Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Venitul Si Consumul - Unitate de Invatare - 6
Venitul Si Consumul - Unitate de Invatare - 6
Cuprins
Obiectivele Unităţii de învăţare Nr. 6
6A
6.1 Producerea, repartizarea şi utilizarea venitului naţional
6.2 Consumul
6B
6.3 Economiile şi investiţiile
6.4 Raportul dintre consum şi investiţii. Multiplicatorul investiţiilor şi acceleratorul
Pagina
166
166
169
184
Macroeconomie
165
Venitul, consumul și investițiile
191
178
182
199
203
205
6A
6.1 Producerea, repartizarea şi utilizarea venitului naţional
Venitul Venitul naţional se crează în toate sferele şi domeniile de activitate economică ale
naţional societăţii. Se consideră ca producători de venit naţional orice individ, firmă sau
organ guvernamental care produce bunuri sau servicii de orice fel, din orice
domeniu de activitate: industrie, agricultură, silvicultură, pescuit, construcţii,
servicii de electricitate, gaze, apă şi salubritate, transporturi, depozitare,
comunicaţii, comerţ, asigurări, bănci, administraţie publică, învăţământ-educaţie,
etc.
Macroeconomie
166
Venitul, consumul și investițiile
Cele trei metode de calcul reflectă stadiile mişcării PNN (venit naţional) în sferele
producţiei (a), repartiţiei (b) şi utilizării finale (c).
Redistribuirea venitului naţional are loc prin mecanisme specifice, în mod deosebit
Macroeconomie
167
Venitul, consumul și investițiile
Venitul naţional (VN), reprezintă suma veniturilor personale la care se adaugă sau
se scad următoarele elemente:
a) se adaugă profiturile obţinute de firme şi cotizaţiile pentru asigurări
sociale;
b) din rezultatul obţinut se scad: transferurile efectuate de întreprinderi şi
de stat, dobânzile încasate şi dividendele.
VN = VP + P + CAS – Tr – D – Dv
VN – venit naţional
VP – venit personal
P – profiturile firmelor
CAS – contribuţii la asigurări sociale
Tr – încasări din transferuri de la întreprinderi şi stat
D – venituri din dobânzi
Dv – dividende
V=C+S
Aplicaţia nr. 1
Macroeconomie
168
Venitul, consumul și investițiile
Aplicaţia nr. 2
6.2 Consumul
O parte din veniturile deţinute de persoanele fizice şi juridice, inclusiv de stat, este
utilizată pentru cumpărarea de bunuri de consum şi achiziţionarea de servicii
personale sau colective. Deci, orice consum se bazează pe un anumit venit care, de
regulă, se concretizează într-o anumită sumă de bani.
Macroeconomie
169
Venitul, consumul și investițiile
Evoluţia costului vieţii se exprimă prin indicele costului vieţii (ICW) sau indicele
general (sintetic) al preţurilor, care evidenţiază modificarea medie a preţurilor
bunurilor materiale şi tarifelor la serviciile utilizate de populaţie, într-o perioadă de
timp.
p q i0 p i1
I cw q i i1 100 sau I gp i 1
n
100, unde pi1 şi pi0
p i0
q
i 1
i0 p i0
Dacă indicele costului vieţii este în scădere, înseamnă că are loc a creştere a
nivelului de trai şi invers.
Macroeconomie
170
Venitul, consumul și investițiile
lor (din muncă, din surse bugetare etc.) iar cheltuielile de consum, după destinaţia
lor: hrană, locuinţă, învăţământ, transport etc.
