Lev Nikolaevici Mîșkin, numit idiot nu atit din cauza bolii de care suferea, epilepsia fiind numită

popular idioțenie. Dar a sincerității și bunătății lui

Datorită bunătății, onestității, , prințul se deosebea de cei din jurul său, care erau înghițiți de lăcomie,
avari, punând banii în prim plan.

Dostoievski asociază acest personaj cu Iisus Hristos, sau mai bine zis, cu scopul pentru care a venit pe
pământ. Mișkin, ca și Isus, sufera, în timp ce iertă pe oameni - pe cei care îi erau dușmani. În plus,
Myshkin dorește să ofere un ajutor real societății, oamenilor și încearcă să le inspire principii bune, dând
un exemplu adecvat.

Настасья Филипповна Барашкова

Este un simbol al frumuseții, o femeie cu un final tragic. Soarta ei a fost influențată de atitudinea imorală
a tutorelui ei și a venit la ideea autodistrugerii. Ea tratează oamenii cu dispreț, batjocorind și, viața însăși
îi este dezgustătoare.

Myshkin vine în Rusia din Elveția, unde a fost tratat într-o clinică privată pentru epilepsie. Motivul
pentru întoarcerea acasă este moartea gardianului prințului - Pavlishchev. Când părinții lui Mișkin au
murit, prințul era încă un copil. Pavlischev a preluat responsabilitatea de a îngriji un băiat care suferă de
epilepsie.

Aproape fără să cunoască pe nimeni în Rusia, după sosirea sa, vine imediat să-și viziteze singura rudă
îndepărtată - Lizaveta Prokofievna Epanchina, după care începe întreaga poveste ...

Myshkin are o voce „liniștită și conciliantă”, este bine crescut și educat. Toate acestea îi dispun pe
oameni de el.

Nastasya Filippovna Barashkova, se îndrăgostește de prinț. Aceste relații distrug în cele din urmă
sănătatea eroului.

Nastasya nu poate allege intre între Mișkin și Rogozhin, forțându-l pe acesta din urmă să experimenteze
gelozie arzătoare. Această gelozie îl face pe Rogozhin să comită o încercare asupra vieții prințului. Lev
Nikolaevich este salvat doar de apariția bruscă a unei crize epileptice.

Ziua devine fatală pentru Mișkin când Rogozhin, la care Nastasya a fugit din nou, îl aduce pe prinț în
apartamentul său și îi arată trupul Barashkovei întins pe pat. După acest incident, Lev Nikolaevich
înnebunește în cele din urmă. Drept urmare, Myshkin a fost din nou internat într-o clinică elvețiană, dar
nu mai există nicio speranță de vindecare.

Парфен Семенович Рогожин

A trecut de la un mic negustor la milionar, toată viața a fost petrecută în suferință. El suferă de dragoste
pentru Nastasya Barashkova, suferă de agresiunea și umilința ei. Concomitent cu dragostea, el începe să
o urască pe Nastasya Filippovna, ceea ce duce la un rezultat tragic. L-a ucis pe Barașkova și se confruntă
cu o închisoare.

Аглая
Fiica cea mică a generalului Yepanchin. Fată cu vederi progresiste, nu-i place atmosfera aristocratică,
Aglaya se străduiește spre eroism, spre noile tendințe în viață. Visează să iasă din societatea ei și să
înceapă o nouă viață.

Афанасий Иванович Тоцкий

Bogat, narcisist și egoist rău. El a făcut din Barashkova femeia lui păstrată, distrugându-i viața.

Ипполит
Un tânăr de aproximativ optsprezece ani, este pe moarte de cehotca . Știe despre moartea iminentă, dar
încearcă să lase o urmă asupra vieții. Alții nu-i înțeleg impulsurile și râd de el.

Фердыщенко
Sărman oficial, 30 de ani. El joacă rolul de bufon într-o societate laică, de băutor, de tip cinic și obraznic.
Barashkova îi plăcea glumele sale grosolane și caustice și oricine dorea să fie oaspetele ei trebuia să
suporte prezența „bufonului de curte”.

https://www.sdamna5.ru/idiot_harakteristiki

https://briefly.ru/dostoevsky/idiot/