Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
-rezumat-
Din secolul X datează menţiunile unor formaţiuni politice din Dobrogea, zonă aflată
sub sfera de dominaţie bizantină. Acest teritoriu este organizat într-o themă (provincie
bizantină) în 971, de împăratul Ioan Tzimiskes (969-976) Astfel, pentru secolul X este
atestat într-o inscripţie la Mircea Vodă, jupan Dimitrie, iar în a doua jumătate a
secolului la X-lea este pomenit în complexul arheologic de la Barababi-Murfatlar,
jupan Gheorghe. Despre etnia celor 2 jupani nu se poate afirma nimic sigur, însă este
foarte probabil ca formaţiunile politice pe care le conduceau aceştia să îi includă şi pe
români. În 1020 împăratul bizantin Vasile II Macedoneanul transformă Dobrogea în
thema Paristrion sau Paradunavon. În secolul XI Dobrogea este invadată de populaţii
migratoare pecenegii, uzii şi cumanii, context în care prinţesa bizantină Ana Comnena
îi pomeşte, în opera Alexiada (scrisă în jurul anului 1148) pe 3 şefi locali dobrogeni:
Tatos, Seslav şi Satza, probabil de origine pecenegă. Despre Tatos, Ana Comnena
afirmă că a avut reşedinţa la Dârstor. Este foarte probabil ca formaţiunile acestor şefi
locali să îi fi inclus şi pe români. În Peninsula Balcanică, românii sud-dunăreni se
răscoală împotriva în 1185 împotriva împăratului bizantin Isac II Anghelos, care le
ameninţă privilegiile. Această răscoală este condusă de fraţii Petru şi Asan. În urma ei
se va constitui Imperiul Vlaho-Bulgar, care din 1187 va include şi Dobrogea.