UNIVERSITATEA ,,TRANSILVANIA” BRASOV

FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT

LUCRARE DE LICENTA

STUDIUL PRIVIND DEZVOLTAREA VITEZEI SI INDEMANARII

PRIN JOCURI DE MISCARE IN JOCUL DE BASCHET
INTRODUCERE

1. Actualitatea temei

Integrate in continutul complex al activitatii corporale, jocurile de miscare, stafetele si

parcursurile aplicative sunt considerate de specialisti drept mijloace cu importante valente
formativ - educative.

Functiile lor pot fi identificate in cele de integrare sociala, proprie fenomenului

educational. Sportivul cunoaste si isi insuseste calitatea motrica, dirijandu-si in mod constient
miscarile corpului, se pregateste pentru munca si viata, dobandind capacitatea motrica si
dezvoltandu-si calitatile motrice.

In acest proces, sportivul este activ: observa, gandeste, reactualizeaza, cauta si gaseste
solutii care asigura succesul . Perfectionarea capacitatii motrice si dezvoltarea fizica armonioase
sunt corelate cu influentarea dezvoltarii personalitatii.

Prof. Dr. Ghe. Carstea defineste capacitatea motrica ca fiind “ un potential uman dinamic
( progresiv sau regresiv ) dat de unitatea dialectica dintre calitatile si deprinderile sau priceperile
motrice“.

Calitatile motrice de baza (viteza, indemanarea, rezistenta si forta), deprinderile si

priceperile motrice de baza si utilitor – aplicative se constituie in capacitatea motrica generala.
Calitatile motrice specifice, deprinderile si priceperile motrice specifice alaturi de capacitatea
motrica generala formeaza capacitatea motrica specifica unor sporturi.

Prin introducerea jocurilor de miscare, a stafetelor si parcursurilor aplicative in lectia de

antrenament s-a urmarit inlaturarea monotoniei, folosirea timpului intr-un mod cat mai placut,
dorinta de a trezi in randul elevilor gustul pentru intrecere, pentru competitie, necesitatea de a
avea un organism sanatos si armonios dezvoltat, de a se intrece pe sine si pe ceilalti si nu in
ultimul rand otingerea obiectivelor lectiei de antrenament.
 Este cunoscut si verificat faptul ca la aceasta varsta (8-12 ani) jocul reprezinta pentru
copii ceea ce inseamna munca pentru adulti, si anume un lucru serios si care trebuie dus la bun
sfarsit. Lucrarea se inscrie pe o linie moderna dar asta nu inseamna ca este prima de acest gen.
Exista o serie de specialisti care au studiat fenomenul si asta ma indeamna sa aduc ceva nou si sa
ma inscriu pe drumul ce duce catre realizarea unui material simplu, usor de inteles si de aplicat si
cu o importanta valoarea teoretico-practica.

Jocurile de miscare nu ar trebui sa lipseasca din cadrul nici unui antrenament de

minibaschet. Ele sunt mijloace prin care antrenorul poate atrage definitiv copiii pentru
practicarea acestui sport si totodata constituie instrumente usor de aplicat si cu mare eficienta in
procesul de instruire a tinerelor baschetbaliste.

Sunt sigur ca acesta tema nu va ramane fara ecou in randul specialistilor in domeniu si
sper ca lucrarea de fata sa prezinte un interes sporit si sa ii determine pe cei care o studiaza sa
aplice si sa construiasca programe asemanatoare pentru instruirea copiilor in minibaschet.

2. Motivul alegerii temei

Lucrarea de fata se vrea a fi un indemn adresat celor care lucreaza cu copiii pentru
folosirea jocurilor de miscare in cadrul pregatirii fizice si specifice jocului de minibaschet si nu
numai.

Acest lucru m-a determinat sa studiez, sa cercetez si sa experimentez modul si ponderea

cu care contribuie jocurile de miscare la dezvoltarea capacitatii motrice a tinerelor baschetbaliste.

In concluzie lucrarea se vrea a fi o poarta de acces care sa faciliteze crearea unor relatii
strans legate intre antrenori si copii si totodata un mijloc care sa usureze si sa eficientizeze
procesul de initiere specific in minibaschet.

3. Scopul si sarcinile cercetarii

Lucrarea de fata evidentiaza importanta utilizarii jocurilor de miscare in vederea

dezvoltarii capacitatii motrice specifice jocului de minibaschet.

Este cunoscut faptul ca majoritatea antrenamentelor sunt construite din sisteme de

mijloace de actionare care uneori datorita complexitatii sarcinii pe care o au de indeplinit sunt pe
alocuri greoaie si nestimulative.

Acest lucru nu trebuie sa se intample in antrenamentele cu copiii, pentru ca riscul de a ii

indeparta de acest sport creste in mod semnificativ. Subliniem faptul ca multe din mijloacele de
actionare utilizate pentru dezvoltarea calitatilor motrice specifice jocului de minibaschet pot fi
inlocuite cu succes de jocurile de miscare.
 Antrenamentul sportiv este structurat pe mai multe parti in functie de complexitatea
sportului pe care il deserveste. In minibaschet antrenamentul este impartit astfel: pregatirea
fizica, pregatirea tehnica, pregatirea tactica, pregatirea psihologica si pregatirea teoretica.

Pregatirea fizica constituie piatra de temelie pentru formarea viitorului baschetbalist.

Aceasta pregatire nu este una usoara, dar modul cum se desfasoara poate atenua dificultatea ei.

Jocurile de miscare reprezinta mijlocul eficient si calea de compromis pentru a usura

pregatirea fizica si pentru a o face chiar placuta. In pregatirea tehnico-tactica structurile si
sistemele de actionare clasice sunt indispensabile pentru invatarea corecta a procedeelor tehnice
si a actiunilor tactice. Insa in consolidarea / perfectionarea acestora jocurile de miscare sunt
foarte utile prin crearea unor situatii mereu noi in continua schimbare.

Asadar, sarcinile lucrarii ar fi urmatoarele :

- Construirea unui program de pregatire pentru minibaschet, in care jocurile de

miscare au o pondere semnificativa;

- Stabilirea strategiei de cercetare;

- Stabilirea metodelor de cercetare;

- Prelucrarea si interpretarea datelor experimentului;

- Formularea de concluzii si propuneri.

4. Importanta teoretica

In aceasta lucrare ies in evidenta notiunile legate de calitatile motrice: viteza si

indemanare si de cele legate de jocurile de miscare.

Capacitatea motrica reprezinta un complex de manifestari preponderent motrice

(priceperi si deprinderi) conditionat de nivelul de dezvoltare al calitatilor motrice, de indicii
morfo-functionali, de procesele psihice (cognitive, afective, motivationale), de procesele
biochimice si metabolice, toate insumate, corelate si reciproc conditionate avand ca rezultat
efectuarea eficienta a actelor si actiunilor motrice solicitate de conditiile specifice in care se
practica activitatea motrica.

Jocul de miscare este un exponent al jocurilor didactice aplicate in domeniul educatei

fizice si sportului. El are o structura preponderent motrica, care desfasurata sub forma de
intrecere, provoaca buna dispozitie tuturor participantilor ce se angreneaza cu toata plenitudinea
fortelor pentru obtinerea succesului. Se desfasoara intotdeauna dupa reguli bine precizate,
individual sau pe echipe, pe spatii limitate, cu sau fara obiecte de joc, constituind principalul
mijloc de activizare a participantilor pentru indeplinirea unor obiective instructionale cu caracter
motric.

Aceste notiuni se determina reciproc si intelegerea corecta a rolurilor pe care acestea le au

in formarea personalitatii jucatorilor, conduce la obtinerea de efecte pozitive si durabile in cadrul
procesului de initiere in minibaschet.

5. Importanta practica

Continutul lucrarii cuprinde jocuri de miscare structurate pentru educarea /dezvoltarea

calitatilor motrice de baza si a celor specifice jocului de minibaschet, in special viteza si
indemanare.

In acelasi timp lucrarea prezinta un model de instruire bazat in cea mai mare parte pe
folosirea jocurilor de miscare.

Totodata aceasta cuprinde documente de planificare (macrociclu, mezociclu, microciclu)

care vin sa intareasca cele ce vor fi afirmate pe parcursul lucrarii. Nu lipsesc nici chestionarele
adresate antrenorilor si copiilor care reflecta, parerea acestora despre folosirea jocurilor de
miscare in cadrul procesului instructiv – educativ.

6. Ipoteza cercetarii

In elaborarea lucrarii s-a pornit de la premisa ca utilizand in mod rational si constient

jocurile de miscare in cadrul procesului de initiere in minibaschet se vor obtine rezultate
semnificative cu privire la dezvoltarea capacitatii motrice a tinerelor baschetbaliste, in special a
vitezei si indemanarii, calitati ce se educa la aceasta varsta.

CAPITOLUL 1

FUNDAMENTAREA TEORETICA A LUCRARII

1.1. Jocul de miscare – mijloc principal al procesului instructiv-educativ la varsta scolara (8-12
ani)

Pentru a contribui cat mai eficient la realizarea obiectivelor la varsta scolara, jocurile de
miscare pot fi organizate si desfasurate in forme foarte variate. Folosirea lor in lectie este utila , insa
numai atunci cand contin actiuni care conduc nemijlocit la realizarea anumitor obiective instructiv –
educative , la perfectionarea capacitatii motrice a sportivilor.
 Jocul de miscare sportiva reprezinta o varianta a activitatii ludice in care rolul miscarilor este
foarte important.

Prezentam in continuare particularitatile specifice jocurilor de miscare :

- Jocurile de miscare au un caracter complex ce permite perfectionarea simultana a capacitatilor

motrice.

- Jocurile de miscare favorizeaza dezvoltarea simultana a deprinderilor motrice de baza sau specifice a
calitatilor motrice, precum si a insusirilor si deprinderilor moral –volitive.

- In cadrul lor se formeaza si se consolideaza deprinderile motrice utilitare si de baza, fiind favorizate,
in acelasi timp si dezvoltarea unor calitati motrice ca: viteza in multiplele sale forme de manifestare,
rezistenta, forta si indemanarea, concomitent cu perfectionarea simtului echilibrului si a activitatii
senzorio – motrice. Priceperile si deprinderile motrice se perfectioneaza in timpul jocului ca urmare
a legaturilor noi si complexe care se stabilesc intre ele si datorita relatiilor de conditionare ce pot
favoriza transferul pozitiv intre cunostinte, priceperi, deprinderi si calitati motrice.

- Jocului ii este specifica activitatea in colectiv, ce presupune valoare, cooperare cu partenerii de joc,
armonizarea intereselor, a motivelor, a actiunilior si eforturilor personale cu cele ale colectivului,
incadrarea in colectiv, asumarea unor responsabilitati, etc.

- In joc apar relatii de grup, coeziunea, unitatea in actiune si efortul conjugat al tuturor componentilor
echipei conditioneaza reusita.

- Jocurile de miscare permit manifestarea initiativei si independentei in actiune. Aceasta este posibila
numai in cazul in care sportivii stapanesc un bagaj larg de deprinderi, au calitati motrice dezvoltate
corespunzator si au fost instruiti sa actioneze in limitele unor reguli precise. Pentru ca participantii
sunt obligati sa aplice ceea ce cunosc in situatii mereu noi ei reactioneaza rapid si gasesc solutii
potrivite. Se dezvolta astfel gandirea, creativitatea, initiativa, capacitatea de anticipare si decizie .

- Jocurile au ca element caracteristic de desfasurare: intrecerea, competitivitatea care necesita un

bagaj de deprinderi si calitati motrice temeinic consolidate. Intrecerea sporeste interesul elevilor
pentru activitate, le mobilizeaza fortele si ii stimuleaza.

- Jocurile nu permit o dozare precisa a efortului si nici o reglementare stricta a exercitiilor tehnice.
Participarea elevilor este inegala datorita nivelului diferit de pregatire si datorita insusirilor
temperamentale.

In cadrul activitatii instructiv-educative , jocurile de miscare au urmatoare le sarcini :

- dezvoltarea fizica generala si intarirea sanatatii;

- perfectionarea capacitatii motrice (dezvoltarea deprinderilor si calitatilor motrice);

 - formarea unor cunostinte utile , prin largirea sferei reprezentarilor despre lume;

- formarea unor cunostinte despre tehnica si tactica specifica anumitor ramuri de sport;

- dezvoltarea spiritului de prietenie si a calitatilor moral – volitive,

Jocul de miscare este un exponent al jocurilor didactice aplicate in domeniul EFS. El are o
structura preponderent motrica ce desfasurata sub forma de intrecere provoaca buna dispozitie tuturor
participantilor care se angajeaza cu toata plenitudinea fortelor pentru obtinerea succesului. Se
desfasoara intotdeauna dupa reguli bine precizate, individual sau pe echipe, pe spatii limitate, cu sau
fara obiect, constituind principalul mijloc de activizare a participantilor pentru indeplinirea unor
obiective instructionale cu caracter motric.

Continutul jocurilor de miscare:

In structura lor, jocurile de miscare au incluse deprinderi motrice de baza si utilitar-aplicative

(alergare, saritura, aruncare-prindere, escaladare, catarare, transport de greutati) calitati motrice de
baza dar si deprinderi specifice unor ramuri si probe sportive.

Aceste deprinderi si calitati motrice sunt sau nu combinate intre ele si aplicate in conditii de joc
mereu schimbatoare. Situatiile variate permit dezvoltarea creativitatii si initiativei elevilor, pentru ca au
nevoie de un ritm sporit de aplicare, iar fazele se succed cu repeziciune, solicitand o analiza mintala
rapida, duc in acelasi timp la educarea calitatilor gandirii, a simtului de orientare in spatiu, dar si
mobilizarea in cel mai scurt timp a resurselor fizice. Integrate in continutul activitatilor corporale,
jocurile de miscare sunt considerate instrumente cu o pondere deosebita in vederea rezolvarii
obiectivelor urmarite de idealul educational.

Formele jocurilor de miscare:

Cele mai multe jocuri de miscare se manifesta pe baza de intrecere. Modalitatile de organizare a
colectivului de participanti in activitatile de joc dau formele posibile de exprimare a continutului specific.
Ele se pot materializa fie prin participarea intregului colectiv la jocul propriu-zis, fie impartiti pe echipe,
grupe sau individual.

Ele pot finaliza intrecerea cu executie unica a actiunii si desemnarea invingatorului /obtinerea
unui anumit numar de puncte sau sub forma de stafeta simpla - daca in continutul ei intra o singura
deprindere sau calitate motrica, stafeta complexa - cand e alcatuita dintr-o succesiune de deprinderi in
calitati motrice. O alta forma de aplicare a continutului activitatii sub forma de intrecere se poate obtine
utilizand traseele aplicative sau parcursurile de obstacole.

Traseele aplicative contribuie prin varietatea si accesibilitatea lor la dezvoltarea motricitatii

complexe. Sunt atractive prin ineditul lor, dar si prin starea de emulatie care o dezvolta: sunt facil de
alcatuit si cuprind in structura lor acte si actiuni motrice cunoscute, care se consolideaza si se
perfectioneaza.
 Gradul de complexitate al continuturilor lor (sarcinilor motrice - miscari naturale sau construite)
duc la clasificarea traseelor aplicative in:

 trasee cu dificultate mica;

 trasee cu dificultate medie;

 trasee cu dificultate mare.

Se pot organiza si desfasura eficient sub forma de stafeta simpla (cu o singura deprindere
sau calitate motrica sau combinata) care se desfasoara pe anumite distante.

Stafetele cu obstacole ocupa un loc important in cadrul rezolvarii obiectivelor de

instruire. Ele contribuie la educarea indemanarii, fortei, rezistentei, stimuland elevii si creand un
climat emotional favorabil. Continuturile acestor stafete sunt constituite din deprinderi motrice
de baza si utilitar aplicative. Pentru oboseala se pot folosi diverse obiecte (banca, lada, capra,
salteaua, barna, barele, paralelele, franghia sau parteneri de intrecere). Timpul de lucru trebuie
utilizat in mod rational, prin alegerea unor mijloace adecvate, solicitarea fizica marindu-se
treptat.

Toate formele de joc cu intrecerea individuala sau intre echipe, presupun desfasurarea lor
pe baza unor reguli bine precizate si respectate de catre jucatori, iar in alcatuirea lor vor trebui sa
se respecte urmatoarele

Cerinte de ordin metodic:

 sa sa se alterneze elementele dinamice cu cele de echilibru si de orientare in spatiu;

 sa se urmareasca trecerile de la pozitie inalta la pozitie joasa;

 sa solicite schimbari rapide de directie;

 sa se sporeasca gradul de dificultate prin marirea ritmului de executie, a numarului de

obstacole sau prin introducerea unor structuri motrice cu un grad mai ridicat de
complexitate.

 stabilirea continutului lor trebuie sa concorde cu varsta subiectilor, sexul participantilor, cu

nivelul lor de intelegere si capacitatile de aplicare;

 numarul de repetari e determinat de gradul de pregatire fizica si psiho-motrica a subiectilor,

dar si de obiectivele de instruire care se urmaresc.

Pentru ca obiectivele urmarite prin aplicarea stafetelor si traseelor aplicative sa poata fi

rezolvate, trebuie sa se respecte urmatoarele

Reguli de desfasurare:
 stabilirea formatiilor de lucru cele mai eficiente;

 prezentarea continutului traseului si a modului de executie;

 stabilirea traseului si a liniei de start-sosire;

 marcarea traseului cu obstacole si a punctului de atingere;

 stabilirea numarului de repetari /a timpului de lucru;

 regulile de desfasurare;

 recompense si sanctiuni;

 aprecieri si evidentieri.

Intre continutul, forma, subiectul, scopul si regula jocului exista o stransa

interdependenta. Astfel, continutul jocului de miscare determina forma de organizare. El este
reprezentat de toate actiunile pe care jucatorul trebuie sa le faca pentru realizarea subiectului.
Organizarea actiunilor pe care sportivii trebuie sa le aplice sunt de asa maniera incat sa permita o
larga initiativa in alegerea mijloacelor optime pentru rezolvarea scopului propus. Forma e la
randul ei determinata de subiectul jocului, de regula si continutul motric specific fiecarui joc in
parte. Scopul, continutul, regula, subiectul si forma alcatuiesc o varietate a jocului. Scopul,
sarcinile si obiectivele pe care le propune jocul, sunt legate de natura actiunilor pe care trebuie sa
le indeplineasca participantii la intrecere.

Datorita formei, continutului si efectelor pe care le are asupra organismului individului,

jocul de miscare este un foarte bun mijloc de educatie. El se aplica variat la diferite varste prin
sarcinile urmarite: continutul, modul de organizare, numarul de reguli, numarul de repetari.

Caracteristici generale ale jocurilor de miscare

 implica confruntarea fortelor in conditii de rivalitate, reglementate de reguli cu scopul

obtinerii unei performante cat mai bune sau pentru victorie;

 presupun stabilirea unui grad emotional si fiziologic deosebit;

 necesita stabilirea invingatorilor si invinsilor, precum si acordarea de stimulente,

promovare, retrogradare, eliminare;

 necesita convergenta in actiune a modului de abordare a luptei pentru victorie si a

procedurilor de apreciere a rezultatelor obtinute;
 oferirea unor posibilitati limitate de dozare precisa a efortului (reglarea efortului se face prin
timp de joc, limite, spatiu de joc sau a obiectelor).

1.2. Cerinte metodico – pedagogice care conditioneaza eficienta jocurilor de miscare

 Continutul jocului trebuie sa corespunda particularitatilor somato-functionale si psihice ale

elevilor. Interesul elevilor scade daca jocul este prea complicat sau dificil ca structura sau
efort. Regulile jocului trebuie sa fie intelese si retinute de elevi, elementele care-l compun sa
fie cunoscute, durata efortului si solicitarea organismului corespunzatoare varstei si nivelului
de pregatire ;

 Prin continutul jocului trebuie sa fie realizate obiectivele de instruire prevezute de profesor
in lectia de antrenament respectiva (dezvoltarea capacitatii motrice) ;

 Este necesar ca la alegerea jocului sa se aiba in vedere conditiile materiale si climatice in

care se desfasoara activitatea ;

 Paralel cu reducerea regulilor jocului trebuie sa se urmereasca rolul de stimulator in

realizarea obiectivelor propuse;

 Este necesar ca echipele sa fie de valoare apropiata si egale ca numar ;

 Fortele trebuie astfel distribuite in joc, incat fiecare jucator sa fie ocupat si sa se poata
manifesta in mod activ ;

 Este necesar ca jocul sa fie explicat si demonstrat cu claritate si precizie, integral si pe etape,
daca este chiar cazul “incetinit “ ;

 In desfasurarea jocului se impune atentie la dozarea efortului, aprecierea si dirijarea

comportarii elevilor, stabilirea rezultatului, prevenirea accidentelor ;

 Jocul trebuie sa se incheie prin miscari de liniste a organismului, urmate de comunicarea si

explicarea rezultatelor ;

 Respecarea stricta a regulilor.

1.3. Functiile si valentele educative ale jocurilor de miscare

Jocurile de miscare pot indeplini diverse functii in procesul pedagogic; acestea sunt :
 functia educativa , igienica si recreativa;

 functia de perfectionare a capacitatii motrice si de dezvoltare fizica armonioasa ;

 functia de dezvoltare a personalitatii sportivilor;

 functia cognitiva - de cunoastere a realitatii efective;

 functia economica – de pregatire pentru munca ;

 functia axiologica – de formare a atitudinii fata de sine, fata de ceilalti.

Jocul formeaza deprinderi organizatorice si dezvolta capacitatea de autoorganizare,

sportivii asumandu-si sarcini si obligatii de care raspund in fata echipei.

Jocul de miscare formeaza virtuti morale, ii invata pe sportivi sa suporte cu demnitate

infrangerea si in acelasi timp sa pretuiasca victoria. Astfel ei devin mai hotarati, mai curajosi,
mai perseverenti. Existenta regulilor in joc ii face sa se disciplineze prin respectarea regulilor.

Jocul are mare valoare in sfera motivationala, ceea ce permite trecerea de la motivele
sub forma dorintelor la cele sub forma intentiilor generalizate, situate la hotarul constientizarii.

In joc apar forme de socializare, deoarece fiecare elev participa la activitatea celorlalti.

Totodata ofera prilejul de afirmare si exersare a particularitatilor de personalitete, pe

care le si dezvolta.

Jocul ii ofera posibilitatea elevului de a se autoconduce.

Dozarea si gradarea efortului in jocurile de miscare

Poate fi realizata prin :

 marirea sau micsorarea suprafetei terenului de joc, in functie de numarul participantilor, de

varsta si sexul acestora ;

 marirea duratei jocului;

 accelerarea ritmului de joc;

 marirea numarului de repetari;

 marirea numarului de obstacole sau a sarcinilor de indeplinit pe parcursul jocului ;

 smplificarea sau complicarea regulilor de joc;

 marirea numarului de repetari;

Situatiile de joc au caracter dinamic, conferit de desfasurarea sa in etape. In fiecare etapa

actioneaza un anumit jucator, desemnat prin regulile jocului.

