ȘCOALA NAȚIONALĂ DE STUDII POLITICE SI ADMINISTRATIVE

MASTER PUTEREA EXECUTIVĂ SI ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ

REFERAT LA DISCIPLINA
ANALIZA SISTEMELOR ADMINISTRAȚIEI PUBLICE

PROF. UNIV. DR. ANI MATEI

ANALIZA SISTEMICĂ A AGENȚIEI NAȚIONALE

ANTIDROG

STUDENT :

1
Introducere

În incercarea definirii administratiei publice , profesorul Antonie Iorgovan , pleacă de

la ideea ca administratia publica este o specie a fenomenului administrativ , cuprinzand
fapte administrative ce au ca scop realizarea valorilor politice.
Conform doctrinei franceze , fenomenul administrativ are urmatoarele trasaturi:
• este un fenomen social alcatuit din totatlitatea faptelor administrative
• aceste fapte presupun organizarea unor mijloace pentru atingerea unui obiectiv
• obiectivul este stabilit de o autoritate superioara
Administratia publica , reprezinta in sens material , o activitate de organizare a executarii
si de executare in concret a legii , realizata prin actiuni cu caracter de dispozitie , prin
care se stabilesc reguli de conduita pentru terti , sub forma de acte juridice, operatiuni
administrative , fapte materiale infaptuite de titularii functiilor publice din sistemul
organelor administratiei publice , si actiuni cu caracter de prestatie , realizate pe baza si in
executarea legii , pentru implinirea interesului general , prin asigurarea de sercivii
publice.1
In sens formal , administratia publica poate fi inteleasa ca un sistem de organe, de
institutii , cuprinzand diverse structuri administrative care realizeaza activitatea de
organizare a executarii si de executare in concret a legii.
Teoria sistemelor este un domeniu interdisciplinar , care studiaza sistemele ca intregi.
Aceasta stiinta a fost introdusa de catre Ludwing von Bertalanffy , William Ross Ashby
si altii intre anii 1940 si 1970 , pe baza principiilor din fizica , biologie si inginerie.

1
http://legeaz.net/dictionar-juridic/administratie-publica

2
Teoria sistemelor se dezvolta in numeroase domenii , precum filosofia , sociologia ,
managementul sau economia.
Asftel , un ansamblu de entitati reunite prin interactiune si interdependenta , formand un
intreg , se numeste sistem.
Sistemul se realizeaza printr-un ansamblu de parti componente ce confera un caracter
structuralist sistemului. Componentele din care este realizat un sistem se numesc entitati ,
avand un caracter real si abstract. Interactiunea si interdependenta entitatilor confera
sistemului o functionalitate prin conexiuni intre entitati.
Din punct de vedere functional , un sistem este un intreg in care se transmit si se
prelucreaza informatii.
Un sistem presupune existenta a mai multor parti aflate in interactiune , contribuind la
unitatea si functionalitatea intregului.
In definitia data de Ludwing von Bertalanffy , intemeietor al Teoriei Generala a
Sistemelor , regasim ideea de atingere a unui anumit scop prin utilizarea unui ansamblu
de resurse materiale , umane si energetice: „ sistemul este format dintr-o multime de
elemente aflate intr-o interdependenta neintamplatoare”2
Profesorul Liviu Comand-Kund precizeaza faptul ca mecanismul de guvernare dintr-un
stat, este un sistem de autoritati si institutii , mai mult sau mai putin complexe , conceptul
de sistem avand intelesul general de ansamblu de elemente interconectate.3
Abordarea sistemica permite realizarea unei paralele interesante intre notiunea de sistem
si conceptul de organizatie.Daca se accepta premisa ca organizatia este un sistem , se
accepta in mod automat ca organizatiei sa i se aplice caracteristicile sistemului.4
Abordarea sistemica a cadrului organizational este general aplicabila si impune o atentie
sportita fata de complexitatea organizatiei , traseaza legaturi intre cauze si efecte ale
ineficientei si permite predictia unei evolutii viitoare. Activitatea administratiei publice ,
abordata sistemic , se desfasoara cu ajutorul unei multitudini de forme institutionale ,
constituind un angrenaj institutional , ale carui principii de organizare variaza in functie
de problemele puse , de presiunile exterioare si de preocuparile proprii , dar care
presupune si integritatea sa in mediul social , politic si economic.
2
Von Bertallanffy L. , “ Théorie générale des systemes” , Dunod , Paris.
3
Coman-Kund Liviu . “Studii administrative europene”- , Galati , 2011 , p.3
4
Lazar Corina , “ Aspecte relevante ale schimbarii organizationale in sistemul public” , Bucuresti , 2012
S.N.S.P.A , p. 11

