Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
3
la lecţiile de fizică. Partea practică a acestei lucări constă în adoptarea unor
tehnici de evaluare în cheea gîndirii critice la procesul de predare – învăţare –
evaluare a fizicii.
4
Capitol I Evaluarea – etapă a dezvoltării gîndirii critice
contemporană
(Alvin
Toffer)
5
gîndirea critică este o gîndire reflexivă bazată pe raţionamente ce are ca
obiectiv deciderea a ceea ce trebuie să credem şi a ceea ce trebuie să
facem.
creeze condiţii
adecvate pentru a da
posibilitatea fiecărui
elev să-şi realizeze
propria lui
dezvoltare optimă.
(J.
Bruner)
7
Rolul elevului în conexiune cu educaţia se manifestă în mai multe ipostaze,
ceea mai imortantă din ele fiind cercetarea pe bază de autoevaluare. Aici
participarea profesorului la organizarea evaluării se putea limita la formularea
unor criterii sigure şi verificabile, oferindui posibilitate fiecăruii elev să-şi verifice
nivelul cunoştinţelor în raport cu obiectivele de evaluare, el fiind responsabil
pentru realizarea diferitelor forme de evaluare. Beneficiul autoevaluării constă în
schimbarea accentelor şi a opticii prin care este privit procesul educativ.
evalurea formativă;
evaluarea normativă.
8
obiectivului. -normativă – realizează o
constatare în termeni de success şi de
eşec.
chestionarea;
portofoliul;
investigaţia;
lucrările scrise;
9
cu referire la secvenţe care se conţin în procesul de învăţămînt ce
urmează a fi evaluată;
- fişe de informare;
- referate;
- eseuri;
10
de la tema nouă sau cu puţine tangenţe din cunoştinţele anterioare. Utilizînd
această metodă se urmăreşte următoarele:
forma prezentării.
11
nefondat şi al
superstiţiei.
(Adam Smith)
-participativă/tradiţională;
-formativă;
12
solicitînd procesele psihice superioare de gîndire. Dezvoltînd acest tip de învăţare,
cadrele didactice stimulează elevii să elaboreze proiecte de învăţare, să-şi asume
responsabilitatea pentru învăţare, conştientizînd, aplicînd, (auto)evaluînd,
gestionînd cunoştinţele.
Evaluarea formativă – este considerată mult mai eficientă, deoarece vine din
propria iniţiativă a celui care învaţă şi se implică în realizarea unor materiale cu
scop evoluativ, sporinduşi astfel capacităţile de autoevaluare. Acest tip de
evaluare, are rolul de reglare şi autoreglare a activităţii cu sprijinul ambilor
parteneri ai acţiunii educaţionale, iniţiativa de învăţare şi, implicit de evaluare
aparţin elevului care reflectează asupra rezultatelor obţinute de către proces.
13
transformă într-un ghid care-l orientează spre atingerea obiectivelor informativ –
formative.
După Ion Al. Dumitru gîndirea critică este un proces complex care începe cu
asimilarea de cunoştinţe, cu dobîndirea unor operaţii şi procedee mintale de
procesare a informaţiilor, continuă cu formarea unor credinţe şi convingeri ce
fundamentează adoptarea unor decizii şi finalizează prin manifestarea unor
comportamente adaptive adecvate şi eficiente. A gîndi critic înseamnă:
14
Capitol II Tehnici de dezvoltare a gîndirii critice la lecţiile de
fizică
(R Dottrens)
2.1Procesul de proiectare a lecţiei de fizică în cheea
gîndirii critice
- înaintea lecţiei;
15
- după lecţie.
motivaţia;
obiectivele;
condiţiile prealabile;
evaluare;
materialele auxiliare;
gruparea elevilor.
Motivaţia:
Obiective:
Condiţii prealabile:
16
Evaluarea:
Materiale auxeliare:
Gruparea:
ghidată.
