EDUCAŢIA PĂRINŢILOR - o modalitate de îmbunătăţire a situaţiei copilului în familie -
Programul de educaţie a părintilor pe baza metodei EDUCAŢI AŞA!
A fost iniţiat in anul 1998, programul este derulat de FUNDAŢIA COPIII NOŞTRI, care este prima organizaţie care a abordat într-un mod unitar şi sistemic tema educaţiei părinţilor ca modalitate de sporire a bunăstării copilului în familie, utilizând metoda „Educaţi aşa!”. Scopul programului îl reprezintă pregătirea de specialişti români în domeniul educaţiei părinţilor prin formarea şi abilitarea personalului didactic din grădiniţe şi şcoli primare de a organiza cursuri cu părinţii, utilizând o metodă modernă, accesibilă şi inovatoare, precum şi schimbarea mentalităţii părinţilor cu privire la nevoile de dezvoltare ale copilului prin inţierea lecţiilor cu părinţii copiilor din învăţământul preşcolar şi primar. Programul a demarat prin metoda tutorială în toată ţara în anul 2005, incluzând şi judeţul Arad. Metoda „Educaţi Aşa!” are la bază o modalitate de lucru cu părinţii iniţiată de Institutul olandez pentru Îngrijiri şi Bunăstare. Aceasta presupune organizarea sistematică a unor lecţii cu părinţii, fiecare lecţie abordând o temă de interes în educaţia copilului în familie. Prin exerciţii diverse care presupun participarea activă a părinţilor se obţine conştientizarea acestora asupra puternicei influenţe pe care experienţele din copilărie le pot avea asupra dezvoltării personalităţii copilului. Deoarece copilul petrece cea mai mare parte a timpului în familie, părinţii au influenţa mare asupra modelării psihicului copilului fie că sunt conştienţi de acest lucru sau nu. Cursul a fost conceput pentru un anumit grup-ţintă, urmând un program adecvat care cuprinde 5 şedinţe. Grupul ţintă cuprinde părinţi cu copii între 3-12 ani. Cursul este un mod de informare educaţională preventivă şi de sprijin acordat părinţilor, în scopul îmbunătăţirii relaţiei cu copil-părinte. Obiectivele cursului sunt: - prevenirea unor grave probleme de educaţie; - prevenirea unor probleme în comportamentul copilului şi a spiralei negative pe care o determină acestea, - înţelegerea de către părinţi că ei pot influenţa şi conduce comportamentul copiilor, - însuşirea unor abilităţi de bază necesare educaţiei. Premisa cursului este astfel că părinţii sunt cei care influenţează comportamentul copiilor lor. Iar prin intermediul acestui curs părinţii işi însuşesc diverse abilităţi care să le permită să facă acest lucru. Aceste abilităţi se împart în două categorii: abilităţi pozitive- Aprecierea şi acordarea atenţiei sau abilităţi grupate sub denumirea Stabilirea limitelor. ACORDAREA ATENŢIEI ŞI APRECIEREA Părinţii îşi pot influenţa copiii cu atenţia pe care le-o acordă. Ei pot reacţiona pozitiv ori de câte ori copilul lor manifestă un comportament pozitiv, dorit şi pot reacţiona negativ atunci când copiii se poartă în mod inaccecptabil pentru ei. Dacă părinţii sunt receptivi la comportamentul pozitiv al copiilor lor şi nu uită să-l laude de câte ori este cazul, copilul înţelege treptat că el merită acele laude. Un astfel de copil îşi creează o imagine pozitivă despre sine însuşi. Mulţi părinţi nu sunt atenţi însă decât atunci când copiii lor se comportă într-un mod negativ, nedorit. Un copil care aude adesea că ceea ce face nu este bine îşi creează o imagine negativă despre sine. Copilul prin comportamentul pe care-l manifestă încearcă să atragă atenţia părintelui, iar dacă părintele nu reacţionază prompt, lăudându-l atunci când face o faptă bună, copilul va trece în cealaltă extremă, încercând să atragă atenţia părintelui într-o manieră negativă. Atunci când părintele îşi laudă copilul (nu este vorba aici doar de lauda verbală, ci şi de cea nonverbală, printr-un gest, o mângâiere, un zâmbet, un sărut), el trebuie să numească comportamentul pentru care-l laudă şi să o facă atunci pe loc. STABILIREA LIMITELOR Atunci când copilul manifestă un comportament nedorit de părinte sau inacceptabil pentru acesta, părintele intervine, stabilind anumite limite, interdicţii prin diverse modalităţi: a spune NU şi a stabili interdicţii, ignorare, izolare şi pedepsire. A SPUNE NU şi a stabili interdicţii este prioritar pentru părinte în cazul în care copilul manifestă un comportament nedorit de acesta. Interdicţia trebuie să fie clară pentru copil şi înţeleasă de acesta, iar părintele să fie cât mai consecvent în menţinerea acestor interdicţii prestabilite. Fiecare părinte îşi fixează reguli în familia sa în funcţie şi de nevoile proprii ale copilului. Aceste reguli sunt însă relative. IGNORAREA se aplică atunci când copilul manifestă un comportament negativ menit să atragă atenţia părintelui. Este foarte eficientă atunci când copilul se smiorcăie. IZOLAREA este o modalitate reacţionare a părintelui vizavi de comportamentul inadecvat al copilului şi se aplică mai ales în cazul exceselor de furie ale copilului. Izolarea se face într-un loc unde să poată să fie supravegheat copilul, nu mai mult de 5 minute. PEDEPSIREA implică confiscarea unui lucru care place copilului sau a unei activităţi preferate a acestuia. Pedeapsa nu este plăcută nici pentru părinte şi nici pentru copil. Din pedeapsă copilul nu învaţă nici un comportament nou, învaţă doar ce nu are voie să facă. Este de preferat însă să se evite cât mai mult aplicarea pedepselor deoarece copilul devine imun la acestea şi se ajunge în cele din urmă la formarea spiralei negative. Acest lucru se face mai ales prin acordarea atenţiei pozitive şi aprecierea copilului ori de câte ori acesta manifestă un comportament plăcut părintelui, lucru care stimulează copilul să manifeste mai des acel comportament pentru a-i face plăcere părintelui. In stabilirea limitelor părintele trebuie să fie consecvent, să numească comportamentul inacceptabil manifestat de copil şi să-i explice copilului de ce procedează aşa. În concluzie, cursul de educaţie a părinţilor vine în sprijinul părinţilor cu sugestii de educare pentru aceştia, oferind variante de îmbunătăţire a poziţiei copilului în familie. Ca aplicaţie am propus două aplicaţii practice: jocul „Fierbinte-rece” şi jocul valorilor, pentru a evidenţia rolul părintelui în influenţarea comportamentului copilului. Procedând conform metodei „EDUCAŢI AŞA!” vom avea copii fericiţi şi părinţi fericiţi.