăn
superior şi ridicător anal.
8
• incizura ischiadică mică - străbătută de tendonul m.
obturator intern
• tuberozitatea ischiadică - aici au origine şi muşchii lojei
posterioare a coapsei: m.semitendinos, m.semimembranos şi capul
lung al m.biceps femural

1.2. Osul femur

Formează scheletul coapsei
Prezintă: extremitatea (epifiza) superioară (proximală), corpul
(diafiza) femurului şi extremitatea (epifiza) inferioară (distală).

9
Fig. 1.1 – Vedere anterioară a femurului de partea dreaptă.
10
EXTREMITATEA SUPERIOARĂ a femurului prezintă:
a) capul femurului : cât 2/3 dintr-o sferă, se articulează cu osul
coxal formând art.coxofemurală. În centru are foseta capului femural,
pentru lig.capului femural
b) colul anatomic al femurului
c) trohanterul mare: la acest nivel se inseră mm.
pelvitrohanterieni; pe faţa medială a trohanterului mare se găseşte
fosa trohanterică, pentru inserţia m. obturator extern
d) trohanterul mic - aici se inseră m.iliopsoas
e) linia intertrohanterică este pe faţa anterioară a femurului;
trece de la trohanterul mare la trohanterul mic
f) creasta intertrohanterică este pe faţa posterioară a
femurului; uneşte cele două trohantere, este mai accentuată decât linia
intertrohanterică iar la acest nivel se inseră m.pătrat femural.
g) colul chirurgical - la baza trohanterelor; sediu frecvent pentru
producerea fracturilor

CORPUL FEMURULUI prezintă:

a)3 feţe: anterioară (aici are origine m.vast intermediar), posterioară
laterală şi posterioară medială
b)3 margini: antero-laterală, antero-medială şi posterioară ( marginea
posterioară a femurului se numeşte LINIA ASPRĂ)

LINIA ASPRĂ A FEMURULUI:

• prezintă 2 buze (laterală şi medială) între care este un interstiţiu; pe
acestea se inseră: m.vast lateral, m.vast medial, m.adductor lung,
m.adductor scurt, m.adductor mare, m.biceps femural.
• superior, linia aspră se trifurcă:
• creasta de trifurcaţie laterală se numeşte creasta fesieră (aici
se inseră m.fesier mare); creasta fesieră se termină inferior de
trohanterul mare la nivelul unei proeminenţe numită tube-
rozitatea fesieră (trohanterul al treilea)
• creasta de trifurcaţie mijlocie este linia pectineală ( aici se
inseră m.pectineu)

11
 • creasta de trifurcaţie medială se numeşte creasta m.vast
medial (aici se inseră fibre ale m.vast medial)
• inferior, linia aspră se bifurcă; intre liniile de bifurcatie inferioară se
delimitează faţa poplitee. Aceasta formează podeaua fosei
poplitee.

EXTREMITATEA INFERIOARĂ A FEMURULUI:

a/prezintă condilii femurali: condilul lateral şi condilul medial
b/cei doi condili se articulează cu tibia formând articulaţia genunchiului
c/în partea superioară a condilului medial este o proeminenţă numită
tuberculul adductorului, pe care se inseră m.adductor mare.
d/pe faţa anterioară a acestei extremităţi se află faţa patelară pentru
articularea cu patela (rotula)
e/condilii sunt despărtiti posterior prin fosa intercondilară; aici se
inseră ligg.încrucişate ale articulaţiei genunchiului
f/la extremitătile condililor se găsesc epicondilii medial şi,
respectiv lateral; la nivelul lor se inseră ligg.colaterale ale art.ge-
nunchiului
g/condilul medial este mai voluminos şi mai coborât decât cel lateral2

1.3. Patela
 os situat în partea anterioară a genunchiului

 os sesamoid, dezvoltat în tendonul m. cvadriceps femural

 prezintă 2 feţe, o bază şi un vârf:

 faţa anterioară - subcutanată, palpabilă, formează

relieful anterior al genunchiului
 faţa articulară - orientată posterior; se articulează
cu condilii femurali

2
între femur şi tibie se formează un unghi deschis lateral de 170 - 175
; un unghi
mai mic decât valoarea normală determină deformarea numită "genu valgum"
("picioare în "X"); în cazul egalităţii celor doi condili apare deformarea numită
"genu varum" (picioare "în paranteză").
12
  baza patelei - situată superior, serveşte pentru
inserţia m.cvadriceps femural
 vârful - orientat inferior, serveşte pentru inserţia
lig.rotulian (care continuă tendonul m.cvadriceps
până la tibie)

Fig. 1.2 – Vedere posterioară a femurului de partea dreaptă

13
 Fig. 1.3 – Disecţia şanţului retromaleolar medial (partea dreaptă,
vedere postero-medială). 1.tendonul calcanean al lui AHILE;
2.m.triceps sural; 3.v.safenă mică; 4.tendonul m.tibial posterior;
5.m.flexor lung al degetelor; 6.m.flexor lung al halucelui; 7.a.tibială
posterioară; 8.n.tibial; 9.r.maleolară medială; 10.n.plantar medial;
11.n.plantar lateral.
14
 1.4. Tibia
Este osul medial şi cel mai voluminos din scheletul gambei.
E un os lung, alcătuit din: extremitatea (epifiza) superioară (proxi-
mală); corp (diafiză); extremitatea (epifiza) inferioară (distală).

EXTREMITATEA SUPERIOARĂ (proximală):

1. mai voluminoasă, mai ales în sens transversal;
2. alcătuită din două mase osoase proeminente numite condili
tibiali: condilul tibial medial & condilul tibial lateral
3. feţele superioare ale celor doi condili sunt articulare,
despărţite printr-o zonă intercondiliană neregulată, rugoasă:
 faţa articulară (medială) a condilului medial tibial
corespunde condilului femural medial;
 faţa articulară (laterală) a condilului lateral tibial corespunde

condilului femural lateral;

4. în ansamblu, feţele articulare ale condililor tibiali compun
faţa articulară superioară a tibiei prin care aceasta
participă la realizarea articulaţiei genunchiului.
 în centrul feţei articulare superioare e eminenţa intercon-

diliană, plasată între feţele articulare ale condililor tibiali; la

extremităţile medială şi laterală ale eminenţei
intercondiliene se găsesc tuberculii intercondilieni medial
şi, respectiv, lateral;
 anterior şi posterior de eminenta intercondiliană, între feţele

articulare medială şi laterală, sunt ariile intercondiliene

anterioară şi, respectiv, posterioară;
5. la nivelul zonei intercondiliene se inseră ligamentele
încrucişate ale articulaţiei genunchiului;
6. în partea postero-laterală a condilului lateral tibial e faţa arti-
culară fibulară; aici extremitatea proximală a tibiei se
articulează cu capul fibulei (articulaţia tibiofibulară proximală)

CORPUL TIBIEI: prezintă trei feţe şi trei margini (este triunghiular

pe secţiune);
a)faţa medială:
•situată antero-medial, este lată, netedă şi subcutanată pe toată
întinderea (poate fi palpată);

15
 •în partea superioară a acestei feţe se găseste o zonă rugoasă la
nivelul căreia se inseră tendoanele muşchilor croitor, gracilis şi
semitendinos (inserţia comună a acestor tendoane se face prin
intermediul unei formaţiuni fibroase numită "pes anserinus")
b)faţa laterală: situată antero-lateral, e acoperită de mm.din loja
anterioară a gambei;
c)faţa posterioară: este mai lată în 1/3 partea superioară unde
prezintă o creastă cu direcţie oblică infero-medial, numită linia
m. solear (originea muşchiului omonim).
d)marginea medială: mai evidentă inferior, pe ea se inseră
fascia crurală (a gambei).
e)marginea interosoasă: este marginea laterală a corpului tibiei;
•aproape pe toată lungimea sa serveşte pentru inserţia
membranei interosoase (această membrană fibroasă se întinde
la nivelul gambei între marginile interosoase ale tibiei şi fibulei)
f)marginea anterioară: situată subcutanat (palpabilă);
•prezintă la extremitatea ei superioară tuberozitatea tibiei pe
care se inseră lig.patelar
•lateral de tuberozitate se află un tubercul (TUBERCULUL LUI
GERDY) pentru inserţia tractului iliotibial şi m.tibial anterior.

EXTREMITATEA INFERIOARĂ (distală):

a)mai puţin voluminoasă; are aspect prismatic triunghiular, cu 3
feţe: anterioară, medială şi posterioară;
b)faţa laterală a epifizei distale a tibiei prezintă incizura fibulară;
la acest nivel tibia se articulează cu fibula formând articulaţia
tibiofibulară distală;
c)faţa medială se continuă inferior cu maleola medială;această
fată este subcutanată şi poate fi palpată: pe faţa posterioară a
maleolei tibiale se găseşte şanţul maleolar; pe viu, ŞANŢUL
RETROMALEOLAR MEDIAL este transformat într-un canal
osteofibros prin care trec:
•tendoanele muşchilor: lung flexor al degetelor, tibial posterior
şi lung flexor al halucelui;
•mănunchiul vasculonervos posterior al gambei: a.tibială
posterioară,vv.satelite, n.tibial şi vase limfatice.

16
d)pefaţa laterală a maleolei tibiale se găseste faţa articulară
maleolară, pentru osul talus.

Fig. 1.4 – Vedere anterioară a oaselor gambei drepte

17
 1.5. Fibula
Este osul lateral al scheletului gambei. Este un os lung şi subţire, format din:
extremitatea (epifiza) superioară (proximală); corp (diafiză); extremitatea
(epifiza) inferioară (distală).

EXTREMITATEA PROXIMALĂ:
a)se numeşte CAPUL FIBULEI; poate fi palpat la aproximativ 2 cm. infero-
lateral de articulaţia genunchiului.
b)capul fibulei prezintă:
•medial - faţa articulară a capului fibulei pentru articulaţia
tibiofibulară superioară;
•postero-superior - vârful capului fibulei pe care se inseră m.biceps
femural şi lig.colateral fibular al articulaţiei genunchiului.
c)la limita dintre cap şi corp se află o porţiune îngustă a fibulei, numită colul
fibulei; la acest nivel nervul fibular (peronier) comun încrucişează fibula pe
partea postero-laterală: relaţia directă a n.fibular comun cu osul face posibilă
lezarea acestui nerv în fracturi ale fibulei sau înglobarea lui în calusuri
vicioase; consecutiv, apar semnele paraliziei de nerv fibular comun; dintre
acestea reţinem paralizia muşchilor lojei anterioare a gambei şi abolirea
sensibilităţii cutanate pe faţa anterioară a gambei şi pe faţa dorsală a
piciorului.