Din punct de vedere al determinarii modului optim de actiune al fiecarui jucator, am

putea considera ca nici caracterul dinamic, nici ansamblul de reguli si particularitati ale jocului
nu sunt esentiale. Esentiala este problema actiunii globale a fiecarui jucator. Aceasta consta in
alegerea in fiecare din momentele precizate prin regulile jocului a unei decizii dintr-o multime de
alternative, in functie de gradul de informatie al jucatorului si de ansamblul actiunilor precedente
ale tuturor jucatorilor, cunoscute de el. Jucatorul elaboreaza o strategie reprezentata prin planul
de actiune, care precizeaza ce decizie trebuie aleasa in situatia concreta de joc.

Deciziile sunt adoptate in situatii de competitie (care inglobeaza atat elemente de conflict,
cat si de cooperare) adica si situatiile in care actioneaza mai multi factori rationali, care aleg
independent deciziile, urmarind un anumit scop, dar depind unul de altul prin rezultate, acestea
fiind conditionate de ansamblul tuturor deciziilor.

Initial jocurile au fost apreciate exclusiv din punct de vedere simplist al maximizarii unui
castig. Ulterior conceptul de joc a fost extins, admitandu-se ca prin rezultatul unui joc sa nu se
mai inteleaga neaparat un castig, ci o multime diversa de evenimente, pentru care fiecare jucator
manifesta preferinte, actionand in vederea atingerii unui scop, in conditii de competitie.

Jocul desemneaza o activitate fizica sau mintala, spontana si urmarita prin ea insasi, fara
utilitate imediata, generatoare de distractie, de placere si de reconfortare. El depaseste limitele
unei activitati pur biologice sau fizice esenta sa fiind intelectuala.

Jocul este descarcarea energiei de prisos, destindere dupa incordare, pregatire pentru
cerintele vietii ,compensare pentru ceea ce nu s-a realizat.

Este o actiune sau o activitate efectuata de buna voie unor anumite limite stabilite, de
spatiu si timp si dupa reguli acceptate de bunavoie, dar absolut obligatorii, avand scopul in sine
insasi si fiind insotita de un sentiment de incordare si de bucurie si de idea ca este altfel decat
viata obisnuita.

Ca forma de activitate, jocul are o structura si o functie sociala. El infrumuseteaza si

completeaza viata fiind indispensabil atat individului ca functie biologica, cat si societatii
datorita valorii sale ca mijloc de exprimare, ca functie culturala.

Jocul se desfasoare inauntrul unor limite de timp si de spatiu. El incepe si la un moment

dat se incheie. De limitarea lui temporala se leaga si calitatea de a se fixa imediat ca forma de
cultura. Ramanand in memorie ca o creatie spirituala, este transmis si poate fi repetat oricand.
Repetabilitatea constituie una dintre insusirile esentiale ale jocului.
 Limitarea jocului in spatiu este mai izbitoare decat acea temporala. In spatiul de joc
domneste o ordine proprie. Orice abatere de la reguli ii denatureaza caracterul si ii suprima
valoarea. Factorul estetic este poate, identic cu silinta de a crea o forma ordonata proprie jocului
sub toate aspectele lui. Efectele frumusetii sunt exprimate prin incordare, echilibru, oscilatie,
alternanta, contrast, variatie, legare si detasare, rezolvare. Ritmul si armonia captiveaza, farmeca.

Incordarea, care ii confera jocului un continut etic, creste in importanta pe masura ce

jocul are mai mult sau mai putin caracter de intrecere. Prin incordare se pune la incercare forta
jucatorului: forta lui fizica si psihica, perseverenta, dibacia, curajul, rabdarea. In ciuda dorintei
sale de a castiga, jucatorul trebuie sa se mentina in limitele prescrise de joc.

Ordinea si incordarea, calitati specifice jocului, conduc la regulile acestuia care sunt
obligatorii si incontestabile.

Jucatorul care se razvrateste impotriva regulilor sau li se sustrage, strica jocul. De

atitudinea fata de joc se leaga in modul cel mai strans, notiunea de “faur”: trebuie sa joci cinstit.
A strica jocul este cu totul altceva decat a juca necinstit.

Din punct de vedere al formei, jocul este o actiune libera care nu se leaga de un interes
material direct si nu urmareste nici un folos. Nevoia de joc nu devine stringenta decat in masura
in care e generata de placerea de a juca.

Ca activitate complexa, care angajeaza resursele cognitive si afective ale copilului, jocul
devine terenul pe care se pot exercita cele mai importante influente informative. Prin joc, copilul
se apropie mai facil de intelegerea lumii, imbogatindu-si gama de atitudini si de simtaminte fata
de ea.

“In joc se reflecta lumea si viata, in joc se pun bazele personalitatii si caracterului
copilului. Jocul e calea copiilor catre cunoasterea lumii in care traiesc si pe care sunt chemati sa
o transforme.” (M.Gorki). El reflecta activitate senzoriala, intelectuala, afectiva, dezvolta
atentie, spiritul de observatie, imaginatia, gandirea, exprimarea verbala.

In joc, copilul urmeaza un model uman: selecteaza, reproduce, creeaza, oglindind

preocuparile societarii in care traieste.

Specificul activitatii de joc la copii se poate raporta la nivelul dezvoltarii functiilor

psihice si la etapele evolutiei vietii sociale. Caracteristicile jocului sunt supuse influentelor
nemijlocite ale modului de viata sociala.

Jocul imita si reproduce, la scara restransa, specificul reactiilor dintre oameni si al

activitatii desfasurate de acestia si, totodata, stimuleaza creativitatea participantilor.

1.4. Specificitatea jocurilor de miscare la varsta 8 – 12 ani

 Intrarea in scoala constituie o etapa noua in formarea personalitatii copilului, care se
soldeaza cu modificari profunde in regimul sau de viata si in relatiile cu cei din jur.

La 7-8 ani, copilul este absorbit de problemele adaptarii la viata sociala, proces relativ
dificil.

Dupa aceasta varsta se manifesta treptat o mai mare detasare psihologica, adaptarea
scolara depasind faza tensionala.

Disputele acerbe din timpul jocului devin adevarate lectii pentru insusirea drepturilor si
indatoririlor in conditiile foarte diferite ale aplicarii regulilor, conditii in care se constientizeaza
aspectele obligativitatii, consolidarii spiritului de echipa, suportarea esecului, precizarea
caracteristicilor echitatii, cinstei, etc.

Competitia colectiva incepe sa devina deosebit de activa si se evidentiaza in jocurile de

echipa (sportiva) si in diferite alte jocuri cu reguli, in care copiii se grupeaza in mod spontan in
acelasi fel.

Tot acum, adaptarea trece printr-o faza de echilibru si acomodare cu conditiile de

activitate scolara.

Copiii organizeaza jocuri prelungite cu subiect, in aer liber pe terenurile din apropierea
casei sau a scolii.

Dupa 9 ani, copiii de sex diferit incep sa se separe in mod spontan, in jocuri.

Personalitatea copilului castiga mult in aceasta perioada, mai ales pe masura dezvoltarii
unor interese, aptitudini, particularitati caracteristice, care sub influenta procesului de
invatamant, se largesc si se diversifica considerabil.

Desi jocul nu mai constituie activitate fundamentala, interesul pentru el ramane foarte
puternic. Invatatura schimba insa atitudinea copilului fata de joc, in sensul aprecierii acestuia la
alte valori si al adaptarii unor componente mai variate si mai complexe in activitatea. Sub forma
de joc se desfasoara chiar unele activitati scolare, care capata astfel un caracter mai atractiv si
mai placut.

Sociabilitatea scolarului se imbogateste cu noi caracteristici in dimensiuni, care se fac

simtite nu numai in procesul de invatare, ci si in joc, in intreaga sa activitate.

O caracteristica pregnanta este o mare atentie acordata jocului cu reguli in colectiv.

In jocul cu reguli, copiii adopta strategii actionale, care favorizeaza cresterea spiritului
competitiv, antrenarea si cooperarea partenerilor in vederea reusitei.
 Superioritatea jocului cu reguli consta tocmai in faptul ca acestea sunt explicite. In jocul
cu subiect si rol, regula e implicita, iar situatia de joc imaginara (A.N.Leontiev). In jocurile cu
reguli, partenerii trebuie sa le inteleaga bine, sa le constientizeze si sa le respecte cu strictete.

Jocurile cu reguli se practica in grupuri mici, urmarindu-se de cele mai multe ori,
realizarea unei performante. Vizand performanta, fiecare jucator cauta sa-si puna in valoare
posibilitatile de care dispune. Partenerii sunt exigenti fata de comportarea corecta, eliminandu-I
pe cei care nu respecta regula jocului. Uneori apare protestul in grup si jocul se destrama. De
aceea, antrenorul trebuie sa fie mereu preocupat de incurajarea cinstei, sinceritatii, onestitatii, a
spiritului de echipa si de cooperare.

In jocurile cu reguli - desfasurate in echipe la care predomina spiritul competitiv, pe baza

de intrecere - pot fi incluse si precise.

In astfel de situatii, de regula, se foloseste mingea, antrenadu-se toti copiii in miscare.

Deoarece aceste jocuri pretind voiciune si agilitate, sunt preferate mai ales de baieti, fetele fiind
atrase mai ales, de activitatile mai lente.

Rolul antrenorului se rezuma la orientarea si conducerea jocului, ca si la sprijinul acordat

copiilor pentru a-si clarifica scopul si rolul umanitar. Copiii ii iubesc si ii stimeaza pe antrenorii
care participa la organizarea si chiar la desfasurarea jocurilor.

In jurul varstei de 10-12 ani predomina conduita infantila, caracterizata prin nevoia de
miscare, care e satisfacuta foarte bine in activitatea ludica.

Adaptat mai bine la modul social, preadolescentul isi largeste caracterul cu cei din jur si
capata mai multa independenta in gandire.

In planul dezvoltarii biologice, se constata accentuarea diferentelor dintre fete si baieti.

Stabilizarea relativa a trasaturilor de personalitate presupune armonizarea intereselor,

formarea aspiratiilor si idealurilor sub influenta muncii educative, care se face simtita in modul
de a gandi si de a actiona al preadolescentului. De asemenea, se constata o sensibilizare in
directia dezvoltarii vointei. Preadolescentul isi exerseaza vointa printr-o mai mare perseverenta
in diverse activitati fizice sau intelectuale.

Spiritul de responsabilitate confera o nota aparte relatiilor interpersonale. Cresc

sociabilitatea si atractia pentru viata de colectiv, fondata pe aspiratia spre independenta si pe
constiinta de sine.

Modificarile profunde care au loc la nivelul personalitatii imprima jocului si distractiei

caracteristici specifice.

Jocul preadolescentului este dominat de prieteniile legate cu colegii si de afectivitatea pe

care o investeste in orice activitate.
 Jocurile de performanta implica o competitie in care se realizeaza cooperarea,
valorificarea posibilitatilor nemaifiind urmarita in mod individual, ci in grupuri, desi se mentin si
jocurile in care se realizeaza performanta individuala (sotron, leapsa, sarirea corzii, etc.)

Tipurile de joc preferate, in functie de sex, determina o accentuare a separarii grupurilor

de joaca. Fetele prefera jocurile cu coarda sau cu mingea, iar baietii opteaza pentru jocurile de
forta care le solicita agilitatea si dinamismul.

De regula, fetele sunt mai organizate si realizeaza o mai buna cooperare decat baietii.
Jocurile lor sunt mai linistite, cu un tonus mai scazut, ceea ce creata impresia ca n-ar mai fi
necesar un conducator. Disciplina instituita nu anuleaza insa antrenarea si participarea activa la
joc.

Datorita dezvoltarii capacitatilor intelectuale si fizice are loc o diversificare a

performantelor pentru joc in care domina notele de originalitate (caracterul competitional al
jocului dezvolta spiritul de autoperfectionare si stimuleaza sociabilitatea).

Preadolescentul manifesta tendinta de integrare in colectivitati echilibrate ca varsta si ca

posibilitati de finalizare a etapelor jocului. In alegerea partenerilor de joaca predomina calitatile
de buni jucatori, cele de simpatie avand un caracter secundar. Aceasta dovedeste un spirit de
organizare dezvoltat, care se grefeaza pe capacitatea preadolescentului de a emite judecati de
valoare asupra partenerilor de joc.

Dupa terminarea jocului au loc adevarate dezbateri asupra modului de desfasurare al

jocului si contributiei participantilor la realizarea acestuia. Sunt analizate capacitatile si
aptitudinile fiecarui jucator si se fac aprecieri pe marginea unor trasaturi de personalitate si a
participarii afective. Fata de cei care nu respecta regulile jocului sau nu participa pe masura
posibilitatilor la buna lui desfasurare si finalizare trebuie adoptata o atitudine transparenta.

Rolul educativ al jocurilor de miscare

Jocul este apreciat ca o importanta metoda de invatamant. Ca forma de activitate, el ofera

satisfactie elevilor, ii antreneaza la o participare constienta si determina in acelasi timp, o
manifestare plenara a personalitatii lor.

Jocul are menirea de a-I constientiza pe participanti de faptul ca se afla intr-o situatie de
invatare, in care primeaza aspectul cognitiv si ca, prin urmare, activitatea trebuie sa se desfasoare
cu toata seriozitatea. Altfel e prejudiciata indeplinirea sarcinilor de invatare prestabilite.

Jocul poate indeplini diverse functii in procesul pedagogic: mijloc si metoda eficienta de
instruire si educare, procedeu sau forma de organizare a activitatii.

Functiile jocului de miscare sunt destinatii ale activitatii in cauza, care au un caracter
constant si, in acelasi timp, raspund unor nevoi reale ale dezvoltarii si vietii omului.
 Caracteristicile acestor activitati sunt functiile de perfectionare ale capacitatilor motrice si
de dezvoltare fizica armonioasa. Privite sub alte aspecte, ele mai pot fi aplicative,
compensatoare, stimulatoare.

Functiile educativa, igienica, recreativa sunt asociate, ele realizandu-se prin practicarea
jocurilor de miscare, dar prin alte activitati corporale si sociale.

Jocurile de miscare reprezinta actiuni educative polivalente, de influenta a dezvoltarii

personalitatii omului in integralitatea sa.

Rezolvarea actiunilor, intens corelata cu sansele de izbanda ce alterneaza de la o echipa la

alta, inscrierea unui punct sau incrancenarea de forte din finalul unei stafete disputate intre
participantii vremelnic constituiti in adversari si coechipieri, depasesc cu mult semnificatia unei
dispute bazate numai pe fortele fizice. Ele apropie participantii de atributele eroismului, ale
frumusetii daruirii de sine, ale riscului rational, elemente incontestabile ale dramatismului
sportiv, ca fapt de influenta activa asupra educarii frumosului etic.

Toate aceste functii raspund unor nevoi reale ale dezvoltarii si perfectionarii omului ca
membru al societarii.

Analiza esentei si continutului jocurilor de miscare pune in evidenta rolul lor important in
formarea si dezvoltarea personalitatii umane, in actiunea educativa de integrare sociala, prin
intermediul celorlalte functii si anume: forta cognitiva - de cunoastere a realitatii obiective;
economica - de pregatire pentru munca si axiologica - de formare a atitudinii fata de sine, fata de
ceilalti.

Iata de ce, departe de a considera jocul o simpla distractie, atragem atentia asupra
efectelor lui educative si ii identificam functiile cu acelea ale fenomenului educational, jocul
putand fi considerat metoda, mijloc sau procedeu educativ, forma de organizare a activitatii.
Jocul imbina placutul cu utilul si faciliteaza actiunea de formare a personalitatii umane datorita
caracterului sau atractiv. Aceasta particularitate ii confera un plus de valoare in importantul act
de observare al miscarilor, de intelegere a mecanismelor si de aplicare a lor in conditii mereu
schimbatoare. Punandu-i pe copii in situatia de a rezolva, independent si in grup, situatii diferite,
jocul ii activeaza. Satisfactia e generata de continutul activitatii, care nu trebuie sa ie o simpla
reproducere, ci o prelucrare creatoare a fondului insusit.

Participand constient la joc, copilul compara ceea ce stie cu ceea ce se cere si se

straduieste sa ajunga la model, in conformitate cu cerintele de executie si regulile, uneori
elaborand singur reguli si modalitati de rezolvare a sarcinilor.

Jocurile de miscare mijlocesc cunoasterea realitatii motrice. Elevul observa aceasta

realitate, ia cunostinta de ea, face efort sa inteleaga, reproduce logic, reactualizeaza creator. Se
dezvolta astfel spiritul de observatie, capacitatea de intelegere, initiativa si creativitatea. In jocul
de miscare sunt implicate toate procesele psihice cognitive: senzatia, perceptia, reprezentarea,
gandirea, memoria, imaginatia.
 Insusirea cunostintelor, priceperilor si deprinderilor, ca si formarea si perfectionarea unor
calitati motrice, finalitati principale ale jocului, se realizeaza prin multiple repetari in conditii
similare sau diferite, ceea ce necesita dinamizarea intelectului. In joc, copilul isi insuseste acte
motrice si totodata, invata cum sa invete; odata cu cunostintele, priceperile si deprinderile
motrice, el adopta si un stil de munca, o tehnica de invatare, care presupune organizarea
activitatii, succesiunea logica a etapelor. Se dezvolta astfel creativitatea, elevul fiind solicitat sa
caute si sa gaseasca solutia cea mai potrivita, modalitatea care asigura succesul. Strategia jocului
e, in esenta, o strategie euristica.

Jocurile de miscare ii pregatesc pe copii pentru munca, formand si dezvoltand priceperi,

deprinderi si calitati motrice necesare in acest proces. Sunt asigurate dezvoltarea fizica si
capacitatea de efort, precizia si rapiditatea in reactie si executie, spontaneitatea.

In cadrul jocului, intre participanti se stabilesc raporturi de colaborare, cooperare, ajutor

reciproc, care reflecta specificul relatiilor de munca din societatea noastra.

Jocul formeaza deprinderi organizatorice si dezvolta capacitatea de autoorganizare, copiii

asumandu-si sarcini si obligatii de care raspund in fata colectivului. Prin intermediul acestei
activitati copiii se deprind sa lupte cu forte unite pentru victorie, sprijinindu-si colegii la nevoie,
actionand in spiritul echitatii. Totodata, ei invata sa ia atitudine in cazurile de lezare a demnitatii
umane, fata de minciuna si necinste, impotriva acelora care-si iubesc mai mult propria persoana
si nu-I pretuiesc indeajuns pe ceilalti. Prin independenta relativa pe care o confera copiilor, jocul
le insufla curaj si incredere in fortele proprii. Copilul nu trebuie sa se limiteze la ce i se cere si e
dator sa formuleze el insusi cerinte, manifestandu-si existenta fata de sine si de cei din jur.
Spiritul de echipa impune subordonarea intereselor personale celor colective, coordonarea
actiunilor individuale cu cele colective.

Jocul de miscare trezeste virtutile morale ii invata pe copii sa suporte cu demnitate

infrangerea si, in acelasi timp, sa pretuiasca victoria fara ingamfare. Astfel ei devin mai hotarati
si mai curiosi, mai perseverenti. Existenta regulilor in joc ii determina sa se disciplineze, sa
stabileasca acea legatura obligatorie intre morala si logica.

Necesitatea de a respecta regula pentru preintampinarea pedepsei apare si mai pregnant in

cadrul jocurilor cu impartire pe echipe: copilul trebuie sa fie constient de faptul ca la orice
greseala a sa, orice abatere de la regula jocului atrage dupa sine pedepsirea intregii echipe. Doar
regula e cea care-I permite copilului, inca nesigur de posibilitatile sale, sa-si asigure un
autocontrol mai mult sau mai putin sever.

In joc, copilul se afirma, dar, in acelasi timp se supune regulilor. A-ti dirija conduita
inseamna a o ordona, deci a fi stapan pe ea.

Prin respectarea regulii se manifesta vointa si autonomia copilului. De multe ori, el e

nevoit sa-si schimbe punctul de vedere actionand in colaborare cu ceilalti. Jocul ridica in calea
participantilor obstacole ce trebuie depasite printr-un efort de vointa, stapanire si mobilizare.

Regula raspunde nevoii de ordine, exprimata prin ritmicitatea actiunilor si prin repetare.
 Jocul il invata pe copil semnificatia unei sarcini. Prin intermediul acesteia, el se
obisnuieste sa-si concentreze atentia, sa-si reprime instabilitatea naturala, sa faca un efort.

In situatia in care e intrecut de altii, elevul nu trebuie sa ramana marcat de complexe de

inferioritate.

Sub aspectul atitudinii si conditiei, jocul reprezinta o adevarata scoala, o invitatie la

actiune trecuta prin prisma ratiunii. Desi ingradita de reguli, manifestarea participantilor e libera
sa, mai bine spus, liber consimtita.

Reactiile in diferite situatii, fata de parteneri, coechipieri sau adversari, fata de cerinte si
rezultate, ne ofera indicatii pretioase cu privire la trasaturile caracteriale.

Germenii atitudinii corecte fata de munca se grefeaza pe un suport afectiv: placerea,

bucuria participarii la joc, raspunderea pentru actiunile proprii si colective, dorinta de a executa
corect sarcina trasata, mandria pentru rezultatele obtinute.

De indeplinirea prompta si corecta a sarcinilor organizatorice depinde buna desfasurare a

jocului.

Stimularea interesului pentru activitatile respective se realizeaza prin cresterea treptata a

dificultatilor legate de executarea sarcinilor. Depasirea acestora presupune dezvoltarea la un
nivel corespunzator a trasaturilor caracteriale, in special devotamentul, onestitatea, fermitatea,
initiativa, combativitatea, stapanirea de sine, curajul, hotararea, perseverenta.

Educatia nu se rezuma numai la formarea emotiilor si convingerilor, ci presupune

cultivarea deprinderilor si obisnuintelor morale, a trairilor morale, a mobilurilor pentru fapte
morale, fapta constituind criteriul principal in aprecierea morala a omului.

O valoare de cea mai mare importanta o are jocul in sfera motivational - dinamica.

In joc se produce trecerea de la motivele sub forma dorintelor nemijlocite preconstiente,

de nuanta afectiva, la acelea sub forma intentiilor generalizate, situate la hotarul constientizarii.

In joc copilul isi controleaza manifestarile, adoptand un comportament voluntar

caracterizat prin prezenta controlului realizarii modelului propus.

Eticul se coreleaza cu esteticul, caci jocul ii sensibilizeaza pe copii, le formeaza gustul

pentru frumos, capacitatea de a observa si intelege frumusetea actelor motrice, de a reflecta in
propria executie corectitudinea, si coordonarea, gratia si eleganta, supletea. Putem remarca atat
frumusetea actiunilor intreprinse cat si comportarea frumoasa, morala, concretizata in cinste si
sinceritate, in daruire si entuziasm.

Actiunile specifice jocului trebuie privite ca mijloace ale unei actiuni educative generale
prin care se urmareste formarea unei personalitati multilateral dezvoltate, apta sa se integreze
eficient in viata sociala. Finalitatea suprema spre care se tinde in joc este realizarea educatiei prin
miscare.

Comportarea in joc se concentreaza indeosebi in jurul normelor ce privesc raporturile

interpersonale.

Prin intermediul acestei activitati, copilul trece in universul evoluat al formelor

superioare de activitate umana, in lumea regulilor ce dirijeaza interrelatiile umane. Se poate
afirma ca jocul este o scoala a moralei in actiune.

