PROIECT

LA DISCIPLINA
SISTEME DE TRANSPORT

TRANSPORTOR ELICOIDAL

STUDENT:
GRUPA :

2016
 1. TEMA:TRANSPORTOR ELICOIDAL

2. CERINTE INITIALE


Capacitatea de lucru: 6 kg/s

Materialul transportat: orz

Lungimea transportorului: 4 m

Unghi de inclinare: 75o

Model transportor M-FNL

Tip transportor: rapid

3.MEMORIU DE CALCUL

3.1 Studiul solutiilor constructive similare

3.2 Prezentarea si justificarea solutiei adoptate
3.3 Calculul principalilor parametri constructivi, functionali si energetici
3.4 Calculul de dimensionare

4. MATERIAL GRAFIC

4.1 Ansamblul general in doua proiectii

4.2 Desen de subansamblu
4.3 Desen de executie
 3. MEMORIU DE CALCUL

3.1 STUDIUL SOLUTIILOR CONSTRUCTIVE SIMILARE

CONSIDERATII GENERALE

Transportoarele elicoidale sunt instalatii de transport continuu fara organ flexibil de

tractiune .Transportoarele elicoidale (cu melc ) au o larga intrebuintare in magazii si sectiile de
pregatirea hranei precum si in interiorul adapostului , pentru distribuirea hranei . Ele pot fi
folosite ca instalatii fixe sau deplasabile .

Transportoarele elicoidale se folosesc la transportul diferitelor produse agricole friabile in

linie dreapta sub orice unghi , inclusiv in plan orizontal sau vertical . Produsele agricole care pot
fi transportate cu aceste instalatii sunt urmatoarele :

 cereale netreierate

 paie ( tocate si netocate )

 fan

 cereale boabe

 amestecuri de boabe

 pleava

 spice netreierate

In timpul transportului, aceste instalatii pot efectua si anumite operatii tehnologice, ca de

exemplu : amestecarea , terciuirea sau presarea diferitelor produse . Astfel pot servii la
amestecarea nutreturilor uscate si umede ca de exemplu: faina, radacinoase tocate , cartofi
oparitii , paie tocate si oparite , amestecarea diferitelor componente uscate sau umede ale
nutreturilor combinate .

Totodata transportoarele elicoidale se folosesc ca organe de presare cu actiune continua ,

ca de exemplu , la presele pentru obtinerea zemurilor vegetale , din masa tocata , ca organe de
curatire , spalare sau terciuire a cartofilor opariti .

Transportoarele elicoidale pot constitui subansamble ale diverselor masini agricole avand
rol de transportoare , elevatoare sau organe de lucru , executand anumite operatii tehnologice , ca
cele mentionate mai sus . In acest ultim caz , operatiile de transport si cele tehnologice se executa
de obicei in acelasi timp , de catre acelasi organ .
Transportoarele elicoidale se folosesc de asemenea ca transportoare propriu-zise ,
stationare sau deplasabile . In aceasta forma se folosesc in fabricile de nutreturi combinate , in
sectiile de pregatire a hranei , in adaposturi pentru disributia hranei la animale , in magaziile de
cereale pentru incarcatul si transportatul produselor respective .

 Schema si elemente componente

 Principiu de functionare
Produsul, materialul este deversat in cosul de alimentare , de unde melcul il transporta pe
orizontala spre fereastra de evacuare . Ferestrele de alimentare respective cele de evacuare pot fi
inchise cu subere , ele putand fi prevazute oriunde in lungul traseului de transport .

Principiul de functionare al transportorului elicoidal lent este asemanator cu cel al

transportorului cu racleti . Ca si racletele , spira melcului separa materialul in portii pe care le
deplaseaza in interirul carcasei. In timpul transportului materialul aluneca atat pe spira melcului
cat si pe carcasa acestuia .

Organul activ al transportoarelor elicoidale este spira elicoidala , cu unul sau doua
inceputuri , folosita la transportul materialelor in vrac ( granulare sau pulverulente ) si sub forma
de bucati mici . Spira realizata sub forma unei benzi inguste cu un inceput este destinata
transportului radacinoaselor ( sfecla ) si a altor materiale sub forma de bucati mari . Spirele sub
forma de palete se folosesc in constructia amestecatoarelor .

In cazul transportoarelor formate din mai multe tronsoane , spirele elicoidale se executa
corespunzator cu lungimea tronsoanelor carcasei imbinandu-se apoi intre ele .Asupra
materialului aflat sub actiunea spirei melcului actioneaza urmatoarele forte:

- greutatea proprie

- forta centrifuga

- fortele de frecare dintre material si spira

- fortele de frecare dintre material si carcasa

  Clasificarea transportoarelor elicoidale
Din punct de vedere al caracterului miscarii materialului in carcasa melcului se disting
doua categorii de transportoare elicoidale : lente (cu mers linistit ) si rapide .