CORPUL FIBULEI:
a)prezintă 3 feţe şi 3 margini;
b)faţa laterală
•orientată antero-lateral
•la acest nivel au origine mm.fibulari (lung şi scurt)
c)faţa medială
•orientată antero-medial mai este numită faţa extensoare deoarece
serveşte pentru originea muşchilor: extensor lung al degetelor, extensor
lung al halucelui şi peronier al treilea.
d)faţa posterioară
•este acoperită de mm.lojei posterioare a gambei;
•între feţele medială şi posterioară se găseşte creasta medială.
e)marginea anterioară
•desparte feţele laterală şi medială ale corpului fibulei;
•distal se bifurcă şi delimitează între liniile de bifurcaţie o zonă
triunghiulară subcutanată;
•la acest nivel se inseră septul intermuscular anterior al gambei.

18
f)marginea posterioară
•desparte feţele laterală şi posterioară ale fibulei;
•pe această margine se inseră septul intermuscular posterior al gambei.
g)marginea interosoasă
•este situată între marginea anterioară şi creasta medială;
•serveşte pentru inserţia membranei interosoase a gambei.

5. EXTREMITATEA INFERIOARĂ se continuă inferior, în partea

laterală, cu maleola laterală (fibulară), mai voluminoasă şi situată la un nivel
inferior fată de maleola medială; faţa medială a acesteia se numeşte faţa
articulară maleolară şi serveşte pentru articulaţia cu osul talus.

1.6. Tarsul
1. reprezintă segmentul posterior al scheletului piciorului; este omologul
carpului însă cele 7 oase ale tarsului sunt mai mari şi mai puternice,
datorită rolului pe care îl au în preluarea şi distribuirea greutăţii corpului, în
poziţie verticală3.

2. este alcătuit din 7 oase tarsiene dispuse pe 2 rânduri:

a)rândul proximal de oase tarsiene este alcătuit din 2 oase suprapuse (nu
alăturate):
• os talus: situat superior; este osul de legătură dintre scheletul
piciorului şi scheletul gambei
• os calcaneu: inferior, este cel mai mare şi mai puternic os al tarsului;
b)rândul distal de oase tarsiene este format din 5 oase alăturate:
• os navicular = în partea medială a tarsului
• os cuboid = este osul cel mai lateral din rândul distal al tarsului
• 3 oase cuneiforme: medial, intermediar şi lateral

1.7. Metatarsul
1.reprezintă segmentul mijlociu al scheletului piciorului; e format din 5 oase
metatarsiene, numerotate de la 1 la 5 dinspre medial spre lateral.
2.între metatarsiene sunt spaţiile interosoase în care sunt cuprinşi muşchii
interosoşi, plantari şi dorsali ai piciorului.

3
piciorul face un unghi drept cu gamba; tarsul şi metatarsul sunt ase-zate
astfel încât formează arcuri longitudinale şi transverse care se întretaie
(bolta plantară); astfel, greutatea corpului nu se transmite spre sol de la
tibie direct prin tars ci se transmite prin metatarsiene bolţii plantare.
19
3.fiecare metatarsian prezintă:
• baza (extremitatea proximală) care se articulează cu cele 3 cuneiforme
la nivelul metatarsienelor I - III şi cu osul cuboid la nivelul meta-
tarsienelor IV şi V.
• corpul
• capul (extremitatea distală) care se articulează cu prima falangă a
degetului respectiv.

1.8. Falangele
1.reprezintă segmentul anterior (distal) al scheletului piciorului;
2.sunt oasele degetelor piciorului.
3.cu excepţia halucelui care are 2 falange (proximală şi distală), celelalte degete au
câte 3 falange: proximală, medie şi distală
4.fiecare falangă prezintă: bază şi corp

2. Regiuni topografice ale peretelui abdominal

anterior
2.1. Generalităţi
Pereţii cavităţii abdomino-pelvine sunt constituiţi de muşchi pe care îi
putem sistematiza: a/ mm.peretelui antero-lateral abdominal: se întind de la
baza toracelui la pelvis; b/ m.regiunii toracoabdominale - m.diafragma, care
desparte cele 2 cavităţi, toracică şi abdominală; c/ mm.regiunii lomboiliace :
m.psoas mare, m. psoas mic, m.pătrat lombar, mm. intertransversari lombari
şi m.iliac; d/ mm.regiunii anale; e/ mm.regiunii perineale

Peretele antero-lateral abdominal are o structură musculoaponevrotică

complexă, cuprinzând o regiune anterioară şi o regiune laterală; anterior
este format de către mm.drepţi abdominali cuprinşi fiecare într-o teacă de
înveliş şi, uneori, de mm.piramidali (situaţi anterior de inserţiile mm.drepţi);
peretele lateral abdominal este format de către trei muşchi laţi care se aco-
peră între ei, formând trei planuri anatomice (mm.oblic extern, oblic intern
şi transvers abdominal).

Fiecare dintre mm.laţi ai peretelui lateral abdominal are o parte cărnoasă

cuprinsă între creasta iliacă şi baza toracelui, care se continuă spre m.drept

20
abdominal cu o aponevroză anterioară (aponevroza m.oblic extern,
aponevroza m.oblic intern, aponevroza anterioară a m. transvers
abdominal). Aceste aponevroze anterioare formează teaca m.drept
abdominal şi se termină în planul median participând la formarea unui rafeu
fibros întins între procesul xifoid sternal şi simfiza pubiană ( linia albă
abdominală ).

2.2. Teaca m.drept abdominal

Muşchiul drept abdominal este învelit pe feţele anterioară şi
posterioară de aponevrozele anterioare ale m.oblic extern, oblic
intern şi transvers abdominal şi de fascia transversalis ce
căptuşeşte profund muşchiul transvers abdominal şi îl separă de
spaţiul preperitoneal. Aceste aponevroze adoptă o dispoziţie
specifică, diferită în 2/3 (3/4) superioare şi 1/3 (1/4) inferioară
ale muşchiului drept abdominal, deci teaca drepţilor trebuie
considerată corespunzător celor două segmente musculare.

TEACA DREPŢILOR ÎN 2/3 SUPERIOARE

În 2/3 superioare, aponevroza oblicului intern abdominal se
clivează în două foiţe ce acoperă feţele anterioară şi posterioară
ale m.DA şi, astfel, teaca apare compusă astfel:
- Lama anterioară: aponevroza m.oblic extern + foiţa
anterioară a aponevrozei m.oblic intern.
- Lama posterioară: foiţa posterioară a aponevrozei
m.oblic intern + aponevroza m.transvers abdominal +
fascia transversalis.

TEACA DREPŢILOR ÎN 1/3 INFERIOARĂ

În 1/3 inferioară aponevroza m.oblic intern rămâne neclivată, pe
dinantea m.DA; teaca are următoarea compoziţie:
- lama anterioară = aponevroza m.oblic extern +
aponevroza m.oblic intern + aponevroza m.transvers
- lama posterioară = fascia transversalis

21
Fig. 2.1 – Teaca dreptului abdominal.
22
 ARCADA LUI DOUGLAS (LINIA ARCUATĂ) – condensare
fibroasă arcuită prezentă în lama posterioară a tecii drepţilor, la
modificarea compoziţiei acesteia (la unirea 2/3 superioare cu 1/3
inferioare)

La interiorul tecii m.drept abdominal, între muşchi şi lama

posterioară a tecii au traiect vasele epigastrice superioare şi
inferioare (la acest nivel, în interiorul tecii, aa.epigastrice
respective se vor anastomoza prin inosculaţie): a.epigastrică
inferioară provine din a.iliacă externă iar a.epigastrică
superioară provine din a.toracică internă (ram al a.subclavii),
DECI anastomoza acestor artere reprezintă un circuit legat în
paralel cu aorta, între originea subclaviei şi cea a iliacei
externe.
Prin intricarea aponevrozelor celor trei perechi de mm.laţi ai
abdomenului se formează în planul median, între procesul xifoid
sternal şi simfiza pubiană, un rafeu fibros numit linia albă
abdominală. Astfel, linia albă abdominală este scheletul fibros
de la nivelul peretelui abdominal anterior care desparte cei doi
muşchi drepţi abdominali şi tecile acestora.
• inferior, fibrele liniei albe abdominale se inseră la nivelul simfizei
pubiene, formând "adminiculum lineae albae"

La nivelul liniei albe abdominale se găseşte inelul ombilical,

aproximativ la jumătatea distanţei dintre procesul xifoid sternal
şi simfiza pubiană
2.3. Canalul inghinal
1. în regiunea inghinală peretele abdominal este traversat de
către funiculul spermatic (la bărbat) sau ligamentul rotund al
uterului (la femeie), printr-un traiect intraparietal numit canal
inghinal
2. are o lungime de 4 - 5 cm. şi are direcţie oblică, infero-
medial, aproximativ paralel şi situat superior fată de

23
 ligamentul inghinal. Ii descriem 4 pereţi (anterior, posterior,
superior şi inferior) şi 2 orificii (orificiul inghinal superficial
şi orificiul inghinal profund)

Fig. 2.2 – Orificiul inghinal superficial. 1.a.epigastrică superficială;

2.lig.inghinal; 3.fibrele intercrurale; 4.crus medialis; 5.crus
lateralis; 6.a.femurală (traversează lacuna vasculară); 7.orificiul
inghinal superficial; 8.n.ilioinghinal; 9.funiculul spermatic; 10.crus
posterior (lig.reflex COLLES)

24
 2.3.1. Orificiile inghinale

ORIFICIUL INGHINAL SUPERFICIAL

o imediat supero-lateral de tuberculul pubic, subcutanat -
tuberculul pubic poate fi folosit ca reper pentru palparea
orificiului inghinal superficial
o formă ovalară, cu axul mare paralel cu fibrele aponevrozei
oblicului extern
o pe laturi este mărginit de condensări ale fibrelor aponevrozei
oblicului extern
• stâlpul lateral (crus lateralis)
• stâlpul medial ( crus medialis)
o între cei doi stâlpi se arcuiesc fibre aponevrotice denumite
fibre intercrurale; acestea solidarizează stâlpii delimitând
supero-lateral orificiul inghinal superficial
 fibrele intercrurale sunt partea slabă a orificiului
superficial; aceste fibre cedează uşor la presiunea
sacului herniar
o la acest nivel aponevroza m.oblic extern se continuă în jurul
elementelor funiculului spermatic ca fascie spermatică externă
o posterior, orificiul inghinal superficial este întărit de fibre
conjunctive provenite din aponevroza m. oblic extern
contralateral; acestea formează stâlpul posterior (crus posterior
sau lig.reflex al lui Colles)
ORIFICIUL INGHINAL PROFUND
o orificiu în fascia transversalis care se continuă de la acest nivel
cu fascia spermatică internă ce înveleşte elementele funiculului
spermatic
o conturul medial al acestui orificiu e întărit de lig.interfoveolar
HESSELBACH; posterior de acest ligament au traiect vasele
epigastrice inferioare, DECI palparea pulsului la acest nivel
poate localiza o hernie inghinală intern sau extern de aceste
vase