3
In mediul social , sistemul administrativ actioneaza ca un subsistem aflat in interactiune
cu alte subsisteme , precum cel cultural , politic , economic , etc.
De asemenea , serviciile publice sunt subisteme ale administratiei publice : „ Totodata ,
perspectiva abordarii sistemice a serviciilor publice ne conduce la considerarea acestora
ca subisteme ale administratiei publice ale caror obiective, cuantificate in iesirile
sistemului, se definesc in raport cu satisfacerea unor nevoi sociale, nevoi determinate pe
baza interesului public.5

Scurta introducere a institutiei

Romania nu este o tara de productie a drogurilor, dar este un punct important de tranzit
pe ruta balcanica , fiind si ruta alternativa de introducere a cocainei prin portul
Constanta.6
Agentia Nationala Antidrog se infiinteaza in anul 2003 , prin institutionalizarea cadrului
de lucru al Comisiei Ministeriale Antidrog si crearea unei structuri guvernamentale
moderne, care sa raspunda cerintelor europene in domeniu. Preluand atributiile detinute
de Comisia Interministeriala, noua institutie urma sa asigure la nivel national coordonarea
unitara a luptei impotriva traficului si consumului de droguri , pe baza unei strategii
nationala, context in care, ii revenea si misiunea de a asigura elaborarea , dezvoltarea si
promovarea politicilor in domeniul cererii si ofertei de droguri.
Prima Strategie Nationala Antidrog( perioada 2003-2004) , elaborata de Agentia
Nationala Antidrog, a venit astfel in intampinarea unei dificultati acute in planul
coerentei decizionale si al unitatii de actiune in domeniul combaterii si prevenirii
consumului si traficului de droguri, dificultate resimtita in perioada functionarii Comisiei

5
Matei Ani , Matei Lucica , “ Un model sistemic de reglare optima a serviciului public” , p.45
6
Conform studiului realizat de Agentia Nationala Antidrog “A crescut alarmant numarul consumatorilor
de droguri”

4
Interministeriale Antidrog. Totodata, prin crearea Agentiei Nationale Antidorg, s-a creat
pentru prima data posiblitatea abordarii problematicii drogurilor din perspectiva
interdisciplinara, in acest sens, colectivul noii institutii reunind medici, juristi, sociologi,
psihologi, asistenti socilali, farmacisti, chimisti, specialisti in domeniul educatiei si al
prevenirii criminalitatii.
Amplificarea fenomenului drogurilor in tara noastra, pe fondul dezvoltarii retelelor de
criminalitate organizata transnationala a condus la necesitatea intensificarii eforturilor
pentru combaterea lui.7
Astfel, cea de-a doua Strategia Nationala Antidorg ( 2005-2012 ), prin care Gucernul
Romaniei considera lupta antidorg o prioritate nationala, s-a elaborat in concordanta cu
cerintele europene in acest domeniu, fiind din acest punct de vedere racordata la
dimensiunea internationala a fenomenului, dar si la specificitatea nationala a acestuia.
Pornind de la experienta acumulata de-a lungul timpului, in actuala viziune a Agentiei
Nationale Antidrog, se urmareste ca in Romania sa functioneze un sistem coerent,
integrat si profesionist de servicii de asistenta destinate consumatorilor de droguri. Toate
acestea vor conduce in final la mentinerea unui nivel scazut al prevalentei consumului de
droguri.