La transportoarele elicoidale lente influenta fortei centrifuge este neansemnata ,

caracterul miscarii fiind determinat in special , de greutatea materialului si de fortele de frecare .
In acest caz materialul executa doar o deplasare in jurul jghiabului , ocupand spatiul dintre
arborele melcului si partea inferioara a carcasei .

La transportoarele elicoidale lente viteza periferica maxima a melcului nu depaseste 1-1,5

m/s . In acest caz , carcasa melcului poate fi deschisa la partea superioara , avand forma unui
jghiab . Aceste transportoare se folosesc la transportul materialelor pe orizontala sau pe o directie
ce face un unghi de cel mult 20º cu orizontala , coeficientul de umplere fiind cuprins intre 0,3-1 .

In cazul transportoarelor elicoidale rapide , o influenta deosebita asupra miscarii

materialului o au fortele centrifuge , care arunca materialul peste arborele melcului ,
proiectandu-l pe carcasa , unde acesta se dispune sub forma unui strat inelar in trepte . In acest
caz materialul executa o miscare complexa , ceea ce produce o amestecare intensa a acestuia .
Cea mai mare parte din material executa o miscare elicoidala ascendenta alunecand pe suprafata
spirei si carcasei , in timp ce o mica parte scapa prin jocul j dintre spira si carcasa . Sensul de
deplasare al particulelor de material este indicat cu sageti.

Transportoarele elicoidale rapide trebuie prevazute cu carcase inchise pentru a evita

aruncarea materialului din carcasa .

Transportoarele elicoidale verticale si cele cu inclinare mare lucreaza cu randamentul

maxim ( debit maxim si consum minim de energie ) in cazul in care viteza periferica a melcului
este cuprinsa intre 2,8-6 m/s .

Se recomanda ca pentru transportul materialelor abrazive sa nu se foloseasca

transportoare elicoidale rapide , deoarece acestea produc uzura rapida a organelor active .

La transportoarele elicoidale rapide , spira elicoidala este executata dintr-o singura bucata
, fara lagare intermediare care ar produce infundarea transportorului .

Dupa forma organului activ transportoarele elicoidale pot fi :

 cu spira plina ;

 cu spira intrerupta ;

 cu spira sub forma de banda ;

 cu spira sub forma de arc elicoidal ;

Dupa modul de folosire :

 masini speciale de transport ;

 subansamble ale unor masini agricole ;

 Arborele transportorului elicoidal se executa din OL 50 , rotund sau teava , iar spira
elicoidala este executata din benzi sau foi de otel OL 37 prin matritare sau laminare pe
masini speciale sudandu-se direct pe arbore .

Arborele cu spira elicoidala , la transportoarele rapide trebuie sa fie echilibrat , mai

ales la cele dispuse in consola . Dezechilibrarea maxima admisa este de ± 15 daNcm .

In general , carcasa transportorului elicoidal se executa din tabla de otel OL 37 cu

grosimea 1-2,5 mm .

 Avantajele transportoarelor elicoidale

Compartiv cu celelalte tipuri de transportoare , transportoarelor elicoidale au
urmatoarele avantaje :

1. simplitate constructiva

2. intrtinere usoara

3. siguranta in exploatare

4. gama larga de turatii pentru melc

5. izolarea materialului transportat de mediul inconjurator

6. usurinta incarcarii si descarcarii intermediare

7. gabarit mic

8. cost scazut

 Dezavantajele transportoarelor elicoidale

Transportoarele elicoidale au si o serie de dezavantaje dintre care cele mai importante sunt :

1. strivirea produsului , materialului transportat ca urmare a intaririi acestuia

intre spira melcului si carcasa sau roaderea acestuia datorita frecarii cu
suprafata spirei melcului si a carcasei

2. necesitatea unei alimentari uniforme

3. consum specific de energie ridicat ( cu 50 ÷ 100 % mai mult decit celelalte

transportoare )
 3.2 SOLUTII CONSTRUCTIVE DE TRANSPORTOARE

 Transportoare elicoidale tubulare pentru condiţii grele de lucru TP-TE

Snecurile TP şi TE au fost proiectate pentru condiţii grele de lucru (TP) şi pentru condiţii
extrem de grele (TE). Sunt fabricate din oţel carbon cu un finisaj corespunzător al suprafeţei şi
sunt alcătuite dintr-un tub dotat cu cel puţin o gura de admisie şi de evacuare, o placă de capăt la
ambele capete ale tubului, spira sudată pe o ţeavă centrală cu câte o bucşă de cuplare (TP) sau
câte un cuplaj cu flanşă (TE) la ambele capete, două lagăre de reazem de capăt cu unitate de
etanşare a arborelui reglabilă şi un număr de lagăre intermediare, în funcţie de lungimea totală a
transportorului elicoidal.

Transportoarele elicoidale tubulare TP / TE sunt echipate cu motoreductor şi în

majoritatea cazurilor cu o unitate suplimentară de transmitere a puterii, corespunzătoare
aplicaţiei.