Privit prin prisma functiei de integrare sociala, jocul apare ca un prim factor de
socializare. Faptul ca toti participantii lupta pentru victoria echipei din care fac parte, duce la
unire, contribuie la educarea responsabilitatii pentru executia proprie, dar si pentru cea a
colegilor.

Valoarea deosebita pe care o prezinta jocul pentru procesul de integrare motiveaza

asimilarea lui ca mijloc al educatiei fizice si totodata, subordonarea lui actiunii dirijate in vederea
unei socializari optime.

In majoritatea cazurilor, copiii practica jocurile de miscare in grupuri, interactioneaza ca

fiinte sociale, sunt constienti, capata un anumit statut, joaca un anumit rol.

Putem afirma ca in joc apar formele elementare de socializare deoarece fiecare participa
la activitatea celorlalti. In masura in care grupul constituit in vederea jocului satisface cerintele
acestuia, asistam la integrare.

Regulile si scopurile urmarite in activitatea respectiva il deprind pe copil sa se incadreze

in grupurile sociale in care va interactiona.

Jocul reprezinta cea mai simpla organizare sociala in care este cuprins un colectiv ai carui
membri isi propun un scop comun si au aceleasi interese, au un conducator, se supun de
bunavoie unor reguli si lupta pentru realizarea scopului, subordonand interesele proprii celor
colective.

Aceasta activitate permite insusirea unor norme si reguli de conduita sociala.

Jocul creeaza conditii care permit dezvaluirea unor autentice aptitudini de organizator si,
totodata favorizeaza dezvoltarea autocontrolului, a perseverentei si fermitatii, copiii obisnuindu-
se astfel sa conduca si sa fie condusi.

Privite din punct de vedere al copiilor, jocurile de miscare capata o importanta deosebita
pentru ca le ofera posibilitati largi de manifestare a initiativei, de efectuarea unor anumite acte
motrice, potrivit dorintelor si particularitatilor individuale. Aprecierea de care se bucura jocurile
de miscare in randul copiilor se datoreaza faptului ca fiecare contine elemente de intrecere,
deosebit de stimulative. Miscarea si placerea satisfac nevoile vitale ale copiilor si favorizeaza
dezvoltarea lor fizica si psihica.
 Nicaieri a in jocuri elevii nu gasesc teren mai potrivit pentru a-si descoperi si pune in
valoare calitatile fizice si psihice pe care trebuie sa le rezolve singur sau in colaborare cu
coechipierii sai, ceea ce favorizeaza formarea sau consolidarea unor insusiri cum sunt: curajul,
hotararea, combativitatea, increderea in sine si in colegii de echipa, disciplina, supunerea
consimtita la regulile jocului, corectitudinea, spontaneitatea, insusiri atat de necesare mai tarziu,
in viata.

Prin desfasurarea efortului in comun se ofera cel mai bun prilej pentru dezvoltarea
spiritului de a actiona in comun, de a renunta la interesele egoiste in favoarea celor colective.

Paralel cu descoperirea unor lucruri noi, jocul favorizeaza aplicarea cunostintelor insusite
anterior.

Activitatea ludica constituie un indicator pentru diagnosticarea capacitatilor psihice si a

trasaturilor de personalitate, un indiciu al dezvoltarii proceselor de cunoastere, al aptitudinilor,
voitei si afectivitatii.

Totodata ofera prilejul de afirmare si exersare al particularitatilor de personalitate, pe care

si le si dezvolta.

In joc sunt solicitate si dezvoltate creativitatea, mobilitatea, flexibilitatea, capacitatea de

aplicare in practica a cunostintelor insusite. Intrecerea si competitia amplifica incordarea psihica,
capacitatea de concentrare a atentei.

Eforturile de vointa si de gandire trebuie sa se armonizeze cu cele ale partenerilor. In

jocurile pe echipe nu sunt suficiente numai actiunile inteligente individuale, ci se impune o
stransa colaborare.

In cadrul acestei activitati, participantii indeplinesc sarcini si depun un anumit efort

pentru finalizarea actiunii, respecta conditiile de joc. Atitudinea fata de regulile jocului o reflecta
pe cea fata de regulile de convietuire sociala, fata de oameni.

Studiind reactiile participantilor putem aprecia dezvoltarea lor fizica si psihica,

caracteristicile psihologice, trasaturile de personalitate.

Trebuie sa aducem in prim plan si procesul autoeducatiei si valoarea lui de necontestat,

contributia jocului de miscare la dezvoltarea capacitatii de participare constienta a individului la
propria sa formare. Acest proces se bazeaza pe capacitatea de analiza si apreciere, de raportare a
activitatii si conduitei proprii la scopuri si cerinte, precum si la conduita si activitatea celorlalti,
ceea ce presupune constientizarea individului de valoarea si lipsurile proprii. Jocul ii ofera
copilului posibilitatea de a se autoconduce, punandu-l in situatia de a alege singur si de a se
decide singur.

1.5. Capacitatea motrica

 Capacitatea motrica este un complex de manifestari preponderent motrice (priceperi si
deprinderi) conditionat de nivelul de dezvoltare a calitatilor motrice, de indicii morfo-functionali, de
procesele psihice (cognitive, afective, motivationale), de procesele biochimice si metabolice, toate
insumate, corelate si reciproc conditionate avand ca rezultat efectuarea eficienta a actelor si actiunilor
solicitate de conditiile specifice in care se practica activitatea motrica.

Capacitatea motrica este formata din :

 deprinderi si priceperi motrice de baza

 deprinderi si priceperi motrice utilitar aplicative

 calitati motrice de baza si combinate

 deprinderi si priceperi motrice specifice ramurilor /probelor sportive

a)Deprinderile motrice

Deprinderile motrice sunt componente ale capacitatii motrice ce constau in acte si actiuni
motrice ajunse prin exersare la un grad inalt de stabilitate, precizie si eficienta.

Ele sunt rezultatul invatarii motrice sistematice si continue si au la baza formarea legaturilor
temporale la nivelul scoartei cerebrale.

Clasificare :

 deprinderi motrice de baza

 deprinderi motrice utilitar-aplicative

 deprinderi motrice specifice ramurilor /probelor sportive

Caracteristicile deprinderilor motrice:

 reprezinta componente ale conduitei voluntare a omului

 odata consolidate, acestea se executa cu indici ridicati de stabilitate, precizie, cursivitate,

rapiditate, ceea ce asigura un consum redus de energie

 concomitent cu perfectionarea deprinderilor motrice are loc o scadere a ponderii atentiei in

indeplinirea actiunilor motrice respective; aceasta caracteristica este consecinta
automatizarii unor parti componente ale deprinderilor, sau in unele cazuri a deprinderilor in
intregime ;in aceasta faza de perfectionare atentia nu mai este concentrata asupra
detaliilor de executie, ci se indreapta asupra rezolvarii actiunilor continuu schimbatore
determinate de coechipieri, adversari sau de ambianta de concurs ;automatizarea
 miscarilor largeste posibilitatea aplicarii actiunilor motrice insusite si contribuie la cresterea
eficientei lor; dirijarea automatizata a miscarilor nu inseamna ca acestea nu au un caracter
constient ;eliberandu-se insa de controlul executarii fiecarei miscari din cadrul unei actiuni
motrice complexe, constiinta indeplineste doar un rol de declansare, control si reglare
motrica ;deci controlul asupra deprinderilor motrice ramane in permanenta fiind suficient
sa apara mici abateri de la logica inlantuirii miscarilor pentru ca imediat constiinta sa
intervina si sa se armonizeze din nou cu intreaga actiune.

 in faza superioara a formarii deprinderilor motrice, pe baza interactiunii analizatorilor, a

functiei de analiza si sinteza a cortexului se dezvolta unele senzatii complexe specifice
diferitelor ramuri /probe sportive, in activitatea sportiva acestea fiind denumite simturi

 deprinderile motrice nu sunt aptitudini motrice generale, ci modalitati de comportament

motric invatat- sunt rezultatul calitativ al invatarii motrice

 se perfectioneaza treptat si neuniform - in stadiul de invatare transformarile sunt multiple,

iar in cel de perfectionare mult mai reduse

 sunt ireversibile - miscarile componente se inlantuiesc intr-un singur sens ;schimbarea

unor secvente de miscare din cadrul deprinderii determina formarea unei deprinderi noi

 ca aspect exterior poarta amprenta particularitatilor individuale, fiind determinate de

insusirile si aptitudinile subiectilor care executa miscarea.

 calitatea de executie se « altereaza » daca nu sunt repetate in timp mai indelungat

 deprinderea motrica formata nu dispare niciodata total si ca atare poate fi readusa in timp
scurt la parametrii initiali de executie

b)Priceperile motrice

Priceperile motrice sunt componente ale capacitatii motrice ce se definesc prin capacitatea
omului de a utiliza rational posibilitatile sale motrice.

Clasificare :

- priceperi motrice elementare-modalitati de actiune in care se organizeaza un raspuns

motric pe baza cunostintelor si unor capacitati motrice in conditiile initiale ale invatarii
motrice

- priceperile motrice complexe – capacitatea individului de a-si valorifica eficient bagajul

de cunostinte si deprinderi in vederea realizarii unei sarcini motrice inedite si care
reclama de regula un raspuns concretizat printr-un comportament motric complex

Caracteristicile priceperilor motrice:

 sunt componente neautomatizate ale activitatii motrice voluntare

 sunt dependente de experienta motrica anterioara a individului

 exprima maiestria practica a individului in situatii variabile

 se consolideaza prim metode active de instruire, in special prin problematizare- au o mare valoare
formativa

 se bazeaza si influenteaza procesele cognitive (memorie, imaginatie, creativitate)

 nivelul de manifestare al priceperilor este conditionat si de plasticitatea scoartei cerebrale

c) calitatile motrice

Calitatile motrice sunt componente ale capacitatii motrice si reprezinta insusiri ale
organismului uman mostenite genetic cu anumiti indici si care se pot educa /dezvolta in
ortogeneza prin practica vietii cotidiene sau mai ales prin procese speciale instructiv-educative

Clasificare

 calitati motrice de baza - viteza, indemanare, rezistenta, forta, suplete;

 calitati motrice specifice - rezultate din combinarea calitatilor motrice de baza in functie de
caracteristicile activitatilor motrice.

Caracteristici

 calitatile motrice sunt prezente in diferite ponderi in efectuarea oricarui act de

miscare al omului;

 nici o calitate motrica nu se poate manifesta in mod izolat (“pur”);

 in timpul efectuarii actelor /actiunilor motrice sunt prezente in acelasi timp,

forme de manifestare ale tuturor calitatilor motrice, fiecare dintre acestea participand intr-o
anumita proportie la realizarea miscarilor;

 nivelul indicilor de viteza, rezistenta, forta, suplete nu conditioneaza numai

efectuarea deprinderilor si priceperilor motrice ci si valorificarea maxima a acestora.

Bazele teoretice si metodice ale dezvoltarii vitezei

Viteza reprezinta capacitatea omului de a efectua miscarile intr-un timp cat mai scurt. Viteza este
calitatea motrica care depinde de foarte multi factori, fiind, din acest punct de vedere, calitetea
 ceea mai complexa. Depinde in primul rand de activitatea corespunzatoare a scoartei cerebrale,
respectiv de calitatea procedeelor nervoase fundamentale. Dintre factorii planului psihic al calitatii
motrice viteza mentionam capacitatea de mobilizare psihica, in general, si capacitatea de
concentrare a atentiei in special.

Viteza miscarilor este conditionata si de celelalte calitati motrice ca forta musculara si rezistenta
neuromusculara.

Un alt factor care conditioneaza viteza miscarilor este tehnica actului motric. Nici o miscare nu
se poate executa rapid, chiar daca sunt indeplinite majoritatea conditiilor, fara stapanire temeinica a
tehnicii miscarii respective.

Viteza miscarilor se manifesta sub urmatoarele forme:

 de reactie

 de executie

 de repetitie

 de accelerare

 de deplasare

Metoda pentru dezvoltarea diferitelor forme de manifestare ale vitezei este metoda repetarii.
Astfel se vor repeta exercitii specifice, identice sau foarte apropiate ca structura, de activitatea motrica
in care vrem sa dezvoltam viteza miscarilor.

Viteza are o mare importanta in jocul de baschet, deoarece ea include mai mult decat alergarea
in linie dreapta. Abilitatea de a te misca rapid si eficient, dintr-o directie in alta sau alergand cu spatele
este importanta, in timp ce viteza de alergare este decisiva in jocul de tranzitie, trecand de la ofensiva la
defensiva si de la defensiva la ofensiva.

Bazele teoretice si metodice ale dezvoltarii indemanarii

Indemanarea reprezinta o forma de exprimare a capacitatii de performanta prin invatarea rapida

a miscarilor noi si adaptarea rapida la situatii variate, conform specificului fiecarei ramuri de sport.
Factorii care conditioneaza indemanarea sunt de natura biologica, motrica si psihica.

Exprimarea indemanarii este conditionata de procesele de maturizare, in special a sistemului

nervos si de numarul de deprinderi motrice pe care le stapaneste subiectul. Are un caracter foarte
specific fiecarui individ. Ca si viteza indemanarea este o calitate motrica al carei nivel este in mare
masura determinat genetic.

Metodica dezvoltarii indemanarii urmareste urmatoarele procedee in obtinerea maestriei sale:

 folosirea unor pozitii de plecare neobisnuite pentru efectuarea exercitiilor

 efectuarea exercitiilor cu segmentul neandemanatic

 schimbarea tempoului si a sistemului de executie

 limitarea spatiului in care se efectueaza exercitiul

 efectuarea procedeelor tehnice si a structurilor cu mai multe mingi, in relatii de adversitate

1.6. Particularitatile morfologice ale perioadei antepubertare

La nivelul organelor si aparatelor se remarca urmatoarele:

 creierul are o greutate aproape egala cu a adultului insa din punct de vedere
functional dezvoltarea nu este completa; se constata o mai buna functionare a primului sistem de
semnalizare, aria motrica corticala se apropie de maturitate, activitatea nervoasa superioara se
perfectioneaza in sensul ca spre sfarsitul acestei perioada, se dezvolta capacitatea de inhibitie
corticala fara insa a echilibra excitatia.

Ca o particularitate metodica a acestei etape e de mentionat faptul ca in procesul de

instruire sportiva timpurie, pe langa cu pondere mare a demonstratiei, se poate introduce si
explicatia clara si concisa.

Analizatorul kinestezic se perfectioneaza, miscarile devin mai precise, coordonarea mai

buna: contractiile inutile, neeconomice se exclud treptat. Timpul si spatiul sunt bine apreciate.

 aparatul locomotor, mai precis oasele sunt mai dure prin consolidarea sistemelor
functionale lamelare, ceea ce determina o crestere usoara a rezistentei acestora la solicitarile de
tractiune, presiune si rasucire.

 musculatura ajunge sa reprezinte 21,7% din greutatea corpului concomitent creste si

tonusul muscular,ceea ce determina o imbunatatire a staticii. Din cauza masei musculare slab
dezvoltate, vitezele de reactie si de repetitie sunt mai bune, insa forta este inca redusa.

 sistemul cardio-vascular se prezinta cu un cord care reactioneaza puternic, dar

neeconomic la efort: mecanismele de reglare sunt inca slabe, insa mai adecvate la solicitarile
usoare.
  aparatul respirator prezinta un torace asemanator cu al adultului ca forma, dar nu si ca
dimensiuni, el ramanand in urma dezvoltarii membrelor: indicele de armonie (Erissman) ajunge
la 11 ani 0; plamanii sunt asemanatori ca structura cu ai adultului, dar volumul este inca mic -
datorita acestui fapt capacitatea de effort creste, dar nu indeajuns.

Nu exista substratul morfofunctional pentru sustinerea unor eforturi mari si indelungate.

Diferentele pe sexe sunt inca mici si nesemnificative in ceea ce priveste efortul fizic.

Indicatii metodice

 asigurarea echilibrului corpului in repaus, dar mai ales in timpul efortului intampina
inca unele dificultati;

 preocuparile trebuie sa fie indreptate spre insusirea unei motricitati corecte, spre
formarea unei tinute frumoase, insusirea unui ritm corespunzator al miscarilor, acordand o
atentie mai mare dezvoltarii musculaturii exterioare a spatelui si gatului, precum si a altor grupe
musculare exterioare, urmarind prin aceasta stabilirea unui echilibru functional intre marile grupe
musculare antagoniste.

 rezistenta copilului la efort static e mica la aceasta varsta, in schimb activitatea

dinamica bazata pe contractii si relaxari succesive este mai putin obositoare; efortul
dinamic este favorizat si de gradul crescut de excitabilitate corticala, ceea ce asigura conditii
bune de activitate si pentru circulatie si pentru respiratie;

 alti indici functionali cum sunt: rezistenta la hipoxie, stabilirea electrogenezei

corticale, indici respiratori si cei metabolici necesita un timp indelungat de revenire la

normal; de aceea se recomanda ca efortul depus de copii la aceasta varsta (8-12 ani) sa fie bazat
pe effort dinamic de scurta durata si cu pauze de refacere relativ lungi;

 regimul de viata echilibrat prin alternare judicioasa a efortului fizic cu cel intelectual

si cu odihna, alimentatia rationala bogata in proteine si vitamine (A,D2,compleB)

asociate cu miscarea in aer liber, contribuie la dezvoltarea armonioasa a copiilor si la intarirea
rezistentei organismului.

1.7. Particularitati psihice ale perioadei antepubertare

Gandirea in progres evident, reclama in orice act de invatare si intelegere sprijinirea pe
intuitie: atentia este instabila, posibilitatile de concentrare sunt restranse, vointa slab dezvoltata.

Spiritul de imitatie este puternic: emotiile au un caracter solid, copilul este usor
impresionabil, cu dispozitii labile ce alterneaza rapid de la voiosie la apatie care se exteriorizeaza
cu usurinta in conduita lui. Alaturi de activitatea scolara, jocul una dintre cele mai importante
activitati; sunt preferate jocurile dinamice, desi, datorita insuficientei dezvoltarii, a inhibitiei
conditionate, copilul nu respecta cu strictete regulile.

Conduita e caracterizata prin voiciune, printr-o tendinta irezistibila spre miscare; copilul
este gata oricand sa se joace, se ataseaza cu usurinta de adult si se straduieste sa execute cat mai
corect si fara obiectii sarcinile; simte nevoia sa fie apreciat si laudat.

Recomandari psiho-pedagogice

Desi activitatea motrica e inepuizabila, copilul fiind capabil sa se joace timp indelungat
fara sa se odihneasca, e necesar ca eforturile lui sa fie dozate.

Suprasolicitarea in activitatile fizice, care reclama o atentie concentrata si o capacitate de

reactie mai indelungata, determina aparitia unei stari de plictiseala, tendinta de abandonare a
activitatilor pe moment, insotite de manifestari de indisciplina.

Pentru unele exercitii este necesara o pregatire prealabila a copilului, intrucat in anumite
situatii (fete) apare sentimentul de teama, de neincredere in fortele proprii si in ultima instanta
chiar de repulsie fata de exercitiile respective. Aceasta nu inseamna ca in aceasta perioada
exercitiile trebuie sa fie usoare dar nici sa nu depaseasca posibilitatile.

De cele mai multe ori cand copiii sunt pusi in situatia sa depuna eforturi mari pentru
trecerea unor dificultati, dupa reusita au o satisfactie mai mare pentru succesul obtinut,
constituind un veritabil stimulent pentru activitatea urmatoare.

1.8. Caracterizarea continutului jocului de minibaschet si influenta

practicarii lui asupra organismului

Baschetul, joc sportiv de echipa reprezinta o ramura importanta a activitatii sportive, cu o

valoare educativa deosebita. El cumuleaza pe de o parte efectele pozitive ca sport si exercitiu
fizic, iar pe de alta parte efectele educative ale jocului.

Astfel se explica motivatia eficientei minibaschetului - ca o forma de practicare a jocului

de baschet incepand de la 8 ani - cu contributie insemnata in dezvoltarea armonioasa a copiilor,
in dezvoltarea calitatilor motrice, a priceperilor si deprinderilor si in educarea pozitiva a
trasaturilor de caracter.

Jocul de baschet solicita si dezvoltarea in egala masura intregul complex de calitati

motrice prin bogatul sau continut motric si varietatea de miscari pe care le solicita.

Indemanarea, coordonarea si supletea manifestate prin miscari de mare finete, sunt

reflectate prin conducerea mingii in conditii diverse de echilibru, cu maxim de viteza.
 Viteza este prezenta sub toate formele sale de manifestare (de reactie, de executie, de
deplasare).

Forta se manifesta sub forma detentei la sariturile la panou, in precizia si adresa paselor si
a aruncarilor la cos.

Rezistenta, cu caracter general si specific este manifestata in regimul celorlalte calitati

motrice.

Minibaschetul contribuie la dezvoltarea armonioasa a corpului, la formarea unei tinute

corecte - datorita faptului ca miscarile ce se executa in timpul jocului, cu si fara minge, sunt
variate si complexe, solicitand participarea alternativa sau simultana, simetrica sau asimetrica a
tuturor segmentelor corpului, in care calitatile motrice se manifesta una in regimul celeilalte.

Acest joc solicita si dezvoltarea in acelasi timp, la un nivel superior marile functiuni ale
organismului, cum sunt : circulatia, respiratia, termoreglarea, metabolismul s.a.

Nu poate fi neglijata nici influenta deosebita pe care o are asupra dezvoltarii calitatilor
psihice. Puterea de munca, vointa canalizate spre obtinerea victoriei, hotararea, darzenia si
perseverenta sunt calitati psihice care se educa prin practicarea organizata a jocului si sunt
influentate in mod evident. Aceasta influenta este subordonata spiritului colectiv de echipa,
dragostei fata de coechipieri si echipa, fata de scoala sau culorile clubului din care face parte
jucatorul. Dezvolta spiritul de colaborare si intrajutorare reciproca, contribuind la integrarea
sociala a copilului. De asemenea, spiritul de organizare si disciplina constienta sunt educate prin
insasi respectarea regulilor de joc, a arbitrajului, a incadrarii in echipa.

Practicarea organizata a minibaschetului contribuie la educarea gandirii active, creatoare.

De exemplu, activitatea din joc ii obisnuieste pe copii sa analizeze situatiile, sa le compare si sa
traga concluzii cu maxima rapiditate. Toate aceste procese de gandire coreleaza situatiile
analizate si in final conduc la dezvoltarea atentiei distributive si a capacitatii de anticipare a
actiunilor care se petrec in conditii afective crescute.