25
 o orificiul inghinal profund este la aproximativ 3 cm. superior de
mijlocul lig.inghinal, la jumătatea distanţei dintre spina iliacă
antero-superioară şi tuberculul pubic
o corespunde fosetei inghinale laterale a peritoneului parietal
anterior şi este traversat de hernii inghinale oblice externe

Fig. 2.3 – Pereţii canalului inghinal. 1.aponevroza m.oblic extern

abdominal; 2.oblic intern abdominal; 3.m.transvers abdominal;
4.fascia transversalis; 5.tendonul conjunct; 6.crus medialis; 7.crus
lateralis; 8.ligamentul inghinal; 9.funiculul spermatic; 10.lig.reflex
COLLES (crus posterior); 11.tuberculul pubic.
26
 2.3.2. Pereţii canalului inghinal

Peretele anterior al canalului inghinal - porţiunea infero-

medială a aponevrozei m.oblic extern abdominal

Peretele superior al canalului inghinal - marginile inferioare

ale mm.oblic intern şi transvers abdominal

Peretele inferior al canalului inghinal îl formează

lig.inghinal = acesta e format de fibrele inferioare ale
aponevrozei m.oblic extern abdominal şi se întinde între
spina iliacă antero-superioară şi tuberculul pubic
- lig.inghinal are forma unui jgheab cu concavitatea superior;
pe buza posterioară a acestuia se inseră fascia transversalis
iar buza anterioară se continuă cu aponevroza m.oblic
extern abdominal
- superior de lig.inghinal e canalul inghinal iar posterior de
lig.inghinal sunt lacunele de la baza coapsei

Peretele posterior al canalului inghinal

• cel mai slab perete al canalului inghinal, ceea ce
favorizează producerea herniilor inghinale
• format de fascia transversalis, între: superior - m.
transvers şi inferior - lig.inghinal

FASCIA TRANSVERSALIS ESTE ÎNTĂRITĂ DE STRUCTURI

FIBROCONJUNCTIVE
• medial:

•LIG.REFLEX (COLLES) - grup de fibre ce trec postero-inferior

de funiculul spermatic (lig.rotund al uterului)

♦ TENDONUL CONJUNCT (falx inguinalis aponeurotica) -

format de fibre conjunctive desprinse din aponevrozele anterioare
ale mm.oblic intern şi transvers abdominal
27
 - se inseră pe tuberculul pubic şi extremitatea medială a crestei
pectineale

♦ LIG. LUI HENLE - fibre care se întind de la marginea laterală a

tecii m.drept abdominal (linia arcuată) la lig.pectineal

• lateral - LIG.INTERFOVEOLAR HESSELBACH - format de

fibre ale fasciei transversalis, coborâte de la linia arcuată (arcada
Douglas) la buza posterioară a lig.inghinal şi partea laterală a lig.
pectineal

LIGAMENTELE OMBILICALE ŞI FOSETELE INGHINALE

PERITONEALE
La nivelul peretelui posterior al canalului inghinal, în ţesutul
preperitoneal converg spre ombilic următoarele formaţiuni:

• uraca: bandă fibroasă mediană rezultată din obliterarea ductului

alantoidian; ia numele de lig.ombilical median şi se întinde între
inelul fibros ombilical şi vezica urinară
• porţiunile fibrozate ale arterelor ombilicale devin ligg.ombilicale
mediale = situate lateral, de o parte şi de alta a uracăi
• vasele epigastrice inferioare: impropriu mai sunt denumite ligg.
ombilicale laterale, plasate lateral de precedentele, corespund
marginilor mediale ale orificiilor inghinale profunde

Ligg. ombilicale întinse între ombilic şi pelvis determină

formarea, spre cavitatea peritoneală, a unor cute peritoneale care
se numesc plici ombilicale:

 plica ombilicală mediană ridicată de uracă

 plicile ombilicale mediale ridicate de ligg.ombilicale mediale
 plicile ombilicale laterale = produse de vasele epigastrice
inferioare

28
 Peritoneul parietal anterior formează între plicile ombilicale o
serie de depresiuni peritoneale numite FOSETE INGHINALE,
depresiuni care corespund peretelui posterior al canalului
inghinal - la nivelul fosetelor inghinale începe evaginarea
structurilor parietale în cursul producerii herniilor inghinale

FOSETELE INGHINALE sunt:

foseta  între uracă şi lig.ombilical medial

supravezicală  pe aici se produc hernii inghinale oblice interne
 între lig.ombilical medial şi vasele epigastrice
foseta inghinală inferioare
medială  pe aici se produc hernii inghinale directe (hernii
de slăbiciune a peretelui abdominal)
 lateral de vasele epigastrice inferioare
 înapoia orificiului inghinal profund
foseta inghinală
 la acest nivel se produc hernii inghinale oblice
laterală
externe, cele mai frecvente, caracterizate ca
hernii "de efort"

3. Regiuni topografice ale membrului inferior

3.1. Regiunea anterioară a coapsei
LIMITE
• superior - lig.inghinal
• inferior - linie orizontală la 2-3 cm.superior de patelă
• lateral - linia verticală de la trohanterul mare la condilul lateral femural
• medial - linia verticală de la pubis la condilul medial femural
• profund: - femurul; - septul intermuscular lateral (desparte muşchii lojei
anterioare de cei ai lojei posterioare); - prelungirea profundă a septului
intermuscular medial (desparte muşchii lojei mediale de cei ai lojei
posterioare)

STRATIGRAFIE
TEGUMENTUL
ŢESUTUL CONJUNCTIVO-ADIPOS
S U B C U T A N A T care conţine:
 medial = vena safenă mare (la 3-4 cm.inferior de lig.inghinal

29
 străbate fascia şi se varsă în vena femurală)
 ramuri cutanate ale n.femural
 ramuri cutanate ale n.femurocutan lateral

 ramura femurală a n.genitofemural

 limfoganglioni inghinali superficiali

 ramurile superficiale ale arterei femurale (a.epigastrică

superficială, a.circumflexă iliacă superficială, aa.ruşinoase

externe, superioară şi inferioară)
FASCIA LATA
• este fascia coapsei şi se continuă în regiunea fesieră cu fascia
fesieră
• în partea laterală a coapsei fascia lata se dedublează şi înveleşte
tractul iliotibial (sau bandeleta lui Maissiat - formaţiunea
fibroasă prin care m.tensor al fasciei late se prinde pe tuberculul
Gerdy al tibiei)
• la nivelul genunchiului fascia lata e întărită de fibre din
tendonul cvadricepsului, croitorului şi bicepsului femural
• de pe faţa profundă a fasciei late pornesc septurile
intermusculare ale coapsei:
septul intermuscular medial
septul intermuscular lateral
• fascia lata formează teci pentru mm.coapsei
FASCIA LATA LA NIVELUL TRIGONULUI FEMURAL
• mai groasă, aderentă la tegument
• este multiplu perforată de vase şi nervi superficiali; de aceea
este denumită la acest nivel FASCIA CIURUITĂ
(CRIBROSA, CRIBRIFORMĂ)
• fascia lata formează TEACA VASELOR FEMURALE
• teaca vasculară femurală apare ca un trunchi de piramidă
triunghiulară, cu baza superior al nivelul lacunei vasculare
şi vârful inferior la hiatusul tendinos al adductorului mare
• baza tecii vaselor femurale:
• se fixează pe conturul lacunei vasculare
30
 • partea medială a bazei corespunde inelului femural
care este închis de către septul femural4

4
o hernie femurală evaginează septul femural la interiorul tecii vasculare
femurale; traiectul intratecal herniar se numeşte canalul femural, întins de
la inelul femural până la hiatusul safen prin care hernia devine superficială
(sacul herniar poate fi confundat cu o dilataţie a crosei safenei mari - crosa
însâ se goleşte în decubit dorsal)
31
PLANUL MUSCULAR AL LOJEI
ANTERIOARE A COAPSEI
• lateral este muşchiul tensor al fasciei late
• anterior sunt muşchii cvadriceps femural şi croitor, ultimul
trecând peste cvadriceps, cu direcţie inferomedială
• medial sunt muşchii din grupul medial (muşchii adductori ai
coapsei – pectineu, obturator extern, adductorii lung, scurt şi
mare şi m.gracilis)
• între croitor, adductorul lung şi lig.inghinal se delimitează
trigonul femural Scarpa care va fi descris separat
• la vârful trigonului femural, în partea infero-medială a coapsei,
muşchii vast medial şi adductor mare delimitează un pasaj
musculoaponevrotic numit CANALUL ADDUCTORILOR
HUNTER5, întins distal până la hiatusul tendinos al
adductorului mare; delimitarea canalului Hunter este
următoarea:
• posterior = m.adductor mare şi fascia lui
• antero-lateral = m.vast medial şi fascia lui
• antero-medial = 2 elemente:
• membrana (lama) vastoadductorie care trece între
fasciile celor 2 muşchi precedenţi şi sare peste
jgheabul dintre ei
• m.croitor care dublează superficial membrana
vastoadductorie
•conţinutul canalului Hunter: artera femurală din care pleacă
aici a.descendentă a genunchiului, nervul safen (situat anterior de
a.femurală, iese din canal perforând membrana vastoadductorie),
vena femurală (situată posterior de artera femurală)
•n.safen încrucişează pe dinainte, dinspre lateral
spre medial artera femurală; acest nerv va perfora
membrana vastoadductorie împreună cu vasele