Principiu de funcţionare

Transportoarele elicoidale tubulare TP / TE sunt utilizate în regim de funcţionare atât

discontinuu, cât şi continuu, în aplicaţii în care durabilitatea şi înlocuirea uşoară a componentelor
supuse uzurii sunt printre principalele cerinţe.

Transportoarele elicoidale TP sunt utilizate în aceleaşi sectoare ca tipurile TU, în cazul în

care capacitatea de producţie a TU nu corespunde cerinţelor aplicaţiei (alimentatoare sau
transportoare pentru ciment, cenuşă, filler, fum de silice în producţia de beton, filler cald sau rece
din industria asfaltului, ipsos, nisip, ciment, aditivi pentru prelucrarea materialelor de construcţii
preamestecate, carbonat de calciu, carbonat de sodiu etc., prelucrarea sticlei, nisip şi bentonit în
turnătorii şi în numeroase alte sectoare industriale).

Pe de altă parte, transportoarele elicoidale TE pentru condiţii de lucru foarte grele sunt
utilizate exclusiv în regim de funcţionare continuu în staţiile de ciment, ipsos şi var, dar şi în
industria minieră.
 Transportoarele elicoidale tubulare TP / TE NU sunt adecvate pentru aplicaţii în industria
alimentară.

Caracteristici tehnice

 Vopsire in camp electrostatic

 Gamă largă de guri de admisie şi evacuare, lagăre de reazem de capăt şi unităţi de
etanşare a arborelui

Avantaje

 Fiabilitate în condiţii de exploatare grele

 Durabilitate
 Asistenţă tehnică post-vânzare locală prin filialele WAM

Opţiuni

 Guri de admisie / evacuare suplimentare

 Guri de inspecţie suplimentare
 Suporţi pentru jgheab
 Suporţi exteriori pentru tub
 Şnecuri (melci) cu diferite configuraţii
 Echipament pentru ansamblul indicatorului de rotaţie
 Opţiuni de acţionare: cu transmisie directă, cu sau fără cuplaj de transmisie semi-elastic,
transmisie prin lanţ, transmisie prin curea

 Transportoare elicoidale cu jgheab din oţel inoxidabil CX

Caracteristici tehnice

 Construcţie standard din oţel inoxidabil 304L sau 316L

 Jgheaburi şi şnecuri în lungimi modulare
 Guri de admisie şi evacuare WAM standard poligonale sau cilindrice
 Lagăre de reazem de capăt cu etanşări ale arborelui reglabile (cutie de etanşare,
curăţate cu aer, altele)
 Gamă largă de lagăre intermediare de suspendare, în funcţie de aplicaţie (la cerere,
disponibile în versiunea autolubrifiantă)
 Flanşe de capăt sudate perpendicular pe jgheab, pe dispozitive de montaj speciale
 Plăci de capăt care susţin lagăre de reazem de capăt cu flanşă sau plăci de închidere a
jgheabului
 Şnec de lungime modulară cu pas constant sau variabil, sudat pe o ţeavă centrală, cu
cuplaj de arbore la ambele capete
 Secţiuni de şnec conectate prin cuplaje de arbore canelate sau cu bolţuri
 Şnecuri centrate cu precizie
 Lagărele de reazem de capăt proiectate în totalitate de WAM reprezintă soluţia optimă
în orice aplicaţie

Avantaje

 Jgheaburi perfect netede, pentru minimalizarea reziduurilor

 Unităţile de acţionare WAM cu ansamblu de lagăre de reazem integrate şi etanşare de
arbore reglabilă (şnecurile acţionează perfect echilibrate datorită faptului că unitatea
de acţionare este montată direct pe ţeava şnecului; utilizează o unitate de acţionare cu
montare specială în locul transmisiei prin cuplaj sau lanţ)

Opţiuni

 Capac de jgheab modular, prins cu suruburi, cu garnitură de etanşare de închidere

 Jgheab cu fund rabatabil
 Transmisie prin cuplaj, lanţ sau curea
 Spira cu pas dublu în zona de evacuare
 Suporturi intermediare alunecătoare
 Suporturi intermediare de suspendare cu arbore canelat
 Guri de inspecţie cu garnitură de etanşare

Transportor inclinat tip TEI

  CONSTRUCTIA PRINCIPALELOR PARTI COMPONENTE

a) MELCII

Constructia principalelor tipuri de melci este indicata in figura de mai jos . Melcii din
aceasta figura , a si b cu unul respectiv doua inceputuri , cu spira pe stanga respectiv pe dreapta ,
se folosesc la transportul materialelor friabile si sub forma de bucati mici .

a)spira elicoidala cu un inceput; b) spira elicoidala cu doua inceputuri; c) spira sub

forma de banda; d) spira sub forma de palete

Totodata , melcii de acest tip cu un singur inceput se folosesc la transportul pe orizontala

sau sub unghiuri mici de inclinare a masei de cereale , fanului , stiuletilor de porumb , etc. In
cazul cand se folosesc la transportul plantelor fibroase cu tulpina lunga , diametrul arborelui
melcului trebuie astfel ales incat lungimea tulpinii sa fie mai mica decat lungimea spirei de pe
arbore corespunzatoare unui pas de elicie . In caz contrar , tulpinile se infasoara pe arborele
melcului si produc infundarea acestuia .