Misiunea:

• elaborarea, coordonarea, evaluarea si monitorizarea la nivel national a politicilor in

domeniul prevenirii si combaterii treaficului si consumului ilicit de droguri
• asistenta integrata a consumatorilor de droguri

Principii:

• Prioritatea – problematica prevenirii si combaterii consumului ilicit de droguri este

asumate ca o prioritate de Guvernul Romaniei;
• Continuitatea – activitatile desfasurate pentru reducerea cererii si ofertei de droguri au
caracter permanent si se bazeaza pe experienta anterioara;
7
http://www.ana.gov.ro/istoric_si_organizare.php

5
• Abordarea globala, unitara, multidisciplinara si echilibrata – masurile de reducere a
cererii si ofertei de droguri trebuie sa se incadreze in conceptia internationala de
combatere a fenomenului;
• Coordonarea – asigurarea unei abordari unitare cu privire la fenomenul drogurilor;
• Cooperarea – interinstitutionala , atat la nivel national, cat si international;
• Legalitatea – intreaga activitate se desfasoara cu respectarea prevederilor Constitutiei si
a legislatiei nationale in materie;
• Deschiderea institutionala – cresterea gradului de sensibilizare a populatiei asuprea
pericolului reprezentat de traficul si consumul de droguri;
• Rigurozitatea stiintifica - Adaptarea politicilor in functie de rezultatele cercetarilor
stiintifice;
• Umanismul – respectarea demnitatii umane pentru cei cu comportamente dependente;
• Specificitatea – construirea politicilor trebuie sa porneasca de la necesitatile specifice
fiecarei zone .

Obiective:

• Reducerea cererii de droguri prin consolidarea sistemului national integrat de prevenire

si asistenta, in concordanta cu evidentele stiintifice, ce cuprinde totalitatea programelor,
proiectelor si interventiilor universale, selective si indicate de prevenire implementate in
scoala, familie si comunitate, precum si interventiile de identificare, atragere si motivare
a consumatorilor de droguri in vederea furnizarii de servicii de asistenta specializata ce
au ca finalitate integrarea sociala;
• Reducerea ofertei de dorguri, prin identificarea si destructurarea retelelor de trafic,
reducerea adisponibilitatii dorgurilor pe piata si utilizarea eficienta a a sistemului de
aplicare a legii, concomitent cu dezvoltarea unor mecanisme institutionale de
monitorizare si control;
• In domeniul cooperarii internationale se urmareste reafirmarea angajamentului
Romaniei, asumat prin documente internationale si prin cele bilaterale sau multilaterale la
care tara noastra este parte si consolidarea pozitiei ca partener activ in efortul mondial de
reducere a cererii si ofertei de droguri precum si a traficului de precursori;

6
• Imbunatatirea nivelului de cunoastere a problematicii drogurilor la nivel national,
pornind de la evidente stiintifice, prin monitorizare, cercetare si informare.

Relatiile institutiei cu alte elemente

Analiza sistemica este un alt mod de a aborda interdisciplinar cercetarea asupra

administratiei publice, metoda des abordata in literatura de specialitate pentru studiul
aprofundat al administratiei publice.
Analiza sistemica, in viziunea lui David Easton, distinge mediul sistemelor in doua parti:
interiorul si exteriorul societatii, mediul intra-societal, care cuprinde sistemele economic,
cultural, social,apartinand aceleiasi societati ca si sistemul politic si mediul extra-societal,
cuprinzand toate sistemele situate in exteriorul societatii luate in considerare. Astazi,
cercetare asupra administratiei se refera in esenta la mediul intra-social al acestora si
analizeaza, mai ales interventiile sistemului administrativ si ale sistemului economic,
politic si social.8
Structura reprezinta un mod de organizare a interactiunilor, relatiile principale dintre
lementele unui sistem, determinand functionalitatea acestuia.Structura evidentiaza
termenii constitutivi ai sistemului, pe baza carora sistemul se delimiteaza de celelalete
sisteme. Asfel, structura este o modalitate organizatorica a sistemului, avand continut
relativ stabil si invariabil, care determina comportamentul sau in raport cu mediul
inconjurator.
Structura este proprie tuturor sistemelor materiale si ideale, de la cele mai simple, pana la
cele mai complexe.9
Comportarea sistemului reprezinta actiunile pe care le intreprinde sitemul.