Din tehnicile de gîndire critică utilizate la această etapă a evocării putem nota:
acumularea;
brainstorming-ul;
clustering-ul;
17
gîndeşte-pereche-prezintă;
pagină de jurnal;
18
Majoritatea tehnicilor de dezvoltare a gîndirii critice sînt aplicabile în cadrul
lecţiiloe, totuşi se face o distincţie între tehnicile la care se recurge în cadrul
lecţiilor de prelegere:
- clustering-ul;
- cubul;
- graficul conceptual;
- SINELG-ul;
- jurnalul dublu;
- argumente pe cartele;
- cercetarea împărtăşită;
- colţuri;
- diagrama Venn;
- graficul T;
- mozaicul;
Reflexia este ceea mai importantă etapă dintre etapele desfăşurării lecţiei, din
considerentul că presupune revenirea la cele studiate anterior, aceasta constituind
materiale suplimentare pentru evocare la alte subiecte. Deseori lecţiile practice po
fi bazate numai pe reflexie. Tehnicile utilizate preponderent utilizate pentru
19
reflexie, aparţin şi celorlalte etape, selectarea lor fiind dictată de tema şi calitatea
pregătirii clasei:
- jurnalul triplu;
- discuţia ghidată;
- graficul T;
Rolul aplicării lor în cadrul acestei tehnici poate fi foarte mare, ca abilităţi de
muncă intelectuală, şi sînt practicate apoi independent. Schemele preexistente
actualizate în evocare şi completate în componenţa realizării sensului sînt
restructurate activ în momentul reflexiei, pentru a include în ele noi concepte. La a
această etapă cunoştinţele noi sînt consolidate şi are loc învăţarea dublă. Atunci
cînd elevul reuşeşte să redee cu cuvinte proprii ideele şi informaţiile asimilate
anterior, în acest caz se poate de vorbit despre o schema nouă de predare şi
realizarea obiectivelor esenţiale.
Clasa a VIII-a
20
Obiectivul comunicant: veţi face cunoştinţă cu una dintre legile circuitelor
electrice, pentru a putea proiecta orce circuit electric, în orce scop propus.
Probleme anticipate: unii elevi nu-şi vor putea stabili singuri criteriile de
grupare a informaţiei acumulate; nu vor şti să indice ce ar vrea să mai ştie; nu vor
putea interpreta fenomenele produse în cutiile negre ; nu vor putea da exemple
în care se legea lui Ohm nu este valabilă.
Desfăşurarea lecţiei:
Etapele Timp
lecţiei Activitatea profesorului Activitatea elevului (min)
Evocarea Să învăţăm ce aţi învăţat Contribuie la completarea
acumularea, despre circuitele electrice informaţiilor pe tablă. 5
Brainstor- şi curentul electric.
ming Se reprezintă noţiunele
pe tablă, în cerculeţe.
Metoda Organizează ciorchinele Prezintă variantele pe
ciorchinelui grupînd noţiunele după tablă. 8
Gîndeşte- criteriile alese de voi.
pereche- Moderează discuţiile.
prezintă
Organizator Completează prima şi a Contribuie la completarea
verbal doua coloană a tabelului tabelului. 3
21
(Ce aţi mai vrea să ştiţi?)
Ştiu – vreu să ştiu – am
învăţat
Realizarea 1. ,,Cutia neagră”(variază Se încearcă interpretări.
sensului intensitatea cu variaţia 10
Experiment, tensiunii).
gîndeşte – 2. ,,Cutia neagră”
pereche – (variază intensitatea cu
prezintă variaţia rezistenţii).
3. ,,Cutia neagră”
(baterie uzată pe
circuitul1).
Experiment Arată experimentele ,,la Formulează în cuvinte pro-
demonstrativ lumină”.Formulaţi obser- prii legea lui Ohm (I-U), 5
vaţiile voastre. Comple- precizează rolul
tează coloana a treia. rezistenţei.
Aplicaţii, Căută aplicaţii ale legii
gîndeşte- lui Ohm 5
prezintă-
pereche
Reflexia Desenează ,,circuite” Desenează, prezintă pe
Gîndeşte – analogice pe baza tablă variantele găsite. 10
pereche – modelului curgerii apei, Argumentează, susţine
prezintă sau a altor modele din desenele.
viaţa de zi cu zi, tehnică.
Argumentează care
dintre variantele propuse
descriu mai bine circuitul
electric.
Credeţi că se pot realiza
crcuite care nu se supun 3
22
legii lui Ohm?
Disciplina: Fizica
Clasa a VIII-a
Obiective de evaluare:
23
-să formuleze înterbări, să dezvolte ideei , să identifice şi să argumenteze
răspunsurile.
Desfăşurarea lecţiei:
Etapele Timp
lecţiei Activitatea profesorului Activitatea elevului
Evoare Solicită elevilor să-şi Oferă informaţia cerută.
Brainstorming amintească despre oglinzi , 5
în echipă şi unde au întîlnit oglinzi.
Organizator Alcătueşte tabelul ştiu – Reprezentanţii echipelor
verbal vreau să ştiu – am învăţat expun pe rînd textul. 8
şi completează prima
coloană.