Melcii a caror spira este sub forma unei benzi fixata din loc in loc pe arbore , prin
intermediul unor suporti ( figura de mai sus , punctul c ) se folosesc la transportul radacinoaselor
sau a altor produse sub forma de bucati de marimi asemanatoare .

Melcii cu palete ( figura de mai sus , punctul d ) se folosesc la amestecatoarele de furaje

si la transportul produselor lipicioase .

Sensul spirei se alege in functie de sensul de deplasare a produsului , precum si in functie

de sensul de rotatie cel mai avantajos al melcului in cadrul masinii din care face parte .

La transportoarele elicoidale formate din mai multe tronsoane , lungimea melcilor este
egala cu lungimea tronsoanelor respective , pentru a permite imbinarea acestora . In astfel de
cazuri arborii melcilor sunt tubulari , avand la capete o sectiune patrata , prin intermediul careia
se pot imbina cu ajutorul unui arbore intermediar care se sprijina intr-un lagar.

Transportoarele elicoidale rapide folosesc melci cu o spira dintr-o singura bucata ,

deoarece la acestea nu se admit lagare intermediare , care ar putea produce infundarea melcului .
In unele cazuri se folosesc doi melci imbinati cu ajutorul unor cepuri si bucse conice . In locul de
imbinare al spirelor nu se admit fante si deplasari ale muchiilor. Arborii melcilor se executa din
OL 50 , rotund sau teava .

Spirele elicoidale se executa din benzi sau din foi de otel OL 37 prin laminare sau
matritare pe masini speciale . In ultimul caz se obtin spire complete a caror lungime este egala cu
cativa pasi . Spirele se sudeaza direct pe arbori sau prin intermediul unor suporti.

In cazul melcilor cu palete , acestea se sudeaza direct pe arbore . Daca paletele trebuie sa
aiba o pozitie reglabila , atunci acestea se prevad cu o tija fileteta ce se fixeaza in arbore in
pozitia dorita.

Melcii transportoarelor rapide , mai ales cei dispusi in consola trbuie sa fie echilibrati . Se
admite o dezechilibrare de + sau – 15 daN cm.

Executarea exacta a spirei melcului dintr-o foaie de tabla nu este posibila, deoarece
suprafata elicoidala este o suprafata nedesfasurabila . O metoda aproximativa pentru
determinarea dimensiunilor semifabricatului , pentru o spira corespunzatoare unui pas , este
indicata in cele ce urmeaza .

Se considera cunoscute dimensiunile spirei ( melcului ) D , d , ts ( figura de mai jos ) .

Schema de calcul aproximativ a dimensiunilor semifabricatului pentru o spira corespunzatoare

unui pas a melcului.

Din figura rezulta ca latimea spirei se poate determina cu relatia :

D d D1  d1
a= 2 = (1)
2
 in care D1=2  R1 ; d1=2  r1 sunt dimensiunile semifabricatului .

Lungimile spirei la exterior si interior ( pe arbore ) sunt date de relatiile :

L1=  2  d 2  t s 2

L2=  2  D 2  t s 2 (2)

Pe de alta parte ,

L1=r1   2     

L2=R1   2      (3)

Latimea benzii este :

L2  L1  L2  L1   r1
a=R1-r1= =
2  L1

a  L1
de unde , r1= (4)
L2  L1

R1=r1+a (5)

Unghiul la centru θ la care trebuie decupata tabla , este dat de relatia :

2    R1  L2
   360 (6)
2    R1

2    R1  L2
sau  radiani (7)
R1

Cu ajutorul relatiilor 4 , 5 si 6 sau 7 se pot determina dimensiunile aproximative ale

semifabricatului pentru confectionarea unei spire corespunzatoare unui pas al melcului . Spira
obtinuta se verifica cu ajutorul unei spire model .

b) CARCASA

La transportoarele elicoidale lente se folosesc carcase in forma de jghiab deschis cu pereti

inclinati si in forma de jghiab inchis cu pereti verticali . La transportoarele elicoidale rapide se
folosesc carcase cilindrice . Deseori in constructia acestor transportoare se folosesc carcase
combinate .
 Dimensiunile ferestrei de alimentare a transportorului se stabilesc cu ajutorul
urmatoarelor relatii :

 la transportoarele lente

l1>ts ; l3≥D+2  j (8)

 la transportoarele rapide

l1=l3=D+2  j (9)

Dimensiunile ferestrele de evacuare pentru toate tipurile de transportoare sunt date de

relatiile :

l2=ts ; l3'=D+2  j (10)

Transportorul poate fi prevazut cu mai multe ferestre de alimentare , respectiv de

descarcare . Pentru ferestrele de descarcare trebuie prevazute sibare de reglare a sectiunii
acestora .