8
Berceanu Bogdan-Ionut , Teza de doctorat, “ Administratii emergente: concepte si evolutii”-Rezumat,
Bucuresti, 2013, p.20
9
Constantin Ilaş, Teoria sistemelor cu reglare automată, editura Matrixrom, Bucureşti 2006

7
Termenul sistem administrativ poate fi considerat echivoc si polisemic. Din pirsma
abordarii sistemice, sistemul administrativ reprezinta o entitate sociala specifica unei
perioade de dezvoltare, caracterizate printr-un mod de actiune, o structura si logica care ii
sunt proprii.
Raporturile administrative externe sunt stabilite intre autortitati ale administratiei publice,
fie ele centrale sau locale si cei administrati, persoane fizice si persoane juridice,
raporturi care pot fi stabilite totodata si intre autoritatile administratiei publice si alte
autoritati. Astfel de raporturi sunt bazate pe competenta materiala si teritoriala a
autoritatilor publice, avand ca scop realizarea misiunii acestora.
Raporturile externe pot fi impartite in doua categorii, si anume, raporturi de utilizare a
serviciilor publice si raporturi de colaborare.
Raporturile de subordonare sau relatiile de autoritate reprezinta raporturi tipice intre
administratie si administrati.In raportul de subordonare,subiectul care are calitatea de
autoritate superioara isi rezerva dreptul de a indruma si controla activitatea subiectelor
subordonate. In cazul de fata relatia de subordonare se realizeaza prin faptul ca
persoanele consumatoare de droguri si persoanele care realizeaza trafic de stupefiante
intra sub incidenta activitatii Agentitei Nationale Antidrog.
Raporturile de utilizare a serviciilor publice implica faptul ca administratia urmareste
satisfacerea interesului public, a utilitatii publice, in mod dezinteresat, prin realizarea de
servicii publice. Serviciile publice comporta doua elemente, componenta materiala si
componenta formal-organizatorica.Din punct de vedere material, serviciul public prevede
o activitate de interes general, ce imbraca multiple forme in functie de natura cerintelor
sociale.Componenta formal-organizatorica este strans legata de cea materiala, in sensul
ca nu poate fi conceput un serviciu public fara ansamblul de agenti si de mijloace
materiale, alocate in vederea implinirii intereselor specifice. In cazul de fata activitatea
Agentiei Nationale Antidrog poate fi considerata un serviciu public, intrucat utilizeaza
toate mijloacele pentru a asigura o rata cat mai scazuta a traficului si consumului de
stupefiante, prin activitatea desfasurata la nivel institutional, mass-media si prin actiunile
desfasurate.
In ceea ce priveste raporturile de colaborare, amintim ca acestea sunt acele raporturi in
care subiectii participanti se afla pe picior de egalitate, si in virtutea carora, ei

8
colaboreaza cu conditia ca una dintre partile raportului sa fie in mod obligatoriu o
autoritate a administratiei publice locale, o institutie publica sau un serviciu de interes
local.
Relatia de subordonare a Agentiei Nationale Antidrog fata de cetateni este reprezentata
de faptul ca aceasta pune la dispozitie toate mijloacele necesare in vederea rezolvarii
problemelor aparute in ceea ce inseamna dorguri, fie ca vorbim despre consum, fie despre
trafic.
Agentia Nationala Antidrog intretine relatii de parteneriat cu institutii precum:

• Ministerul Afacerilor Interne

• Ministerul Sanatatii
• Ministerul Administratiei si Internelor
• Ministerul Educatiei Nationale
• Ministerul Tineretului si Sportului
• Institutul National de Statistica
• Agentia Nationala pentru Egalitate de Sanse
• Parteneri sociali
• O.N.G. –uri
• Organisme internationale

