Cabinet individual de Psihologie-Ciuperca M.

Niculina

STR. NICOLAE ONCESCU NR.4 , BLOC 100 SC.1 ET.2 AP. 14

C.I. Colegiul Psihologilor 10B0706

C.I.F. 236 10 393

RAPORT DE PSIHODIAGNOSTIC SI EVALUARE CLINICA

(Tulburare de panica fara agorafobie)

I . Informatii despre client :

A. C. Are 28 de ani, nationalitate romana, locuieste in Bucuresti impreuna cu

sotul, fetita de 1 an si 10 luni , fratele si parintii ( mama si tatal vitreg).

Are studii superioare economice. In prezent este in concediu pentru cresterea

copilului.

II. Obiectivul Psihodiagnosticului si Evaluarii :

Psihodiagnosticul si Evaluarea are ca scop identificarea starilor psihologice de

sanatate si boala si a mecanismelor psihologice de etiopatogeneza si sanogeneza .

D-na A .C. , s-a prezentat la cabinetul psihologic pentru evaluare si interventie

psihologica la recomandarea medicului de familie, dupa numeroase controale
medicale(medic de familie, endocrinologie, cardiologie) si mai multe medicamente
administrate fara efect in decurs de 8 luni de zile.

Acuze principale:

- aparitia brusca de ameteli, lipsa de aer, senzatie de lesin, dureri in

piept,transpiratii reci, dureri abdominale ,palpitatii insotite de frica intensa, frica de
moarte .

Evaluarea psihologica s-a realizat prin intermediul Interviului clinic structurat (SCID
I), Interviului clinic structurat “SCID II”(pentru tulburările clinice de personalitate
de pe axa II a DSM) Scalele Endler de Evaluare Multidimensionala a Anxietatii (EMAS),
Scala de severitate a Tulburarii de panica, Scala de atitudini si convingeri (ABSII),
Chestionarul gandurilor automate, Scala Hamilton de evaluare a anxietatii, Chestionarul

1
de acceptare neconditionata a propriei persoane.(USAQ), Chestionar ZKPQ, Chestionarul
schemelor cognitive (YSQ-S3).

Istoricul tulburarii prezente.

Din relatarile clientei reiese ca problemele ei au debutat dupa o perioada mai

stresanta, in care la oboseala cauzata dupa nopti nedormite din cauza copilului (avea
copil de 10 luni) s-a adaugat stresul provocat de incercarea de a-si construi o locuinta .

In urma cu un an , hotaraste de comun acord cu sotul sa construiasca o casa la

cateva strazi de parintii ei , intrucat spatiul locuibil in prezent le este insuficient
(locuiesc intr-o camera impreuna cu copilul), in plus sunt tot timpul deranjati de
comportamentul tatalui vitreg , care obisnuieste sa bea si la fiecare betie se manifesta
agresiv.

Fac imprumut in banca , cumpara materiale pentru casa , incep constructia, dar
materialele sunt furate . Cumpara alte materiale, dar incep sa primeasca amenintari
telefonice, ca daca vor incerca sa construiasca in continuare le vor fi furate si acelea .

Primul atac de panica il face la 4 luni de la telefoanele de amenintare ,cand avea

impresia ca se terminase totul si nu mai sunt motive de ingrijorare. Noaptea , fara un
motiv aparent, s-a trezit cu o frica intensa , cu palpitatii, lipsa de aer, transpiratii,
tremuraturi si a avut senzatia ca va muri . Apoi, la intervale de o luna atacurile au
revenit cu o intensitate mai mica , ultimul atac s-a manifestat agresiv , iar teama de a
se repeta , a facut-o sa ceara ajutor.

Istoric medical

Clienta a solicitat mai multe controale medicale (medic de familie,

endocrinologie, cardiologie) in urma carora a primit confirmarea faptului ca nu are o
problema medicala si i s-a recomandat consultarea unui psiholog si a unui psihiatru .

Istoric psihiatric:

Nu a urmat niciodata o medicatie anxiolitica . In urma cu 3 luni i s-a recomandat

Stimoloton si Laxotanil , pe care a refuzat sa le ia, sperand ca-i va trece fara
medicamente.

Antecedente heredo- colaterale`

2
 Din relatarile ei reiese ca mama a avut atacuri de panica , pe care le-a rezolvat cu greu
dupa indelungi tratamente anxiolitice.