In cazul transportoarelor elicoidale lente cu lungime mare , carcasele se executa din mai
multe tronsoane , de 1,2 m fiecare .La transportoarele verticale se recomanda sa se foloseasca
carcase executate dintr-o singura bucata .

Arborele melcului este sustinut pe lagare de alunecare in cazul transportoarelor elicoidale

lente si lagare de rostogolire , in cazul transportoarelor elicoidale rapide . Lagarele trebuie bine
etansate pentru a impiedica patrunderea prafului si a altor impuritati .

Carcasele se executa din tabla de otel OL 37 cu grosimea de 1÷2,5 mm

Imbinarea a doua tronsoane ale transportorului elicoidal

Transportoarele elicoidale rapide au spira elicoidala dintr-o singura bucata , deoarece la

acestea nu se admit lagare intermediare care ar putea produce infundarea. In unele cazuri se
admite constructia spirei din doua tronsoane , arborii fiind imbinati cu ajutorul unor cepuri si
bucse conice . In locul de imbinare al spirelor nu se admit fante si deplasari ale muchiilor .
 Constructia spirei elicoidale

Arborii se executa din OL 50 , rotund sau teava.

Spirele elicoidale se executa din benzii sau foi de tabla din OL 37 prin matritare sau
laminare pe masini speciale . In ultimul caz se obtin spire complete a caror lungime este egala cu
cativa pasi . Spirele se sudeaza direct pe arbori sau prin intermediul unor suporti.

La transportoarele elicoidale lente se folosesc carcase sub forma de jgheab deschis sau
inchis . La transportoarele elicoidale rapide se folosesc carcase cilindrice .

Dimensiunile ferestrei de alimentare a transportorului elicoidal sunt urmatoarele :

 la transportoarele elicoidale lente :

l1 ≥ p

l3 ≥ D + 2j

 la transportoarele elicoidale rapide :

l1 = l3 = D + 2j

l1 reprezinta lungimea ferestrei de alimentare

l3 reprezinta latimea ferestrei de alimentare .

Dimensiunile ferestrei de evacuare a materialului pentru toate tipurile de transportoare

sunt date de relatiile :

l2 = p, l2 reprezinta lungimea ferestrei de evacuare

l3' = D + 2j , l3' reprezinta latimea ferestrei de evacuare

PREZENTAREA SOLUTIEI ADOPTATE
S-a ales un transportor elicoidal rapid cu unghiul de inclinare de 75 0 cu o capacitate de 6
kg/s, o lungime de 4 m, materialul transportat fiind orz.
In continuare voi prezenta calculul principalilor parametri constructivi, functionali si
energetici si apoi calculul de dimensionare pentru arbore, pana si rulmenti.

3.3 CALCULUL PRINCIPALILOR PARAMETRII CONSTRUCTIVI ,

FUNCTIONALI SI ENERGETICI

Unghiurile de inclinare, diametrele si pasul spirei elicoidale se stabilesc ca la

transportoarele elicoidale lente.

Datorita miscarii de rotatie a spirei elicoidale, materialul este antrenat intr-o miscare
intermitenta si o miscare de inaintare uniforma in lungul jghiabului. Miscarea de rotatie este
intermitenta, deoarece dupa ce materialul s-a rotit cu unghiul Ψ (unghiul la care are loc
surparea materialului) fata de planul vertical, aluneca pe spira elicoidala in jos sub actiunea
proprie greutati si miscarea de rotatie inceteaza
La viteze de rotatie ale spirei elicoidale mari, materialul va fi aruncat peste arbore
consumandu-se o cantitate suplimentara de energie. Pentru evitarea acestui fenomen se
impune:

Ψ≤0,7  Ψ0

Din anexa 4 pag 295 aleg :

Ψ0 = 35º
ρ = 0,7 t/ m3 =700 kg/ m3
µ0 = 0.58

Ψ≤0,7  35º    24.5 o

 Aleg Ψ=24º

µ2=(0,7-0,9)  µ1

µ2=0,8  0,58=0,46 , µ0 = µ1
Diametrul exterior al spirei elicoidale se alege in functie de granulatia materialului
transportat si in functie de capacitatea de transport.