5
CANAL SUBSARTORIAL
32
 descendente ale genunchiului
•comunicările canalului Hunter:
• superior cu trigonul femural printre mm.croitor şi adductor
lung – din trigonul femural coboară în canalul Hunter vasele
femurale şi nervul safen
• inferior şi posterior cu fosa poplitee (situată posterior de
articulaţia genunchiului) prin hiatusul m.adductor mare
(inelul celui de-al treilea adductor) – pe aici artera femurală se
va continua în fosa poplitee cu a.poplitee iar v.poplitee urcă şi
se continuă cu vena femurală.
3.2. Lacunele de la baza coapsei
1. la baza coapsei ligamentul inghinal se întinde precum o
punte pe deasupra marginii anterioare a osului coxal, în
ansamblu concavă, trecând de la spina iliacă antero-
superioară la tuberculul pubic. Între ligamentul inghinal şi
marginea anterioară a coxalului se delimitează un spaţiu
larg, osteofibros pe care arcul iliopectineu îl împarte în 2
părţi - acestea sunt lacunele de la baza coapsei: lateral,
lacuna musculară sau neuromusculară şi medial - lacuna
vasculară.
2. lacunele de la baza coapsei sunt spaţii prin care se face
comunicarea dintre cavitatea fosa iliacă şi regiunea
anterioară a coapsei (trigonul femural Scarpa).
3.2.1. Lacuna musculară
DELIMITARE
♦ anterior = ligamentul inghinal

♦ posterior = segmentul iliac al marginii anterioare a coxalului

(de la SIAS la eminenţa iliopubică)

♦ medial = arcul iliopectineu (cuprinde fibre din fascia iliacă,

întinse între ligamentul inghinal şi eminenţa iliopubică )

33
CONŢINUT
 muşchiul iliopsoas
• rezultă din unirea muşchilor iliac şi psoas mare
• traversează lacuna neuromusculară la nivelul incizurii
iliopsoasului a coxalului
• se inseră pe trohanterul mic al femurului
 nervul femurocutan lateral

• ram senzitiv al plexului lombar

• trece în incizura interspinoasă anterioară
 nervul femural

• ramură terminală mixtă a plexului lombar

• în lacuna NM e anterior de m.iliopsoas
3.2.2. Lacuna vasculară
DELIMITARE
 anterior = lig.inghinal

 medial = ligamentul lacunar Gimbernat (fibre din

inserţia pubiană a lig. inghinal ce se inseră pe

extremitatea medială a crestei pectineale a osului
coxal )
 posterior = ligamentul pectineal Cooper (bandă
fibroasă ce dublează creasta pectineală a coxalului)
 lateral = arcul iliopectineu

CONŢINUT
 artera femurală: continuă artera iliacă externă de la

nivelul ligamentului inghinal; arcul iliopectineu o

desparte de nervul femural situat lateral de arteră
6
 vena femurală : este medial de a.femurală, se continuă

în pelvis cu vena iliacă externă

6
porţiunea lacunei vasculare cuprinsă între ligamentul lacunar şi vena femurală ia
denumirea de INEL FEMURAL; acesta este închis de către SEPTUL FEMURAL
(provine din fascia transversalis); în cursul unei hernii femurale septul femural este
34
  ramura femurală din n.genitofemural: senzitivă pentru
tegumentul superior al trigonului femural; se plasează
anterior sau medial faţă de a.femurală
 gg.limfatici inghinali profunzi (gg.Cloquet-
Rosenmuller) şi vase limfatice7

Fig. 3.1 – Lacunele de la baza coapsei (partea dreaptă). A.LACUNA

NEUROMUSCULARĂ; B.LACUNA VASCULARĂ. 1.spina iliacă
antero-superioară; 2.m.iliopsoas; 3.lig.inghinal; 4.n.femurocutan
lateral; 5.n.femural; 6.arcul iliopectineu; 7.r.femurală a
n.genitofemural; 8.a.femurală; 9.v.femurală; 10.lig.lacunar
(GIMBERNAT); 11.lig.pectineal (COOPER); 12.gg.CLOQUET –
ROSENMÜLLER.

evaginat spre trigonul femural de către sacul herniar. HERNIILE FEMURALE, mai
frecvente la femei datorită lărgimii pelvisului şi marginilor osoase se produc cel mai
frecvent la nivelul inelului femural; diagnosticul clinic de hernie femurală şi
diferenţierea de o hernie inghinală este sugerat de către prezenţa sacului herniar
inferior de lig.inghinal (arcada crurală, stinghia crurală)
7
ADENOPATIA LIMFOGANGLIONILOR INGHINALI PROFUNZI (în speţă
gg. Cloquet-Rosenmuller) trebuie diferenţiată clinic de o hernie femurală
35
 3.3. Trigonul femural

Este o regiune topografică situată la partea superioară a lojei

anterioare a coapsei, de aspect triunghiular, cu baza situată superior.

DELIMITAREA TRIGONULUI FEMURAL

• superior = ligamentul inghinal
• medial = marginea laterală a m.adductor lung
• lateral = marginea medială a m.croitor
• profund, podeaua trigonului femural (se numeşte fosa
iliopectinee) este formată astfel:
• lateral : m.iliopsoas
• medial : m.pectineu

La nivelul trigonului femural fascia lata ia numele de fascie cribriformă

deoarece este străbătută de numeroase elemente vasculare şi nervoase
superficiale

FAŢĂ DE FASCIA CRIBRIFORMĂ CONŢINUTUL

TRIGONULUI FEMURAL POATE FI SISTEMATIZAT
ASTFEL :
• planul superficial = cuprinde:
 ramurile superficiale ale arterei femurale
 vv.superficiale care drenează în crosa v.safene mari

 ganglioni limfatici inghinali superficiali

 rr.cutanate din nervul femural

 r.femurală a n.genitofemural (inervează tegumentul superior al

trigonului femural)
• planul profund, care conţine:
 nervul femural şi ramurile acestuia
 artera femurală din care se desprind:
o rr.superficiale ale a.femurale (...)
o a.femurală profundă
 vena femurală la care sosesc v.safenă mare şi v.femurală profundă
 gg.limfatici inghinali profunzi

36
 CONŢINUTUL TRIGONULUI FEMURAL
a)nervul femural:
•este lateral de a.femurală (formează pachetul vasculonervos femural
cu vasele femurale)
•imediat inferior de lig.inghinal se împarte în ramuri:
o rr.cutanate anterioare (la tegumentul anterior şi infero-
medial al coapsei)
o rr.musculare (la mm. cvadriceps femural, pectineu,
adductor lung şi croitor)
o n.safen : cea mai lungă r.senzitivă a n.femural; inervează
tegumentul medial al gambei şi tegumentul medial al
piciorului, până la haluce
b)a.femurală: situată medial de n.femural, în jgheabul dintre
mm.pectineu şi iliopsoas; are medial v.femurală
c)rr.superficiale ale a.femurale perforează fascia cribriformă trecând spre
teritoriile de distribuţie:
o a.epigastrică superficială
o aa.ruşinoase externe (superioară şi inferioară)
o a.circumflexă iliacă superficială
d)a.femurală profundă:
•la nivelul trigonului femural se desprinde de pe faţa postero-laterală
a arterei femurale
•la coapsă trimite următoarele ramuri:
o a.circumflexă femurală laterală
o a.circumflexă femurală medială
o aa.perforante (trec în loja posterioară a coapsei)
(aa.circumflexe femurale şi, eventual, prima a.perforantă
corespund trigonului Scarpa)
e)vena femurală, care primeşte ca tributare:
•vena safenă mare:
o portiunea terminală a venei safene mari se numeşte crosa
venei safene mari
o în crosa venei safene mari se varsă vv. epigastrică
inferioară, circumflexă iliacă superficială, ruşinoase
externe
o crosa venei safene mari este încadrată superior şi inferior
de către aa.ruşinoase externe superioară si inferioară
37
 •vena femurală profundă
f)gg.limfatici inghinali superficiali şi profunzi:
 gg.inghinali superficiali sunt situaţi superficial fasciei cribri-
forme; Quenu îi împarte în patru grupuri printr-un sistem de 2
linii intersectate perpendicular prin crosa safenei mari
 gg. inghinali profunzi situaţi în lungul venei femurale (constant
poate fi găsit ganglionul Cloquet-Rosenmüller, la nivelul
lacunei vasculare)

3.4. Fosa poplitee

1. este o regiune topografică de formă romboidală (ROMBUL POPLITEU),
situată posterior de articulaţia genunchiului.
2. fosa poplitee este alcătuită dintr-un trigon femural (superior, mărginit de
muşchii ischiogambieri8) şi un trigon tibial (inferior, între capetele
muşchiului gastrocnemian).

3. delimitare:
 supero - lateral = tendonul m.biceps femural
 supero - medial = tendoanele mm. semitendinos şi
 semimembranos, dublate profund de tendoanele muşchilor gracilis
şi sartorius
 infero - lateral: = capul lateral al m.gastrocnemian şi m.plantar
(profund de precedentul)
 infero - medial = capul medial al m.gastrocnemian
 anterior (planşeul fosei poplitee):
 planul popliteu (faţa poplitee) al femurului
 faţa posterioară a capsulei articulare (art.genunchiului)
şi lig.popliteu oblic
 m.popliteu
Fosa poplitee este acoperită de către fascia lata care se dedublează
în 2 foiţe; între cele 2 foiţe trec:
 vena safenă mică

 ramurile n.femural cutanat posterior

8
semitendinos, semimembranos şi biceps femural
38
CONŢINUTUL FOSEI POPLITEE
1. artera poplitee = elementul cel mai profund din fosa poplitee; se
găseşte antero-medial de vena poplitee; continuă artera femurală
de la nivelul hiatusului adductorului mare (inelul celui de-al treilea
adductor).

Fig. 3.2 – Fosa poplitee (dreapta)

39
 • raportul cu femurul şi cu articulaţia genunchiului explică posibilitatea
lezării arterei poplitee în cursul osteomielitei femurului şi în cursul
intervenţiilor chirurgicale pe genunchi (osteotomii, rezecţii)
2. ramurile arterei poplitee: pentru reţeaua arterială a genunchiului
şi musculare:
 a.supero-medială a genunchiului

 a.supero-laterală a genunchiului

 artera medie a genunchiului

 a.infero-medială a genunchiului

 a.infero-laterală a genunchiului

 arterele surale (pentru m.triceps sural)

3. vena poplitee
 e postero-lateral de artera poplitee, în raport intim cu aceasta

(pot fi lezate simultan iar ulterior traumatismului se poate

dezvolta un anevrism arterio-venos)
 e elementul mijlociu al mănunchiului vasculonervos popliteu,
cuprinsă între artera poplitee şi nervul tibial;
 la nivelul fosei poplitee, în vena poplitee se varsă vena safenă
mică;
4. nervul ischiadic
 frecvent se bifurcă la nivelul unghiului superior al fosei

poplitee în cele două ramuri terminale ale sale: nervii tibial şi

peronier (fibular) comun.