Istoric personal

Pana la 4-5 ani locuieste cu mama si tatal sau intr-o atmosfera neconflictuala .
Dupa aceasta varsta, tatal isi gaseste o amanta , o alunga pe mama din casa si -i
opreste copilul. Mama vitrega o agresa fizic si verbal in lipsa tatalui,uneori ajungand
sa doarma prin vecini, pana este incredintata legal mamei . Sufera ca nu-si poate
vedea tatal, care , datorita ,,intrigantei” se indeparteaza de ea. Se consoleaza cu vizita
la surorile acestuia, care suferisera acelasi tratament ca si ea.

La scoala se straduieste ,,sa fie cea mai buna”, fiind indrumata de bunica , ,,o
femeie ordonata, organizata”, care o indemna sa invete,,sa ajunga cineva in viata”, sa
isi ierte mama vitrega si pe tatal sau si sa-i apropie prin comportamentul sau . Ii
reproseaza bunicii ca era prea protectoare, ii controla fiecare gest, fiecare miscare, ii
insufla neincrederea in oameni :,,sa nu ajungi ca maica-ta care totdeauna a fost prea
credula”.

Absolventa de ASE se casatoreste cu un coleg de facultate , caruia nu-i contesta

niciodata deciziile ,,ca sa nu ajunga ca mama”.

III. Descrierea succinta a componentelor psihologice

Nivel Subiectiv/Emotional(inclusiv Satisfactia/Calitatea vietii)

Ce s-a evaluat Cu ce s-a evaluat Scoruri

Dispozitia anxioasa Scalele Endler de Evaluare EMAS- T PF=56

Multidimensională a EMAS –P-ES=54

Anxietăţii (EMAS) EMAS-P-PF =57

EMAS-P-RZ =56
SAS-T SE=54

SAS-T-ADP=62
SAS-T-ES=67

SAS-P-AD =56
SAS-P-ES =63
SAS-P-A =59

3
 Scala Hamilton de evaluare a 30
anxietatii

Scala de severitate a Tulburarii 14

de panica

Trairi emotionale Scala de atitudini si convingeri 123

(ABS II)

Acceptarea neconditionata a propriei Chestionarul de acceptare

persoane neconditionata a propriei
78
persoane.(USAQ)

Nivel cognitiv

Ce s-a evaluat Cu ce s-a evaluat Scoruri

Atentie diminuata,
dificultati de concentrare (nu
Atentia si concentrarea Interviu
mai poate lectura nici macar o
revista)

Capacitatea de verbalizare Interviu Exprimare verbala dificila

gandirea - Interviu Ganduri automate”am sa fac

infarct”,”am sa lesin”, ‘am sa
mor”

- Chestionarul gandurilor
43
automate

Nivel comportamental

Ce s-a evaluat Cu ce s-a evaluat Scoruri

Comportamentul Interviul clinic -evitarea interactiunii cu fosti
prieteni si cunoscuti;

- nu doarme singura, de
teama sa nu aiba cine sa-i
ofere un prim ajutor in caz de
atac de atac de panica

4
 Nivel psihofiziologic

Ce s-a evaluat Cu ce s-a evaluat

Simptome fiziologice : palpitatii, tahicardie, Interviu

tremuraturi, transpiratii, senzatie de sufocare, dureri in
piept, greata si dureri abdominale, senzatii de ameteala si
lesin, dificultati respiratorii, frisoane .

Nivel de personalitate si Mecanisme Defensive / Adaptare

Ce s-a evaluat Cu ce s-a evaluat Scoruri

personalitatea Chestionar ZKPQ Scala Cautare impulsiva de

senzatii= 41

Scala Anxietate = 55 (peste

media populatiei)

Scala Agresivitate =47 (sub

media populatiei)

Scala Activitate = 30 (sub

media populatiei)

Scala Sociabilitate= 61

Chestionarul schemelor Deprivare emot. = 7 (prag 7)

cognitive (YSQ-S3) Abandon=14 (prag8)

Neincredere/Abuz = 16 (prag 11)

Izolare sociala = 12(barem 8)

Defect/rusine =7(barem 7)

Esec = 17 (prag 8)

Dependenta =18(prag 9)

Vulnerabilitate la rau si boala =19

(prag6)

Protectionism/Ego infantil=15(9)

Subjugarea =15 (prag 8)

5
 Auto-sacrificiu =22 (prag 18)

Inhibitie emotionala =17 (prag 10)

Standarde nerealiste =14 ( prag 17)

Revendicare/ Grandomanie=21 (14)

Autocontrol = 17 (prag 12)

Cautarea aprobarii = 55 ( barem 35)

Negativism /Pasivitate= 33( 21)

Penalizarea =33 (prag 36)

Nivel de relationare interpersonala (inclusiv de cuplu, familie, grup etc.)