Din tabelul 5.2 pag 102 aleg :

D=p=180mm

d= 50mm

Ku =0.4

Se calculeaza unghiurile de inclinare ale spirei corespunzatoare diametrelor D si d

p 180
tg1    0.318   1  17.67
  D 180  

p 180
tg 2    1.145   2  48.86
  d 50  

 CALCULUL TURATIEI SPIREI ELICOIDALE

In functie de debit se calculeaza viteza axiala medie cu relatia:

Q
Va.med  (m/s)
k u    ( R 2  r0 )    c
2

unde, cα=1

D reprezinta diametrul exterior al spirei

d reprezinta diametrul arborelui

ku reprezinta coef de umplere

D 180
R   90mm  0,09m
2 2
d 50
r0    25mm  0,025m
2 2

6
Va.med  2  0.921 m/s
0.4    (0,09- 0,025 )  7001
2

362--

urile
de 

inclina
re, 
 rele si
pasul
spirei
elicoid
ale se
stabile
Turatia minima a spirei elicoidale se caiculeaza cu relatia:
sc ca la
 min  g transpo
n min 
p rtoarel
e
c
p

180 elicoid
 28 .64mm  0.0286m
2 2  3.14 ale
lente.
UUU
p  n R 2  1  cUUU R 0.2  n 0.12  0.58  0.031  0.1
Vamed   UUU  0 . 921  
60 c2  R2 60 0.0312  0.12
UUU
0.921  0.0033n  0.7709 U  n= 362 rpm

1800   sin 1  1  cos 1 

 min  2
 cos 3 1 
 
  tg1   2  sin  2  1  cos  2   sin 1  cos 1 
sin 1 



1800(sin 17.62  0.58  cos 17.62) 1530

 min  
3
cos 17.62 2 0,57  0.774 
  tg17.62  0,58  (cos 17.62  0.5  sin 14)  (sin 17.62  cos 17.62  )
sin 17.62
346.62  9,81
n min  130.39rpm n min =130.39 rpm
0,2

Conditie impusa : n>nmin , 362>130.39

CALCULUL PUTERII NECESARE ACTIONARII

Puterea necesara invingerii frecarilor dintre material si carcasa

 Fc  M  g  cos     2  Va
P1  (kw)
10 3

vr reprezinta viteza radiala a materialului

 ro  
v rmed 
pn



60  R 2  r 2 
  1 R 2
 r0
2
  1  c 2
 ln
R2  c2
2
 2  c   R  r0   2  c 2 
  arctg
R
 arctg 
r0  c 2  c c  
   
 
2 2
0 . 1 0 . 031
 0.58 0.1  0.025  0.58 0.031  ln 2 2  2  0.031  0.1 0.025 
2 2 2

0.2  362  0.025  0.031 

vrmed  2 2 
 
60  0.1  0.025  2  0.1 0.025  
  2  0.031  arctg 0.031  arctg 0.031  
   
Vrmed  128.71   0.00543  0.001079  0.00465  0.0000805  1.148m / s

V reprezinta viteza absoluta medie de deplasare a materialului.

2 2
V  V a.med Vr .med
V  0.9212  1.148 2  1.471m / s

 m reprezinta viteza medie unghiulara a spirei elicoidale

2  Vrmed 2  1.148
m    11.48s 1
D 0.2
H reprezinta inaltimea de ridicare a materialului in metri.
H
sin    H  sin 60 o  3.5  3.031m
L

Fc reprezinta forta centrifuga care actioneaza asupra materialului:

Fc 
2
2      H   m  k u  R 3  r0  3

3

2    700  3.031  11.48 2  0.4   0.13  0.025 3 

Fc   230.59 N
3

M reprezinta masa materialului aflat in carcasa.

Q H
M 
Va.med
6  3.031
M   12.36kg
1.471

P1 
 230.59  12.36  9.81 cos 60   0.48  2.014  0.281kW
o

10 3
 P2-reprezinta puterea necesara ridicarii materialului pe verticala si pentru invingerea frecarilor
dintre material si spira

F0  Rm      m   F0  R      m 
' "

P2  3
10
(kw)
F0’ reprezinta forta periferica in sectiunea medie a spirei elicoidale

F0  M  g  sin   tg   med  1  (N)

'

p
tg med 
  Dm
Dm reprezinta diametrul mediu al spirei.

D  d 0.18  0.05
Dm    0.115 m
2 2
0.18
tg med   0.498   med  26.47 0
  0.115

'
 
F0  12.36  9.81  sin 60 0  tg 26.47 o  30.11o  159.13N

tg1  1  0.58  1  30.110

F0” reprezinta forta periferica aplicata pe muchia exterioara a spirei elicoidale.

F0"   Fc  M  g  cos     2  cos   tg   med  1 

''
F0  (230.59  12.36  9.81  cos 60 o )  0.48  tg (26.47  30.113)  211.85 N

 reprezinta viteza unghiulara a spirei elicoidale,unde n reprezinta turatia spirei elicoidale

  n   362
   37.90rpm
30 30
R  r0 0.1  0.025
Rm    0.0625m
2 2
159.13  0.0625   42.72  11.48  211.85  0.1   42.72  11.48
P2   0.972kW
10 3

Pm reprezinta puterea necesara antrenarii spirei elicoidale

Pm 
 P  P   K  kw
1 2 0

t

K0 reprezinta coeficientul ce ia in considerare ravasirea si zdrobirea materialului.