Relatii bilaterale cu institutii si organisme internationale, avand activitati in domeniul

consumului si traficului de droguri:

• Organizatia Natiunilor Unite

• Oficiul Natiunilor Unite pentru Droguri si Criminalitate
• Comisia Natiunilor Unite privind Stupefiantele- Comission on Narcotic Drugs
• Consiliul International privind Controlul Stupefiantelor
• Interpol
• Organizatia Mondiala a Sanatatii
• Grupul Pompidou
• Europol

9
• Observatorul European de Droguri si Toxicomanie
• R.E.I.T.O.X.
• Grupul Orizontal de Lucru privind Drogurile
• Grupul Dublin
• E.L.I.S.A.D.
• Fundatia Europeana de Helpline

Relatiile din interiorul institutiei

Raporturile administrative interne pot fi raporturi de subordonare, raporturi de control, de

colaborare si de asistenta.
Raporturile de subordonare reprezinta acele relatii ierarhice specifice administratiei
publice. Astfel , organele ierarhic inferioare se afla in subordinea organelor ierarhic
superioare.
Relatiile de subordonare apar si in cadrul Agentiei Nationale Antidrog, intre functionarii
de conducere si cei de executie.Agentia se subordoneaza Ministerului Administratiei si
Internelor.
De asemenea, raporturi de subordonare apar intre Agentia Nationala Antidrog si centrele
de prevenire, evaluare si consiliere antidrog de la nivelul judetelor.
Raporturile de control au ca obiect verificarea activitatii si legalitatii centrelor de
prevenire,evaluare si consiliere antidrog din cele patruzecisiunu de judete si cele sase
sectoare ale Capitalei. De asemenea exista si relatia de conducere pe care A.N.A. o
exercita asupra acestor centre.
Raporturile de colaborare apar ca raporturi stabilite de autoritatea in cauza, alaturi de
functionarii sai, cu diferite agentii, institutii sau organizatii de la nivel national, european
sau international.In cadurl acestor raporturi, cele doua elemente au pozitii de egalitate,
actionand impreuna la realizarea unui tel comun. Agentia Nationala Antidrog este parte

10
in acorduri internationale in domeniul prevenirii consumului de droguri si de asemenea
are nenumarate parteneriate cu majoritatea institutiilor de invatamant din Romania,
pentru derularea anumitor campanii de prevenire si proiecte.
Exemple:
• „ Fara riscuri in plus”- campanie derulata in sezonul estival pe Litoralul Marii Negre, in
scopul reducerii riscurilor asociate consumului de droguri
• „ Cand drogurile apar, prietenii dispar” – campanie realizata in planul prevenirii
consumului de droguri, in special a celui de substante psihoactive, cunoscute si ca
etnobotanice.
• „ Mesajul meu antidrog” – prevenirea consumului de droguri si implicarea in campanii
antidrog a elevilor si studentilor la nivel national.

Raporturile de asistenta prevad acordarea de sprijin de orice natura, fie materiala sau de
personal.Asistenta materiala se concretizeaza in punerea la dispozitie a anumitor bunuri,
iar cea de personal se rasfrange in acordarea de sprijin in resurse umane. In ceea ce
priveste asistenta de natura intelectuala, aceasta presupune acordarea unor avize de
specialitate sau asistenta tehnica de specialitate.
Agentia Nationala Antidrog este condusa de catre un director. Acesta este coordonatorul
naţional al activităţilor de reducere a cererii şi ofertei de droguri. Directorul Agenţiei este
ordonator de credite şi reprezintă Agenţia în raporturile cu celelalte autorităţi publice, cu
persoanele juridice şi fizice din ţară şi din străinătate, precum şi în justiţie.
Directorul agentiei indeplineste urmatoarele functii:
• coordonează activitatea de elaborare a Strategiei naţionale antidrog şi a planurilor de
acţiune adoptate şi acţionează pentru aplicarea acestora;
• urmăreşte aplicarea convenţiilor şi a acordurilor internaţionale la care România este
parte şi propune, prin Ministerul Administraţiei şi Internelor, Guvernului măsuri pentru
îndeplinirea obligaţiilor rezultate din aceste documente internaţionale;
• fundamentează şi elaborează propuneri pentru bugetul anual, pe care le înaintează
Ministerului Administraţiei şi Internelor;
• propune spre aprobare ministrului administraţiei şi internelor statul de funcţii al
Agenţiei, numeşte şi eliberează din funcţie personalul propriu.