5. nervul tibial
 continuă traiectul nervului ischiadic; dintre cele două ramuri

terminale ale nervului ischiadic este cel care rămâne satelit

vaselor poplitee;
 e elementul superficial al mănunchiului vasculonervos
popliteu; se plasează postero-lateral de vena poplitee şi trece
spre loja posterioară a gambei.
6. nervul peronier (fibular) comun
 devine satelit tendonului muşchiului biceps femural, în

lungul laturii supero-laterale a fosei poplitee, îndreptându-se

spre colul fibulei;

40
  la nivelul fosei poplitee trimite nervul sural cutan lateral şi,
eventual ramura comunicantă peronieră
7. ganglioni limfatici poplitei
 de-a lungul vaselor poplitee, primesc limfaticele gambei şi

articulaţiei genunchiului şi drenează spre ganglionii

inghinali.
8. corpul adipos popliteu este foarte dezvoltat; comunică cu
regiunile coapsei şi gambei spre care pot difuza infecţiile.

3.5. Regiunile topografice ale gambei

3.5.1. Regiunea anterioară a gambei
REGIUNEA ANTERO-LATERALĂ A GAMBEI CUPRINDE LOJILE
MUSCULARE ANTERIOARĂ ŞI LATERALĂ
STRATIGRAFIE
• tegument
• ţesut subcutanat ce conţine:
• vase superficiale
• la partea inferioară a regiunii:
• n.fibular superficial
• n.cutanat dorsal medial
• n.cutanat dorsal intermediar
•fascia gambei trimite profund septurile intermusculare anterior şi
posterior şi distal, la nivelul regiunii anterioare, se condensează formând
retinaculul mm.extensori
• planul muscular cuprinde în cadrul regiunii anterioare a gambei
grupurile musculare anterior şi lateral

• mm. anteriori sunt (la partea inferioară a regiunii), dinspre

medial spre lateral: m.tibial anterior, m.extensor lung al
halucelui, m.extensor lung al degetelor şi m.fibular al treilea;

41
Fig. 3.3 – Loja anterioară a gambei
42
• mănunchiul vasculonervos al lojei musculare anterioare a
gambei se găseşte:
• superior - între mm.tibial anterior şi lung extensor al degetelor
• inferior - între mm.tibial anterior şi lung extensor al halucelui

• alcătuirea mănunchiului vasculonervos al lojei musculare

anterioare a gambei:
• n.fibular profund
• a.tibială anterioară
• vv.tibiale anterioare

• grupul muscular lateral:

•cuprinde mm.: fibular lung şi fibular scurt
•între ei se găseşte n.fibular superficial care, distal, devine
superficial ieşind dintre muşchi; se ramifică la un nivel
variabil în nn.cutanaţi dorsali ai piciorului, medial şi
intermediar

3.5.2. Regiunea posterioară a gambei

STRATIGRAFIE
tegument
ţesut adipos subcutanat: conţine
• v.safenă mică (situată iniţial posterior de maleola fibulei, la 1/2 gambei
pătrunde în fascie)
• în axul gambei coboară n.sural cutan medial şi, distal, se uneşte cu
r.comunicantă fibulară, formând n.sural din care în şanţul retromaleolar
lateral se desprinde n.cutanat dorsal lateral
• fascia gambei (distal formează o îngroşare numită retinaculul flexorilor)
planul muscular superficial este format de :
• m.triceps sural, cu 3 componente:
 superficial - m.gastrocnemian care are 2 capete: lateral, de pe

condilul lateral femural şi medial - de pe condilul medial

femural
 profund - muşchiul solear, cu origine pe oasele gambei

 tendonul tricepsului sural este tendonul calcaneean al lui Ahile

inserat pe tuberozitatea calcaneeană

43
• între mm.gastrocnemian (lateral) şi solear trece m.plantar (de la condilul
lateral femural)
• pe sub arcada m.solear trece, între planurile musculare superficial şi
profund, mănunchiul vasculonervos tibial posterior
planul muscular profund cuprinde
• m.popliteu - în podeaua fosei poplitee, plecând de la condilul lateral
femural
• m.flexor lung al degetelor, m.tibial posterior şi m.flexor lung al halucelui
• între tibialul posterior şi flexorul lung al degetelor se găseşte mănunchiul
vasculonervos tibial posterior: a.şi vv.tibiale posterioare şi n.tibial (n.
motor al lojei posterioare)
planul osteofibros: oasele gambei şi membrana interosoasă

4. Plexul lombar
DESCRIERE GENERALĂ:
1. se formează din ramurile ventrale ale nervilor spinali lombari L1 - L3
şi parţial L4, în grosimea muşchiului psoas mare, lateral de coloana
vertebrală lombară; de asemenea primeşte o ramură comunicantă de la
T12. In ansamblu plexul lombar are formă triunghiulară, cu baza spre
coloana vertebrală lombară şi vârful inferolateral.
2. plexul lombar inervează:
• regiunea antero-medială a coapsei (cutanat şi muscular)
• tegumentul medial al gambei şi piciorului (prin nervul safen,
ram din nervul femural)
• peretele abdominal
• regiunea genitală externă
MOD DE FORMARE
 ramura ventrală a primului nerv lombar, după ce primeşte

anastomoza de la T12, se împarte în două ramuri: superioară şi

inferioară:
o ramura superioară, la rândul ei, se împarte în două ramuri:
nervul iliohipogastric şi nervul ilioinghinal
o ramura inferioară se uneşte cu un ram din rădăcina L2 a
plexului lombar şi formează nervul genitofemural

44
  diviziunea inferioară a rădăcinii L2 a plexului lombar, împreună cu
rădăcinile L3 si, parţial, L49, cuprind fibre ventrale şi dorsale care
se grupează formând următoarele ramuri ale plexului lombar:
o fibre ventrale L2 - L4 trec în nervul obturator;
o fibre ventrale L3 - L4 compun nervul obturator accesor
(inconstant)
o fibre dorsale L2 - L3 formează nervul femurocutan
lateral
o fibre dorsale din rădăcinile L2 - L4 vor forma nervul
femural
Sistematizarea ramurilor plexului lombar:
 ramuri colaterale:
o ramuri musculare:
- din rădăcinile plexului lombar;
- inervează muşchii:
- psoas mare
- psoas mic
- pătrat lombar
- intertransversari lombari
o nervul iliohipogastric
o nervul ilioinghinal
o nervul genitofemural
o nervul femural cutanat lateral
 ramuri terminale:
 nervul femural

 nervul obturator

 nervul obturator accesor

9
ramura ventrală L4 participă, printr-un ram superior, la formarea plexului
lombar şi printr-un ram inferior la formarea trunchiului lombosacrat din
constitutia plexului sacrat; a fost numită datorită bifurcării spre cele două
plexuri, nerv "în furcă"
45
46
 tegumentul lateral al regiunii
fesiere
NERVUL ramură colaterală tegumentul suprapubian
ILIOHIPOGASTRIC nerv mixt mm.peretelui abdominal
antero-lateral şi m.drept
abdominal
mm.peretelui abdominal
antero-lateral şi m.drept
abdominal
NERVUL ramură colaterală
tegumentul organelor
ILIOINGHINAL nerv mixt
genitale externe
tegumentul supero-medial al
coapsei
ramura genitală trece prin
canalul inghinal şi inervează:
 tegumentul organelor
genitale externe
NERVUL ramură colaterală  muşchiul cremaster (la

GENITOFEMURAL nerv mixt bărbat)î

ramura femurală trece prin
lacuna vasculară şi inervează
tegumentul superior de la
nivelul trigonului femural

4.1. Nervul femurocutan lateral

1. Nerv senzitiv, ramură colaterală a plexului lombar;
2. TRAIECT, RAPORTURI, DISTRIBUTIE:
 se formează în grosimea m.psoas mare şi iese din
acest muşchi prin marginea sa laterală;
 coboară în fosa iliacă spre spina iliacă antero-
superioară:
 trece posterior de ligamentul inghinal spre regiunea
anterioară a coapsei;
• la nivelul ligamentului inghinal este cuprins în
lacuna neuromusculară, în incizura interspi-
noasă anterioară
 la coapsă trece variabil, fie prin m.croitor, fie anterior
de el

47
  la nivelul coapsei se împarte în două ramuri:
anterioară şi posterioară:
• ramura anterioară inervează tegumentul
anterior şi lateral al coapsei, până la
nivelul genunchiului;
• ramura laterală inervează tegumentul
lateral al coapsei în jumătatea ei
superioară.
4.2. Nervul femural

Ramură terminală mixtă a plexului lombar, este cel

mai voluminos ram al acestui plex.

TRAIECT, RAPORTURI:
Se formează în grosimea muşchiului psoas mare şi iese din
acesta prin marginea sa laterală; îşi continuă traiectul în fosa iliacă;
trece prin lacuna neuromusculară şi ajunge în trigonul femural
(Scarpa) unde se împarte în ramuri terminale.
o în fosa iliacă vine în raport în dreapta cu cecul şi în stânga
cu colonul sigmoid
o la nivelul lacunei musculare se găseste pe faţa anterioară
a m.psoas mare; medial, arcul iliopectineu îl desparte de
artera femurală
o în trigonul femural se găseşte profund, acoperit de către
fascia cribriformă; medial are vasele femurale cu care
alcătuieşte pachetul vasculonervos femural
o imediat inferior de ligamentul inghinal se împarte în
ramurile sale terminale* ; conform N.A. acestea sunt:
o ramuri musculare
o ramuri cutanate anterioare
o nervul safen

*
în abdomen nervul femural mai trimite ramuri pentru muschiul iliac, muschiul
pectineu (acesta poate pleca la coapsă) şi artera femurală
48
RAMURILE TERMINALE ALE NERVULUI FEMURAL
o ramurile musculare se distribuie muşchilor din loja
anterioară a coapsei (croitor, cvadriceps femural cu
componentele sale, pectineu)
o ramurile cutanate anterioare inervează tegumentul
anterior şi antero-medial al coapsei
o nervul safen: este cea mai lungă ramură senzitivă a
nervului femural; traiect:
• începe în trigonul femural (aici e profund de
fascia ciuruită, coborând lateral de artera
femurală)
• trece prin canalul adductorilor (la acest nivel
trece pe dinaintea arterei femurale, dinspre
lateral spre medial) ; părăseşte canalul
subsartorial perforând membrana vasto-
adductorie şi coboară în partea medială la
genunchi, între tendoanele mm.croitor şi gracilis
• se continuă în partea medială a gambei,
superficial, fiind satelit venei safene mari