Realizarea Oferă elevilor un material Citesc şi completează
sensului despre mitul lui Narcis, tabelul SINELG. 7
SINELG despre un cîine care îşi
perde mîncarea din cauza
reflexiei luminii şi despre
utilizarea oglinzelor de
către Arhimede şi Leonardo
da Vinci.
Reflexie Oferă elevilor oglinzi plane Descriu imaginile
şi conice. Elevii trebuie să obţinute în oglinzele 5
urmărească imaginea cheii plane şi imaginile
în aceste oglinzi. obţinute în oglinzile
conice.
Evocare Solicită să noteze ce vor să Notează întrebările
ştie despre reflexie, ce individual, se consultă cu 5
reguli au descoperit. colegii de grupă.
Evocare Completează tabelul Reprezentanţii grupelor
24
organizator verbal ce vreau expun pe rînd întrebările. 5
să ştiu?
Realizarea Distribui un text, cu Lecturează textul,
sensului imagini, despre reflexia sistematizează 5
SINELG luminii. cunoştinţele şi marchează
cu 4 semne logice
informaţia:
√_confruntare, - _
infirmare, +_informaţie
nouă, ?_neclarităţi.
Realizarea Propune elevilor următorul Efectuează experimentul.
sensului experiment: Observă că unghiul de 10
/Experimentul Se aşează o oglindă plană în incidenţă şi de reflexie
poziţie verticală. În faţa sînt egale.
oglinzii se înfigdouă ace cu Observă că prelungirea
gămălie, unul mai depărtat, liniei de observare finală
iar celîlalt chear lîngă şi a normalei duse din
oglindă. Apoi se aşează al dreptul primului ac înfipt
treilea ac în aşa fel în cît, este un punct care
privind din dreptul lui, să le corespunde imaginii
vedem pe toate trei alinate acestui ac în oglinda
în oglindă. plană.
Se tratează normala la
oglindă în punctul în care
este înfipt cel de al doilea
ac.
Ce observaţi? Ce puteţi
spune despre cele două
unghiuri formate? Se
respecte legile reflexiei?
Ce puteţi spune despre Imaginea şi obiectul sînt
25
imaginea formată pentru simetrice faţă de oglindă.
primul ac, care este distanţa
ei faţă de oglindă?
Realizarea Completează tabetul Expun cunoştinţele noi.
sensului organizator verbal a treia 10
coloană.
Reflexie Invită elevii să se pronunţe Se grupează după
pro şi contra asupra opţiuni. Notează 5
următorului text: argumentele şi un
,,dacă raza de lumină reprezentant al fiecărei
incidentă cade grupe le expune cu voce
perpendicular pe suprafaţa tare. Urmează o
de de separaţie a celor două regrupare, poate există şi
medii, lumina nu se mai grupa indecişilor.
reflectă”
Realizarea Oferă: Citesc textul şi desenează
sensului - caleidoscop; schema periscopului. 10
- un text despre
palatele cu iluzii şi miraje;
- un periscop.
Realizarea Cere elevilor să răspundă la Lucrează individual, apoi
sensului următoarele întrebări: în grup şi reprezentantul 10
1.Ce s-ar întîmpla dacă nu prezintă concluziile.
s-ar respecta I lege a
reflexiei?
2. Am putea să ne
descurcăm în lumea
obectelor dacă:
a)nu ar exista reflexia;
b)dacă am fi înconjuraţi de
oglinzi perfecte?
26
Realizarea Invită elevii să rezolve Se grupează ăi încearcă
sensului următoarea problemă: care să rezolve problema pe 10
trebuie să fie înălţimea baza unui desen.
minimă a unei oglinzi plane Reprezentanţii grupurilor
ca să vă puteţi în întregime prezintă concluziile.
în ea.
Reflexie Cu cele învăţate cere Lucrează individual.
elevilor să scrie un eseu cu 5
titlul:,,O zi în lumea
oglinzelor”
ANEXĂ
I. Narcis era un tînăr frumos care, deşi iubit de multe tinere, despreţuia
dragostea. Drept pedeapsă, Nemesis l-a făcut să se uite o dată într-o fîntînă. Narcis
s-a îndrăgostit de propria imagine. Cucerit de tînărul frumos pe care îl vedea, dar
pe care nu-l putea atimge. Narcis s-a stins în cele din urmă de durere. Pe locul unde
a murit nefericitul tînăr a răsărit o narcisă.
Leonardo da Vinci avea un stil propriu de a scrie cifrat. Scria în faţa unei
oglinzi puse perpendicular faţă de masă şi scria în aşa fel în cît în oglindă să se
poată citi ceea ce a scris. Pe foaia lui textul părea scris cu litere necunoscute.