Obiective de instruire specifice minibaschetului

1. asigurarea dezvoltarii fizice multilaterale si a capacitatii motrice generale;

2. dezvoltarea calitatilor motrice, indeosebi viteza si indemanarea;

3. initierea si invatarea structurilor de procedee tehnice fundamentale, legarea procedeelor

tehnice invatate si aplicarea lor in actiuni tactice fundamentale in conditiile practicarii jocului bilateral;

4. cunoasterea principalelor reguli de joc: pasi, dublu dribling, 3 sec, angajare 1 la 1, greseala
personala, repunerea mingii din lateral si de la linia de fund;

5. Formarea deprinderilor de igiena individuala si colectiva si de calire a organismului.

 Modelul de joc

 jocul se orienteaza spre realizarea contraatacului din orice situatie, de intrare in posesia
mingii, pasand coechipierului cel mai bine demarcat, sau dribland pe centru in cea mai mare viteza;

 in atacul rapid si organizat, finalizarea se realizeaza prin depasire si patrundere, ca actiuni

prioritare sau prin combinatii de “da si du-te”;

 in atacul organizat se folosesc diferite variante de atac ale apararii om la om:

 atacul cu 1 jucator pivot; cu 2 jucatori pivoti

 in aparare se foloseste permanent apararea om la om agresiva pe tot terenul si pe jumatate

de teren:

 marcajul agresiv si la interceptie;

 urmarirea la panou.

Componenta echipei

Componenta echipei se stabileste in urma efectuarii selectiei. Echipa trebuie sa fie alcatuita din
12 copii. Valorile orientative ale staturii acestora, in centimetri, pe posturi sunt:

10-12 ani - fete

Pivoti 4 Extreme 4 Fundasi 4

Varsta
10 ani 155 152 147
11 ani 163 158 154
12 ani 170 165 161

Obiectivele pregatirii pe componentele antrenamentului

a). Pregatirea fizica - urmareste dezvoltarea multilaterala a calitatilor motrice: exercitiile

motrice vor fi simple si usoare, evitandu-se supunerea organismului copiilor la solicitari intense.
Este recomandat sa se utilizeze jocurile, in special cele sub forma de intrecere si

dezvoltarea fizica

 intarirea musculaturii intregului corp, actionand analitic asupra centurii scapulo-

humerale, centurii abdominale, membre superioare si inferioare

 dezvoltarea capacitatii respiratorii

  cresterea fortei statice de mentinere a coloanei vertebrale prin tonifierea musculaturii;

dezvoltarea calitatilor motrice

 dezvoltarea vitezei cu accent pe viteza de reactie si repetitie in executia procedeelor

tehnice si actiunilor tactice individuale, urmarind mentinerea ritmului sustinut in cadrul jocului;

 dezvoltarea indemanarii in efectuarea structurilor tehnice si actiunilor tactice

individuale de atac si aparare;

 intarirea fortei intregii musculaturi;

 marirea capacitatii de adaptare la eforturi de rezistenta.

b). Pregatirea tehnica - urmareste initierea copiilor in procesele de baza; elementele de

baza vor fi executate in regim de viteza si durata, in conditii analoage jocului, pentru a
preintampina starea de dezinteres si plictiseala din partea copiilor; se va insista asupra formarii
unor deprinderi corecte, stiut fiind ca, pentru corectarea deprinderilor gresite, e necesar un timp
indelungat; insusirea corecta a tehnicii va permite mai tarziu copiilor perfectionarea ei si
rezolvarea creatoare a situatiilor noi create de joc, odata cu sentimentul de satisfactie datorat
colaborarii cu coechipierii si faptului ca este util in joc

invatarea procedeelor tehnice fundamentale

 prinderea, tinerea si pasarea mingii cu o mana si cu doua maini de pe loc si din deplasare;

 oprirea, pivotarea, fenta;

 driblingul cu ambele maini, in viteza, cu variatii de tempo, cu schimbari de directie, cu

trecerea mingii prin fata, pe la spate cu pirueta;

 schimbarea de directie si sariturile;

 deplasarea cu pasi adaugati, inainte, inapoi si lateral;

 alergare laterala stanga-dreapta;

 jocul de picioare si lucrul de picioare

 aruncarea la cos de pe loc cu o mana din fata si de deasupra capului;

 aruncarea la cos din dribling, din alergare, din saritura.

c).Pregatirea tactica - constituie la aceasta varsta o simpla formalizare a copiilor cu

notiunile si cerintele jocului colectiv. Este de urmarit educarea copiilor de a nu se aduna toti in
zona in care se gaseste mingea, ci sa-si pastreze zonele pe teren. Copiii vor fi obisnuiti sa se
orienteze rapid in functie de pozitia mingii in teren si de jucatorul in posesia caruia sa afla;
copiii trebuie convinsi ca actiunile personale intr-un numar foarte mare, driblingurile inutile si
aruncarile la cos in momente contraindicate, constituie aspecte daunatoare atat echipei cat si lor,
pentru mentinerea locului in echipa.

 invatarea actiunilor tactice individuale si colective in atac si aparare

 demarajul;

 patrunderea,

 depasirea;

 marcajul normal si agresiv;

 contraatacul cu dribling pe centru;

 atacul cu un jucator pivot/cu 2 jucatori pivoti;

 apararea om la om si agresiva pe tot terenul si pe jumatate de teren.

d). Pregatirea teoretica se realizeaza prin discutii atragatoare si instructive despre scopul
si sarcinile jocului de baschet; profesorul ofera explicatii, comentand unele faze de joc, explicand
procedeele tehnice si atitudinile unor sportivi consacrati. Ideala ar fi participarea intregii echipe
la vizionarea unor meciuri din esaloanele superioare si explicarea-comentarea concomitenta si
dupa incheierea partidelor, a situatiilor din teren.

e).Pregatirea psihologica urmareste educarea jucatorilor in spiritul unei conceptii

sanatoase si a unei atitudini corecte fata de echipa; se urmareste crearea starii de “dorinta de
victorie”, motivand atat cat e posibil copiii; calitatea de invingator trebuie asociata daruirii in joc,
darzeniei, curajului, mobilizarii si gandirii creatoare.

CAPITOLUL 2

ORGANIZAREA CERCETARII

2.1. Data, locul si subiectii cercetarii

Cercetarea s-a desfasurat in perioada 15.09.06 – 31.05.07 la Clubul de Baschet „Galactica”din

Brasov.

Subiectii cercetarii sunt fete din grupa de minibaschet (‘95-‘96) condusa de d-na profesor Magda
Jerebie.
 Cercetarea s-a realizat pe un numar de 12 fete repartizate pe o singura grupa. La inceputul
cercetarii (15.09.06) au fost parcurse testele initiale care au reflectat stadiul capacitatii motrice ale
fetitelor.

Cecetarea s-a incheiat cu testarea finala care a scos in evidenta un progres fata de testarea
initiala (31.05.07).

In cercetare nu am urmarit sa compar rezultatle obtinute prin diferite metode de instruire, lucrul
pe care l-am vizat a fost sa scot in evidenta plusul pe care il aduc jocurile de miscare in dezvoltarea
capacitatii motrice a jucatoarelor de minibaschet.

2.2. Aparate, instalatii si materiale.

In cercetare am folosit urmatoarele materiale:

 mingi de baschet

 mingi medicinale

 jaloane

 saltele

 banci de gimnastica

 scaune

 cronometru

2.3. Planul cercetarii

Planul cercetarii a fost realizat prin studierea si analizarea unui singur grup de subiecti.

Experimentul

Metoda experimentala reprezinta un sistem complex de cunoastere a realitatii care verifica o

relatie presupusa (data de ipoteza) dintre doua fenomene, prin provocarea si controlul acestora de catre
experimentator.

Experimentul este alcatuit pe baza variabilelor experimentale.

a) Variabila independenta

Factorul manipulat de catre experimentator se numeste variabila independenta.

 In cadrul acestui experiment, variabila independenta e construita dintr-un program de exercitii si
jocuri de miscare, structurat astfel:

 jocuri pentru calitati motrice de baza – viteza, indemanare, rezistenta, forta

 jocuri pentru calitati motrice specifice – detenta (viteza in regim de forta)

 jocuri pentru procedee tehnice fara minge

 jocuri pentru procedee tehnice cu minge

 jocuri pentru actiuni tactice individuale/colective in atac

 jocuri pentru actiuni tactice individuale/colective in aparare

Programul de jocuri este prezent in anexa lucrarii.

b) Variabila dependenta

Factorul modificat de catre variabila independenta se numeste variabila dependenta.

Variabila dependenta in cadrul cercetarii de fata o constituie imbunatatirea adusa dezvoltarii

vitezei si indemanarii, specifice jucatoarelor de minibaschet.

Variabila dependenta a fost determinata prin intermediul urmatoarelor teste/probe de control:

Descrierea probelor de control

1.

Micul maraton – alergare in viteza maxima pe distanta de 98 m cu start din picioare.

Desfasurare probei: startul se ia de la linia de fund a terenului de baschet. La semnal
incepe alergarea intre liniile transversale ale terenului, conform desenului de mai jos.
Cronometrul porneste in momentul in care piciorul din spate se ridica si se opreste in momentul
in care pieptul executantului trece peste linia de sosire. Timpul se inregistreaza in secunde si
zecimi de secunde.

2. Proba de dribling – se parcurge traseul din diagrama de mai jos dus-intors,

realizandu-se 32 schimbari de directie, folosind obligatoriu mana dreapta si
stanga.

3. Proba de aruncare la cos – se executa 10 aruncari libere la cos, de pe loc de la

distanta de 4 m fata de panou

4. Proba de aparare – se parcurge traseul din diagrama cu plecarea jucatoarei de la

punctul 1 catre 2 cu piciorul drept inainte, din 2 la 3 cu pasi adaugati, din 3 la 4 cu
piciorul stang inainte, cu pasi adaugati din 4 la 1. Intregul traseu se repeta de 3 ori,
realizandu-se in fond 4 trasee complete.
 5. Naveta – se transporta 4 cuburi dintr-un cerc cu  50 cm in altul aflat la 10 m
distanta intre ele. Se pleaca din cercul gol.

2.4. Metode si tehnici de cercetare

Inainte de a incepe cerecetarea propriu-zisa am recurs la urmatoarele metode de cercetare:

- metoda observatiei

- metoda bibliografica

- ancheta sub forma de chestionar

- testarea

- metoda statistico-matematica

Metoda observatiei

Observatia ca proces psihic de cunoastere activa, intentionata, planificata, sistematica are la

baza un sistem de referinte, idei, ipoteze, postulate furnizate de experienta si stiinta.

Observatia este considerata de Paul Fraisse primul moment al cercetarii experimentale. Este
contemplarea intentionata a unui obiect, documet, fenomen, proces.

Scopul observatiei este culegerea de date concrete a caror analiza stiintifica sa permita
generalizare. In observarea stiintifica participa atat procesele senzoriale cat si procese logice ,
intelectuale .

Observatia stiintifica este caracterizata de :

 caracterul fundamental teoretic si metodologic ;

 scopuri precis formulate ;

 sarcini precis delimitate ;

 inregistrarea sistematica a datelor ;

 publicarea si interpretarea datelor ;

 o buna pregatire a celui ce face observatia .

In aceasta lucrare observatia s-a facut astfel:

 Preliminar observand :

- componenta echipei;

- omogenitatea echipei;

- nivelul de dezvoltare fizica;

- nivelul capacitatii motrice;

- nivelul calitatilor motrice;

- frecventa participarii individuale;

- interesul de participare la lectie;

- calitatea lectiei de antrenament.

 In timpul cercetarii :

- modul de executie al comenzilor;

- receptivitatea elevilor;

- influenta efortului specific asupra subiectilor;

- evolutia grupei experiment ;

Metoda bibliografica

Aceasta metoda de cercetare presupune o informare temeinica si permanenta asupra

“productiei” stiintifice a domeniului care urmeaza a fi cercetat, din care poate sa reiasa si tendinta
evolutiei ulterioare a cercetariii. Presupune o analiza critica a literaturii stiintifice, expunerea ideilor mai
importante si a surselor de provenienta.

Analiza si generalizarea materialelor documentare reprezinta prima etapa a lucrului asupra unui
anumit domeniu care urmeaza sa fie cercetat constituind o metoda valoroasa de cercetare stiintifica.

La conceperea lucrarii am studiat carti despre:

- jocuri de miscare

- capacitatea motrica

- minibaschet

- particularitatile antrenamentului la aceasta varsta

- metodologia de cercetare

- prelucrarea statistica a datelor

Materialul studiat mi-a oferit importante puncte de reper in alcatuirea lucrarii, cum ar fi:

 cunostinte despre capacitatea motrica

 caracteristici ale jocurilor de miscare

 aspecte ale rolului educativ al jocurilor de miscare

 caracteristici ale jocului de minibaschet

 influentele practicarii jocului de minibaschet asupra organismului

 particularitati morfo-fiziologice ale perioadei ante-pubertare

 particularitati psihice ale perioadei ante-pubertare

 obiective urmarite in cadrul instruirii

 informatii cu privire la modelul de joc si la componenta echipei

 obiective ale pregatirii pe componente

Ancheta sub forma de chestionar

Chestionarul reprezinta un mod de realizare a anchetei.

 Ancheta urmareste studiul opiniilor, motivelor, aptitudinilor, obiceiurilor, manierelor de a lua
decizii si de a se comporta a indivizilor sau a grupurilor specifice.

Drept urmare chestionarul se aplica indivizilor sau grupurilor de indivizi, completaea datelor
realizandu-se direct de catre subiecti sau in prezenta si dupa relatarile acestora de catre un operator
care are posibilitatea de a face si observatii asupra raspunsurilor date de subiecti. Pentru aplicarea
chestionarelor e nevoie de un operator care are rolul de a controla modul de intocmire a acestora.

Pentru usurarea muncii e indicata folosirea formularelor tiparite.

Chestionarele m-au ajutat sa observ daca tema cercetarii are cautare in randul specialistilor si in
randul copiilor. Asadar am intocmit chestionare atat pentru antrenori, cat si pentru copii. Pe baza
raspunsurilor primite am luat decizia de a incepe lucrarea cu ideea de a atinge punctele cele mai des
subliniate in rezolvarea chestionarelor.

Modelele chestionarelor se gasesc in anexa lucrarii.

Dupa ce am observat domeniul pe care urma sa il cercetez si dupa ce am studiat literatura de

specialitate si am analizat chestionarele, am trecut la conceperea lucrarii folosind cu precadere testarea
si aplicarea programului incheind cu metoda statistica.

Testarea

Testarea e o proba standardizata in ceea ce priveste administrarea, interpretarea si cotarea ei si

care furnizeaza date asupra anumitor caracteristici psihofiziologice sau psihice ale anumitor sarcini.

Testele reprezinta instrumente de lucru standarduizate cu valoare de model elaborate pe cale

experimentala in scopul evaluarii capacitatilor fizice ale subiectilor aflati in aceeasi situatie.

Testele m-au ajutat sa evaluez munca depusa si s-o eficientizez cautand mijloacele optime
pentru desfasurarea procesului de instruire.

Am realizat o testare initiala si o testare finala care a indicat progresul si imbunatatirea

dezvoltarii capacitatii motrice a fetelor.

Metoda statistica

Pentru depasirea fazelor descriptive pline de termeni de comparatie subiectivi , in activitatea

sportiva s-au itrodus calculele matematice .

Aceasta metoda confera o descriere mai precisa a fenomenelor, permite extragerea unor
cocluzii generale in functie de anumite reguli bine conturate precum si insumarea rezultatelor cerceterii
intr-o forma semnificativa .
 Datele statistice permit cercetatorului sa determine gradului de omogenitate al fenomenului sau
populatiilor cercetate , tendinta centrala si deviatiile de la aceasta, gradul de corelatie, gradul de
corelatie dintre fenomene, ca si gradul de incredere, semnificatie pe care-l reprezinta rezultatele
cercetarii.

In urma experimentului si a datelor inregistrate am calculat urmatorii indici statistici, considerati

ca fiind reprezentativi pentru scopul cerceterii:

Media aritmetica

S-a calculat cu scopul de a servi ca indicator comparativ si cu scopul de a fi introdusa in formula

de calcul a semnificatiei dintre medii .

S-a calculat dupa formula :

Σ – suma

X – valorile individuale
obtinute

n = numarul de cazuri

Abaterea standard

S-a calculat cu scopul studierii omogenitatii grupurilor si in cazul calcularii coeficientului de

variabilitate , folosindu-se urmatoarea forma :

S=± d2

n-1

S = suma;

d = diferenta dintre media aritmetica si fiecare valoare individuala;

n = numarul de cazuri.

Cu cat abaterea standard este mai mare, cu atat media caracterizeaza mai inexact selectivitatea
aleasa.

Coeficientul de variabilitate
 Reprezinta raportul dintre abaterea tip si media aritmetica . S-a calculat
dupa formula :

M – media aritmetica

S – abaterea standard

Coeficientul de variabilitate poate sa ne dea indicatii asupra gradului de imprastiere in doua

cazuri :

- atunci cand vrem sa apreciem gradul de omogenitate al observatiei prin colectivul cercetat ;

- cand vrem sa comparam valoarea a doua abateri tip, a doua siruri de observatie, ale caror elemente
au valori diferite sau insusiri diferite.

In primul caz , cand ne intereseaza gradul de omogenitate al observatiei se considera valoarea

coeficientului de variabilitate cuprinsa intre:

 0,1 – 10 % indica o dispersie mica, deci omogenitate mare;

 10,1- 20% indica o dispersie medie, deci colectivitatea este mai putin omogena.

 peste 20 % indica lipsa de omogenitate, datorita unei dispersii foarte mari a colectivului sau a unui
mic numar de cazuri observate.

Procentul de progres individual:

Formula de calcul pentru procent a fost:

P = (100-(TF*100/TI))/100

P = procent

TF = Timp Testare initiala

TI = Timp Testare finala

Metoda reprezentarii grafice

Vizualizarea datelor prin folosirea metodei grafice permite o intelegere mai usoara a dinamicii
fenomenelor urmarite precum si raportului dintre ele .

Toate aceste metode au avut scopul de a usura, eficientiza si sistematiza munca depusa
conferind lucrarii un numar sporit de informatii si un mod facil de intelegere.
 2.5. Procedura de desfasurare a cercetarii

I. In prima parte (15.09.06 – 19.12.06) am urmarit sa dezvolt calitatile motrice de baza si sa le

initiez pe fete in procedeele specifice jocului cu si fara minge. Am pus accent in mare parte pe
dezvoltarea vitezei si indemanarii, dar nu am neglijat insa forta, rezistenta si detenta, calitati
care au avut o pondere mai mica in cadrul antrenamentelor.

Jocul bilateral nu a lipsit din cadrul niciunui antrenament. Am incercat prin aceasta sa le deschid
fetelor apetitul pentru joc si sa le dau posibilitatea sa-si manifeste si compare calitatile si
priceperile/deprinderile motrice dobandite.

In aceasta parte a procesului de instruire jocurile de miscare au ponderea cea mai mare. Aici am
incercat sa le familiarizez cu regulile jocului de minibaschet (si a jocurilor de miscare) si cu
respectarea acestora.

II. In a doua parte (05.01.07 – 02.04.07) m-am axat pe continuarea dezvoltarii calitatilor motrice de
baza si pe consolidarea procedeelor tehnice cu mingea. Isi fac aparitia in cadrul procesului de
instruire si actiunile tactice individuale/colective de atac/aparare. Acestea au fost exersate cu
precadere in cadrul jocurilor bilaterale, jocuri care nu au lipsit de la nici un antrenament.

Tot in aceasta parte isi fac aparitia si jocurile de verificare sustinuta in compania echipelor
reprezentative a unor scoli si licee din Brasov (6 jocuri).

III. In ultima parte a cercetarii (19.04.07 – 31.05.07) prioritare in procesul de instruire au fost
actiunile tactice individuale/colective de atac si aparare. Concomitent cu acestea, dintre
calitatile motrice am pus accent doar pe dezvoltarea indemanarii.

Din punct de vedere tehnic m-am ocupat de consolidarea procedeelor specifice jocului cu
mingea.

Jocul bilateral contribuie la punerea in aplicare a celor invatate, nelipsind de la nici un

antrenament.

Ritmul jocurilor de verificare este acelasi cu cel din partea a doua.

Cercetarea se incheie cu o testare finala care confirma indeplinirea cu succes a ipotezei lucrarii.
 CAPITOLUL 3

PREZENTAREA, PRELUCRAREA SI INTERPRETAREA DATELOR

3.1. Prezentarea datelor obtinute la testarile initiala si finala

Rezultate testare initiala (tabel 1)

Nr.crt Numele si Mic Proba Proba Aruncare Naveta

prenumele maraton de de (sec)
(nr.cosuri)
(sec) dribling aparare
(sec) (sec)
1 N.D. 25,3 48,3 23,4 3 24,5
2 B.G. 24,2 47,2 21,7 2 25,3
3 R.A. 24,1 52,3 22,8 4 24,7
4 B.I. 24,0 44,2 22,6 1 24,3
5 M.C. 25,0 43,9 23,0 3 26,5
6 K.A. 25,1 47,3 21,3 8 25,2
7 B.S. 26,1 48,5 24,0 3 25,0
8 A.L. 24,2 44,4 19,5 5 26,0
9 N.C. 25,0 47,0 23,6 4 25,0
10 T.C. 27,3 48,1 26,1 3 23,1
11 C.A. 24,5 43,2 25,0 6 25,0
12 N.L. 23,9 40,8 21,0 5 26,0
 Rezultate testare finala (tabel 2)

Nr.crt Numele si Mic Proba Proba Aruncare Naveta

prenumele maraton de de (sec)
(nr.cosuri)
(sec) dribling aparare
(sec) (sec)
1 N.D. 23,8 44,5 22,0 5 24,0
2 B.G. 23,8 45,0 21,5 4 25,0
3 R.A. 23,5 48,5 21,8 3 24,0
4 B.I. 23,7 42,2 21,3 6 24,1
5 M.C. 24,5 41,5 22,0 2 25,5
6 K.A. 24,2 46,3 20,6 4 25,2
7 B.S. 25 44,4 23,0 6 24,6
8 A.L. 23,8 40,3 18,8 3 24,0
9 N.C. 24,6 45,5 22,5 5 25,0
10 T.C. 26 46,0 24,2 4 23,1
11 C.A. 23 41,2 23,0 2 22,6
12 N.L. 23,1 40,2 19,5 6 24,2
 Numele si
Nr.crt Mic maraton (sec) Proba de dribling(sec) Proba de aparare(sec) Aruncare (nr.cosuri) Naveta (sec)
prenumele

TI TF TI TF TI TF TI TF TI TF
1 N.D. 25,3 23,8 48,3 44,5 23,4 22 3 5 24,5 24
2 B.G. 24,2 23,8 47,2 45 21,7 21,5 2 4 25,3 25
3 R.A. 24,1 23,5 52,3 48,5 22,8 21,8 4 3 24,7 24
4 B.I. 24 23,7 44,2 42,2 22,6 21,3 1 6 24,3 24,1
5 M.C. 25 24,5 43,9 41,5 23 22 3 2 26,5 25,5
6 K.A. 25,1 24,2 47,3 46,3 21,3 20,6 8 4 25,2 25,2
7 B.S. 26,1 25 48,5 44,4 24 23 3 6 25 24,6
8 A.L. 24,2 23,8 44,4 40,3 19,5 18,8 5 3 26 24
9 N.C. 25 24,6 47 45,5 23,6 22,5 4 5 25 25
10 T.C. 27,3 26 48,1 46 26,1 24,2 3 4 23,1 23,1
11 C.A. 24,5 23 43,2 41,2 25 23 6 2 25 22,6
12 N.L. 23,9 23,1 40,8 40,2 21 19,5 5 6 26 24,2
Media 24,892 24,083 46,267 43,8 22,833 21,683 3,9167 4,1667 25,05 24,275
Abaterea
1,000417 0,844052 3,074923 2,665947 1,804708 1,51107 1,880925 1,466804 0,893919 0,85080
standard
Coeficientul
de
variabilitate 24,8813 28,53299 15,04645 16,42943 12,6521 14,34965 2,082309 2,840642 28,02268 28,5319