Ramurile nervului safen:

• ramura infrapatelară inervează
tegumetul regiunii rotuliene;
• ramuri cutanate mediale ale gembei:
• inervează tegumentul medial al gambei
şi piciorului până la haluce
4.3. Nervul obturator
1. Nerv mixt, ramură terminală a plexului lombar.
2. TRAIECT, RAPORTURI, DISTRIBUTIE:
o se formează în grosimea m. psoas mare şi iese din acest
muşchi prin marginea sa medială, la nivelul strâmtorii pelvine
superioare; apoi coboară posterior de vasele iliace comune;
o trece în canalul obturator însoţind vasele obturatoare; trecând
la coapsă se împarte în două ramuri terminale: anterioară şi
posterioară.
49
RAMURA ANTERIOARĂ A NERVULUI OBTURATOR:
o ramură mixtă, trece succesiv:
• printre mm. pectineu şi obturator extern
• printre mm.adductori lung şi scurt
• posterior de muşchii pectineu şi adductor lung.
o inervează muşchii cu care vine în raport şi muşchiul gracilis.
o variabil, se termină cu o ramură cutanată care inervează
tegumentul medial în 2/3 distale ale coapsei

RAMURA POSTERIOARĂ A NERVULUI OBTURATOR:

o ramură mixtă, străbate muşchiul obturator extern şi trece mai
departe printre mm.adductor scurt şi adductor mare
o inervează muşchii cu care are raport
o componenta senzitivă a ramurii posterioare a nervului obturator
formează ramura articulară care se distribuie art.genunchiului
dar şi arterei poplitee.

NERVUL OBTURATOR ACCESOR

1. inconstant
2. nerv mixt, ramură terminală a plexului lombar
3. DISTRIBUŢIE:
o constant va inerva muşchiul pectineu; variabil mai poate trimite alte
2 ramuri: a) o ramură la articulatia coxofemurală şi b) o ramură
anastomotică pentru ramura anterioară a n. obturator.

5. Plexul sacrat
 este plexul regiunilor posterioare ale membrului inferior;
 se formează din nn.spinali L5 - S3 şi mai primeşte fibre de la L4
şi S4; se găseşte în pelvis, pe faţa anterioară a muşchiului
piriform.
MOD DE FORMARE - plexul sacral se formează prin unirea
trunchiului lombosacral cu ramurile ventrale ale nn.spinali S1 - S3 şi,
parţial, S4* .

*
ramura ventrală S4 se împarte în două ramuri: una superioară care contribuie la
formarea plexului sacral si una inferioară, pentru plexul coccigian.
50
 trunchiul lombosacral : cuprinde fibre din ramura ventrală L4 (n.în
furcă) şi fibrele ramurii ventrale L5;
 în ansamblu plexul sacral are formă triunghiulară; baza este la
nivelul găurilor anterioare ale sacrului si vârful este infero-lateral,
la nivelul incizurii ischiadice mari.
RAMURI:
Rădăcinile plexului sacral cuprind fibre ventrale şi dorsale care
converg spre incizura ischiadică mare, formând un fascicul lat; de
pe fetele anterioară si posterioară ale acestui fascicul pleacă
ramurile colaterale ale plexului sacral (compuse din fibre ventrale
sau/şi dorsale); fasciculul lat format la nivelul incizurii ischiadice
mari se continuă ca n. ischiadic (ramură terminală).
SISTEMATIZAREA RAMURILOR COLATERALE ALE
PLEXULUI SACRAL:
 din fibrele ventrale ale rădăcinilor plexului sacral se
formează:
o n. mm. pătrat femural şi gemen inferior (L4 - S1);
o n. mm. obturator intern şi gemen superior (L5 - S2);
o nn. pentru muşchii: ridicător anal, coccigian şi sfincter anal
extern
 din fibrele dorsale ale rădăcinilor plexului sacral se
formează:
o n. pentru muschiul piriform (S2);
o n. fesier superior ( L4 - S1);
o n. fesier inferior (L5 - S2).
 n. femural cutanat posterior cuprinde:
o fibre ventrale S2 - S3
o fibre dorsale S1 - S2

51
 5.1. Nervul ischiadic
Este cel mai voluminos n. din organism. Nerv mixt, este ramură
terminală a plexului sacral.

Fig. 5.1 – Nervul ischiadic în regiunea fesieră

52
Fig. 5.2 – Loja posterioară a coapsei
53
TRAIECT:
 iese din pelvis prin incizura ischiadică mare, în orificiul

infrapiriform
 trece în regiunea fesieră, unde se găseşte profund de m.fesier

mare
 se continuă în regiunea posterioară a coapsei unde se va dispune

între muşchii ischiogambieri

 în unghiul superior al fosei poplitee se termină prin două ramuri:

n. tibial si n. peronier (fibular) comun*

RAMURI COLATERALE:
> ramuri musculare, pentru:
o capul lung al muşchiului biceps femural
o capul scurt al muşchiului biceps femural
o muşchiul semimembranos
o muşchiul adductor mare
o muşchiul semitendinos
> ramuri articulare
RAMURI TERMINALE
o n. tibial
o n. peronier (fibular) comun

5.2. Nervul fibular comun

Ramură terminală mixtă a n.ischiadic; cuprinde componenta
dorsală a plexului sacral distribuită prin n. ischiadic.
TRAIECT SI RAPORTURI:
o în fosa poplitee trece supero-lateral, satelit m.biceps femural
o trece printre m.biceps femural şi capul lateral al
m.gastrocnemian spre capul fibulei
o ocoleşte prin lateral colul fibulei, în contact cu osul (poate fi lezat
la acest nivel) ; acum este profund de m.peronier lung şi se
bifurcă terminal în nn.peronier superficial şi peronier profund
RAMURI COLATERALE
 n. sural cutan lateral: din fosa poplitee trece spre tegumentul lateral
al 2/3 superioare ale gambei şi îl inervează.
*
împărtirea n.ui ischiadic în ramuri se poate produce în orice punct al traiectului său, de la originea din plexul sacral
până în fosa poplitee
54
 ramura comunicantă peronieră: trece subfascial, deasupra capului
lateral al m.gastrocnemian si se uneşte cu n.sural cutan medial
formând nervul sural (vezi).
 ramuri articulare

RAMURI TERMINALE : nn.peronier sau fibular superficial şi

peronier sau fibular profund.

N. PERONIER SUPERFICIAL
o trece în loja musculară laterală a gambei
o distal perforează fascia gambei, devine superficial şi se
bifurcă terminal
o ramuri colaterale: ramuri musculare pentru mm.peronier
lung şi peronier scurt
o ramuri terminale: nn.cutanaţi dorsali ai piciorului
 n. cutanat dorsal medial: inervează tegumentul dorsal
al piciorului, în partea medială şi. prin nn.digitali dorsali,
faţa medială a halucelui şi feţele care se privesc ale
degetelor 2 şi 3 (acest nerv respectă primul spaţiu
interdigital şi nu îl inervează). Nu inervează falangele
unghiale ale degetelor respective (care vor fi inervate
de nn.plantari).
 n. cutanat dorsal intermediar: inervează feţele ce se
privesc ale degetelor 3 şi 4 şi, respectiv, 4 şi 5,
respectând falangele unghiale inervate de nn.plantari

N. PERONIER PROFUND
o trece în loja anterioară a gambei şi coboară în partea
laterală a muschiului tibial anterior spre fata anterioară a
articulatiei talocrurale unde se divide terminal;
o ia parte la formarea pachetului vasculonervos tibial anterior,
împreună cu vasele respective
ramuri:
 ramuri musculare pentru mm.: tibial anterior, lung

extensor al halucelui, scurt extensor al halucelui, lung

extensor al degetelor, scurt extensor al degetelor şi
peronier al treilea
 nn.digitali dorsali pentru primul spaţiu interdigital.

55
 5.3. Nervul tibial
Nerv mixt, alcătuit de fibre ventrale ale plexului sacrat care trec în n.
ischiadic; este ramura terminală mai voluminoasă a n.ischiadic.
TRAIECT / RAPORTURI:
 la nivelul fosei poplitee participă la alcătuirea mănunchiului

vasculonervos popliteu şi este cuprins între limitele acesteia ; în

pachetul popliteu este elementul superficial, situat postero-lateral
de vena poplitee
 de la nivelul m.popliteu coboară însotind artera poplitee profund

de arcada muschiului solear

 se continuă în loja posterioară a gambei împreună cu vasele tibiale

posterioare, formând pachetul vasculonervos tibial posterior

 ajunge în şanţul retromaleolar medial şi se va termina prin nervii

plantari
RAMURI COLATERALE
 ramuri musculare, pentru muşchii:
o popliteu;
o gastrocnemian;
o plantar;
o solear;
o tibial posterior;
o flexor lung al halucelui;
o flexor lung al degetelor;
 n. interosos al gambei: inervează oasele gambei şi art.tibiofibulară.
 n. sural cutan medial:
o se desprinde din n.tibial la nivelul fosei poplitee
o coboară subfascial în partea posterioară a gambei
o însoţeşte vena safenă mică pe partea ei laterală
o se uneşte cu ramura comunicantă peronieră a n. peronier comun şi
formează n. sural
 n. sural: senzitiv, la nivelul piciorului trimite următoarele ramuri:
o n. cutanat dorsal lateral: inervează tegumentul marginii laterale a
piciorului
o ramuri calcaneene laterale.
 ramuri calcaneene mediale

56
RAMURI TERMINALE
 n. plantar medial trimite următoarele ramuri:
o ramuri cutanate pentru tegumentul medial al regiunii plantare;
o ramuri musculare pentru muşchi ai piciorului
o ramuri articulare pentru articulaţiile tarsului şi metatarsului
o nn.digitali plantari comuni: pentru tegumentul plantar al primelor
trei si jumătate degete mediale si falangele lor unghiale (pe faţa
dorsală)
 n. plantar lateral: trimite 2 ramuri: superficială (pentru tegument) şi
profundă (pentru muşchi):
o ramura superficială: inervează pe faţa plantară degetul V şi
partea laterală a degetului IV
o ramura profundă inervează muşchi ai piciorului

