Functiile evaluarii

Evaluarea procesului de invatamant reprezinta o actiune subordonata activitatii de

instruire / educatie, organizata la nivel de sistem, necesara pentru verificarea gradului de
indeplinire a obiectivelor propuse, verificare realizabila la diferite intervale de timp, cu
functia centrala de reglare-autoreglare. Ca mecanism specific sistemelor deschise, cu
functia centrala de reglare-autoreglare, evaluarea asigura raportarea rezultatelor obtinute
intr-o anumita activitate, la un ansamblu de criterii specifice domeniului in vederea luarii
unei decizii optime.
Functiile actiunii de evaluare didactica au o dubla semnificatie, sociala si
pedagogica. Putem avansa urmatorul model de clasificare :
1) Functii sociale de :
-validare sociala a produselor sistemului de invatamant ;
-orientare sociala, scolara si profesionala ;
-selectie sociala, scolara si profesionala ;
2) Functii pedagogice de :
-informare pedagogica (verificarea rezultatelor scolare pe criterii prioritar
constatative) ;
-functia de diagnoza pedagogica (interpretarea rezultatelor pe criterii prioritar
calitative) ;
-prognoza pedagogica (anticiparea rezultatelor la niveluri de performanta si de
competenta superioare celor atinse anterior).
Implicarea evaluarii intr-un sistem complex de decizii importante la nivel de
politica a educatiei permite sesizarea unui set de functii de o mai mare diversitate :
• Functia de evidentiere a eficacitatii sistemului de invatamant –« concretizata
in nivelul de pregatire al elevilor pe parcursul studiilor si in nivel de
competenta la iesirea din sistem si intrarea in viata activa » ;
• Functia de control care « face comparabile rezultatele obtinute de scoli de
acelasi grad si tip prin instruirea examinarilor nationale » ;
• Functia de certificare a nivelului de pregatire al absolventilor unui ciclu de
invatamant, care sustine luarea unor decizii optime « de ameliorare a
curriculum-ului si a proceselor de instruire care le sunt proprii » ;
• Functia de apreciere a performantelor scolare ale elevilor « prin sistemul
certificat de notare » ;
• Functia de realizare a diagnozei « asupra dificultatilor de invatare ale
elevilor » ;
• Functia de realizare a prognozei refritoare la comportamentul si performantele
viitoare ale elevilor, posibile in diferite situatii si contexte pedagogice ;
• Functia de feed-back continuu care asigura imbunatatirea permanenta a
instruirii, a predarii si a invatarii ;
• Functia de apreciere a eficacitatii si eficientei proceselor de instruire (prin
analiza si optimizarea raporturilor dintre : obiective-rezultate obtinute ;
rezultate obtinute – rezultate utilizate ; rezultate – calitatea proceselor de
instruire initiate si finalizate in scoala si in afara scolii) ;
• Functia de selectie scolara a elevilor prin examene / concursuri, realizate in
raport de capacitatile, competentele si cunostintele necesare in viitoarea
treapta scolara ;
• Functia de stimulare a spiritului de responsabilitate a profesorilor pentru
nivelul calitativ de pregatire asigurat elevilor, functie relevanta social, in
raport de societate civila si de comunitatea educativa locala, teritoriala si
nationala ;
• Functia de formare la elevi a unei imagini de sine si a unei capacitati
autoevaluative optime, « cu efecte pozitive asupra interesului si a gradului de
angajare a acestuia in procesul de invatare.
Structura actiunii de valoare didactica include trei operatii principale :
masurarea, aprecierea, decizia – corespunzatoare functiilor pedagogice
prezentate anterior.
1) Masurarea reprezinta masurarea de evaluare cantitativa, realizabila
prin intsrumente speciale (chestionare, ghiduri, tehnici statistice etc.)
finalizate prin date exacte (scor, cifre, statistici) sau descrieri obiective.
Masurarea nu angajeaza emiterea unor judecati de valoare specific
pedagogice, deschise interpretarii pe termen scurt, mediu si lung.
2) Aprecierea reprezinta operatia de evaluare calitativa care introduce un
set de criterii de interpretare a rezultatelor consemnate anterior in urma
operatiei de masurare. Aceste criterii specific pedagogice vizeaza,
permit interpretarea rezultatelor elevului in raport de: a)obiective
specifice incluse in programe si de cele operationale propuse de
professor; b) progresul sau regresul inregistrat fata de ultima evaluare
realizata de professor;c) relatia existenta intre resursele investite,
nivelul anterior de pregatire si potentialul psihopedagogic si social al
elevului, baza didactico-materiala a scolii si a clasei de elevi; calitatea
formarii initiale si continue a profesorului – calitatea procesului de
instruire –rezultatele elevului.
3) Decizia reprezinta operatia de evaluare care asigura prelungirea
aprecierii intr-o nota scolara, caracterizare, hotarare, recomandare etc.
cu valoare de prognoza pedagogica. Aceasta operatie intra in categoria
judecatilor evaluative finale, realizabila in raport de mai multe criterii
pedagogice: a)valorificarea la maximum a potentialului elevului
evaluat;b)ameliorarea permanenta a calitatii activitatii didactice;c)
transformarea diagnozei in prognoza cu functie de anticipare pozitiva;
d)comunicarea pedagogica a deciziei in termini manageriali de
indrumare metodologica a celui evaluat.