11
 Conform organigramei10 , Agentia Nationala Antidrog are in componenta urmatoarele
compartimente si servicii:

• Compartimentul Documente Clasificate şi Secretariat;

• Compartimentul Control Intern;
• Compartimentul Juridic;
• Compartimentul Relaţii Publice;
• Compartimentul Centrul Naţional de Formare şi Documentare în domeniul drogurilor;
• Compartimentul Comunicaţii şi Informatică;
• Serviciul Analiză Strategică;
• Serviciul Financiar-Contabilitate
• Serviciul Logistică
• Compartimentul Resurse Umane;
• Serviciul Reducerea Cererii de Droguri;
• Serviciul Monitorizarea Reducerii Ofertei de Droguri;
• Serviciul Observatorul Român de Droguri şi Toxicomanie;
• Serviciul Precursori şi Serviciul Relaţii Internaţionale şi Programe

Analiza din punct de vedere sistemic

Scopul final al oricarui studiu in stiinta administratiei este de a construi un model al

sistemului administrativ, pe baza caruia administratia ca sistem sa fie inteleasa ca un
proces evolutiv, pornind de la obiecte, atribute si relatii ce se combina si permit
functionarea optima.11
Teoria sistemelor, cu un mare impact, datorat gradului de aplicabilitate in foarte multe
domenii, se dovedeste foarte necesara, intrucat exista o fractionare tot mai expresiva a

10
A se vedea http://www.ana.gov.ro/istoric_si_organizare.php , consultat la 3.01.2014
11
Ioan Alexandru, “Administratie publica”-Suport curs, S.N.S.P.A. , Bucuresti, 2003, p. 6

12
analizelor de politici publice utilizate, dar si datorita caracterului limitat al acestor analize
in ceea ce priveste prezentarea si explicarea logicii interne a functionalitatii.
Descrierea sistemului, unanim acceptata in toate ramurile stiintei, este aceea de intreg,
functionand ca un tot unitar, elementele sale fiind in interactiune sau cel putin
interdeterminate.
Abordarea sistemica s-a afirmat ca o modalitate de studiu a unei probleme complexe, ce
supune analizei toate fatelele acestei probleme su care se concentreaza pe interactiunile
dintre partile componente ale problemei considerata un tot.12
O astfel de abordare a fost necesara, intrucat pentru a intelege functionalitatea unui sistem
si prezicerea evolutiei acestuia in timp este posibila doar daca sistemul este privit in
ansamblul sau. Lipsa unei parti componente s-ar reflecta automat in distrugerea
conexiunilor sale interne si afectarea si prejudiciera intregului sistem.
Abordarea sistemica aduce in prim-plan un set de concepte indispensabile pentru analiza
oricarui sistem,utilizandu-le ca limbaj universal in descifrarea fenomenelor pe care le
studiaza.
Notiunea de sistem face referire la un ansamblu de interactiuni, actori si grupuri de actori
si efectele acestora, reprezentate de efecte, actiuni,procese.13
Intrarile reprezinta influxurile de resurse, materiale, informationale, etc, necesare initierii
intregului proces de activitati ale sistemului, pentru ca acesta sa-si indeplineasca functia
si sa isi atinga scopul.
Iesirile sunt produsele obtinute in urma transformarii intrarilor, reactia elementelor sale
constitutive la stimulii receptati sub forma intrarilor.
Functionarea sistemului,procesele acestuia rezulta din preluarea intrarilor,prelucrarea
interna a acestora, conform scopurilor sistemului si pregatirea iesirilor, a influentelor
catre exteriorul sistemului prin compararea iesirilor cu intrarile – feed-back.

