1.

În funcţie de mecanismele interne prin care se realizează,

imaginaţia cuprinde niveluri funcţionale, printre care:
a. nivelul fanteziei;
b. nivelul reveriei;
c. nivelul ideal-fantastic;
d. imaginaţia reproductivă.
2. Care dintre următorii termeni are statut de derivat şi
subordonat celorlalţi doi:
a. comunicarea;
b. limba;
c. limbajul;
d. nici unul.
3. Printre particularităţile dinamicii activităţii bazate pe
excitaţia şi inhibiţia
proceselor nervoase superioare întâlnim:
a. indicele impulsivităţii;
b. intensitatea fenomenelor psihice;
c. capacitatea de relaţionare interumană;
d. frecvenţa reacţiilor psihice.
4. Răspunsul primordial al omului la stimulii externi este:
a. senzorial;
b. perceptiv;
c. emoţional;
d. cognitiv.
5. Interpretarea naturii şi locului motivaţiei în SPU are la baza
principiul:
a. internalist-determinist;
b. externalist-determinist;
c. interacţiunii circulare subiect-mediu;
d. activismului intern.
6. Dintre verigile sistemului de comunicare, cea care mijloceşte
ajungerea mesajului la destinaţie este:
a. emiţătorul;
b. canalul;
c. semnalul;
d. codul.
7. Dintre operaţiile gândirii fac parte:
a. transformările;
b. conţinutul comportamental;
c. clasele;
d. evaluarea.
8. Reactualizarea planurilor ce vor fi realizate în viitor
defineşte următoare
caracteristică a memoriei:
a. diversitatea;
b. eterogenitatea;
c. implicarea în prezent;
d. dimensiunea prospectivă.
9. Printre cele trei laturi ale informaţiei se numără:
a. latura semantică;
b. latura instrumentală;
c. latura univocă;
d. latura calitativă.
10. Refularea este procesul de:
a. împingere în inconştient a unui conţinut motivaţional;
b. a unui conţinut motivaţional neplăcut;
c. stopare din conştiinţă a dorinţelor care nu pot fi satisfăcute;
d. limitare a satisfacerii unei trebuinţe;
e. stopare a satisfacerii unei trebuinţe.
11. În funcţie de durată, formele memoriei se împart în:
a. voluntară şi involuntară;
b. mecanică şi logică;
c. senzorială şi de lungă durată;
d. fidelă şi completă.
12. În sens larg, termenul de caracter este sinonim cu:
a. aptitudini;
b. fire;
c. temperament;
d. personalitate.
13. Dintre produsele gândirii fac parte:
a. memoriile;
b. relaţiile;
c. comportamentele;
d. cuvintele.
14.Dintre parametrii folosiţi pentru investigarea şi evaluarea
nivelului de dezvoltare şi eficienţă a memoriei face parte:
a. contextualitatea;
b. fidelitatea;
c. selectivitatea;
d. mijlocirea.
15. De regulă extravertiţii se întâlnesc printre:
a. actori;
b. vânzători;
c. politicieni;
d. profesori;
e. copii.
16. Menţinerea timp îndelungat a efortului caracterizează:
a. perseverenţa;
b. tăria şi fermitatea;
c. independenţa şi iniţiativa;
d. autocontrolul.
17. Conştiinţa de sine se formează la:
a. vârsta de 3 ani;
b. vârsta de 6 ani;
c. pubertate;
d. adolescenţă.
18. Manifestările temperamentale caracterizează:
a. limbajul şi gândirea;
b. motivaţia şi afectivitatea;
c. voinţa şi atenţia;
d. întreaga personalitate.
19. Imaginea de sine, în cadrul sistemului de personalitate, aparţine:
a. subsistemului instrumental;
b. subsistemului perceptiv;
c. subsistemului de orientare şi proiecţie;
d. subsistemului de comunicare şi relaţionare.
20. Comunicarea se poate analiza şi evalua după unul dintre
următorii indicatori:
a. latura cantitativă;
b. latura calitativă;
c. promptitudine;
d. limbă.
21. Pentru a învăţa mai uşor şi mai bine, intensitatea
impulsului motivaţional
trebui să fie:
a. foarte mare;
b. foarte s1abă;
c. moderată;
d. dublată de afectivitate.
22. Funcţia reglatoare a afectivităţii în raport cu activitatea
intervine în momentul:
a. final;
b. de proiectare;
c. de sistematizare;
d. de organizare.
23. Mecanismul atenţiei îndep1ineşte rolul de:
a. activare centralizată;
b. selectare şi combinare;
c. filtrare şi activare;
d. activare focalizată.
24. Deprinderea devine abilitate în:
a. faza învăţării analitice;
b. faza articulării şi sistematizării;
c. faza perfecţionării şi desăvârşirii;
d. faza automatizării.
25. Definiţia ,,un sistem de semne şi reguli logico-gramaticale
elaborat istoric ce serveşte ca instrument de codificare şi
transmitere a informaţiei procesul real al comunicării" este a:
a. limbii;
b. limbajului;
c. semnalului;
d. semanticii.
26. Aptitudinile muzicale cuprind componente ale:
a. memoriei;
b. voinţei;
c. imaginaţiei;
d. motivaţiei.