%
Prezentarea datelor la cele 5 probe impreuna cu calculele statistice (tabel 3)

Prezentarea procentului individual de imbunatatire pentru fiecare din cele 5 probe de control (tabel 4)

Num
Procen Proba Procen Proba Procen Arunc Procen Procen
ele si Mic
Nr. t de t de t are t Naveta t
pren maraton
crt imbun dribling( imbun aparare( imbun (nr.cos imbun (sec) imbun
umel (sec)
atatire sec) atatire sec) atatire uri) atatire atatire
e
TI TF TI TF TI TF T T TI TF
% % % % %
I F
1 N.D. 2 2 4 4 7,867 2 2 5,982 3 5 40 2 2
5, 3, 8, 4, 5 3, 2 9 4, 4 2,0408
3 8 5,9 3 5 4 5 16
2 B.G. 2 2 1,652 4 4 4,661 2 2 0,921 2 4 50 2 2
4, 3, 9 7, 5 1, 1, 7 5, 5 1,1857
2 8 2 7 5 3 71
3 R.A. 2 2 2,489 5 4 7,265 2 2 4,386 4 5 20 2 2
4, 3, 6 2, 8, 8 2, 1, 4, 4 2,8340
1 5 3 5 8 8 7 08
4 B.I. 2 2 1,25 4 4 4,524 2 2 5,752 1 6 83,33 2 2
4 3, 4, 2, 9 2, 1, 2 3 4, 4, 0,8230
7 2 2 6 3 3 1 45
5 M.C. 2 2 2 4 4 5,467 2 2 4,347 3 2 -50 2 2
5 4, 3, 1, 3 2 8 6, 5, 3,7735
5 9 5 5 5 85
6 K.A. 2 2 3,585 4 4 2,114 2 2 3,286 8 8 0 2 2
5, 4, 7 7, 6, 2 1, 0, 4 5, 5,
1 2 3 3 3 6 2 2 0
7 B.S. 2 2 4,214 4 4 8,453 2 2 4,166 3 6 50 2 2
6, 5 6 8, 4, 6 4 3 7 5 4,
1 5 4 6 1,6
8 A.L. 2 2 1,652 4 4 9,234 1 1 3,589 5 6 16,66 2 2
4, 3, 9 4, 0, 2 9, 8, 7 7 6 4 7,6923
2 8 4 3 5 8 08
9 N.C. 2 2 1,6 4 4 3,191 2 2 4,661 4 5 20 2 2
5 4, 7 5, 5 3, 2, 5 5
6 5 6 5 0
10 T.C. 2 2 4,761 4 4 4,365 2 2 7,279 3 4 25 2 2
7, 6 9 8, 6 9 6, 4, 7 3, 3,
3 1 1 2 1 1 0
11 C.A. 2 2 6,122 4 4 4,629 2 2 8 6 5 -20 2 2
4, 3 4 3, 1, 6 5 3 5 2,
5 2 2 6 9,6
12 N.L. 2 2 3,347 4 4 1,470 2 1 7,142 5 6 16,66 2 2
3, 3, 3 0, 0, 6 1 9, 9 7 6 4, 6,9230
9 1 8 2 5 2 77

Proba1 – Micul maraton

Analizand rezultatele obtinute la aceasta proba (tabelele 3 si 4, graficul 1), constatam ca

la testarea initiala s-a inregistrat o medie de 46,2 secunde, cu o abatere standard de 1,0 iar la
testarea finala media a fost de 43,8 sec. cu o abatere standard de 0,84, ceea ce ne demonstreaza
ca dispersia a fost mica in jurul valorii centrale, deci media caracterizeaza destul de exact
selectivitatea aleasa.

Coeficientul de variabilitate este insa destul de mare, ceea ce denota o omogenitate slaba
la aceasta proba.

Dupa cum se observa in graficul 2, procentul individual de imbunatatire este cuprins intre
1,2 si 6,9%, o crestere destul de mica dar explicabila deoarece aceasta proba presupune
dezvoltarea vitezei in regim de rezistenta, calitate motrica putin imbunatatibila la aceasta varsta.

Proba2 – Dribling cu schimbari de directie

Analizand rezultatele obtinute la aceasta proba (tabelele 3 si 4, graficul 1), constatam ca

la testarea initiala s-a inregistrat o medie de 46,26 secunde, cu o abatere standard de 3,07 iar la
testarea finala media a fost de 43,8 sec. cu o abatere standard de 2,66. Cresterea intre cele doua
testari a fost de 2,46 sec., o crestere semnificativa pentru o proba de viteza in regim de
indemanare.

Coeficientul de variabilitate scade fata de prima proba, fiind intre 15 si 16%, aceasta
ducand la o omogenitate medie la aceasta proba.

Dupa cum se observa in graficul 3, procentul individual de imbunatatire este cuprins intre
1,4 si 9,2%, cu diferente de evolutie destul de mari intre fetitele testate.

Proba3 – Proba de aparare

Analizand rezultatele obtinute la aceasta proba (tabelele 3 si 4, graficul 1), constatam ca

la testarea initiala s-a inregistrat o medie de 22,83 secunde, cu o abatere standard de 1,8 iar la
testarea finala media a fost de 21,68 sec. cu o abatere standard de 1,5. Cresterea intre cele doua
testari a fost de 1,15 sec., o crestere semnificativa pentru o proba de viteza in regim de
indemanare (orientare spatio-temporala).
 Coeficientul de variabilitate scade fata de prima si a doua proba, fiind intre 12 si 14%,
aceasta ducand la o omogenitate medie spre buna la aceasta proba.

Dupa cum se observa in graficul 4, procentul individual de imbunatatire este cuprins intre
0,9 si 8%, diferentele individuale de evolutie caracterizand complexitatea probei.

Proba 4 – Aruncari libere (4 m.)

Analizand rezultatele obtinute la aceasta proba (tabelele 3 si 4, graficul 1), constatam ca

la testarea initiala s-a inregistrat o medie de 3,91 cosuri marcate, cu o abatere standard de 1,8 iar
la testarea finala media a fost de 4,16 cosuri reusite. cu o abatere standard de 1,4. Cresterea intre
cele doua testari a fost de 0,25 aruncari reusite, o crestere semnificativa pentru o proba de
indemanare (precizie si concentrare).

Coeficientul de variabilitate scade fata de prima si a doua proba, fiind intre 2% la testarea
initiala si 2,8% la testarea finala, aceasta ducand la o omogenitate foarte mare la aceasta proba.

Dupa cum se observa in graficul 5, procentul individual de imbunatatire pleaca de la o

valoare negativa -50% si ajunge la o valoare maxima de 83%, procente ce demonstreaza
cresterea semificativa a indemanarii si preciziei pe perioada experimentului, acesta proba
caracterizand de fapt chintesenta jocului de baschet – marcarea punctelor.

Proba5 – “Naveta”

Analizand rezultatele obtinute la aceasta proba (tabelele 3 si 4, graficul 1), constatam ca

la testarea initiala s-a inregistrat o medie de 25.05 secunde, cu o abatere standard de 0,8 iar la
testarea finala media a fost de 24.07 sec. cu o abatere standard de 0.8. Cresterea intre cele doua
testari a fost de aproape 1 sec., o crestere semnificativa pentru o proba de viteza in regim de
indemanare (orientare spatio-temporala).

Coeficientul de variabilitate are valorile cele mai mari, fiind de aproximativ 28% pentru
ambele testari, aceasta ducand la o omogenitate slaba la aceasta proba.

Dupa cum se observa in graficul 6, procentul individual de imbunatatire este cuprins intre
0 si 9,6%, diferentele individuale de evolutie caracterizand complexitatea probei.

3.3. Interpretarea chestionarelor – pentru antrenori

Analizand chestionarele adresate antrenorilor am observat urmatoarele:

 - majoritatea antrenorilor (44%) folosesc jocurile de miscare pentru dezvoltarea calitatilor
motrice de baza si specifice, iar restul, pentru incalzirea generala a organismului (28%) si
pentru dezvoltarea deprinderilor motrice de baza si acelor specifice (28%)

- majoritatea antrenorilor (57%) introduc jocurile de miscare in antrenamentele de

consolidare/perfectionare, unii (28%) in orice tip de antrenament, iar altii (15%) doar in
antrenamentele de invatare

- majoritatea antrenorilor (72%) acorda 10-15 min pentru jocuri de miscare in cadrul unui
antrenament, iar restul (28%) acorda 20-25 min pentru acestea.

- majoritatea antrenorilor (57%) se confrunta cu dezordinea in cadrul aplicarii jocurilor de

miscare, unii (28%) cu nerespectarea intocmai a regulilor, iar altii (15%) se confrunta cu
dozarea necorespunzatoare a jocurilor de miscare

- majoritatea antrenorilor (57%) subliniaza faptul ca jocurile de miscare dezvolta spirit de

colaboare si intrajutorare, unii (28%) remarca faptul ca jocurile de miscare dezvolta
interesul pentru miscare, iar altii (15%) observa faptul ca jocurile sunt o modalitate facila
de rezolvare a sarcinilor antrenamentelor

- majoritatea antrenorilor (57%) remarca participarea activa a copiilor la jocurile de

miscare, unii (28%) subliniaza faptul ca ei se bucura si sunt foarte impresionati de
acestea, iar altii (15%) remarca faptul ca jocurile sunt asteptate cu nerabdare de catre
copii.

3.4. Interpretarea chestionarelor – pentru copii

Analizand chestionarele adresate copiilor am observat urmatoarele:

- majoritatea copiilor (62%) au spus ca jocurile de miscare sunt distractive, unii (23%) au
spus ca ele dezvolta spiritul de colaborare, iar altii (15%) ca te fac mai puternic

- majoritatea copiilor (54%) respecta regulile si sunt corecti cand se joaca, unii (31%)
incearca sa nu se certe si sa nu se supere, iar altii (15%) sunt calmi si cuviinciosi

- majoritatea copiilor (69%) ii identifica drept conducatori pe aceia dintre ei care stiu sa
conduca si sa organizeze grupul, unii (23%) pe cei care sunt bine pregatiti si mai
puternici, iar altii (8%) pe aceia care cunosc si respecta regulile jocului

- majoritatea copiilor (62%) cred ca jocurile de miscare au reguli pentru a evita certurile si
discutiile, unii (30%) afirma ca regulile asigura o buna desfasurare a activitatii, iar altii
(8%) cred ca fara ele nu se poate desfasura jocul

- majoritatea copiilor (54%) cred ca in jocurile de miscare ies invingatori cei care isi
doresc mai mult victoria si sunt uniti, unii (38%) cred ca invingatori sunt cei care stiu sa
 se joace si care sunt corecti si buni, iar altii (8%) ii vad invingatori pe cei mai bine
pregatiti si care cunosc si respecta regulile

- majoritatea copiilor (46%) se gandesc in timpul jocurilor de miscare cum sa castige

cinstit, unii (31%) se gandesc cum sa colaboreze cu colegii pentru a castiga, iar altii
(23%) cum sa faca sa castige

CONCLUZII SI PROPUNERI

Concluzii
1. Dezvoltarea motricitatii este conditionata de factori interni (necunoscuti in
caracterele ereditare si in activitatea marilor functiuni ale organismului) si
factori externi (conditiile de viata, de educatie, de mediu, de solicitarile
organismului si diversele sale activitati).

2. Calitatile motrice care conditioneaza bunele rezultate in baschet sunt

dominate de indemanare in toate compartimentele sale: coordonare
neuromotrie; orientarea corpului si a segmentelor in spatiu; simtul echilibrului.
Aceasta indemanare trebuie completata de o buna viteza de executie si de
deplasare, mobilitate articulara, detenta, rezistenta.

3. Indicatorii calitatilor motrice, cat si cei ai deprinderilor si priceperilor motrice,

au inregistrat un real progres, fundamentat pe baza rezultatelor obtinute la
probele de control finale, fapt evidentiat in capitolul precedent.

Propuneri

Pentru reusita in selectie trebuie sa avem in vedere ca anumite calitati sunt perfectibile
mai putin.

- usurarea si in acelasi timp eficientizarea muncii depuse de antrenor in procesul

de instruire la minibaschet;

- atragerea atentiei asupra efectelor pozitive si asupra starilor motivationale pe

care le induc copiilor jocurile de miscare;

- introducerea situatiilor imprevizibile in cadrul antrenamentului prin intermediul

jocurilor de miscare;

- cresterea activitatii si a motivatiei in randul sportivelor care vin la

antrenamente;
- formarea unei personalitati puternice in randul fetelor care iau parte la procesul
de instruire specific jocului de minibaschet
BIBLIOGRAFIE:

1. Alexe N. ,,Studii privind pregatirea copiiilor si juniorilor’’, Edit. Stadion, Bucuresti 1970;
2. ANASTASIADIS, Mihailidis - Antrenamentul in baschet, Atena 1989
3. ANASTASIADIS, Mihailidis - Baschet. Teorie si practica, Atena 1995
4. BOSC, Gerard; GROSGEORGE, Bernard - Guide practique du basket-ball, Vigot
Edition, Pris 1982
5. BOTA, Cornelia - Fiziologia educatiei fizice si sportului, ANEFS, Bucuresti 1993.
6. BOTA, Cornelia; PRODESCU Bogdana - Fiziologia educatiei fizice si sportului.
Erofiziologie, Edit. Antim Ivireanu, 1997.
7. CARSTEA, Gheorghe - Educatie fizica. Teoria si bazele metodicii, ANEFS, Bucuresti
1997.
8. CARSTEA, Gheorghe - Teoria si metodica educatiei fizice si sportului. Edit. Universul,
Bucuresti 1993
9. COLIBABA - EVULET, Dumitru - Contributii la optimizarea conceptuala si practica cu
metodologia de proiectare a procesului instructiv - educativ in baschet, Teza de doctorat,
ANEFS, Bucuresti 1995.
10. COUSY, Bob; POWER G, Frank Jr. - Basketball. Concepts and Techniques, Allyn and
Bacon Inc., Boston 1970.
11. DRAGNEA, Adrian - Antrenament sportiv. Teorie si metodologie, Vol. I si II, ANEFS,
Bucuresti 1993.
12. DRAGNEA, Adrian - Antrenamentul sportiv, Edit. Didactica si Pedagogica, Bucuresti
1996.
13. ENOIU, Roxana – Baschetul in scoala, edit univ Tansilvania, Brasov 2003
14. ENOIU, Roxana – Manual de predare a baschetului in scoala, edit univ Tansilvania,
Brasov 2003
15. EPURAN, Mihai - Psihologia sportului de performanta. Curs pentru 'Studii aprofundate',
MI/ANEFS, Bucuresti 1996.
16. Faur E. 'A invata sa fii' Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1974;
17. Golu P., Mitrofan N. 'Gandirea fizica si posisibilitatile formarii ei in procesul invatarii'
Analele Univ. Bucuresti, 197o ;
18. HRISCA, Aristeia; NEGULESCU, Corneliu - Baschet. Tehnica si tactica individuala.
Metodica invatarii, Edit. Sport - Turism, Bucuresti 1981.
19. KIOMORZDOGLU, Eftimios - Atacul echipei si bazele antrenarii ei, Salonic 1995.
20. Kulcsar T. 'Factorii psihologici ai reusitei scolare' Editura Didactica si Pedagogica,
Bucuresti 1978
21. Liiceanu A. 'Imaginea de sine si structurarea sistemului motivational la elevi',Materiale
Colocviul National de Psihologie, 1979
22. MATEEV, L.P.; NOVICOV, A.D. - Teoria si metodica educatiei fizice, Edit. Stadion,
Bucuresti 1980.
23. MOLDOVAN, Elena – Baschet, edit univ. Transilvania, Brasov 2004
24. NEGULESCU, Corneliu - Baschet. Curs pentru 'Studii aprofundate', ANEFS, Bucuresti
1998.
25. NEGULESCU, Corneliu - Caracteristici actuale ale modelului de joc in baschet, Referat
stiintific, Universitatea de Vest, Timisoara 1994.
26. NICU, Alexe - Antrenamentul sportiv modern, Edit. Editis, Bucuresti 1993.
 27. Pamfil E., Ogodescu D. 'Persoana in devenire' Editura stiintifica si Enciclopedica,
Bucuresti 1976
28. PREDESCU , Teodora - Baschet. Curs de baza, Bucuresti 1999.
29. PREDESCU , Teodora; NEGULESCU Corneliu - Curs de baschet, specializare
IV, ANEFS, Bucuresti 1998.
30. PREDESCU , Teodora - Cateva aspecte privind orientarea jocului in baschetul de mare
performanta, in: 'Rev. EFS' nr.1, Bucuresti 1977.
31. PREDESCU , Teodora - Despre asa-zisa tacticizare a jocului de bashet, in: 'Rev. EFS'
nr.8, Bucuresti 1994.
32. PREDESCU , Teodora; NEGULESCU Corneliu - Curs de baschet, specializare III,
ANEFS, Bucuresti 1994.
33. PREDESCU, Aurel; PREDESCU, Teodora; HRISCA, Aristeia - Contributii la stabilirea
modelului de joc international cu implicatii asupra directiilor de actiune in forme de
pregatire la baschet, in: 'Rev. EFS' nr.10, Bucuresti 1982
34. PREDESCU, Teodora; NEGULESCU Corneliu - Elaborarea modelului prospectiv de joc
in baza evaluarii parametrilor fundamentali manifestati in jocurile sustinute de echipele
participante la turneul de baschet masculin din cadrul Jocurilor Olimpice - Atlantice,
SUA 1996, Comunicare stiintifica, 'Zilele Academice Timisene-ed. a-V-a', Timisoara
1997.
35. Serban M. 'Aprecierea calitatii in sport' Editura Sport Turism, Bucuresti 1987
36. TEODORESCU, Leon - Probleme de teorie si metodica in jocurile sportive, Edit. Sport -
Turism, Bucuresti 1975.
37. TEODORESCU, Leon; PREDESCU, Teodora; VASILESCU, Lucian - Baschet. Teorie.
Tactica. Probleme de metodica, Edit. Sport -Turism, Bucuresti 1079.
38. VASILESCU, Lucian - Baschet. Bazele tacticii, Edit. Sport - Turism, Bucuresti 1983.

ANEXE

ANEXA 1 - Chestionar pentru copii

Data si locul

Subiect

Echipa

1. Iti plac jocurile de miscare ? De ce ?

 a.Da , pentru ca sunt distractive

b.Da , pentru ca te fac mai puternic

c. Da , pentru ca dezvolta spiritul de colaborare

2. Cum te comporti in joc ?

a) respect regulile , sunt corect

b) sunt calm si cuviincios

c) nu ma cert si nu ma supar

3. Care parteneri sunt de preferat ca responsabili in jocul de miscare ?

a) cei care cunosc si respecta regulile

b) cei care stiu sa conduca si sa organizeze

c) cei mai bine pregatiti si mai puternici

4. De ce crezi ca au reguli jocurile ?

a) pentru ca fara ele nu se poate desfasura jocul

b) pentru a evita certurile si discutiile

c) pentru a se asigura o buna organizare a activitatii

5. Cine invinge atunci cand jocurile au caracter de intrecere ?

a) cei mai bine pregatiti care cunosc si respecta regulile

b) cei care stiu sa se joace , care sunt corecti si buni

c) cei care-si doresc mai mult victoria si sunt mai uniti

6. La ce te gandesti cand participi la un joc de miscare ?

a) cum sa fac sa castig

b) cum sa castig cinstit

c) cum sa colaborez cu colegii pentru a castiga

 ANEXA 2 - Chestionar pentru antrenori

Data si locul

Subiect

Echipa

1. Cu ce scop folositi in antrenament jocurile de miscare ?

a) pentru dezvoltarea deprinderilor motrice de baza si a celor specifice

b) pentru dezvoltarea calitatilor motrice de baza si a celor specifice

c) pentru incalzirea generala a organismului

2. In ce tipuri de antrenamente introduceti jocul de miscare ?

a) in antrenamentele de invatare

b) in antrenamentele de consolidare / perfectionare

c) in orice tip de antrenament

3. Ce pondere si ce durata acordati jocurilor de miscare in cadrul antrenamentelor ?

a) 10-15 minute 11-16 %

b) 20-25 minute 20-28 %

c) 30-35 minute 33-39 %

4. Ce dificultati apar prin folosirea jocurilor de miscare in cadrul antrenamentului ?

a) dezordinea produsa de dorinta de victorie

b) nerespectarea intocmmai a regulilor

c) dozarea necorespunzatoare a efortului

5. Ce efecte pozitive se obtin prin utilizarea jocurilor de miscare in antrenament ?

a) rezolvarea facila a sarcinilor antrenamentului

 b) dezvoltarea colaborarii si intarajutorarii

c) dezvoltarea interesului pentru miscare si buna dispozitie

6. Cum reactioneaza elevii la jocurile de miscare ?

a) asteapta jocurile cu nerabdare

b) participa cu toata fiinta la desfasurarea lor

c) se bucura si sunt foarte impresionati

ANEXA 3 – SISTEMUL DE JOCURI FOLOSIT IN EXPERIMENT

Jocuri pentru :

1. Calitatea motrica

– viteza

- Al treilea fuge -

Perechi de doi asezati in cerc , unul in spatele celuilalt , iar alti doi in afara cercului in care
trebuie sa se prinda . Acestia doi pot alerga in afara cercului sau pot trece si prin interiorul
acestuia . Cel care trebuie prins , pentru a scapa de prinzator si a se salva , trebuie sa se aseze in
fata unei perechi , urmand sa se alerge dupa al treilea din formatie.

Acest joc se poate juca si in formatie de doi , stand unul langa altul in sezand cu picioarele
intinse ; cel care trebuie prins , pentru a se salva , se aseaza in dreapta sau stanga unei perechi de
doi , urmand sa se ridice si sa alerge dupa al treilea din formatie .

- Alearga mingea -

Colectivul raspandit pe ½ de teren ; unul dintre subiecti , desemnat de profesor , trebuie sa

fie prins de catre mingea de baschet care va fi plasata din mana in mana (fara a se alerga cu ea in
mana , deci fara a comite ’’pasi” ), pana cand subiectul este atins cu mingea . Mingea nu se va
arunca in cel ce trebuie prins , ci se va atinge subiectul cu ea .

- Tremuriciul -

In pozitie fundamentala joasa , bratele orientate lateral pentru aparare , alergare pe loc
pe varfurile picioarelor cu miscarea bratelor sus-jos .