A. Intrari

12
Nicolescu Elena Cristina, “ Instrumente moderne de cercetare a fenomenologiei administrative prin
intermediul dinamicii sistemelor in contextul analizei sistemice a politicilor publice, Revista Transilvana de
Stiinte Administrative, 2011, p. 126
13
Matei A. , “Analiza sistemelor administratiei publice”, Editura Economica, Bucuresti, 2003, p.13

13
 1. Resurse materiale

• Bunuri mobile si imobile

Articolul 10, alin. 2 din Hotararea Guvernului Romaniei nr. 1489 din 18 decembrie 2002
privind infiintarea Agentiei Nationale Antidrog, prevede: Agentia are in dotare un numar
de autoturisme stabilit potrivit prevederilor legale, precum si alte bunuri, mobilier,
aparatura, echipamente electronice si tehnica de calcul necesarefunctionarii acesteia in
conditii optime.

2. Resurse financiare

• Subventii de la bugetul de stat

• Subventii de la bugetele fondurilor speciale
• Subventii de la bugetele creditelor externe contractate sau garantate de stat
• Subventii de la bugetele fondurilor externe nerambursabile

3. Resurse umane

Buna functionare a unei administratii consta in mare masura in potentialul sau uman.

• Functionari publici
• Personal contractual
• Demnitari numiti : presedintele agentiei

Conform organigramei, numarul maxim de posturi este de 347(exclus demnitarul)

14
 4. Resurse informationale

• Informatii si tehnologii de informatii

• Decizii
• Ordine
• Legi si alte acte normative

Pentru a se vedea intrarile de resurse, putem exemplifica cu finantarile primite de catre

A.N.A. :

• În anul 2003, o suma de 249.000 lei a fost alocata de la bugetul de stat pentru realizarea
obiectivului “dezvoltarea de atitudini si comportamente favorabile sanatatii prin metode
de promovare a sanatatii si prin educatie sanitara”.
• Tot in anul 2003, a mai fost alocata suma de 17.500.000 lei, pentru programul
“Diagnoza si tratament pentru consumatorii dependenti de droguri”.
• În perioada 2004-2005, prin Acordul de finantare nr.12.906, semnat la Geneva la 6
iunie 2003, s-au alocat Romaniei fonduri nerambursabile in valoare totala de 21,8
milioane de dolari pentru perioada 2004-2005
• În anul 2005, bugetul alocat A.N.A. a crescut semnificativ comparativ cu 2004, cu
precizarea faptului ca acesta este destinat, in principal, dezvoltarii institutionale si
pregatirii personalului, nefiind prevazute fonduri pentru activitati de cercetare, acestea
fiind derulate prin finantari externe sau prin parteneriate inter-institutionale.

• În anul 2005, se observa o dezvoltare a sistemului de asistenta integrata, pentru

consumatorii de droguri, de la bugetul de stat al Ministerului Sanatatii Publice alocandu-
se suma de 500.000 de RON ;
• In anul 2006, bugetul alocat A.N.A. a crescut semnificativ comparativ cu anii anteriori,
insa fondurile au fost destinate cu precadere sustinerii dezvoltarii Agentiei, prin
operationalizarea celor 47 de Centre de Prevenire, Evaluare si Consiliere Antidrog,

15
precum si a incadrarii acestora cu personal si, mai putin, finantarii programelor de
prevenire si asistenta a consumatorilor de droguri
•În anul 2008, la nivel national, resursele financiare alocate realizarii politicilor antidrog
au provenit din surse bugetare si extra-bugetare. Bugetul alocat A.N.A. a urmat o tendinta
ascendenta, comparativ cu anii anteriori, o pondere semnificativa avand programele cu
finantare nationala si internationala (in special proiectele cu finantare PHARE si asistenta
tehnica si financiara oferita de UNODC)