6. Artera femurală
1. continuă la coapsă, de la nivelul ligamentului inghinal, artera
iliacă externă
2. limite: 1) superior: ligamentul inghinal; 2) inferior: hiatusul
adductorilor (inelul celui de-al treilea adductor).
3. TRAIECT
• lacuna vasculară
• loja anterioară a coapsei, la nivelul:
• trigonul femural Scarpa
• canalul adductorilor Hunter
• apoi traversează hiatusul m.adductor mare şi se va
continua în fosa poplitee cu artera poplitee; segmentul
huntero-popliteal poate fi comprimat la nivelul hiatusului
adductorului, urmând fenomene ischemice distal de
acesta.
4. RAPORTURI
• în lacuna vasculară:
o anterior - ligamentul inghinal
o posterior - ligamentul pectineal Cooper
o lateral - arcul iliopectineu; prin intermediul acestuia artera
femurală are raport lateral cu nervul femural
o medial - vena femurală

57
• în trigonul femural Scarpa:
o anterior: fascia cribriformă; prin intermediul ei a.femurală are
raport cu limfoganglioni inghinali superficiali
o posterior: fosa iliopectinee
o lateral: nervul femural
o medial: vena femurală
• la vârful trigonului femural:
58
 o anterior: m.croitor = muşchi satelit
o posterior: m.adductor lung şi vena femurală
o lateral: m.vast medial şi n.safen
• în canalul adductorilor Hunter:
o antero-medial: membrana vastoadductorie + m. croitor
o antero-lateral: muşchiul vast medial
o posterior: muşchiul adductor mare
o nervul safen încrucişează anterior artera femurală, dinspre
lateral spre medial
o vena femurală încrucişează posterior artera femurală, dinspre
medial spre lateral

RAMURI COLATERALE
• ramuri în trigonul femural
• ramuri superficiale:
• a.circumflexă iliacă superficială
• a.epigastrică superficială
• aa.ruşinoase externe superioară şi in-ferioară
• ramuri profunde:
• a.femurală profundă
• rr.musculare
• ramura în canalul adductorilor:
• a.descendentă a genunchiului
ARTERA CIRCUMFLEXĂ ILIACĂ SUPERFICIALĂ
• cea mai subţire ramură superficială
• pleacă de pe faţa anterioară a arterei femurale, la nivelul trigonului femural, la
aproximativ 1 cm. inferior de ligamentul inghinal; la origine poate forma un
trunchi comun cu a.epigastrică superficială
• perforează fascia cribriformă şi se îndreaptă spre spina iliacă antero-
superioară, la marginea ligamentului inghinal, cu vena satelită
• vascularizează: tegumentul, ţesutul subcutanat, ganglionii inghinali superficiali
şi se anastomozează cu arterele: circumflexă iliacă profundă, fesieră superioară
şi circumflexă femurală laterală
ARTERA EPIGASTRICĂ SUPERFICIALĂ
• se mai numeşte artera subcutanată abdominală

59
• pleacă din artera femurală la nivelul trigonului fe-mural, la 1 cm. inferior fată
de ligamentul inghinal
• perforează teaca vaselor femurale şi fascia cribriformă (are raport cu grupul
supero-medial al ganglionilor limfatici inghinali superficiali) şi urcă peste
ligamentul inghinal în ţesutul subcutanat al peretelui abdominal anterior,
spre ombilic
• vascularizează tegumentul, ţesutul subcutanat, gan-glioni inghinali superficiali
şi se anastomozează cu a.epigastrică inferioară şi a.epigastrică superficială de
partea opusă
ARTERA RUŞINOASĂ EXTERNĂ SUPERIOARĂ
• pleacă de pe faţa medială a arterei femurale, la nivelul originii ramurilor
precedente, superior fată de crosa venei safene mari
• perforează teaca femurală şi fascia cribriformă şi se îndreaptă supero-medial pe
deasupra crosei safenei mari şi încrucişează superficial funiculul spermatic
(lig.rotund al uterului)
• vascularizează tegumentul abdomenului (inferior), penisul şi scrotul (labia
mare)
• se anastomozează cu ramuri ale arterei ruşinoase interne
ARTERA RUŞINOASĂ EXTERNĂ INFERIOARĂ
• se desprinde de pe faţa medială a arterei femurale la un nivel inferior faţă de
crosa venei safene mari (cele două artere ruşinoase externe pensează între ele
crosa safenei mari)
• se îndreaptă medial (anterior de muşchiul pectineu şi anterior sau posterior de
muşchiul adductor lung), profund de fascia lata
• perforează fascia lata în regiunea superomedială a coapsei şi vascularizează
tegumentul perineului şi scrotului (labiei mari); se anastomozează cu ramuri
scrotale (labiale) ale arterei ruşinoase interne
RAMURILE MUSCULARE:
• vascularizează muşchii: croitor, vast medial şi adductori

ARTERA FEMURALĂ PROFUNDĂ

• pleacă de pe faţa laterală a arterei femurale la aproximativ
3,5 cm. distal de ligamentul inghinal
• iniţial coboară lateral de artera femurală, la nivelul trigonului
femural
• trece profund de muşchiul adductor lung; se termină cu o
ramură perforantă care străbate inelul celui de-al treilea

60
 adductor trecând în loja posterioară a coapsei (drept a 4-a
ramură perforantă a arterei femurale profunde)
• raporturi:
• anterior vine în raport cu artera femurală prin intermediul
venelor femurală şi femurală profundă şi muşchiului
adductor lung
• ramurile colaterale ale arterei femurale profunde sunt:
• a.circumflexă femurală laterală
• a.circumflexă femurală medială
• aa.perforante
• rr.musculare
• artera circumflexă femurală laterală:
 pleacă de pe faţa laterală a arterei femurale profunde

 trece lateral printre ramurile nervului femural şi

posterior de muşchii croitor şi drept femural
 vascularizează art.şoldului, regiunea fesieră, loja
posterioară a coapsei
• artera circumflexă femurală medială:
 pleacă de pe faţa postero-medială a arterei femurale

profunde
 ocoleşte femurul prin medial

 vascularizează art.şoldului, regiunea fesieră, loja

posterioară a coapsei
• arterele perforante:
o frecvent în număr de trei
o perforează inserţia m.adductor mare şi trec în regiunea
posterioară a coapsei
o vascularizează loja posterioară a coapsei; se anastomozează
între ele în două moduri: în muşchii şi prin arcada
anastomotice la nivelul liniei aspre

ARTERA DESCENDENTĂ A GENUNCHIULUI

o pleacă din femurală înainte ca aceasta să treacă prin inelul celui de-
al treilea adductor
o vascularizează pereţii canalului Hunter şi articulaţia genunchiului

61
7. Artera poplitee
Continuă artera femurală, de la nivelul inelului celui de-al
treilea adductor, în fosa poplitee.
limite
PROXIMAL = inelul celui de-al treilea adductor

DISTAL = arcada m.solear unde a.poplitee se termină cu 2 aa.tibiale,

anterioară şi posterioară.
traiect, raporturi
• ocupă planul profund al fosei poplitee, posterior de articulaţia
genunchiului:
• formează axul arterial al fosei poplitee;
• alcătuieşte mănunchiul vasculonervos popliteu împreună cu:
• vena poplitee - situată postero-lateral de artera poplitee;
• nervul tibial - situat postero-lateral de vena poplitee (deci
artera este elementul antero-medial, cel mai profund, al
mănunchiului vasculonervos popliteu).
• anterior are raporturi cu:
• muşchiul popliteu;
• art.genunchiului
• ganglioni poplitei profunzi;
• ţesut adipos care împiedică compresia arterei în cursul flexiei
gambei
• posterior are raporturi cu:
• vena poplitee;
• nervul tibial;
• fascia poplitee;
• ganglioni poplitei
• medial are raporturi cu mm.semimembranos şi gastrocnemian -
cap medial).
ramuri:
• artera poplitee asigură prin ramuri colaterale vascularizaţia în
principal a regiunii genunchiului iar prin ramurile terminale
vascularizează gamba şi piciorul.
62
• ramurile colaterale ale arterei poplitee:
 ramuri articulare (la art.genunchiului)

o artera articulară supero-medială

o artera articulară supero-laterală
o artera articulară infero-medială
o artera articulară infero-laterală
o artera articulară medie
 arterele surale (vascularizează m.triceps sural).

• ramurile terminale ale arterei poplitee sunt aa.tibiale anterioară şi

posterioară (cea din urmă se mai numeşte a.tibio-peronieră).

8. Arterele tibiale
ARTERA TIBIALĂ ANTERIOARĂ:
origine:
• este ramura terminală de bifurcaţie anterioară a arterei poplitee; se
desprinde din artera poplitee la nivelul arcadei tendinoase a muşchiului
solear, în regiunea posterioară a gambei;
terminaţie:
• la nivelul interliniei articulare talocrurale, profund de retinaculul mm.
extensori unde se continuă cu artera dorsală a piciorului;
traiect, raporturi:
• la origine, proximal, se găseşte în regiunea posterioară a gambei, profund de
muşchiul solear
• traversează spaţiul interosos spre loja anterioară a gambei;
• coboară în loja anterioară a gambei, în alcătuirea mănunchiului vasculonervos
tibial anterior împreună cu venele tibiale anterioare şi nervul peronier profund
• acest mănunchi vasculonervos este satelit muşchiului tibial anterior.
• proximal în loja anterioară a gambei, artera tibială anterioară are raporturi:
• antero-medial - muşchiul tibial anterior;
• posterior - membrana interosoasă a gambei;
• lateral - muşchii lung extensor al degetelor şi lung extensor al halucelui.
• distal, la nivelul lojei anterioare a gambei, are raporturi:
• anterior:
• retinaculul extensorilor;
• tendonul m.lung extensor al halucelui care o încrucişează dinspre
lateral spre medial.
• posterior:
• faţa laterală a tibiei
63
 • articulaţia talocrurală
• medial - tendonul m.tibial anterior.
• lateral - tendonul m.lung extensor al degetelor.
ramuri:
ramuri colaterale:
• artera recurentă tibială anterioară - pleacă din artera tibială anterioară în
partea proximală a lojei anterioare a gambei; are traiect ascendent spre
regiunea genunchiului unde participă la alcătuirea reţelei arteriale
periarticulare a genunchiului;
• ramuri musculare care vascularizează muðchii lojei anterioare a gambei;
• arterele maleolare anterioare, medială ði laterală care se desprind din
porţiunea distală a arterei tibiale şi participă la alcătuirea reţelelor arteriale
maleolare respective.

ramura terminală: artera dorsală a piciorului.