Practic el scria de la dreapta la stînga.
27
Reflexia este fenomenul de schimbare a direcţiei de propagare a luminii l a
suprafaţa de separaţie dintre două medii, lumina întorcîndu-se în mediul din care a
venit.
N N
S R S R
i r i r
i=r
I I
circulară
Caleidoscopul este o jucărie alcătuită dintr-un tub cu mai multe oglinzi plane
lipite pe peretele intertior al tubului. O grămadă de cioburi colorate se mişcă liber
în interior. Bazele cilindrului sînt transparente. La ceea mai mică mişcare
imaginea formată se modifică.
28
Cum ne-am simţi dacă, ne-am reduce la dimensiunile unui ciob de sticlă, ne-
am trezi în interiorul unui caleidoscop? În anul 1900, vizitatorii Expoziţiei
internaţionale de la Paris au avut această posibilitate, intrînd în aşa – numitul
,,Palat al iluziilor”, un fel de caleidoscop imobil. Imaginaţi-vă o sală exagonală în
care toţi pereţii sunt formaţi din oglinzi perfect şlefuite. În colţurile încăperii sînt
plasate nişte ornamente arhitecturale sub formă de coloane, care se contopeau cu
ornamente le tavanului. Vizitatorul unei astfel de săli se simţea pierdut într-o
mulţime de oameni care-i semănau, într-o succesiune nesăvîrşită de săli şi coloane.
Disciplina: Fizica
Clasa a IX-a
Material didactic: sursă de lumină laser, vas cu apă, ace cu gămălie, lentile,
prisme.
Obiective de evaluare:
29
-să reproducă condiţiile în care apare refracţia luminii şi legile ei;
Organizarea muncii în grup: grupe a cîte 4-6 elevi, avînd fiecare cîte un
reprezentant.
Desfăşurarea lecţiei:
Etapele Timp
lecţiei Activitatea profesorului Activitatea elevului
Evoare Comunică tema şi solicită Notează cunoştinţele
Brainstorming elevilor să noteze ce cunosc individual, se consultă cu 3
în echipă despre refracţia luminii prin colegii de grupă.
cerculeţe.
Metoda Organizează clusteringul Lucrează individual, apoi
clustering grupînd noţiunele după în echipe. Prezintă 3
criteriile alese. Moderează variantele pe tablă.
discuţiile.
Organizator Alcătueşte tabelul Lucrează individual apoi
verbal (ştiu – organizator verbal şi în echipe. Prezintă 5
vreau să ştiu – completează prima coloană varianta pe tablă.
am învăţat) (Ce ştiu?)
Evocare Solicită elevilor să noteze Notează întrebările
ce vor să ştie despre individual, se consultă cu 4
refracţie. colegii de grupă.
Evocare Completează tabelul Reprezentanţii grupelor
organizator verbal(vreau să expun pe rînd întrebările. 3
ştiu?)
Realizarea Distribuie un text cu Lecturează textul,
sensului imagini despre refracţia sistematizează 7
30
SINELG luminii. cunoştinţele şi marchează
cu 4 semne logice
informaţia:
√_confruntare, - _
infirmare, +_informaţie
nouă, ?_neclarităţi.
Realizarea Demonstrează schimbarea Observă schimbarea
sensului direcţiei de propagare a direcţiei de propagare a 3
/experiment luminii cu păharul de apă şi luminii.
demonstrativ cu prisma.
Realizarea Realizează experimentul lui Desenează mersul razelor
sensului Ptolomeu. de lumină pentru 4
/Experiment Se utilizează un vas cu apă experimentul efectuat.
demonstrativ şi un disc gradat. Se
trasează pe disc două
diametre perpendiculare. Se
înfige cîte un ac în centrul
discului şi într-un punct
oarecare, ăn afara diametre
lor. Se introduce discul în
aşa fel în cît un diametru să
se suprapună perfect cu
suprafaţa apei, iar acul al
doilea să fie în apă. Privind
în lungul discului, se înfige
un al treilea ac încît cele trei
ace să pară aliniate. Se
scoate discul din apă şi se
observă că unghiul format
de linia ce trece prin acele 1
şi 2 şi diametrul vertical
31
este diferit faţă de unghiul
format de linia ce trece prin
acele 1şi 3 şi acelaş
diametru. Acest experiment
dovedeşte că unghiul de
incidenţă este diferit faţă de
unghiul de refracţie.