-alergare laterala , 2 x 20 m ;

-alergare cu spatele , 2 x 20 m ;

-start din picioare in tempo ¾ , 2 x 20 m (2 x 30 m) ;

-start din picioare in tempo 4/4 , 2 x20 m (2 x 30 m , 4 x 30 m) ;

-start din picioare la comanda (cate 2 – 4 elevi in serie sub forma de concurs ) 2–
4 x 20 m ;

-start din picioare la semnal sonor prin eleminare (primii doi castigatori din fiecare grupa stau pe
margine ) ;
-alergare de viteza contra cronometru pe distanta de 30 – 50 – 60 m ;

-alergare pe 15 – 20 – 30 m cu plecare din diferite pozitii (stand cu spatele spre directia de

deplasare , stand sezand , stand sezand cu spatele spre directia de deplasare , stand sezand
turceste , culcat facial cu bratele pe langa corp , culcat dorsal cu bratele pe langa corp ) ;

-alergare pe 15 – 20 – 30 m cu plecare precedata de executie a unui numar de sarituri cu

genunchii sus ;

-alergare pe 15 – 20 – 30 m cu plecare la semnal sonor precedata de executia ’’Tremuriciului” ;

-deplasari laterale cu pasi adaugati 30 m dreapta , 30 m stanga ;

- Mingea salvatoare -

Colectivul raspandit pe tot terenul ; unul dintre subiecti desemnat de professor , va trebui
sa prinda , el alergand dupa oricare dintre subiectii raspanditi in sala .

Salvarea celui dupa care se alearga este mingea de baschet care trebuie sa-I fie pasata de
catre ceilalti subiecti (bineinteles fara a se alerga cu ea in mana , deci fara a comite ’’pasi” )
.Odata ce acesta are mingea , prinzatorul va trebui sa alerge dupa alt subiect .Se poate introduce
si a doua minge in joc.

- Cine tine mingea mai mult -

Pe jumatate de teren , doua echipe echilibrate ca numar vor fi in relatie atacant- aparator
.Echipa care va executa cel mai mare numar de pase fara a fi interceptata mingea de catre
aparatori va castiga jocul .Jocul se face in interval de timp stabilit de catre profesor . In acest joc
se vor folosi pivotarile , pasele speciale si , totodata , marcajul si demarcajul , cat si combinatia
tactica de ’’Da si du-te ’’ .

- indemanare -

- Carambol -

Jucatorii sunt impartiti in doua echipe , A si B , asezate in linie , fata in fata , la 5 m

distanta intre ele , despartite de linia de mijloc a terenului .Fiecare jucator are o minge . Cei din
echipa A arunca mingile cu bolta inalta spre mijlocul distantei dintre ei , iar cel din echipa B
arunca mingile ca sa le loveasca .Dupa fiecare aruncare se tine evidenta mingilor lovite .
Echipele schimba alternativ modul de aruncare .

- Aruncarea mingii in cercuri -

Jocul se desfasoara tot intre doua echipe , A si B , asezate pe siruri de-a lungul
salii , la 4 m distanta de o stacheta ridicata la 2 m . De partea cealalta a stachetei , inaintea
fiecarui sir se deseneaza cu creta 3 cercuri cu diametrul de 1 m , la distanta de 1 m intre ele ,
primul fiind la 2 metri de stacheta .Jucatorii arunca pe rind mingea in fiecare cerc. Pentru mingile
cazute in cercuri se acorda urmatorul punctaj : in primul cerc 1 punct , in cercul al doilea 2
puncte , iar in al treilea 3 puncte . Echipa care totalizeaza mai multe puncte este declarata
castigatoare .

-Aruncarea mingii in 2 cercuri –

Efectivul grupei este asezat pe un sir , in dreptul unei stachete fixate la 2 m distanta , cu
inaltimea de 1,80 m . Un cerc se plaseaza la 2 m in stanga stachetei , al doilea la 3 m in dreapta
stachetei , iar un capac de lada la 5 m de linia de mijloc a terenului . Pe rand jucatorii arunca
mingea peste stacheta in fiecare cerc si pe lada . Punctajul care se acorda este urmatorul : in
primul cerc 1 punct , in cercul al doilea 2 puncte , pe capacul de lada 3 puncte .

- Lovirea mingii care se rostogoleste -

Colectivul este dispus pe un sir , iar la 5 m in fata se plaseaza transversal o lada de

gimnastica , pa capacul careia se va rostogoli o minge medicinala de la un capat la altul. Pe rind
jucatorii vor arunca cu o minge de baschet in mingea medicinala rostogolita de catre 2 jucatori .

-Aruncarea mingii de baschet in cerc –

Colectivul este impartit in grupe de cite 4 , iar componentii stau in formatie de careu , la
5 m distanta unul de celalalt . A arunca un cerc de gimnastica spre B , iar C cauta sa arunce
mingea prin cerc lui D . Cind B retrimite cercul rosu spre A , D arunca mingea prin cerc lui C .
Dupa citeva executii jucatorii schimba obiectele intre ei .

-rezistenta -

- Alergare du-te vino pe echipe -

Din intregul efectiv al clasei se formeaza 2 echipe asezate 2 cite 2 in fata la distante de
150 m . La semnal pornesc in alergare , ajung sa-si schimbe locurile si se intorc . Se alearga de
mai multe ori la intesitate maxima cu pauza pasiva de 50 secunde .

-Ogarul si iepurele –

Dintre jucatori se alege un prinzator – ogarul – si un urmaritor – iepurele - , ceilalti jucatori

imprastiati pe teren . Ogarul urmareste iepurele care numai la semnal se poate aseza ghemuit in
fata unui jucator , astfel scapand ogarul urmarind noul iepure .

- Trenuletul –
 - Micul maraton –

- Marele maraton –

- forta -

- Nu lasa mingea sa cada ! -

Colectivul este impartit in doua echipe , A si B , asezate pe siruri , fiecare pe cite o

jumatate de teren . Inaintea fiecarei echipe se plaseaza cite 2 stilpi pentru sarituri , la distanta de
4 m intre ei si la 5m de la linia de plecare , cu stachetele ridicate la 1,80 m , si 4 mingi
medicinale , 2 asezate in punctele 1 si 2 , la 5 m de ultima stacheta si cite o minge la primii
jucatori .La semnalul de incepere acestia alearga cu mingea medicinala si in dreptul stachetei o
arunca peste , trec pe dedesubt , o prind , alearga , o arunca peste a doua stacheta , trec pe sub ea
, prind mingea , alearga pina la linia de fund , ocolesc mingea medicinala , se intorc in alergare ,
inmaneaza mingea jucatorului urmator si trec la coada sirului de unde au plecat . Se poate
desfasura si sub forma de intrecere .

- Pasarea mingii medicinale in zig-zag –

Colectivul este asezat pe doua linii , A , B, C , D si a , b , c , d , fata in fata , la 2 m

distanta intre ele . Se executa pase in zig-zag cu mingea medicinala , de la un jucator la altul , cu
mana stanga si dreapta de deasupra capului .

- Stafeta ’’urias-pitic ’’ cu mingea medicinala –

Efectivul grupei este asezat pe un sir , in stind departat , la 2 m distanta intre ei .

Primul jucator are mingea si o paseaza urmatorului cu mainele intinse sus-inapoi , acesta o ia si o
transmite mai departe printre picioare inapoi s.a.m.d .

-Pasa in cercuri cu mingea medicinala –

Colectivul este impartit in grupe de cite 3-4 jucatori , asezati in cerc foarte apropiati si
executa pase voleibolate cu brateele intinse deasupra capului .

- Joc cu cu mingea medicinala –

Colectivul grupei este impartit in echipe a cite 5 jucatori si se organizeaza joc intre
doua echipe pe tot terenul . Se considera punct atunci cind mingea a fost asezata in semicercul de
la spatiul de 3 secunde al echipei adverse . Jocul incepe de la centru cu pasarea mingii de catre
profesor jucatorului care se demarca mai repede .
 -detenta -

- Sotronul in 7 –

Colectivul este asezat pe un sir , in dreptul patratului nr.7 . Pe sol se deseneaza cu

creta in forma de stea cu 6 colturi , 6 patrate la distanta de 2 m intre ele si in centru al 7-lea patrat
. Pe rind jucatorii executa sarituri pe un picior , din patrat in patrat , in ordine numerica .

- Sotronul in 9 –

Efectivul grupei este asezat pe un sir in dreptul patratului nr.1 . Pe sol se deseneaza
cu creta 9 patrate , cu latura de 1 m . Pe rind , jucatorii trebuie sa sara din patrat in patrat , in
ordinea numerica , cu aterizare pe ambele picioare .

- Atinge mingea ! –

Jucatorii sunt asezati in formatie de cerc , la 1 m distanta intre ei , iar in mijlocul

careului se afla profesorul , la distanta de 3 m de jucatori . Profesorul are o minge usoara
introdusa intr-o plasa , iar capatul acesteia este legat de un bat si o invirteste deasupra capetelor
jucatorilor la 40 cm . Jucatorii trebuie sa atinga mingea cu mainile .

- Cercul zburator –

Din aceeasi formatie , insa profesorul are un saculet cu nisip , legat la capatul unei
sfori lunga de 3 m . Acesta invirteste saculetul pe sub picioarele jucatorilor , obligandu-I sa se
desprinda de pe sol , astfel incit sa nu fie atinsi de saculet, Jucatorul care a fost lovit este eliminat
din joc .

- Stafeta combinata –

Jucatorii sunt impartiti in doua echipe , A si B , asezate pe siruri , fiecare pe linia de fund
a terenului , in coltul din dreapta . Pe traseu se afla 4 banci de gimnastica asezate transversal , in
punctele 1-3 , 2 mingi medicinale in punctele 2 si 2 mingi de baschet in punctele 4 . Parcursul se
desfasoara pe trasee separate , pe cite o jumatate de teren – sau sala - .

Jucatorii alearga , sar peste banci si aterizeaza pe ambele picioare , sar peste
mingea medicinala cu genunchii la piept , executa sarituri pe piciorul drept pana la linia de
centru , apoi pe piciorul stang pana la banci , sar peste ele , ridica mingile de baschet , dribleaza
spre cos , arunca , recupereaza , pun mingile de unde le-au luat si se deplaseaza la coada sirurilor
opuse .

2. Tinerea mingii

- manevrarea mingii in diferite directii –

 Jucatorii sunt raspinditi pe tot terenul si executa invirtirea mingii pe palme prin
rasuciri in toate directiile : lateral , inainte-inapoi ; pase din spate peste cap si din fata inapoi ;
alunecarea mingii pe un brat ridicat oblic-inainte si prinderea ei la spate ; pasarea mingii dintr-o
mana in cealalta din diferite pozitii ale bratelor : sus , inainte , lateral , un brat inainte , celalalt la
spate , pe sub genunchi cu un picior ridicat inainte , printre picioare . Acest joc urmareste
asigurarea pozitiei cit mai bune a mingii .

- rostogolirea mingii in careu –

Jucatorii A,B,C,D sunt asezati in careu si au o minge pe care o rostogolesc pe jos

de la unul la celalalt . In momentul in care mingea ajunge in dreptul unui jucator acesta indoaie
genunchii , opreste mingea cu priza corecta si o rostogoleste mai departe .

- rostogolirea mingii prin tunel –

Colectivul este asezat in formatie pe un sir , de-a lungul salii , la distanta de 3 m

unul de celalalt , stind departat , formind un tunel . Primul jucator rostogoleste mingea inapoi , al
doilea o opreste cu priza corecta si o rostogoleste mai departe s.a.m.d.

- ricosarea mingii cu oprire –

Jucatorii sunt dispusi cite 2 , fata-n fata , la distanta de 5 m unul de celalalt . Unul
arunca mingea spre celalalt in asa fel , incit aceasta sa sara de 2-3 ori . La ultima desprindere a
mingii de sol , jucatorul spre care se indreapta mingea iese in intimpinare , acopera traiectoria
mingii cu palmele indreptate in jos si o opreste pe sol , o ridica cu pozitia corecta a mainilor si o
paseaza jucatorului din fata s.a.m.d.

- nu pierde mingea ! –

Colectivul este impartit in grupe de cite 5 jucatori , asezati pe doua siruri , fata-n
fata . Pentru doua siruri se repartizeaza o minge . Primii jucatori tin mainile pe minge , iar
coechipierii se prind unul pe celalalt bine de mijloc . La fluierul profesorului jucatorii trag inapoi
, cautind sa smulga mingea din mana adversarului . Cel care a pierdut paraseste jocul si respectiv
echipa . Dupa fiecare minge cistigata , echipa care are jucatori eliminati are voie sa introduca un
jucator in echipa . Jocul se termina cind o echipa este eliminate complet .

3. Prinderea si pasarea mingii

- hai sa ne-mpacam ! –

Jucatorii sunt asezati in perechi . Unul simuleaza ca-I suparat si-I intoarce mereu
spatele celuilalt care cauta sa-I apara in fata si sa dea mana cu el , solicitind impacarea .

- atentie la adversar ! –
 Colectivul este organizat ca la jocul anterior , fata in fata , la distanta de 3 m , cu o
minge la fiecare pereche. Cel care are mingea o paseaza , apoi se deplaseaza spre jucatorul cu
mingea si urmareste sa intre in posesia ei . Jucatorul care are mingea o protejeaza prin fente si
pivotari in toate directiile . Dupa un minut se schimba rolurile .

- unde-i mingea ? –

Colectivul este organizat pe perechi , fata in fata , raspanditi pe tot terenul , cu o

minge la fiecare pereche . Cel cu mingea executa diferite miscari : cu doua maini deasupra
capului , cu o mana lateral , plimba mingea pe la spate , o roteste in toate sensurile , iar jucatorul
celalalt incearca sa-l deposedeze de minge .

- pasa de pe loc in cerc –

Jucatorii stau in formatie de cerc , iar profesorul la centru . Acesta paseaza

mingea prin surprindere jucatorilor de pe cerc , care trebuie sa urmareasca foarte atenti miscarile
de brate ale profesorului .

- pasa de pe loc in dreptunghi –

Executantii sunt dispusi in formatie de dreptunghi , A , B , C . D, E , F , si

executa pase in ordinea alfabetica : A lui B , B lui C s.a.m.d.

- pasa de pe loc in ’’rozeta” –

Colectivul este asezat in formatie de cerc , cu un jucator in centru care are o

minge si executa pase cu cei de pe cerc , de la dreapta spre stanga . Jocul se poate desfasura si
sub forma de concurs , intre doua cercuri , cu efective egale . Cistiga echipa care termina mai
repede de pasat la o rotatie . Exercitiul se poate ingreuna
prin pasarea mingii din ghemuit.

- suveica simpla –

Colectivul este dispus pe doua siruri , A si B , asezate fata in fata , la 5 m

distanta unul de celalalt , cu o minge . Cel care paseaza trece la coada sirului propriu .

- pasa in 8 cu 3 jucatori –

Colectivul este impartit in grupe de cate trei , A ,B , C , si stau in linie la

distanta de 5 m intre ei . La comanda profesorului de incepere a jocului paseaza in 8 intre ei . De
exemplu A paseaza lui B si trece in locul lui , B paseaza lui C si se deplaseaza in locul lui C , C
paseaza lui A (deplasat la B) si trece in locul lui A .

- pasa in 8 cu 5 jucatori –
 Jucatorii sunt dispusi astfel : A si D stau pe linia de fund in stanga si in
dreapta , in afara spatiului de 3 secunde , iar B , C, E pe linia de mijloc , la distanta de 6 m de
panou . La indicatia profesorului A paseaza lui B si trece in locul lui B , B paseaza lui C si trece
in locul lui C , C paseaza lui D si trece in locul acestuia , D lui E s.a.m.d .

- pasa in 2 cu incrucisare –

Colectivul este impartit in doua echipe , A si B , asezate in stanga si in

dreapta panoului , cu fata spre cosul opus . Mingea se afla la jucatorul B . La semnalul
profesorului de incepere B paseaza lui A care se deplaseaza oblic spre dreapta (cu incrucisare ) ,
apoi paseaza lui B care incruciseaaza cu A s..a.m.d.Dupa cursa se intorc in alergare si trec la
coda sirurilor proprii .

4. Deplasarea in teren , oprirea , pasul adaugat , jocul de brate si picioare

- deplasarea in oglinda –

Jucatorii sunt asezati pe mai multe rinduri , cu fata la profesor . Acesta se

deplaseaza in toate directiile ( stanga , dreapta , inainte ,inapoi ) , indicindu-le sensul cu ajutorul
bratelor . Jucatorii se deplaseaza cu pasi adaugati in directia indicata de profesor . Acelasi
exercitiu se poate executa cu genoflexiuni pentru ingreuiere .

- leapsa in ’’tromba” –

Jucatorii sunt asezati pe 2 siruri , A si a . La comanda de incepere data de profesor

jucatorii A si a alearga pina la punctul B , b , se intorc , apoi alearga pana la D , d , se intorc la
sirurile lor , dau leapsa urmatorilor C , c , care parcurg acelasi traseu , dupa care se aseaza la
coada sirurilor . Traseul pe care il au de parcurs este marcat cu cate o minge . Se executa sub
forma de stafeta .

- stafeta cu alergari combinate -

Colectivul este organizat pe doua siruri , A si B , dispuse de o parte si de

cealalta a unui panou . Pe linia de fund opusa se aseaza in dreptul sirurilor cite o minge
medicinala . La semnalul de incepere primii din siruri pornesc in alergare cu spatele pana la linia
de mijloc , apoi se intorc si alearga cu fata pina in dreptul mingii , o ocolesc , alearga cu spatele
pina la centru , se intorc si alearga cu fata pina la locul de plecare , dau leapsa urmatorilor , apoi
se aseaza la coada sirului de unde au plecat .

- adunarea in cuiburi –

Jucatorii sunt impartiti in doua echipe , care se deosebesc intre ele prin culoarea
tricourilor sau au aplicate pe maiouri numere cu sot si fara si sunt raspinditi pe tot terenul . La
indicatia profesorului jucatorii executa joc de glezne , alergare cu genunchii la piept , sarituri ca
mingea . La un fluier profesorul ridica un brat sus , indicind o directie , iar pe celalalt il duce
lateral , indicind alta directie (ridicarea bratului stang sus indica ce trebuie sa faca echipa
imbracata cu tricouri albe sau aceia cu numere cu sot , bratul lateral indica ce sa faca echipa
cealalta) , deplasindu-se in spatiul de 3 secunde . La doua fluiere continua exercitiul .

- stafeta in careu –

Jucatorii sunt impartiti in doua echipe , asezate pe siruri in coltul drept al unei
jumatati de teren . La semnal fiecare echipa se deplaseaza pe cite o jumatate de teren pe traseul
dinainte stabilit si executa : A–B – alergare cu fata ; B-C – alergare cu pasi adaugati si miscari de
brate spre stanga ; C-D –alergare cu spatele ; D-A – alergare cu pasi adaugati , miscari de brate
spre dreapta ; A-E – alergare cu ocolirea unei mingi , dupa care revin la sirurile de unde au plecat
, transmit stafeta urmatorilor , apoi trec in coada sirului .

- deplasare in 8 –

Jucatorii sunt asezati pe un rind in partea stanga a spatiului de 3 secunde .

Jucatorul din punctual A se deplaseaza in alergare oblic spre dreapta , ocoleste cercul din
mijlocul terenului spre stanga , apoi cercul din spatiul de 3 secunde spre dreapta , iar la inapoiere
ocoleste cercul din mijlocul terenului spre stanga dupa care se deplaseaza in partea dreapta a
terenului in punctual B . Cind toti jucatorii au terminat cursa pornesc din nou in alergare in sens
invers , din punctual B spre A .

- stafeta in plic –

Jucatorii sunt plasati pe linia de fund , in punctele A si a . Jucatorul din punctul A

se deplaseaza din coltul stang al terenului spre celelalte puncte astfel : A spre B in alergare cu
pasi adaugati spre dreapta ; B spre C in alergare cu pasi adaugati spre stanga ; C spre D in
alergare cu pasi adaugati spre dreapta ; D spre E in alergare cu pasi adaugati spre stanga ; E spre
F in alergare cu pasi adaugati spre dreapta ; F spre G in alergare cu spatele ; G spre H in alergare
cu fata ; H spre A in alergare cu pasi adaugati spre stanga . La intoarcere transmite leapsa
jucatorului urmator , apoi trece la coada sirului . Jucatorul din sirul a parcurge acelasi traseu pe
jumatatea cealalta a terenului .

- deplasarea in ”X” –

Colectivul este dispus pe un sir , asezat in punctul A . La semnalul de

incepere primul executa pe parcursul traseului urmatoarele : intre punctele A-B –alergare cu pasi
adaugati spre dreapta cu miscari laterale de brate ; intre B-C –alergare cu pasi adaugati spre
stanga ; intre C-D –alergare cu pasi adaugati spre dreapta ; intre D-E – alergare cu pasi adaugati
spre stanga ; intre E-F – alergare cu pasi adaugati spre dreapta ; intre F-A – alergare cu pasi
adaugati spre stanga , se indreapta spre jucatorul urmator caruia ii transmite leapsa , apoi trece
coada sirului .

- deplasare in ”M” –

Jucatorii sunt impartiti in doua grupe , asezate pe siruri , A si a , si stau in

colturile din stanga ale terenului . Primii din fiecare sir parcurg urmatorul traseu : A spre B in
alergare cu fata ; B spre C in alergare cu spatele ; C spre D in alergare cu fata ; D spre E in
alergare cu spatele ; E spre A in alergare laterala spre stanga , se indreapta spre urmatorii , le
transmit leapsa , apoi trec la coada sirului . Jocul se desfasoara sub forma de intrecere intre
echipe .

- sarpele –

Jucatorii sunt asezati pe un sir , aliniati dupa profesor . Profesorul alearga

schimbind mereu directia in diferite parti ale salii , iar jucatorii sunt obligati sa-l urmeze ,
deplasindu-se continuu in serpuire .

- alergare serpuita –

Colectivul este asezat pe un sir , la distanta de 3 m unul de celalalt . La

semnalul de incepere dat de profesor ultimul jucator porneste in alergare serpuita printre jucatorii
dinaintea lui , asezindu-se inaintea primului jucator . Urmatorul porneste in cursa imediat dupa
ce jucatorul din fata lui a depasit 2 coechipieri .

- alergare in doua cercuri cu schimbarea terenului –

Colectivul este impartit in doua grupe , fiecare formind un cerc . La semnalul

profesorului de incepere pornesc in alergare pe circumferinta cercului , schimbind din cind in
cind sensul la indicatiile profesorului . La fluierul acestuia se schimba terenurile in aceeasi
formatie de cerc .

- alergarea in cerc ”radar” –

Jucatorii sunt asezati intr-un cerc mare , iar in mijlocul formatiei sta
profesorul . La indicatia acestuia pornesc in alergare de la dreapta spre stanga . La un fluier
jucatorii se intorc cu spatele spre centru si alearga cu spatele , fara sa se incomodeze pina cind
profesorul fluiera de doua ori , dupa care continua alergarea obisnuita .

- vizuina –

Colectivul este impartit in echipe a cite 5 jucatori , asezati in formatie de

semicerc la mijlocul terenului . Jucatorii se tin strins de mana . Inapoia fiecarei echipe , in spatiul
de 3 secunde , se afla marcata ”vizuina” . La un fluier dat de profesor fiecare echipa (semicerc)
urmareste sa traga in ”vizuina” sa echipa cealalta .

Daca un jucator rupe legatura , echipa lui este sanctionata . Jocul se reia din locul unde s-a rupt .
Echipa care a acumulat 5 sanctiuni este declarata invinsa.