ARTERA TIBIALĂ POSTERIOARĂ

limite:
origine: este ramura posterioară de bifurcaţie terminală a arterei poplitee; se desprinde
din artera poplitee la nivelul arcadei tendinoase a muşchiului solear.
terminaţie: la nivelul retinaculului muşchilor flexori, în canalul calcanean (pe faţa
medială a calcaneului), unde se împarte în arterele plantare, medială şi laterală (ramuri
terminale).
traiect, raporturi:
• de la nivelul arcadei tendinoase a muşchiului solear coboară în loja posterioară a
gambei:
• în 1/3 proximală în axul acestei loji;
• în 1/3 mijlocie deviază medial şi coboară posterior de tibie;
• în 1/3 distală trece în şanţul retromaleolar medial de unde se continuă în canalul
calcanean.

• în loja posterioară a gambei alcătuieşte mănunchiul vasculonervos tibial posterior

împreună cu două vene satelite şi nervul tibial; acest mănunchi vasculonervos coboară
între planurile musculare superficial şi profund ale acestei loji musculare a gambei.

• raporturi în 2/3 proximale ale gambei:

• anterior şi lateral - muşchiul tibial posterior;
• posterior - muşchiul solear;
• medial - muşchiul lung flexor al degetelor (acesta este muşchiul satelit al arterei
tibiale posterioare).

• raporturi în 1/3 distală a gambei:

• anterior - muşchiul lung flexor al degetelor;
• postero-medial - planul cutaneo-fascial superficial;
• lateral - tendonul calcanean (al lui Ahile).
64
• raporturi în şanţul retromaleolar medial:
• se găseşte la jumătatea distantei dintre tendonul calcanean şi marginea
posterioară a maleolei mediale;
• anterior - tendoanele muşchilor lung flexor al degetelor şi tibial posterior;
• posterior - tendonul muşchiului lung flexor al halucelui.

• porţiunea terminală se găseşte pe faţa medială a calcaneului (în canalul calcanean),

acoperită de retinaculul flexorilor şi muşchiul abductor al halucelui.

ramuri:
ramuri colaterale:
• ramuri musculare pentru muşchii lojei posterioare a gambei;
• artera peronieră (fibulară):
• se desprinde la 3-5 cm. distal de arcada tendinoasă a muşchiului solear;
• traiect infero-lateral printre muşchii solear şi tibial posterior;
• se continuă pe membrana interosoasă, profund de muşchiul lung flexor al
halucelui;
• se termină inferior de maleola laterală;
• emite următoarele ramuri:
• ramuri colaterale:
• ramuri musculare;
• artera perforantă - trece prin membrana interosoasă deasupra maleolei
laterale şi ajunge în loja anterioară a gambei, profund de muşchiul lung
extensor al degetelor; participă la alcătuirea reţelei maleolare laterale.
• ramuri terminale: ramuri calcaneene laterale.

ramuri terminale:
• artera plantară medială;
• artera plantară laterală.

9. Venele superficiale ale membrului inferior

1. reprezintă un sistem secundar de drenaj venos al
membrului inferior; se găsesc imediat sub tegument,
în ţesutul celuloadipos subcutanat; prezintă valvule
2. în principal sunt reprezentate de către venele safene:
v.safenă mare şi v.safenă mică, precum şi tributarele
lor.
3. venele safene au origine la nivelul piciorului, din
extremităţile arcului venos dorsal al piciorului:

65
 9.1. Vena safenă mare
 este vena superficială medială a membrului inferior, cea mai lungă
venă a corpului
 pleacă din extremitatea medială a arcului venos dorsal al piciorului;
se termină la nivelul trigonului femural Scarpa, unde se varsă în vena
femurală

TRAIECT, RAPORTURI
 trece pe fata medială a maleolei tibiale (medială)
 urcă superficial, subcutanat, la gambă:
o în partea medială a gambei, însoţită anterior de către n.safen ;
acesta este nervul satelit al v. safene mari

trece posterior de condilul medial al tibiei şi de condilul medial al

femurului
o la nivelul genunchiului este însoţită de ramura safenă din a.
descendentă a genunchiului
 îşi continuă traiectul ascendent în partea medială a coapsei,

superficial de fascia lata

o portiunea sa terminală este la nivelul trigonului femural
o descrie crosa v.safene mari ce trece prin hiatusul safen al
fasciei cribriforme şi se varsă în v.femurală
o la coapsă e însoţită de ramuri cutanate ale nervului femural
TRIBUTARE
o majoritatea venelor superficiale mici ale membrului inferior
o vv.anastomotice cu sistemul venos profund al membrului inferior
o vena safenă accesorie:
 aceasta interconectează venele safenă mare şi safenă mică

 colectează venele superficiale posterioare ale coapsei

o venele ruşinoase externe (drenează în crosa safenei mari)

o vena circumflexă iliacă superficială (la nivelul crosei)
o vena epigastrică superficială (la nivelul crosei venei safene mari)

9.2. Vena safenă mică

>> este vena superficială, subcutanată a membrului inferior; în principal
este vena superficială posterioară a gambei.
66
TRAIECT, RAPORTURI
 pleacă din extremitatea laterală a arcului venos dorsal al

piciorului

67
 trece posterior de maleola fibulară (laterală)
 urcă în axul feţei posterioare a gambei; are raport cu n.sural

 ajunge la nivelul fosei poplitee unde perforează fascia poplitee

(în partea inferioară a fosei) şi se varsă în vena poplitee

TRIBUTARE
 reţelele venoase ale piciorului (dorsală şi plantară)

 vene superficiale posterioare ale gambei

 vene anastomotice cu venele profunde ale gambei

10. Limfaticele membrului inferior

• staţia terminală limfatică obligatorie pentru limfa membrului inferior este
reprezentată de către gg.limfatici inghinali, situaţi în regiunea anterioară
a coapsei (trigonul femural), inferior de ligamentul inghinal
• faţă de fascia cribriformă unii sunt dispuşi superficial - gg. inghinali
superficiali - iar unii sunt situaţi profund - gg. inghinali profunzi -.

GG . IN GH IN AL I S U P E R F IC I AL I
• 8 - 12 ganglioni situaţi superficial de fascia cribriformă, în trigonul
femural
• Quenu îi împarte în 4 grupuri prin două perpendiculare intersectate la
locul de vărsare a venei safene mari în vena femurală:
• grupul supero-lateral
• grupul supero-medial
• grupul infero-lateral
• grupul infero-medial
• grupul supero-lateral: pe traiectul vaselor circumflexe iliace
superficiale
• drenează limfa regiunii fesiere şi părţii laterale a peretelui
abdominal subombilical
• grupul supero-medial: ganglioni dispuşi: deasupra crosei safene, pe
vasele epigastrice superficiale şi pe vasele ruşinoase externe
• drenează limfa de la nivelul: organelor genitale externe, perineului,
anusului, părţii mediane a peretelui abdominal subombilical
• grupul inferior: un lanţ ganglionar situat vertical de-a lungul
porţiunii terminale a venei safene mari
• drenează limfatice superficiale ale membrului inferior

68
 • subgrupul infero-medial mai drenează limfă de la nivelul
organelor genitale externe, perineului, anusului
• subgrupul infero-lateral mai drenează limfă de la nivelul
regiunii fesiere
• toţi ganglionii limfatici inghinali superficiali trimit eferenţele spre
ganglionii iliaci externi; acestea traversează prin lacuna vasculară, fie
prin inelul femural, fie anterior sau lateral de vasele femurale
GG . IN GH IN AL I P R OF U N Z I
• 1-3 ganglioni situaţi sub fascia cribriformă, la nivelul hiatusului safen
al acesteia, medial faţă de vasele femurale (vena femurală)
• cel superior (gg.Cloquet-Rosenmuller) este situat în lacuna
vasculară, medial de vena femurală, pe lig. lacunar Gimbernat
(adenita sa trebuie diferenţiată de o hernie femurală strangulată)
• primesc aferenţe de la:
• ganglionii inghinali superficiali
• limfaticele profunde ale membrului inferior
• glandul penisului (clitorisului)
• trimit vase eferente la gg.iliaci externi pe calea lacunei vasculare

G G . L I M F A T I C I P O P L I T E I : se găsesc la nivelul fosei poplitee, superficial sau

profund de fascia poplitee:
• gg.poplitei superficiali:
o dispusi în raport cu porţiunea terminală a v.safene mici (crosa safenei mici),
superficial de fascia poplitee
o primesc aferente de la regiunile calcaneană laterală şi dorsală a piciorului (din
teritoriul drenat venos de vena safenă mică)
o trimit eferentele prin hiatusul adductorului mare spre gg.inghinali profunzi
• gg.poplitei profunzi sunt dispuşi profund în fosa poplitee:
o trimit eferenţe la gg.inghinali profunzi

La gambă, pe vasele omonime se mai descriu:

o gg.tibial anterior
o gg.tibial posterior
o gg.fibular

69
11. BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
1) Anatomia lui Gray descriptivă şi aplicată. ed.27 – vol.III Angiologie,
neurologie - tradusă şi adaptată de Gr.T.Popa şi Florica Gr.Popa –
Ed.Jean Leon, Bucureşti, 1945
2) April, W.E. – Anatomy, 2nd edition- Williams & Wilkins, USA, 1990
3) Boutillier, B., Outrequin, G. – Anatomie – www.remede.org, 2001
4) Feneis, H., Dauber, W. – Pocket atlas of Human Anatomy, Georg Thieme
Verlag, 2000
5) NETTER, F. – Atlas of Human Anatomy, 2nd ed., Novartis, 1997
6) Papilian, V., Papilian V.V. – Manual practic de disecţie şi descoperiri
anatomice, Ed.Dacia, Cluj Napoca, 1994
7) Paturet, G. – Traite d’anatomie humaine - Masson et.C-ie. Editeurs, Paris,
1958
8) Poirier, P., Baumgartner, A. – Precis de dissection, Masson et C.ie, Paris,
1909
9) Ranga, V., Zaharia, C., Panaitescu, V., Ispas, Al. – Anatomia omului, vol.II
– 2.Membrele – Facultatea de Medicină Generală, Catedra de Anatomie,
Bucureşti, 1979 – 1980
10) Rouviere, H. – Anatomie humaine, descriptive, topographique et
fonctionelle; Masson et.C-ie. Editeurs, Paris, 1974
11) Rouviere, H. – Precis d’anatomie et de dissection, Masson et.C-ie.
Editeurs, Paris, 1949
12) Williams, P.l., Warwick, R., Dyson, M., Bannister, L.H. – Gray’s anatomy,
37th ed. Churchill Livingstone, 1989

70