Ce s-a evaluat Cu ce s-a evaluat Scoruri

Calitatea relatiilor Anamneza clinica Relateaza ca sotul este deranjat

interpersonale de starea ei , cerandu-i sa-si
resolve problemele, pentru ca el
are 2 joburi, munceste destul,
nu-i mai face bine sa-i spuna si
problemele ei.

Relatii conflictuale cu
tatal vitreg, reci cu fratele ,
apropiate cu mama.

IV. Concluzii (Sumarizarea informatiilor in termini psihologici)

In urma Psihodiagnosticului si Evaluarii formulam urmatoarele concluzii

psihologice :

● Interviul clinic structurat (SCID –I) a identificat urmatoarele aspecte:

- atacuri de panica recurente

- teama in legatura cu implicatiile atacului;

- preocupare persistenta in legatura cu faptul de a nu avea atacuri ulterioare;

6
 -simptome ale atacului de panica ce s-au dezvoltat brusc si au atins apogeul in10
minute :

- palpitatii, tremor, scurtare a respiratiei, senzatie de sufocare, discomfort

precordial, senzatie de ameteala, frica de pierdere a controlului, frica de moarte.

● Interviul clinic structurat “SCID II”(pentru tulburările clinice de

personalitate de pe axa II a DSM)- nu a evidenţiat o tulburare de personalitate,
întrucât trăsăturile de personalitate nu întrunesc pragul necesar pentru diagnostic

● Scalele Endler de Evaluare Multidimensională a Anxietăţii (EMAS) indica

scoruri peste medie la scalele EMAS- T PF (Pericol Fizic=56) , EMAS –P-ES
(Evaluare sociala=54) , EMAS-P-PF ( scor =57) , EMAS-P-RZ (rutina zilnica scor
56), SAS-T-SE(separare de cei dragi=54),SAS-T-ADP(aspecte personale despre sine
unor prieteni=62), SAS-T-ES (evaluare sociala=67),SAS-P-AD (dezvaluire
personala=56), SAS-P-ES (Evaluare sociala=63), SAS-P-A (perceptia
amenintarii=59)

● Scala Hamilton de evaluare a anxietatii –indica o anxietate severa.

● Scala de severitate a Tulburarii de panica- indica prezenta unei tulburari de panica

inregistrand un scor semnificativ =14

● Scala de atitudini si convingeri II( ABS II) are scor 123, si indica: toleranta
scazuta la frustrare (scor 37), gandire catastrofica (scor 35); credinte irationale de
tip’’trebuie” (scor 34); autodepreciere/ evaluare globala (scor 17) .

● Chestionarul de acceptare neconditionata a propriei persoane.(USAQ) prin

scorul de 78 indica o persoana cu acceptare neconditionata a propriei persoane
scazuta.

● Chestionarul gandurilor automate (scor 43) indica o persoana cu un nivel

ridicat al gandurilor automate disfunctionale /irationale

Chestionarul de personalitate ZKPQ – prin prezenta scorului mare la scala de

anxietate indica o persoana care isi face griji pentru orice, se supara frecvent , nu are
incredere in capacitatile proprii; scorul mic la scala Activitate indica o persoana lipsita
de energie , care prefera muncile de rutina.

7
 Chestionarul schemelor cognitive (YSQ-S3) indica o persoana care considera ca
nu i se ofera sustinerea emotionala si protectia de care are nevoie din partea celorlalti,
se considera inselata, umilita,mintita,diferita de ceilalti de care se izoleaza , se
considera incapabila sa-si indeplineasca responsabilitatile, are o frica exagerata de
evenimente sau catastrofe, pe care nu le poate preveni. Prezinta imaturitate
emotionala , se concentreaza pe aspectele negative ale vietii, minimalizand cele
pozitive si are o toleranta scazuta la frustrare .

