Formarea statului medieval al Dobrogei

Dobrogea (între Dunăre și mare)

– sec. X – conducători ai unor formațiuni politice atestați de sursele arheologice:

 Jupan Dimitrie (în localitatea Mircea-vodă)

 Jupan Gheorghe (complexul de la Basarabi)
 – sec. XI – izvorul bizantin Alexiada, scris de Ana Comnena, vorbește despre trei
conducători din Dobrogea:

 Tatos. în sudul Dobrogei, cu reședința la Dristor

 Satza, în nord-vestul Dobrogei, cu reședința la Vicina
 Seslav, în nord-estul Dobrogei, cu reședința la Preslav

– sec. XIII – într-o diplomă a țarului bulgar Ioan Asan II (1218-1241), este
menționată:

 Țara Cavarnei situată între Mangalia și Varna, nucleu al viitorului stat.

Nucleul statului dobrogean a fost Țara Cavarnei condusă de:

 Balica (1346-1354), care avea centrul la Caliacra

 Dobrotici (1354-1386) – primește din partea bizantinilor titlul de “despot” (1357);

– treptat, devine autonom față de Imperiul Bizantin și

unifică toate teritoriile Dunăre și Mare întemeind Dobrogea.

 Ivanco (1386-1388) – se desprinde bizantini și bate monedă proprie;

– participă alături de domnul Țării Românești, Mircea

cel Bătrân (1386-1418), la luptele cu turcii în care își pierde viața.
După moartea lui Ivanco, Dobrogea a intrat în componența Țării Românești până la
1417 sau 1420 când este ocupată de turci (sub stăpânirea cărora a rămas până în
1878).