Macroeconomie
171
Venitul, consumul și investițiile
ridicat şi al sporirii lui continue s-au conturat alte tendinţe în dinamica articolelor
de cheltuieli de consum. Cele mai semnificative relaţii de mărime între venituri şi
cheltuielile de consum sunt:
a. în contextul creşterii consumului de alimente, al diversificării structurii
şi al îmbunătăţirii calităţii lor, cheltuielile pentru acest articol în bugetul
de familie au sporit într-o măsură mai mică, comparativ cu sporul
venitului; ca urmare, aceste cheltuieli şi-au redus ponderea (de la peste
40% până la circa 20%);
b. în ceea ce priveşte cheltuielile cu îmbrăcămintea, încălţămintea şi
accesoriile, acestea şi-au redus, de asemenea, ponderea în bugetul de
familie de la aproape 20% la mai puţin de 10%;
c. cheltuieli cu serviciile – inclusiv cele ce se referă la locuinţă şi confort
– au înregistrat o creştere mult mai mare decât cea a veniturilor; în
cazul transporturilor şi comunicaţiilor, ponderea cheltuielilor făcute cu
acest articol (indiferent dacă este vorba de transportul în comun sau cu
mijloace proprietate privată) a crescut până la aproape 17%.
Macroeconomie
172
Venitul, consumul și investițiile
Macroeconomie
173
Venitul, consumul și investițiile
Înclinaţia
marginală spre După J.M.Keynes, relaţia dintre venit şi consum se află sub incidenţa legii
consum psihologice fundamentale, potrivit căreia, de regulă, şi în medie, o dată cu
creşterea sau reducerea venitului, oamenii înclină să-şi mărească sau să-şi
diminueze consumul, dar într-o proporţie mai redusă.
Deci, la o creştere a venitului (V) are loc şi o sporire a consumului (C), dar
creşterea venitului devansând creşterea consumului, adică: V > C.
În condiţii normale, înclinaţia marginală spre consum nu poate lua nici valoarea 0
şi nici valoarea 1, mărimea ei fiind plasată mai aproape de 1 decât de 0. În
perioadele de boom, înclinaţia marginală spre consum se înscrie între 0,6 – 0,7, în
timp ce în perioadele de recesiune este mai mare.
V C S c s c’ s’
(mil. lei) (mil. lei) (mil. lei)
0 16 -16 - - - -
20 32 -12 1,6 -0,6 0,8 0,2
40 48 -8 1,2 -0,2 0,8 0,2
60 64 -4 1,06 -0,06 0,8 0,2
80 80 0 1 0 0,8 0,2
100 96 4 0,96 0,04 0,8 0,2
120 112 8 0,93 0,07 0,8 0,2
Macroeconomie
174
Venitul, consumul și investițiile
medii spre consum ( c ). Când c >1, economiile sunt negative, iar când
c <1, economiile sunt pozitive;
a V c
e) întotdeauna c >c’ deoarece c ;
V
f) pe măsură ce venitul disponibil (V) creşte, c se reduce şi tinde să se
apropie de c’, care rămâne relativ constantă;
g) pe o perioadă îndelungată de timp, c’ este mai mare decât pe o perioadă
scurtă de timp.
C+S
V
120
S(+) C
100
80
60 C=16+0,8V
40
S=0,2V-16
20
16 S(-) S
O V
20 40 60 80 100 120
-16
-20
Macroeconomie
175
Venitul, consumul și investițiile
2) Într-o economie:
- Consumul populaţiei = 750.000 mld. u.m.
- Consumul public = 200.000 mld. u.m.
- Investiţiile = 100.000 mld. u.m.
- Exporturi = 90.000 mld. u.m.
- Importuri = 105.000 mld. u.m.
Nivelul producţiei potenţiale este estimat la 1.000.000 mld. u.m.. Cu cât trebuie să
se modifice nivelul cheltuielilor guvernamentale pentru a anula diferenţa între
nivelul producţiei potenţiale şi nivelul de echilibru al venitului naţional?
a) să sporească cu 35.00 mld. u.m.;
b) să sporească cu 25.000 mld. u.m.;
c) să scadă cu 25.000 mld. u.m.;
d) să scadă cu 35.000 mld. u.m.;
e) să scadă cu 50.000 mld. u.m..
4) Dacă venitul este nul iar consumul de bază este pozitiv înseamnă că:
a) are loc un proces de economisire;
b) are loc un proces de dezeconomisire;
c) economisirea este negativă;
d) economisirea este nulă;
e) apar economii pozitive.