B. IESIRI

1. Resurse materiale

• Bunuri si servicii
- incalzit, iluminat
- apa, canal si alubritate
- carburanti

16
- piese de schimb
- transport.
- posta, telecomunicatii, radio, tv, internet
- alte bunuri si servicii pentru intretinere

2. Resurse umane

• Cheltuieli salariale in bani pentru:

- functionari publici
- personal contractual
▪ salarii de baza
▪ indemnizatii de conducere
▪ sporuri pentru conditii de munca
▪ fond de premii
▪ prime de vacanta

3. Resurse informationale

17
 4. Programe de actiune
5. Servicii publice

Concluzii

Concluzionam faptul ca Agentia Nationala Antidrog este un subistem deschis, avand

conexiuni cu alte sisteme, este un subistem dinamic, deoarece evolueaza in timp,
modificandu-si starea sau structura si este un subsistem complex. De asemenea, este
un subistem autoreglabil, avand capacitatea de a reactiona la actiunea factorilor
interni si externi si de a-si pastra controlul pe diferite perioade de timp.
Prin prisma analizei sistemice, s-a observat faptul ca activitatea Agentiei Nationale
Antidrog s- a imbunatatit constant de la infiintarea acesteia in anul 2002, adaptandu-
se si aliniindu-se constant la standardele internationale de combatere a consumului si
traficului de droguri.
Analiza A.N.A., nu poate fi facuta decat in contextul social actual, determinat de
evolutia consumului si traficului de stupefiante, cu repercusiuni asupra comunitatilor,
familiilor.
Trebuie avut in vedere faptul ca in Romania fenomenul drogurilor tinde sa scade din
amploarea avuta in perioada relativ recenta, predominata de aparitia etnobotanicelor.
In acest context, tinand seama de rezultatele obtinute prin implementarea campaniilor
si proiectelor de la nivel national, campanii de informare si prevenire a consumului de
droguri, imbunatatirile ulterioare aduse legislatiei, se poate concluziona faptul ca
Agentia Nationala Antidrog lucreaza intr-un mod profesionist si tine sa isi
indeplineasca scopurile.

18
Cu ajutorul analizei sistemice este posibil ca efectele unor schimbari sa fie modelate
si anticipate, dat fiind faptul ca aceasta metoda implica efectuarea unei analize
amanuntite a elementelor componente ale sistemului.
Asfel, mediul are un rol extrem de important in modelarea configuratiei structurale si
a comportamentelor sistemului.

Bibliografie:

Lucrari de specialitate

• Von Bertallanffy L. , “ Théorie générale des systemes”

• Coman-Kund Liviu . “Studii administrative europene”, 2011
• Lazar Corina , “ Aspecte relevante ale schimbarii organizationale in sistemul
public”, 2012
• Matei Ani , Matei Lucica , “ Un model sistemic de reglare optima a serviciului
public”
• Matei Ani. , “Analiza sistemelor administratiei publice”, Editura Economica,
Bucuresti, 2003
• Berceanu Bogdan-Ionut , “ Administratii emergente: concepte si evolutii”,2013
• Constantin Ilaş, Teoria sistemelor cu reglare automată, editura Matrixrom,
Bucureşti 2006
• Ioan Alexandru, “Administratie publica”-Suport curs, S.N.S.P.A. , Bucuresti, 2003
• Nicolescu Elena Cristina, “ Instrumente moderne de cercetare a fenomenologiei
administrative prin intermediul dinamicii sistemelor in contextul analizei sistemice a
politicilor publice, Revista Transilvana de Stiinte Administrative, 2011

19
Legislatie:

• Hotararea Guvernului Romaniei nr. 1489 din 18 decembrie 2002 privind infiintarea
Agentiei Nationale Antidrog;

Surse electronice

• http://legeaz.net/dictionar-juridic/administratie-publica
• http://www.ana.gov.ro/istoric_si_organizare.php .

20