- cursa prin imitatie –

Jucatorii sunt dispusi pe un sir , avindu-l lateral in stanga primului jucator pe

profesor . Profesorul se deplaseaza in diferite ritmuri si pozitii : cu fata , cu spatele , cu pasi
adaugati , cu fente , cu piruete , cu sarituri , simuleaza aruncarea mingii etc . Jucatorii sunt
obligati sa fie foarte atenti si sa-l imite pe profesor .

- cursa de urmarire –

Colectivul este impartit in echipe a cite 3 jucatori (1-3-5 si 2-4-6) asezate in

colturile terenului de la linia de centru unde se intretaie cu liniile laterale . In cele 4 colturi ale
terenului sunt plasate 4 mingi medicinale . La semnalul profesorului pornesc in alergare , de la
dreapta spre stanga , pe marginile terenului , cautind fiecare sa dea leapsa jucatorului din fata .
Cine-I atins paraseste terenul . La fluierul profesorului se schimba sensul alergarii .

- alergare cu oprire . ”Evantaiul” –

Colectivul este dispus pe un sir asezat sub panou . La semnalul profesorului

pornesc pe rind din punctual A si executa cite 3 opriri intr-un timp , intre punctele A-B , B-C , C-
D D-E , E-F , F-G , G-A .

- alergare cu oprire dupa saritura –

Jucatorii sunt asezati in formatie de sir , in dreptul panoului . 8 mingi sau alte
obiecte sunt asezate pe 2 rinduri , la distanta de 3 m una de cealalta , de-a lungul salii . La
semnalul profesorului primii pornesc in alergare si executa sarituri peste mingi , cu oprire intr-un
timp dupa fiecare saritura . Cind un jucator depaseste a doua minge , porneste urmatorul , dind
cursei un aspect dinamic , cursiv .

5. Pivotarea

- ”hai noroc !” –

Jucatorii sunt impartiti in doua echipe , asezate pe doua siruri , fata in fata ,
la 5 m distanta una de cealalta . La comanda primii pornesc in usoara alergare si cind se intilnesc
se opresc intr-un timp indepartat , cu piciorul drept inainte , isi intind unul celuilalt mina dreapta
spunindu-si ”Hai noroc” !. Dupa aceasta executa o pivotare inapoi pe piciorul drept odata cu
tractionarea de maini . Acelasi exercitiu se executa si cu pivotarea pe piciorul stang .

- ”burghiul” –

Jucatorii sunt asezati pe un sir , la 1 m distanta unul de celalalt . Mingea se

afla la primul jucator care , la semnalul profesorului de incepere executa o pivotare inainte pe
piciorul stang , odata cu pasarea mingii urmatorului . Acesta , dupa primirea mingii , executa o
pivotare inapoi pe piciorul stang si transmite mingea celuilalt . Pivotarea se executa alternativ ,
spre stanga si spre dreapta , iar la reluare schimba sensul pivotarii .

- ”morisca” –
 Din formatie de cerc , A , B , C , D , E , F , la distanta de 3 m intre
jucatori executa pase de la unul la altul spre dreapta . Dupa primirea mingii fiecare pivoteaza
inapoi pe piciorul drept , iar a doua oara inainte pe piciorul stang .

- ”ghiventul” –

Colectivul este dispus pe doua siruri , A si B , fata in fata , pe liniile de

fund ale terenului . Jucatorul A porneste in dribling spre mijlocul terenului , paseaza mingea cu
bolta lui B care s-a deplasat spre A , opreste intr-un timp , pivoteaza inapoi spre stanga sau
dreapta in pozitie joasa pe sub bratele lui A intinse lateral si dribleaza spre sirul A unde paseaza
si trece la coada sirului A .

- pivotarea in ”bucle” –

Jucatorii sunt asezati in formatie de sir , A , B , C , D , E , de-a lungul terenului .

Mingea se afla la jucatorul A . La semnalul de incepere acestia paseaza de la unul la celalalt .
Dupa primirea mingii jucatorii B si D executa o pivotare inapoi pe piciorul drept , iar C si E o
pivotare inapoi pe piciorul stang . La inapoiere mingea se paseaza cu pivotare pe piciorul celalalt
.

6.Fente

- atentie la profesor ! –

Jucatorii sunt asezati pe mai multe siruri , cu profesorul in fata . Acesta indica
o directie prin ducerea unui brat lateral (sau in alte directii) , iar jucatorii executa o fenta de
privire , intorcind capul in sens invers .

- atentie la fandari ! –

Colectivul este organizat ca la jocul anterior . Profesorul executa o fandare spre

dreapta , simulind cu ambele brate aruncarea mingii cu doua maini spre stanga , iar jucatorii
trebuie sa execute miscarea in sens invers .

- fenta de pasa cu 3 jucatori si aparator –

Colectivul este impartit in grupe de cite 4 , 3 stau in formatie de triunghi , A , B

, C , iar al patru-lea este aparator . Se executa pase cu fente de priviri si simulari de pase fara
minge , apoi cu minge . Aparatorul iese la interceptie . Cine greseste pasa face schimb cu
aparatorul .

- fenta de pasa cu 4 jucatori si aparator –

Jucatorii sunt asezati cite 4 , in formatie de careu , A , B , C , D , cu un aparator

la mijloc . Se executa pase in toate directiile , precedate de fente . Aparatorul urmareste mingea
si cauta s-o intercepteze . Cel caruia i se intercepteaza pasa schimba locul cu aparatorul .
 - fenta de aruncare fara panou –

Colectivul este impartit pe perechi , A si B , fata in fata , la 2 m distanta intre ei

. A dribleaza in toate directiile pe linga jucatorul B . Dupa o serie de driblinguri A se opreste ,
executa o fenta de aruncare in fata jucatorului B , iar acesta sare la interceptie . Dupa ce a aterizat
, A arunca mingea peste jucatorul B ,il depaseste si continua exercitiul . Dupa 3 fente jucatorii
schimba rolurile intre ei .

- fenta de aruncare cu urmarire –

Jucatorii sunt impartiti in doua echipe , asezate pe siruri ,A si B, pe linia de

mijloc a terenului, fiecare cu fata la cite un panou . In partea stanga a primilor jucatori se afla cite
un aparator semiactiv . A si B se deplaseaza in dribling spre cosuri , fiind urmariti de catre un
aparator . In dreptul spatiului de 3 secunde , atacantii executa oprire intr-un timp , urmata de o
fenta de aruncare . Dupa ce aparatorii sar la interceptie si aterizeaza , atacantii arunca la cos ,
recupereaza si schimba locurile . A trece aparator la B si B la A, jucatorul A trece la coada
sirului B , iar cel de la B la coada sirului A .

- atentie la semnal ! –

Colectivul este impartit in doua echipe , asezate pe siruri , pe linia de fund a terenului
. Primii pornesc in alergare lenta de-a lungul terenului . La un fluier al profesorului se opresc
intr-un timp , executa o fenta de depasire spre stanga si continua alergarea . La 2 fluiere executa
fenta de depasire spre dreapta , apoi revin la coada sirurilor .

- fenta de demarcaj prin surprindere –

Efectivul grupei este asezat pe o linie , pe linia de fund a terenului . La semnal

pornesc de-a lungul terenului cu joc de glezne si la 1 fluier trec la alergare scurta de viteza ,
urmata de o fenta spre stanga . La 2 fluiere continua jocul de glezne . La inapoiere executa la 1
fluier fenta spre dreapta si la 2 fluiere joc de glezne .

7. Dribling

- dribling pe loc cu doua mingi –

Executantii sunt raspinditi pe tot terenul , fiecare cu cite doua mingi si executa
dribling de pe loc si cu deplasare , cu amindoua mingile deodata . Se poate organiza si intrecere
tinind evidenta mingilor pierdute in timp de un minut .

- dribling lateral (ambidextrie) -

Jucatorii sunt impartiti in doua echipe A si B ,asezate pe siruri , fata in fata ,

pe liniile laterale ale terenului , in dreptul cercurilor de la spatiul de 3 secunde de la centru .
Primul din sirul A se deplaseaza lateral spre stanga pina la B pe semicerc, driblind cu mana
dreapta , apoi din B la A cu acelasi dribling lateral spre dreapta cu mana stanga . Jucatorul B se
deplaseaza spre A si inapoi cu acelasi dribling .

- fii indeminatic (dribling combinat) –

Colectivul este dispus pe un sir in coltul din stanga al terenului . Fiecare pleaca
din punctual A in dribling si parcurge traseul astfel : intre A-B cu dribling inainte , intre B-C cu
dribling lateral , intre C-D cu dribling in cerc , pe cercul din centru , intre D-E cu dribling inainte
, intre E-F cu dribling lateral stanga , intre F-B in dribling cu spatele , intre B-A cu dribling
inainte .

- leapsa in perechi cu dribling –

Colectivul este dispus pe perechi , fata in fata , fiecare jucator avind cite o
minge . La comanda toti executa dribling , urmarind sa dea leapsa in genunchiul celuilalt .

- scoate mingea de la adversar ! –

Colectivul este dispus pe perechi , fata in fata , fiecare jucator avind cite o
minge . La semnalul de incepere toti executa dribling cu o mana , iar cu cealalta urmaresc sa
scoata mingea de la adversar .

- stafeta cu dribling ”luneta” –

Jucatorii sunt impartiti in doua echipe , A si B , asezate pe siruri in colturile din

stanga ale terenului . La semnalul de incepere primii pornesc in dribling spre cercurile spatiilor
de 3 secunde , fiecare spre un panou , ocolesc cercurile in dribling si se intorc in viteza , predau
mingea din dribling urmatorului si trec la coada sirurilor de unde au plecat . Jocul se desfasoara
sub forma de intrecere .

- stafeta cu dribling ”senila” –

Efectivul grupei este impartit in mai multe echipe , asezate pe siruri . La

semnalul de incepere dat de profesor ultimul jucator de la fiecare echipa pleaca in dribling , il
ocoleste pe primul , se intoarce la loc si da mingea celui din fata lui , care parcurge acelasi traseu
s.a.m.d. Primul jucator cind parcurge traseul il ocoleste numai pe ultimul .

- cine executa corect dribling printre picioare ? –

Jucatorii sunt asezati pe doua linii , pe liniile de fund ale terenului . La semnalul
profesorului jucatorii executa dribling printre picioare deplasindu-se spre linia de centru . Dupa
citeva repetari se poate organiza concurs individual , cu accent pe corectitudine si viteza .

- dribleaza , pivoteaza si paseaza ! –

 Jucatorii sunt impartiti in patru echipe ,A,B,C,D, asezate pe siruri , oblic , in
cele 4 colturi ale terenului . Primul din sirul A porneste in dribling spre cercul din mijlocul
terenului , se opreste intr-un timp , pivoteaza si paseaza lui B , dupa care trece la coada sirului B.
Jucatorul din sirul B porneste in dribling pe linia de mijloc , paseaza lui D si trece la coada
sirului D . D executa dribling spre cercul din centru , se opreste intr-un timp , executa pivot ,
paseaza lui C si trece la coaada sirului C . C dribleaza spre cercul din mijloc , paseaza lui A si
trece la coada sirului A . Exercitiul se poate ingreuna introducind in joc doua mingi , la sirurile A
si D .

- cursa pe numere -

Efectivul grupei se imparte in mai multe echipe , a cite 5 jucatori , asezati pe siruri
pe linia de fund a terenului . Componentii unei echipe au pe tricouri acelasi numar . Profesorul
striga un numar , iar jucatorii cu numerele respective ies din sir prin dreapta , ridica mingea
aflata pe linia de centru si pleaca in dribling cu mana dreapta spre linia de fund opusa . Dupa ce
executa un dribling dincolo de linia de fund , se intorc in dribling cu mana stanga pina la centru ,
lasa mingea jos si trec prin dreapta la locurile lor . Cine ajunge mai repede cistiga 1 punct .
Echipa care acumuleaza mai multe puncte este declarata cistigatoare .

8. Schimbari de directie

- alergare cu schimbari de directie –

Jucatorii sunt raspinditi pe tot terenul . La semnalul profesorului executa

alergare derutanta pe tot traseul , cu opriri , desprinderi , schimbari de directie si piruete . Acest
joc solicita o atentie deosebita si privirea periferica pentru evitarea loviturilor intre jucatori .

- alergare in zigzag –

Colectivul este impartit in doua grupe , asezate pe siruri . Inaintea lor se

plaseaza 9 mingi sau alte obiecte , cite 3 pe 3 siruri , la 6 m distanta una de cealalta .

Cele de pe lateral sunt pe acelasi rind , cele din mijloc pe intervalul dintre ele . La semnalul
profesorului pornesc primii in alergare in zigzag spre fiecare minge , se opresc intr-un timp ,
schiteaza o fenta in directia opusa deplasarii si continua cursa pina la ultima minge , pe care o
ocolesc si se intorc in viteza de unde au plecat , prin lateral , fara sa mai execute altceva , apoi
trec la coada sirului s.a.m.d.

- atentie la minge ! –

Jucatorii sunt raspinditi pe tot terenul , cu fata la profesor . Acesta executa

diferite miscari cu mingea , iar jucatorii executa alergari scurte , urmarindu-l pe profesor cu
privirea . Cind acesta ridica mingea in sus , jucatorii se opresc . Cind duce mingea in mana
dreapta , jucatorii trebuie sa se deplaseze spre stanga , iar cind mingea este in mana dreapta ,
jucatorii se deplaseaza spre dreapta .
9.Sariturile

- saritura in ”ghirlanda” –

Colectivul este asezat pe un sir , inapoia liniei de fund a terenului . Pe jumatatea

de teren opusa , de-a lungul salii , se deseneaza cu creta pe sol cercuri cu diametrul de 1 m , la o
distanta de 1,50 m intre ele . Intre cercuri se plaseaza cite o minge medicinala . Jucatorii pornesc
pe rind in alergare , sar peste minge pe cite un picior , iar in cerc pe ambele picioare , apoi trec in
capatul celalalt al formatiei .

- sarituri cu intoarceri in cercuri –

Jucatorii sunt asezati pe doua siruri . Inaintea fiecarui sir se plaseaza mai multe
cercuri tangente (cercuri de gimnastica) . Traseul consta in executarea sariturilor de pe loc , pe
ambele picioare , din cerc in cerc , cu intoarceri de 180 grade spre stanga si spre dreapta .

- saritura la panou cu aterizare in cerc –

Colectivul este impartit in mai multe echipe , asezate pe siruri , la distanta de

4-5 m de cos . Sub cos se traseaza cu creta pe sol un cerc cu un diametru de 0,50 m . Jucatorii
alearga pe rind , sar la cos , ating fileul si aterizeaza in cerc . Exercitiul poate fi ingreuiat prin
executarea unei intoarceri de 180 grade la aterizare .

- sarituri combinate (lungime-inaltime) –

Colectivul este impartit in doua echipe , asezate pe siruri inapoia liniei de fund .
Inaintea fiecarei echipe se aseaza cite doua-trei banci de gimnastica transversal cu distanta intre
ele . La semnal primii pornesc si executa inaintea bancilor saritura in lungime de pe loc , pe
ambele picioare , iar peste banci , saritura in inaltime de pe ambele picioare .

- saritura cu spatele la panou –

Colectivul este asezat pe un sir , oblic in dreapta panoului . Primul alearga spre
panou , bate pe un picior , se inalta , se intoarce cu spatele la panou , recupereaza mingea
aruncata in panou de catre profesor , o paseaza acestuia , apoi trece la coada sirului .

10. Aruncarea la cos de pe loc

- atentie la minge ! –

Efectivul grupei este dispus pe un sir , asezat inapoia liniei de aruncari libere .
Profesorul sta sub cos si arunca mingea cu bolta inainte , la stanga sau la dreapta. Pe rind
jucatorii se deplaseaza spre locul unde este aruncata mingea , o prind cu o oprire intr-un timp si
arunca la cos , dupa care trec la coada sirului . Mingea este recuperata de catre profesor .

- arunca la cos si urmareste ! –

 Jucatorii sunt impartiti in doua grupe , A si B, asezati pe siruri , oblic spre cos ,
in stanga si dreapta panoului . Jocul consta in aruncarea la cos de pe loc . Cel care arunca
urmareste mingea si o paseaza urmatorului , apoi trece la coada sirului opus.

- ”cosul de aur” –

Jucatorii trec pe rind prin cele 3 parti ale spatiului de 3 secunde si arunca de cite
10 ori la cos din fiecare punct . Jucatorul care se afla sub cos recupereaza si paseaza mingea ,
tinind si evidenta cosurilor marcate .

- ”turul Frantei” –

Colectivul este asezat pe un sir , sub cos . Primul jucator are mingea . Paseste
lateral stanga si arunca . Daca marcheaza se deplaseaza lateral stanga la prima linie
perpendiculara pe linia spatiului de 3 secunde , arunca si daca marcheaza iar se deplaseaza la a
doua linie , arunca si daca marcheaza din nou trece in partea stanga a liniei de aruncari libere de
unde arunca la cos . Daca marcheaza trece la mijlocul liniei de aruncari libere , arunca si daca
marcheaza trece in semicercul intretaiat de unde arunca cu mana stanga . Daca si de aici
marcheaza tot el continua aruncarile pe partea dreapta , pe linia laterala a spatiului de 3 secunde
(in cazul in care marcheaza toate cosurile) . Daca nu transforma din punctele specificate ,
jucatorul nu are voie sa mai continue jocul , decit dupa ce toti ceilalti au terminat aruncarile .

- cine arunca si marcheaza mai mult intr-un minut ?–

Efectivul grupei este organizat pe perechi la cite un cos . Un jucator arunca la cos
, iar celalalt sta sub cos , recupereaza , paseaza mingea si tine scorul . Fiecare jucator trebuie sa
treaca pe rind prin cele 3 pozitii ale spatiului de 3 secunde (lateral si central) de unde arunca la
cos timp de un minut . Mingea este recuperata si pasata pe rind de cei 2 . Dupa epuizarea
timpului schimba locurile intre ei . Clasamentul se face dupa numarul cosurilor marcate . De
exemplu : 40 de aruncari , 40 de puncte ; 10 cosuri marcate , 10 puncte ; total : 50 puncte .

11. Aruncarea la cos din dribling

- nu lasa mingea sa cada ! –

Jucatorii sunt asezati pe doua siruri , A si B , de o parte si de cealalta a cosului ,

cu fata la panou . Primul din sirul A executa dribling si arunca la cos cu mana dreapta , prinde
mingea inainte de a atinge solul , o paseaza urmatorului din sirul A si trece la coada sirului B.
Jucatorul B dupa ce executa aceleasi actiuni trece la coada sirului A .

- turul panourilor –

Din formatie pe un sir in dreptul unui panou , la citiva metri distanta , fiecare cu
cite o minge executa dribling cu aruncare la cos . Daca sunt mai multe panouri distanta dintre ele
se parcurge in dribling urmat de aruncare la fiecare cos . La semnalul profesorului se schimba
sensul deplasarii .
 - releul la doua panouri –

Jucatorii sunt impartiti in doua echipe , asezate pe siruri , pe linia de centru a

terenului , orientati cu fata spre un panou . Primii pornesc in dribling , arunca la cos , recupereaza
mingea , o paseaza la sirul opus , apoi trec la coada sirului unde au pasat .

- paseaza , dribleaza si arunca la cos ! –

Jocul se desfasoara tot din formatie pe doua siruri , A si B , asezate pe linia de

fund , cu fata spre acelasi panou . Primul din sirul A executa 3 driblinguri si paseaza lui B , B
executa 3 driblinguri , paseaza lui A si continua astfel pina in apropierea panoului de unde A
arunca la cos cu mana dreapta si schimba locul cu B , B recupereaza mingea , paseaza lui A si
trece in locul lui A . B continua cursa si arunca la cos cu mana stanga .

- cercul rotativ –

Grupa este asezata in formatie de cerc , A, B,C,D,E, in jurul cosului si fiecare

jucator are cite o minge . La comanda profesorului executa dribling in cerc in jurul cosului ,
arunca la cos si recupereaza mingea .

12.Aruncarea la cos din alergare

- ”Casanova” –

Colectivul este impartit in 3 echipe , asezate pe siruri , A,B si C , orientate

spre cos , A pe centru , B si C lateral . A paseaza lui B , iar B lui C care se deplaseaza spre cos ,
primeste mingea si arunca . A pleaca spre cos ca aparator semiactiv la jucatorul C , recupereaza
mingea , paseaza la B si trece la C , B trece la A si C la B .

- ”criss-cross” –

Tot din formatie pe 3 siruri , A,B si C, sirul A sta sub cos , B lateral stanga ,
iar C lateral dreapta . A paseaza lui B , care se deplaseaza spre mijloc si trece prin spatele lui
lateral stanga , B paseaza lui C la mijloc si pleaca lateral pe dreapta , C paseaza lui A si trece
lateral stanga spre cos , A paseaza lui B si se deplaseaza la dreapta , iar B paseaza lui C care
arunca la cos . Jucatorii trec pe rind prin toate pozitiile .

- aruncare la cos din alergare cu urmarire –

Jucatorii sunt asezati pe doua siruri , A si B , pe lateral . Primul din sirul A se

deplaseaza spre cos , primeste mingea de la B , arunca , recupereaza , paseaza lui B si trece la
coada sirului B, iar B trece la coada sirului A .

- aruncare la cos din alergare cu incrucisare –

 Jucatorii sunt aliniati pe doua siruri , A si B , pe linia de fund a terenului , in
stanga si dreapta panoului , orientati cu fata spre panoul opus . Jucatorul A paseaza lui B si
incruciseaza cu acesta . B paseaza lui A si incruciseaza . Pasele continua pina sub cos , unde
jucatorul A arunca la cos , recupereaza si cursa continua spre cosul opus unde arunca la cos B .
Jucatorul A trece la B si B la A .

- prinde mingea oferita si arunca la cos ! -

Colectivul se afla in formatie pe un sir , asezat in coltul drept al terenului , cu

profesorul in apropierea spatiului de 3 secunde . Primul din sir paseaza profesorului si se
deplaseaza spre cosul opus , primeste mingea oferita de profesor , arunca , recupereaaza , pleaca
in dribling spre urmatorul din sirul A , paseaza si trece la coada sirului .

13.Aruncarea la cos din saritura

- mingea peste adversar –

Din formatie pe perechi , fata in fata la 1 m distanta , unul din jucatori

paseaza mingea cu traiectorie inalta peste colegul din fata , il depaseste , prinde mingea si o
paseaza acestuia , care continua exercitiul .

- aruncare la cos din saritura , din pasa cu panoul –

Jucatorii sunt impartiti in doua echipe , A si B ,asezate pe siruri , in stanga si

in dreapta panoului , cu fata spre cos . Primii din siruri arunca mingea in panoul in dreptul lor , o
recupereaza si arunca la cos din saritura .

- aruncare la cos din saritura cu dribling –

Din aceeasi formatie ca la jocul precedent primii pornesc in dribling spre cos
, se opresc intr-un timp , arunca la cos din saritura , recupereaza , apoi trec la coada sirurilor
opuse A la B si B la A .

- aruncare la cos din saritura de pe lateral –

Tot pe grupe de cite 3 , in formatie de triunghi , plasate inaintea panoului , B

paseaza lui A si pleaca pe lateral , primeste mingea de la A, se opreste intr-un timp si arunca la
cos din saritura . Acelasi exercitiu se desfasoara si pe partea dreapta de catre jucatorul C . A trece
in locul lui B , B la C , C la A .