5) Atunci când consumul este mai mare decât venitul diferenţa se acoperă
din:
a) împrumuturi;
b) venitul viitor;
c) economii deja constituite;
d) înclinaţia marginală spre economii.
Macroeconomie
176
Venitul, consumul și investițiile
Macroeconomie
177
Venitul, consumul și investițiile
Subiecte teoretice:
1. Venitul naţional
Macroeconomie
178
Venitul, consumul și investițiile
Aplicaţia nr.1:
Care este înclinaţia marginală spre consum când:
a) C = 60 + 0,8 Vd
b) C = 80 + 0,75 Vd
c) C = 40 + 0,9 Vd
Aplicaţia nr. 2:
Test grilă:
1) Consumul autonom reprezintă:
a) consumul realizat din venitul personal disponibil;
b) acel consum ce depăşeşte venitul disponibil, ce se acoperă prin
împrumuturi sau economii deja constituite;
c) consumul inferior venitului ce creează economiile pozitive;
d) consumul care este egal cu venitul şi la care economisirea nu
poate avea loc.
Macroeconomie
179
Venitul, consumul și investițiile
4) Într-o economie:
- Consumul populaţiei = 750.000 mld. u.m.
- Consumul public = 200.000 mld. u.m.
- Investiţiile = 100.000 mld. u.m.
- Exporturi = 90.000 mld. u.m.
- Importuri = 105.000 mld. u.m.
Nivelul producţiei potenţiale este estimat la 1.000.000 mld. u.m.. Cu cât trebuie să
se modifice nivelul cheltuielilor guvernamentale pentru a anula diferenţa între
nivelul producţiei potenţiale şi nivelul de echilibru al venitului naţional?
a) să sporească cu 35.00 mld. u.m.;
b) să sporească cu 25.000 mld. u.m.;
c) să scadă cu 25.000 mld. u.m.;
d) să scadă cu 35.000 mld. u.m.;
e) să scadă cu 50.000 mld. u.m..
6) Dacă venitul este nul iar consumul de bază este pozitiv înseamnă că:
a) are loc un proces de economisire;
Macroeconomie
180
Venitul, consumul și investițiile
Macroeconomie
181
Venitul, consumul și investițiile
Răspuns 6.1
Rezolvare aplicaţia nr. 1
a)
Vd = C + S
C = 60 + 0,75 Vd
S = Vd – C
S = Vd – (60 + 0,75 Vd)
S = - 60 + 0,25 Vd
b) Condiţia de echilibru este determinată de egalitatea economiei
planificate şi investiţiei planificate.
S=I
- 60 + 0,25 Vd = 80
0,25 Vd = 140
140
Vd = 0,25 = 560 u.m.
Macroeconomie
182
Venitul, consumul și investițiile
V=C+I
V = C0 + c’ · V + I0
V – c’ · V = C0 + I0
V(1 – c’) = C0 + I0
C0 I 0
V
1 c'
b)
C 0 I 0 100 200 300
V 1.500 u.m.
1 c' 1 0,8 0,2
V = 1.500 u.m. reprezintă nivelul de echilibru al venitului
C
C
1.250
850
Macroeconomie
183
Venitul, consumul și investițiile
450
50
500 1.000 1.500 Vd
Răspuns 6.2.
Test grilă:
1. a;
2. a;
3. B(b+c+e);
4. d;
5. b;
6. A(b+c);
7. B(a+c);
8. B(a+b+c+d+e);
9. e;
10. B(a+b+c+d+e).
6B
6.3 Economiile şi investiţiile
In procesul repartiţiei venitului, se are în vedere atât satisfacerea trebuinţelor prezente cât
Economisire
Economii
Trebuie făcută distincţia între economisire şi economii:
- economisirea se realizează în decursul unei perioade de timp,
reprezentând un flux;
- economiile reprezintă valoarea acumulată la sfârşitul unei perioade de
timp, prezentându-se ca stoc.
Economiile (S), reprezintă surplusul de venit (V) peste cheltuielile de consum (C), adică S
Macroeconomie
184
Venitul, consumul și investițiile
= V – C.