27. Respectul faţă de ceilalţi reprezintă o atitudine:
a. faţă de sine;
b. fată de activitate;
c. faţă de muncă;
d. faţă de societate.
28. După traiectoria pe care o urmează procesul gândirii
raţionamentul ia trei forme, printre care:
a. inductivă;
b. productivă;
c. de desemnare;
d. de decizie.
29. Când un individ mănâncă tot timpul:
a. starea obiectivă de necesitate se menţine permanent;
b. starea subiectivă de necesitate nu se manifestă;
c. starea de necesitate obiectivă a fost satisfăcută şi cea subiectivă
continuă;
d. starea obiectivă de necesitate nu s-a produs.
30. Teoria activistă a formării deprinderilor este reprezentată
de:
a. R. Descartes;
b. A. Comte;
c. Aristotel;
d. Platon.
31. Printre trăsăturile proceselor afective, întâlnim:
a. convertibilitatea;
b. tăria;
c. ritmul;
d. perseverenţa.
32. Funcţia limbajului prin care formulele verbale pot
substitui, în anumite situaţii, obiecte, fenomene şi relaţii
concrete este funcţia:
a. de comunicare;
b. de reprezentare;
c. dialectică;
d. expresivă.
33. Psihologul Jean Piaget a identificat printre stadiile
dezvoltării intelectului
inteligenţa:
a. operatorie concretă;
b. logico-matematică;
c. naturală;
d. orientării spaţiale.
34. Sentimentul dreptăţii reprezintă un sentiment:
a. social;
b. moral;
c. al adevărului;
d. estetic.
35. Curba uitării a fost trasată, în urma experimentelor, de către:
a. Ebbinghaus;
b. Freud;
c. Piaget;
d. Allport.
36. Distraţii se întâlnesc mai mult printre:
a. oameni de ştiinţă;
b. copii;
c. artişti;
d. oameni în vârstă.
37. Locul central ocupat de gândire în SPU constă în faptul că:
a. reglează comportamentul;
b. asigură adaptarea la mediu;
c. integrează informaţiile venite din mediul intern şi extern;
d. funcţiile conştiinţei îşi găsesc expresia în dinamica gândirii.
38. Factorul G cuprinde, printre alţi factori:
a. memoria;
b. afectivitatea;
c. atenţia;
d. voinţa.
39. Sentimentul Eului este, după Ribot:
a. emoţie inferioară;
b. emoţie superioară;
c. emoţie primară;
d. emoţie complexă.
40. Orice problemă are o latură:
a. generală şi particulară;
b. obiectivă şi subiectivă;
c. simplă şi complexă;
d. concretă şi abstractă.
41. Printre funcţiile motivaţiei întâlnim:
a. funcţia de reglare a conduitei;
b. funcţia de susţinere-potenţare;
c. funcţia de optimizare a efortului;
d. funcţia de restabilire a echilibrului biologic şi psihic.
42. Cele doua forme ale operaţiilor instrumentale ale gândirii
sunt:
a. generalizarea şi abstractizarea;
b. algoritmica şi euristica;
c. concretizarea şi abstractizarea;
d. analiza şi sinteza.
43. Tipul temperamental somatoton se caracterizează prin:
a. nevoia de somn;
b. plăcerea relaxării;
c. plăcerea de a munci;
d. agresivitate.
44. Voinţa este un proces psihic complex prin intermediul
căruia omul:
a. încheie o acţiune;
b. se abţine de la o acţiune;
c. reactualizează un act;
d. relatează o acţiune.
45. În funcţie de poziţia motivului în raport cu activitatea,
formele motivaţiei se împart în:
a. intrinsecă şi extrinsecă;
b. înnăscută şi dobândită;
c. primară şi secundară;
d. simplă şi complexă.
1 B IMAGINAŢIE
2 C LIMBAJUL
3 A TEMPERAMENTUL
4 C AFECTIVITATEA
5 C MOTIVAŢIA
6 B LIMBAJUL
7 D GÂNDIREA
8 D MEMORIA
9 A LIMBAJUL
10 C MOTIVAŢIA
11 C MEMORIA
12 D CARACTERUL
13 B GÂNDIREA
14 B MEMORIA
15 E ATENŢIA
16 A VOINŢA
17 D PERSONALITATEA
18 D TEMPERAMENTUL
19 C PERSONALITATEA
20 C LIMBAJUL
21 C MOTIVAŢIA
22 A AFECTIVITATEA
23 D ATENŢIA
24 C VOINŢA
25 A LIMBAJUL
26 A APTITUDINI
27 D CARACTERUL
28 A GÂNDIREA
29 C MOTIVAŢIA
30 C VOINŢA
31 A AFECTIVITATEA
32 B LIMBAJUL
33 A GÂNDIREA
34 B AFECTIVITATEA
35 A MEMORIA
36 B ATENŢIA
37 D GÂNDIREA
38 A APTITUDINI
39 A AFECTIVITATEA
40 B GÂNDIREA
41 B MOTIVAŢIA
42 B GÂNDIREA
43 D TEMPERAMENTUL
44 B VOINŢA
45 A MOTIVAŢIA