- aruncare la cos din saritura cu 3 jucatori –

Jucatorii sunt impartiti in grupe de cite 3 , A,B,C, asezati in linie , cu fata la

panou . A are mingea si paseaza lui B , se deplaseaza spre cos , primeste mingea de la B , se
opreste intr-un timp si arunca la cos din saritura , recupereaza mingea si o paseaza lui C . C
paseaza lui B , B lui C , care se deplaseaza sub cos , se opreste intr-un timp si arunca din saritura
. C trece in locul lui A , A la B , B la C .

14. Patrundere

- patrundere cu pasa oferita –

Jucatorii sunt asezati pe doua siruri A si B , in stanga si dreapta panoului , cu

fata spre cos , avind fiecare in fata cite un aparator C si D semiactiv . Profesorul se afla in
semicerc . Primul din sirul A paseaza profesorului , executa o fenta spre stanga , patrunde pe
partea dreapta , reprimeste mingea oferita de profesor , arunca la cos , recupereaza , paseaza
profesorului , dupa care trece in locul lui D , iar D la B . Cind mingea pleaca de la jucatorul B ,
patrunderea se face pe partea stanga . Jucatorii C si D executa o aparare semiactiva . Dupa
aruncare jucatorul B trece in locul lui D si C la A.

- patrundere pe lateral cu aparator –

Colectivul este impartit in grupe de cite 3 , asezate in triunghi , A,B,C, iar

sub cos se afla un jucator D semiactiv . Jucatorul B paseaza lui A , iar A lui C . Dupa pasarea
mingii B se demarcheaza printr-o fenta spre stanga si patrunde spre dreapta , primeste mingea de
la C , arunca la cos , recupereaza si paseaza urmatorului din sirul B. C trece la A, A la B, B la D
si D la C .

- patrundere pe lateral cu 3 aparatori –

Jucatorii sunt asezati pe siruri : C in coltul stang al terenului , B in coltul

drept , iar A lateral dreapta . Primul din sirul C paseaza lui A, A lui B care face o fenta spre
stanga , patrunde pe partea dreapta , primeste mingea de la B , arunca la cos , recupereaza si
paseaza urmatorului din sirul C .

- patrundere pe centru cu aparator –

Din aceeasi formatie , sirul A pe centru , B lateral stanga si C lateral dreapta . Un

jucator D , aparator , se afla in semicercul de 3 secunde . Jucatorul A paseaza lui C ,C lui B , iar
B lui A , care dupa ce paseaza lui C face o fenta spre stanga , patrunde pe centru , primeste
mingea de la B , arunca la cos , fiind marcat activ de aparatorul D , B urmareste , recupereaza si
paseaza urmatorului din sirul C . Jucatorul A trece la B, B la C si C la A. Dupa ce toti jucatorii
au aruncat la cos trec pe rind in locul lui D .

- patrundere pe centru cu 2 aparatori –

Jucatorii A,B,C,D,E sunt asezati astfel : A pe centru , D si E la capetele liniei de

aruncari libere , B si C lateral si 2 aparatori semiactivi F si G . A paseaza lui C si C lui E . A se
deplaseaza spre cos , primeste mingea de la E si o paseaza jucatorului A , care dupa ce a pasat lui
C executa o fenta spre stanga , porneste spre cos , primeste o pasa de la C , arunca , recupereaza
si paseaza lui A . Exercitiul continua si pe partea stanga . Jucatorul A paseaza lui B , B lui D, D
lui B care executa o fenta spre dreapta , se deplaseaza spre cos , primeste pasa de la D , paseaza
lui B care arunca la cos , recupereaza si paseaza lui A , A trece la C, C la E , E la D , D la B si B
la A .

15.Demarcaj- marcaj

- ”birlogul” –

Jucatorii sunt asezati pe doua linii , A si B , fata in fata , pe mijloc , de-a lungul
terenului . Jucatorii ambelor echipe urmaresc prin diferite eschive si fente sa ajunga la liniile
laterale ale terenului . Jocul se desfasoara in doua reprize , a cite 2 min. si se tine evidenta
jucatorilor care au ajuns la linia laterala . Fiecare jucator il marcheaza pe cel din fata lui .

- cursa pe diagonala –

Jucatorii sunt impartiti in patru echipe , asezate cite 2 , A,D si B,C , in colturile din
stanga ale terenului . A porneste in dribling cu mana dreapta spre centrul terenului unde se
intilneste cu B care aplica marcaj . A se demarcheaza prin pivotare inapoi pe piciorul stang ,
porneste oblic spre stanga in dribling cu mana stanga si in apropiere pivoteaza inapoi pe piciorul
drept , dribleaza spre cos , arunca , recupereaza , ii paseaza lui B si trece la B , C ii paseaza lui D
si trece la D , B trece la A , D trece la C.

16.Depasirea

- depasire in suveica cu aparator –

Din formatie pe doua siruri , A si B , fata in fata , la 5 m distanta , aliniate pe

diagonala unei jumatati de teren . A paseaza lui B si dupa ce executa o fenta spre stanga se
indreapta spre B , reprimeste mingea de la B , patrunde la cos pe partea dreapta , arunca
,recupereaza , paseaza urmatorului din sirul A si trece la coada sirului B , iar B la A .

- depasire din semicerc –

Din formatie de semicerc , A,,B,C,D,E, inaintea panoului , C paseaza lui E, E

lui A, A lui B, B lui D, iar acesta il angajeaza pe C, care , dupa o depasire spre stanga , patrunde
pe dreapta si arunca la cos . Rotarea jucatorilor se face astfel : C trece la E, E la D, D la A, A la
B, B la C .

- depasire cu pasa din lateral –

Colectivul este impartit in doua echipe , asezate lateral de-a lungul salii , la 5
m distanta intre ele . Primul din sirul A paseaza lui B si se deplaseaza inainte. B depaseste pe
stanga , paseaza lui A si pleaca inainte . Exercitiul continua pina la cos, unde A primeste pasa de
la B , arunca , recupereaza si paseaza lui B , care continua alergarea spre cosul opus . B
depaseste pe dreapta , iar A pe stanga .
 - depasire cu 3 jucatori si incrucisare –

Jucatorii A si B sunt plasati la mijlocul terenului , iar C lateral dreapta .C

paseaza lui A . Acesta il depaseste pe B , incruciseaza cu C , dribleaza si paseaza lui C , care a
trecut pe partea stanga . C paseaza lui A care s-a deplasat spre cos urmarit de B , il depaseste ,
dribleaza spre cos , arunca , recupereaza mingea , o paseaza la C si trece la C . Jucatorul C trece
la B si B la A .

- depasire cu 2 jucatori pe lateral –

Jucatorii A si C sunt plasati la mijlocul terenului , iar B lateral stanga .

Jucatorul C paseaza lui A care depaseste pe stanga pe linga B , porneste in dribling lateral spre
dreapta pe sub cos si paseaza lui C care s-a deplasat pe mijloc , C se opreste intr-un timp ,
executa depasire spre stanga , in fata lui B care a trecut aparator , pleaca in dribling spre cos ,
arunca , recupereaza mingea , paseaza lui C si trece la B , B la A, iar A la C .

17. Da si du-te

- da si du-te pe 2 siruri –

Din formatie pe doua siruri A pe mijloc , B pe coltul din dreapta , A paseaza

lui B , se deplaseaza spre cos , primeste mingea de la B arunca si trece la coada sirului B . B
urmareste , recupereaza mingea , o paseaza urmatorului din sirul A si trece la coada sirului .

- da si du-te in triunghi –

Din formatie pe trei siruri , A,B,C, A plasat la mijloc , B lateral stanga , iar C
lateral dreapta executa urmatoarele : primul din sirul A paseaza lui C si se deplaseaza spre cos ,
C paseaza lui B , iar B lui A , care patrunde si arunca . Jucatorul C recupereaza , dribleaza pina la
B si trece la coada sirului B, B paseaza lui A si trece la A , iar A trece la coada sirului C .

- da si du-te cu circulatie in ”8” –

Jucatorii A,B,C sunt asezati pe o linie , cu fata la panou D lateral stanga , iar E
lateral dreapta . Cei 3 jucatori paseaza mingea intre ei cu deplasare in ”8” . Cind mingea ajunge
la jucatorul A , pe centru , acesta paseaza lui D si se deplaseaaza spre cos pe partea stanga . A
primeste mingea de la D , arunca , recupereaza , paseaza lui A si trece la coada sirului A . Daca
jucatorul A paseaza lui E , exercitiul se desfasoara pe partea dreapta . Dupa 3 patrunderi pe
stanga si pe dreapta , A trece in locul lui E , E la C, C la A, A la D, D la B si B la A .

- da si du-te cu 4 jucatori –

Jucatorii sunt asezati pe patru siruri ,A,B,C,si D . A pe linia de mijloc , B si D pe

partea stanga , iar C pe partea dreapta . Primul din sirul A paseaza lui B si se deplaseaza spre
centru , primeste mingea de la B, o paseaza lui C si continua alergarea spre cos . C paseaza lui D
si D lui A , care arunca la cos , se deplaseaza in dribling la C de unde paseaza lui A . A trece in
locul lui C , C la D , D la B si B la A .

- da si du-te cu paravan –

Din formatie pe doua siruri , A si B , sirul A pe centru , iar B in coltul din

dreapta . Primul din sirul A paseaza lui B si se deplaseaaza spre cos , B paseaza lui A , trece pe
partea dreapta , primeste pasa de la A care trece paravan si arunca la cos din saritura . B
recupereaza mingea , pleaca in dribling spre A , paseaza urmatorului din sirul A si trece la coada
acestuia , jucatorii schimbind astfel locurile .

18.Contraatac

- contraatac cu un singur virf pe centru –

Profesorul are o minge si sta in dreptul cosului , iar jucatorii pe doua siruri , A si
B, in stanga si in dreapta panoului . Profesorul arunca mingea in panou , o prinde , apoi o
paseaza unuia din jucatori , care a ajuns mai repede la cosul opus , de exemplu jucatorului A .
Dupa primirea mingii acesta executa dribling spre cos , arunca , recupereaza , paseaza
profesorului si trece la coada sirului B . Jucatorul B executa in acest timp o aparare semiactiva la
jucatorul A , dupa care trece la coada sirului A .

- contraatac cu a doua pasa pe centru -

Jucatorii sunt asezati pe doua siruri , A si B , sirul A pe mijloc , iar B lateral

dreapta . Primul din sirul A arunca mingea in panou , o recupereaza , paseaza lui B , se
deplaseaza spre centru , primeste mingea de la B , porneste in dribling spre cos , arunca mingea ,
o recupereaza , paseaza lui A si trece la coada sirului B , iar B la A .

- contraatac cu 2 virfuri pe lateral si un intermediar pe centru –

Efectivul grupei este impartit in 3 echipe A,B,C . Echipa A este asezata pe centru
, B lateral stanga si C lateral dreapta . Primul din sirul A arunca mingea in panou , recupereaza ,
paseaza lui B cu care incruciseaza si se deplaseaza spre cos , primeste mingea de la B , iar acesta
paseaza lui C care pleaca in plina viteza spre cos , recupereaza mingea , arunca , paseaza
urmatorului din sirul A si trece la coada sirului B , B la A si A la C .

- contraatac cu 2 virfuri pe lateral , un intermediar pe centru si un aparator -

Tot din formatia pe trei siruri , A,B,C, echipa A este asezata pe centru , B lateral
dreapta , iar C lateral stanga . Primul din sirul A arunca mingea in panou , o recupereaza ,
paseaza lui B care pleaca pe centru , primeste mingea de la B , ii paseaza lui C care se deplaseaza
in dribling spre cos si paseaza lui B . Acesta arunca la cos , recupereaza si ii paseaza lui A . A
dupa ce a pasat lui C se deplaseaza sub cos ca aparator . A trece la coada sirului C , C la B si B la
A.
 -contraatac cu 5 jucatori –

Jucatorii stau asezati ca in fig.145 . A pe centru , B si C pe mijloc , iar D si E pe

colturi . Jucatorul A arunca mingea in panou , o recupereaza si paseaza lui C . C paseaza lui E
care se deplaseaza inainte , paseaza lui B care pleaca spre centru B lui D care se deplaseaza spre
cos , primeste mingea de la B si o paseaza lui A , care dribleaza spre cos si arunca . B
recupereaza si paseaza la sirul A . Jucatorul A trece in locul lui B, B la C , C la D , D la E si E la
A.

19. Atac

- atac cu 3 aparatori –

Jucatorii A,B,C,D,E sunt asezati in semicerc inaintea cosului iar sub cos , se
afla 3 aparatori . Jucatorii executa pase , in toate directiile . Dupa o serie de pase arunca la cos .
Jucatorii din aparare lupta pentru recuperarea mingii . Aparatorul care intra in posesia mingii
schimba locul cu jucatorul care a aruncat la cos .

- atac cu pase diferite –

Jucatorii sunt asezati ca la jocul precedent si executa urmatoarele pase : A

paseaza lui B cu o mana de deasupra capului , B lui C pasa cu pamintul , C lui D pasa pe la spate
, iar D arunca mingea in panou . E sare sa recupereze , se opreste intr-un timp si arunca la cos din
saritura , dupa care trece in locul lui A , A trece la B, B la C , C la D, D la E .

- atac cu incrucisare pe mijloc -

Din aceeasi formatie , B paseaza lui A si schimba locul cu C , A paseaza lui E ,

E lui D si schimba locul cu D , D paseaza lui A care patrunde pe partea dreapta spre cos , arunca
, recupereaza si paseaza lui B . Jucatorul A trece la B . B la D , D la E , E la C si C la A .

- atac cu patrundere pe lateral –

Jucatorii sunt asezati tot in semicerc , D-B-A-C-E . B paseaza lui C , C lui A ,

A lui D , D lui E care se deplaseaza in dribling spre cos , arunca , recupereaza mingea si o
paseaza lui B . Jucatorul D trece in locul lui B , B la A , A la C , C la E si E la D .

-atac cu aruncare la cos cu semnal –

Jucatorii sunt asezati ca la jocul anterior si executa pase de la dreapta la stanga

, odata cu schimbarea locurilor . Fiecare se deplaseaza acolo unde a pasat . Profesorul striga un
jucator . Acesta arunca la cos , iar ceilalti jucatori sar sa recupereze. Cine prinde mingea se
deplaseaza la linia de aruncari libere si executa o aruncare dupa care recupereaza si trece lateral
dreapta .

20.Aparare
 - fugi dupa adversar ! -

Jucatorii sunt asezati pe perechi , atacant si aparator . Perechile se deplaseaza

intr-un spatiu cit mai redus (profesorul stabileste la inceput , dupa culoarea tricourilor , cine este
atacant si cine aparator) . De exemplu , la 1 fluier ataca cei in alb , iar la 2 fluiere cei in negru .
Aparatorii executa un marcaj activ , iar atacantii cauta sa se demarcheze prin fente ,
pivotari sau patrunderi .

- cursa cu depasire –

Jucatorii sunt asezati pe doua linii , pe linia de fund a terenului , la distanta

de 2 m intre ei . La semnal jucatorii alearga cu joc de glezne spre celalalt capat al terenului . In
timpul alergarii jucatorul din spate il depaseste pe cel din fata lui prin dreapta , iar la inapoiere
prin stanga .

- alb – negru –

Jucatorii sunt impartiti in doua echipe , care au tricouri de culori diferite ,

si sunt asezati fata in fata , de-a lungul terenului , pe linia de mijloc . Profesorul striga o culoare .
Jucatorii din echipa respectiva alearga spre linia laterala din spate , iar ceilalti cauta sa le dea
leapsa , dupa care revin la loc . Se executa 4 curse . In final cistiga echipa care a avut mai putini
jucatori atinsi .

- aparare de la om la om cu blocaj –

Jucatorii A,B,C sunt asezati astfel : A in coltul din stanga , B lateral stanga la
cosul opus , C pe linia de mijloc . Jucatorii A si B sunt in atac , iar C in aparare . Jucatorul A se
deplaseaza in dribling spre cosul opus , iar C iese la aparare . B executa un blocaj la A , oferindu-
I astfel posibilitatea sa patrunda spre cos si sa arunce .

B recupereaza mingea , paseaza lui A si trece in locul lui C .A trece la B si C trece la A.

- aparare la jucatorul care dribleaza –

Jucatorii sunt asezati cite 3 pe linia de fund a terenului , avind in fata lor
cite un aparator semiactiv . Atacantii dribleaza in toate directiile in fata adversarilor , arunca
mingea peste ei , alearga prin dreapta lor , prind mingea , o paseaza aparatorilor , care devin
atacanti , iar atacantii devin aparatori .
ANEXA 4 - PLAN DE PREGATIRE ANUAL 2006- 2007 C.S.”Galactica” –echipa
minibaschet

OBIECTIVE DE PREGATIRE PREGATIRE PREGATIRE PREGATIRE PREGATIRE

TEHNICA TACTICA TEORETICA PSIHOLOGICA
INSTRUIRE FIZICA
-dezv. multilat a - initierea in - invatarea - discutii despre - educarea
calitatilor motrice procedeele de actiunilor tactice scopul si jucatorilor in
baza individuale si sarcinile jocului spiritul unei
- intarirea colective in atac conceptii
musculaturii - formarea si aparare - comentarii ale sanatoase si a
corpului deprinderilor unor faze de joc unei atitudini
specifice in mod - invatarea corecte fata de
corect sistemelor echipa
- cresterea fortei - vizionarea
statice de simple pentru unor meciuri din
mentinere a - invatarea atac si aparare esaloanele - formarea
coloanei procedeelor superioare dorintei de
vertebrale tehnice victorie
fundamentale
- dezvoltarea - dezvoltarea
vitezei darzeniei,
curajului,
mobilizarii si
- dezvoltarea gandirii
indemanarii creatoare

- inarirea fortei
intregii
musculaturi

- marirea
capacitatii de
adaptare la efortul
de rezistenta

STRUCTURA ANULUI VA VA TOT

SCOLAR SEM I SEM II SEM II
C C AL
LUNA SEP OC NO IA FE MA M
DEC APR
T T V N B R AI
SAPTAMA 3
NA 6 1 5 18 1
15 3 10 29 10
13 8 22 12 15 5 9
22 17 16 17
PERIOA 20 1 29 19 22 12 2
29 24 23 24
DA 27 5 26 29 6
31
NR.
ANTRENA 7 14 12 9 12 12 14 7 13 100
M
NR. ORE 1
14 28 24 24 24 28 14 26 200
8
ZILELE SAPTAMANII L M V L M V L M V L M V TOTAL
DATA 13 15 17 20 22 24 27 29 31 3 5 7
NR.ANTRENAMENT 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24
DURATA 90’ 90’ 90’ 90’ 90’ 90’ 90’ 90’ 90’ 90’ 90’ 90’ 1080’
PREGATIRE FIZICA
VITEZA 15’ 15’ 30’
INDEMANARE 20’ 20’ 20’ 20’ 20’ 20’ 120’
REZISTENTA 15’ 15’
FORTA 15’ 15’
DETENTA 15’ 15’ 30’
PREGATIRE TEHNICA
PRINDEREA,TINEREA SI 10’ 10’ 10’ 15’ 15’ 5’ 65’
PASAREA MINGII CU O MANA SI
CU DOAU MAINI DE PE
LOC/DEPLASARE
OPRIREA, PIVOTAREA, FENTA 10’ 10’ 10’ 10’ 5’ 45’
DRIBLINGUL CU MANA 15’ 15’ 10’ 10’ 10’ 10’ 70’
DREAPTA SI STANGA, IN
VITEZA, CU VARIATII DE
TEMPOU, CU SCHIMBARI DE
DIRECTII, CU TRECEREA MINGII
PRIN FATA, PE LA SPATE SI CU
PIRUETA
SCHIMBARILE DE DIRECTIE SI 10’ 5’ 10’ 10’ 10’ 45’
SARITURILE
DEPLASAREA CU PASI 10’ 10’ 10’ 30’
ADAUGATI INAINTE, INAPOI SI
LATERAL
ALERGAREA LATERALA 10’ 10’
STANGA-DREAPTA
JOCUL DE PICIOARE SI LUCRUL 10’ 5’ 10’ 25’
DE BRATE
ARUNCAREA LA COS DE PE LOC, 15’ 15’ 15’ 15’ 60’
CU O MANA DIN FATA, SI DE
DEASUPRA UMARULUI
ARUNCAREA LA COS DIN 15’ 15’ 15’ 15’ 60’
DRIBLING
ARUNCAREA LA COS DIN 15’ 15’ 15’ 15’ 60’
ALERGARE
ARUNCAREA LA COS DIN 15’ 10’ 15’ 40’
SARITURA
PREGATIRE TACTICA
PATRUNDEREA 0’
DEMARCAJUL 0’
DEPASIREA 0’
DA SI DU-TE 0’
BLOCAJ-PLECARE DIN BLOCAJ 0’
MARCAJUL NORMAL SI 0’
AGRESIV
CONTRAATACUL CU DRIBLING 0’
PE CENTRU
ATACUL CU UN JUCATOR/2 0’
JUCATORI PIVOTI
APARARE OM LA OM AGRESIVA 0’
PE TOT TERENUL/JUMATATE DE
TEREN
JOC BILATERAL 30’ 30’ 30’ 30’ 30’ 30’ 30’ 30’ 30’ 30’ 30’ 30’ 360’
PROBE DE CONTROL -
JOCURI DE VERIFICARE -
ANEXA 5 – Exemplu de mezociclu
 ANEXA 6 – Exemplu de microciclu

CICLU SAPTAMANAL DE ANTRENAMENT SAPTAMANA 15-21 SEPTEMBRIE 2003

ZIUA LUNI MARTI MIERCURI JOI VINERI SAMBATA DUMINICA TOTAL

NR. ANTRENAMET 1-15 16 2 – 17 18 3 – 19

20 SEPT 21 SEPT 3
DATA SEPT SEPT SEPT SEPT SEPT

DURATA 90’ 90’

90’ SALA 270’
ANTRENAMENT, LOC SALA SALA
PREGATIRE FIZICA 15’ 15’ 15’ 30’

- VITEZA – JOCURI- “ AL 15’

TREILEA
FUGE “, “ALEARGA
MINGEA “, “ MINGEA
SALVATOARE “

- FORTA- “NU LASA

MINGEA SA CADA” ,
« STAFETA URIAS-
PITIC », « PASA IN
CERCURI »
PREGATIRE TEHNICA 15’ 20’ 25’ 60’

- PRINDEREA, TINEREA
SI PASAREA MINGII CU 2
MAINI DA PE LOC :

« ROSTOGOLIREA
MINGII », « NU PIERDE
MINIGEA »,

« HAI SA NE-MPACAM »
DRIBLINGUL CU MANA 25’ 20’ 45’
DREAPTA SI CA MANA
STANGA:

” FII INDEMANATIC”,
„STAFETA CU DRILING-
LUNETA”,”DRIBLING PE
LOC CU 2 MINGI”
JOC BILATERAL 30’ 30’ 30’ 90’

PROBA DE CONTROL 30’ 30’