Înclinaţia medie spre economii (s) se defineşte prin raportul dintre suma
economisită şi venit, şi mai este cunoscută sub numele de rata economisirilor:
Înclinaţia S
s 100 .
marginală spre V
economii
Înclinaţia marginală spre economii (s’) reflectă raportul dintre creşterea
economiilor şi cea a venitului, reflectând cu cât sporesc economiile la o creştere cu
o unitate a sporului de venituri, adică:
S
s ;
V
S V
venitului (V), adică: S% > V% sau 100 100
S0 V0
c’ + s’ = 1;
c’ = 1 –s’;
s’ = 1 – c’.
Macroeconomie
185
Venitul, consumul și investițiile
Pentru un nivel de venit nul (V = 0) economiile vor fi negative. În aceste caz, dacă
consumul este pozitiv, pentru un nivel de venit nul, va avea loc o “dezeconomie”,
adică o economie negativă, prelevată din ceea ce se deţinea anterior şi care ar fi
permis finanţarea consumului. Pentru un nivel al venitului V = C, nu se
economiseşte. Acest nivel al venitului egal cu consumul, este “pragul economiei”.
Economia nu devine pozitivă decât dincolo de un anumit nivel al venitului, numit
“prag de ruptură”, prag dincolo de care colectivitatea încetează de a mai
“dezeconomisi”.
Această egalitate se explică prin aceea că cele două mărimi reprezintă pentru o
colectivitate două faţete ale aceluiaşi proces. Economiile exprimă comportamentul
Investiţiile colectiv al consumatorului individual (S = V – C), în timp ce investiţiile reflectă
comportamentul colectiv al întreprinzătorului individual (I = V – C).
Macroeconomie
186
Venitul, consumul și investițiile
Noţiunea de investiţie este strâns legată de cea de economii. Ca mărime, cele două
Legătura dintre rata reală a dobânzii (r) şi investiţii (I) poate fi exprimată prin
funcţia I = I(r), a cărei curbă este descrescătoare, în sensul că pe măsură ce creşte
rata dobânzii va avea loc scăderea investiţiilor şi invers (fig. 5.2.).
Macroeconomie
187
Venitul, consumul și investițiile
r2
I1 I2 I
Volumul investitiilor
Macroeconomie
188
Venitul, consumul și investițiile
În general, evoluţia cheltuielilor pentru investiţii este mai puţin stabilă decât cea a
cheltuielilor pentru consum, deoarece este mai uşor să se amâne cumpărarea de
bunuri capital decât să se amâne cumpărările de bunuri de consum. Când se
produce un declin în mărimea cheltuielilor de investiţii, cererea de împrumuturi se
reduce, ceea ce determină şi scăderea ratei dobânzii. Dar, diminuarea ratei
dobânzii stimulează investiţiile, astfel că proiectele de investiţii amânate se reiau,
investiţiile încep să crească.
Macroeconomie
189
Venitul, consumul și investițiile
a) 0,2 Vd + 100;
b) 0,2 Vd – 80;
c) 0,2 Vd – 100;
d) 100 + 0,3 Vd;
e) 80 – 0,25 Vd.
3) Investiţia brută:
a) este mai mică decât investiţia netă;
b) este mai mare decât investiţia netă;
c) este egală cu investiţia netă;
d) nu se poate aprecia.
Macroeconomie
190
Venitul, consumul și investițiile
Macroeconomie
191
Venitul, consumul și investițiile
1
V K ; C
Vom obţine: K : V şi rezultă C cum reprezintă
V C 1 V
V
1
înclinaţia marginală spre consum (c’), obţinem: K , de unde rezultă că
1 c
multiplicatorul este direct proporţional cu înclinaţia marginală spre consum. Cum
1
1-c’ = s’, obţinem: K . În consecinţă, multiplicatorul se află în raport invers
s
proporţional cu înclinaţia marginală spre economii.