Profil psihologic

Subiectul este o persoana anxioasă, care isi face griji pentru orice, se supara
frecvent, nu are incredere în capacitatile proprii, este lipsită de energie şi preferă
muncile de rutină, pentru că sarcinile noi sau ambigue îi provoacă disconfort, iar
gândurile iraţionale în legătură cu acestea, îi dau o stare ne nesiguranţă.

Are o nevoie exagerată de susţinere, recunoaştere şi atenţie din partea celorlalţi,

cu o senzaţie constantă de neputinţă, autodepreciere, convinsă că fără ajutorul celor
apropiaţi nu-şi poate îndeplini responsabilităţile. De aceea se supune controlului
excesiv al acestora, şi este fixată excesiv pe satisfacerea nevoilor celor din jur, în
detrimentul propriilor nevoi pentru a menţine relaţiile şi a fi sigură că nu va fi
abandonată la nevoie.

Relaţia emoţională şi de apropiere exagerată faţă de persoanele relevante, îi

împiedică dezvoltarea propriei identităţi individuale şi sociale.

Pentru a evita dezaprobarea celorlalţi, îşi înhibă acţiunile, sentimentele şi

comunicarea, deşi se simte diferită de aceştia şi este convinsă că ar merita privilegii
speciale. Are dificultăţi de a se controla şi disciplina în obţinerea scopurilor, control
insuficient al emoţiilor şi impulsurilor, toleranţă scăzută la frustrare, gândire
catastrofică, credinţe iraţionale de tip”trebuie”dorinţă excesivă de menţinere a
confortului, de evitare a situaţiilor neplăcute.

Când lucrurile nu merg bine, se consideră singura vinovată, e nemulţumită că nu

a realizat cât ar fi trebuit, se înfurie, devine intolerantă, nerăbdătoare şi punitivă cu
propria-i persoană.

8
 Are o frică exagerată de catastrofe care i se pot întămpla oricând şi pe care nu le
poate preveni, precum şi de boli şi de tulburări emoţionale. Este setată pe aspectele
negative ale vieţii, pe care le conturează excesiv, le subliniază, maximizează,
minimalizând evenimentele sau aspectele pozitive, optimiste, sau plăcute.

Psihodiagnostic

Axa I-Tulburare de panica fara agorafobie .

Factori predispozanti : scheme cognitive disfunctionale , predispozitia de a simti

anxietate in diferite imprejurari , tendinta de a face evaluari absolutiste si rigide ale
evenimentelor percepute.

Factori declansatori: stresul provocat de probleme in legatura cu mediul social

( incercarea de a-si construi o locuinta, imprumuturile de la banca , furtul materialelor,
telefoanele de amenintare) si grupul de suport .(recasatorirea mamei, problemele cu tatal
vitreg). Factori de mentinere: problemele cu tatal vitreg, indiferenta sotului. Pentru a face fata
conflictului emotional ,foloseste ca mecanism de aparare altruismul (dedicarea fata de nevoile
copilului).

Axa II- nici un diagnostic

Axa III- nici un diagnostic

Axa IV-Probleme psihosociale si de mediu : probleme cu grupul de suport; probleme in

legatura cu mediul social .

Axa V- EGF= 60 (dificultăţi în funcţionarea socială şi profesională).

Diagnostic diferential

Atacurile de panica nu sunt datorate efectelor fiziologice directe ale unei

substante, unei conditii medicale generale sau altei tulburari mentale.

Recomandari:

1) consultatie psihiatrica pentru stabilirea medicatiei corespunzatoare ;

2). Interventie psihologica, avand ca obiective:

9
 - reducerea gradului de disonanta cognitiva si afectiva prin explicarea anxietatii
si atacurilor de panica ;

- modificarea cognitiilor negative si a gandurilor automate negative, precum si a

unor comportamente si moduri de gandire.( oprirea interpretarilor catastrofizante ale
unor simptome somatice si obisnuirea sa tolereze simptomele considerate
nepericuloase).

- furnizarea unor instrumente si strategii de lupta impotriva atacurilor de panica;

- ameliorarea imaginii de sine si cresterea increderii in sine .

- consiliere familiala pentru a constientiza familia de problemele cu care se

confrunta clienta si a se constitui intr-un suport afectiv al acesteia , precum si a acorda
sprijinul necesar familiei care se confrunta cu aceasta problema .

Niculina Ciupercă, psiholog clinician specialist

10