 K0=1.2
t reprezinta randamentul total
4
 t   L   TEF   r   TEF  0.99 4  0.96  0.92
(0.281  0.972)  1.2
Pm   1.63kW
0.92
Pm =1.63 Kw
3.4 CALCUL DE DIMENSIONARE

3.4.1 ALEGEREA MOTORULUI ELECTRIC

extras din STAS 1893-87;881-88 :

- turatia la mers in gol: no = 1500 rot/min

- turatia la mers in sarcina: ns = 1495 rot/min
- puterea: P = 2.88 kW
- notarea motorului:AE 112S-4

3.4.2 STABILIREA RAPORULUI DE TRANSMISIE SI CALCULUL ROTILOR DE CUREA

i = 2.8 –STAS 6012-82

Calculul transmisiei prin curele trapezoidale este standardizat prin STAS 1163-71.
Profilul curelei,precum si diametrul primitiv al rotii conducatoare , se adopta in functie de
puterea de transmis si de turatia rotii motoare.Diametrul primitiv al rotii conducatoare se
adopta conform STAS 1163-71

Rotile de curea vor avea diametrele primitive:

Dp1 = 90 mm
Dp2 = i · Dp1 = 2,8 · 100 = 252 mm
Turatia efectiva la arborele spirei elicoidale va fi:
n 1495
nef = s = = 507.14 rot/min
i 2.8

3.4.3 PREDIMENSIONAREA ARBORELUI SPIREI ELICOIDALE

Pe baza momentului de torsiune generat de puterea necesara pentru asigurarea transportului de

material si al turatiei efective a acesteia se va face predimensionarea:
P
Mt = nec ;


n

30
 30  Pnec 30  1630
Mt = =  42.99 Nm
n   362

In acest caz arborele va fi executat din otel carbon de uz general marca OL50 STAS 500/2 –
80.In faza de predimensionare momentele de incovoiere nu pot fi determinate ,intrucat nu se
cunoaste pozitia fortelor fata de reazeme si nici valorile acestora.Intr-o astfel de situatie
,predimensionarea arborilor se face la torsiune , singurul element cunoscut fiind momentul de
torsiune Mt.In acest caz , se admit valorile reduse ale tensiunilor admisibile de torsiune : at =
15 . . . 30 Mpa,ca urmare a faptului ca arborele este solicitat si incovoiere.

Se adopta  at  20MPa

Diametrul capatului de arbore va fi:

16Mt
d= 3
   at
16  42990
d 3  54.25m
  507.14

d=50 mm

Lungimea capatului de arbore pe care se va monta roata de curea este conform STAS 8724/2-71.

L
Scurta 82
Seria Lunga 110

3.4.4 ALEGEREA RULMENTILOR SI STABILIREA FORMEI CONSTRUCTIVE A ARBORELUI

Avantajele lagarelor cu rostogolire (pret de fabricatie scazut, pierderi prin frecare reduse
,randament ridicat,ungere simpla, gabarit axial mai mic) fac ca acestea sa fie frecvent utilizate in
constructia reductoarelor de turatie si , in general ,in constructia de masini.

Spira elicoidala este sustinuta prin intermediul celor doua capete de arbore, de catre doua lagare:
 Lagar inferior
 Lagar superior

Alegem pentru ambele lagare rulmenti radiali-axiali cu bile pe un singur rand ISO 15 RBB 2945
 D=68mm
d=45mm
B=14mm

3.4.5 CALCULUL TRANSMISIEI CU ELEMENT FLEXIBIL

a) Alegerea curelei trapezoidale

Se cunosc:
n1 = 1495 rpm - turatia rotii conducatoare
n2 = 507.14 - turatia rotii conduse
itef = 2.8 - raportul de transmitere al TEF
p1 = 2.88 kW -puterea de transmis.

Profilul curelei ,precum si diametrul primitiv al rotii conducatoare se adopta in functie de

puterea de transmis si de turatia rotii motoare (4, fig4.8,pag 195).
Dp1 ≤ 140
Conform STAS 1163-71 se adopta un diametru primitiv al rotii conducatoare:
Dp1 = 100 mm

Caracteristicile dimensionale ale curelei trapezoidale tip A sunt conform STAS 7192-83 .

b) Verificarea curelei la viteza periferica

Viteza periferica a rotii conducatoare se considera egala cu viteza de deplasare a curelei:

   Dp1  n 1   90  1495
ve  < vad = 50m/s ve  = 7.04 m/s
60  1000 60  1000

Conditia este verificata : ve < vad

c) Alegerea distantei dintre axe

Alegerea distantei dintre axe A12, daca nu este impusa din considerente geometrice, se
adopta in intervalul de valori:

0,7 (Dp1 + Dp2) ≤ A12 ≤ 2(Dp1 + Dp2)

Diamertul primitiv al rotii conduse Dp2 este :

Dp2 = (1 – ξ) Dp1 · iTEF

ξ – alunecarea elastica (2%)

Dp2 = (1 - 0,02) 90 · 2.8 = 246.9 mm

0,7 (90 + 246.9) ≤ A12 ≤ 2 (90 + 246.9)

235.83 ≤ A12 ≤ 673.8

Se adopta A12 = 500 mm

d) Calculul lungimii primitive

Lungimea primitiva orientativa a curelei se determina in functie de distanta dintre axe si

de diametrele primitive ale rotilor de curea:
(D p1  D p 2 ) (D p 2  D p1 ) 2
L p , 0  2A 12  
2 4A 12

 (90  246.9) (246.9  90) 2

L p , 0  2  500   = 1541.16 mm
2 4  500

Se adopta o lungime primitiva standardizata conf STAS

LpSTAS = 1600mm

e) Recalcularea distantei intre axe

Odata aleasa lungimea primitiva standardizata , se recalculeaza distanta dintre axe , care rezulta
din ecuatia de gradul 2:
8  A 12
2
 2[2  L p  (D p1  D p 2 )]A 12  ( D p 2  D p1 ) 2  0

8  A122  2[2  1600   (100  274.4)] A12  (274.4  100) 2  0

2
8 · A 12 - 4048.768 · A12 + 30419.36 = 0

4048.768  4048.768 2  4  8  30419.36

A12 =
28

A12 = 498.46 mm

f) Calculul numarului de curele z

p  cf
z0 
c L  c  p0

unde: p – puterea pe arborele rotii conducatoare

cf – coeficientul de functionare
cf = 1,3
cβ – coeficient de infasurare a curelei pe roata
 
c  1  0.003  180  10 , cβ = 0,983

cL – coeficient de lungime a curelei

cL = 0,83

p0 – puterea transmisa de o curea conf STAS 1163-71

p0 = 0,9 · p *0
p *0 = 2.88 kW => p0 = 0,9 · 2.88=2.592kW

2.88  1.3
z0   1.77
0.83  0.983  2.592

Numarul final de curele se determina cu relatia:

z
z  0 ≤ zmax = 8
cz
cz – coef. ce tine seama de faptul ca sarcina nu se transmite uniform prin cele z0 curele

1.77
z  1.86
cz = 0,95 0.95

Se adopta z = 2 curele

g) Proiectarea rotilor de curea:

Rotile pentru curele trapezoidale sunt standardizate in STAS 1162-84

 Curele trapezoidale inguste SPZ – dimensiuni conform stas 1162-62

Tipul Dpmin Dpmax lp nmin mmin f e r

curelei α = 34°
SPZ 63-80 800 8.5 2,5 8 8 12 0,5

Elementele geometrice ale rotilor de curea sunt

 Diametrul exterior: De = Dp + 2n

De1 = 90 + 2 · 2.5 = 95 mm
De2 = 274.4 + 2 · 2.5 = 279.4 mm

 Diametrul interior: Di = Dp – 2m

Di1 = 90 – 2 · 8 = 74 mm
Di2 = 274.4 – 2 · 8 = 258.4 mm

 Latimea B = 2f + (z – 1) e

B1 = B2 = 2 · 8 + (2 – 1) 12 = 28 mm

3.4.6 ALEGEREA SI VERIFICAREA PENELOR

a) Alegerea penelor

Materialul din care se executa penele este:

0L60 STAS 500/2 – 80
b) Verificarea penelor

Verificarea penelor paralele consta in determinarea tensiunilor efective de strivire P m si de

forfecare  f si compararea acestora cu eforturile admisibile Pam si  af .
 Verificarea la forfecare

Ft 2 Mt
f= 
b lp b lp  d
Pentru pana I

2  42990
f   11.46 N/mm2
10  30  25

Pentru pana II
2  42990
f=  2.38 N/mm2
16  50  45
Pentru ambele pene : f< f deoarece tensiunea de forfecare admisibila pentru 0L60 este fa =
60 ÷ 80 N/mm2

 Verificarea la strivire

Ft 4Mt

Psef = h h  l p  d ≤ Pas = 80 ÷ 120 N/mm2
 lp
2

Pentru pana I

4  42990
Psef =  38.21 N/mm2
6  30  25

Pentru pana II
 4  42990
Psef =  5.87 N/mm2
13  50  45
Rezulta ca pentru ambele pene Psef < Pas

Bibliografie :

 Sisteme de transport in agricultura – Indrumar de proiect Dr.Ing David Ladislau , ing

Voicu Gheorghe ,ing. Rohan Rene , ing Lisovschi Anca,1992
 Componente mecanice ale sistemelor biotehnice –Indrumar de proiect , Dr. ing. Illie
Filip, Editura BREN , Bucuresti 2007