Macroeconomie
192
Venitul, consumul și investițiile
Dacă vom face apel la calculul aritmetic simplu, sau la formula progresiei
geometrice infinite: 1 + r + r2 + r3 +…..+ rn = 1/1-r, pentru r<1, obţinem
următoarele rezultat ipotetice:
Macroeconomie
193
Venitul, consumul și investițiile
Dacă toate capacităţile de producţie sunt utilizate iar cererea de consum sporeşte,
firmele sunt tentate să mărească producţia pentru a veni în întâmpinarea
consumatorilor, a cererii lor solvabile. Apare deci o cerere suplimentară de
investiţii, ştiut fiind că sporirea capacităţii de producţie nu este posibilă fără
investiţii. Dar modificările survenite în cererea de bunuri şi servicii tind să
determine variaţii mai accentuate ale cererii de bunuri de capital (investiţii) care le
creează.
Macroeconomie
194
Venitul, consumul și investițiile
d) dacă venitul naţional rămâne la nivelul celui din anul anterior (creştere
zero), atunci se fac doar investiţii de înlocuire (din amortizare);
e) dacă se reduce venitul naţional (creşterea negativă), cererea de investiţii
se reduce sub nivelul celor de înlocuire.
Macroeconomie
195
Venitul, consumul și investițiile
Dacă consumul nu mai înregistrează un ritm de creştere destul de rapid sau dacă se
va stabiliza la un anumit nivel, de exemplu în al şaptelea an la 75 milioane dolari,
atunci investiţia netă va cădea brusc la zero, iar investiţia brută va scădea la o
maşină.
In al optulea an, datorită scăderii cifrei de afaceri la 73,5 milioane dolari, cererea
de investiţii se reduce sub nivelul celor de înlocuire.
Macroeconomie
196
Venitul, consumul și investițiile
investiţii.
Dat fiind faptul că acceleratorul reflectă relaţia existentă între investiţii (I) şi
variaţia venitului (V), expresia originală a acestuia este:
I = a V
Macroeconomie
197
Venitul, consumul și investițiile
a) 5;
4
b) ;
3
c) 4;
3
d) ;
4
e) 2.
Aplicaţia nr. 1
Macroeconomie
198
Venitul, consumul și investițiile
C = 6.000 + 0,8Y
Se cere:
Aplicaţia nr. 2
valoare este menţinută la de 3 ori cifra de afaceri anuală. Iniţial echipamentul industrial
este format din 10 linii de producţie complete, iar CA este de 20 mil. u.m. În fiecare an
Macroeconomie
199
Venitul, consumul și investițiile
Subiecte teoretice:
1. Economiile şi investiţiile
Macroeconomie
200
Venitul, consumul și investițiile
Test grilă:
Macroeconomie
201
Venitul, consumul și investițiile
Macroeconomie
202
Venitul, consumul și investițiile
Răspuns 6.3
Test grilă:
1. b;
2. c;
Macroeconomie
203
Venitul, consumul și investițiile
3. b;
4. C(a+b);
5. E(a+b+c+d);
6. D(a+b+c+d+e);
7. a;
8. A(a+b+d);
9. A(a+b+c+d);
10. D(a+b+c+d).
Răspuns 6.4
Test grilă:
1. b;
2. c;
3. D(a+e);
4. a;
5. c;
6. C(a+c).
Rezolvare aplicaţia nr.1:
a) Atunci când
C C0 c 'Y
I I0
Y C I
1
V C 0 c'V V * (C 0 I 0 )
1 c'
1
V (C 0 I 0 )
1 c'
1
V ( 1.000 1.500) 5 500 2.500 u.m.
1 0,8
1
V *1 (6.000 5.000) 55.000
1 0,8
1
V2 (5.000 6.500) 57.500
1 0,8
Macroeconomie
204
Venitul, consumul și investițiile
b)
1
V ( C 0 I 0 )
1 0,8
V 5(C 0 I 0 )
autonome trebuie să fie de aceiaşi mărime dar în sens invers cu variaţia consumului
autonom.
Deoarece,
It
a
Vt Vt 1
Macroeconomie
205
Venitul, consumul și investițiile
Macroeconomie
206