Realizarea Completează tabelul Expun cunoştinţele noi.
sensului organizator verbal a treia 5
coloană.
Reflexie Invită elevii să aleagă Lucrează independent,
răspunsul corect pentru iar apoi se grupează. 5
următoarea problemă Reprezentantul grupului
propusă: Cînd o monedă se prezintă rezultatele.
află în apă, ea pare:
a)mai aproape de suprafaţă
decît în realitate;
b)mai departe decît în
realitate;
c)la adîncimea la care este
în realitate;aflaţi răspunsul
prin desen.
Reflexie Cere elevilor să răspundă la Dau răspunsul prin
următoarea întrebare: cînd desene. 5
priviţi de sus un peşte într-
un acvari, acesta vă
apare: mai mare , mai mic
sau ca în realitate?
Reflexie Cunoscînd faptul că indicile Alege răspunsul şi îl
de refracţie este supraunitar, motivează. 3
rezolvaţi următoarea
32
problemă:
Modul în care direcţia de
propagare a luminii se
frînge sau se ,,refractă”,
cînd trec din aer într-un alt
mediu transparent,
sugerează că viteza prinj
material este:
Mai mare decăt viteza în
aer; aceeaşi ca şi viteza în
aer; mai mică decît viteza
în aer.
ANEXĂ
Viteza luminii în vid este ceea mai mare din Univers – 300 000 km/s.
? ?
33
? ?
Legile refracţiei:
Refracţia luminii:
n1
n2 I r
34
2.3 Tehnici de evaluare utilizate în cadrul lecţiilor de fizică
Materialele utilizate pentru această tehnică sînt tabla, creta sau foi de poster şi
markere.
Această metodă se desfăşoară în trei etape, mai întîi de toate şedinţa trebuie să
aibă un moderator(conducător, instructor, animator, facilitator) şi un secretar(pot fi
şi doi secretari, care vor scrie pe rînd ideile lansate). Elevii rămaşi se vor aşeza în
jurul unei mese, astfel încît toţi participanţii să se perceapă vizual.
35
Etapa I:
Etapa II:
d) modaritorul are grijă, dacă nimeni nu mai sugerează nimic, să scoată grupul
din impas, prin unul din procedeele:
Etapa III:
NOTE:
Răspunsul sau ideea unui elev poate sugera o idee/soluţie ingenioasă altui
elev, deaceea trebuie stimulată inspirarea din ideile deja lansate. Se va solicita
participanţilor să combine două – trei idei, pentru a obţine una nouă.
Clustering
37
clasificări; la reflexie – ca suport pentru prezentare sau scriere. Pentru realizarea
aceastei tehnici este nevoie de 15 elevi, timpul rezervat pentru această tehnică este
de 10 –15 min.
Materialele utilizate pentru această tehnică: tabla, creta sau foi de poster şi
markere.
38
evocaresau reflexie a lecţiei. Numărul de studenţi implicaţi poate fi orice număr
par de elevi. Dacă numărul de elevi este mai mare, GPP poate să nu se soldeze cu
prezentarea în faţa întregii asistenţe, ci să continue în grupuri de 4–8 persoane/2–4
perechi, şi prezentarea se va face din partea grupului, care va alege o variantă din
cele ascultate sau va elabora una optimă.
NOTE:
39
Dacă vitezele de muncă a elevilor diferă, profesorul poate forma perechi
lapasul al doilea: studentul care a scris se ridică şi face pereche cu următorul care a
terminat tema; în acest mod cei care lucrează mai încet nu sînt grăbiţi de partenerii
lor, iar cei ce lucrează mai repede au la dispoziţie mai mult timp pentru discuţie şi
cercetare.
SINELG
- puneţi un – pe margine, dacă informaţia pe care aţi citit-o contrazice sau diferă
de ceea ce ştiaţi sau credeaţi că ştiţi;
- puneţi un + pe margine, dacă informaţia pe care aţi citit-o este nouă pentrudvs;
√ + - ?
NOTE:
41
Această tehnică se utilizează pentru subiectele deja familiare elevilor, şi este
concepută în aşa fel ca să înceapă cu evocarea şi să se soldeze cu reflexia. Este o
tehnică de monotorizare a propriei învăţări şi are drept obiectiv dezvoltarea
siritului de investigare. Drept resurse, pentru această tehnică, se utilizează
materiale multiplicate din care se poate învăţa un subiect, timpul rezervat _ 40 – 80
min,pentru 15 elevi.
La final, elevii formulează succint ideile pe care le-au selectat din text, fără ca
acestea să fi fost propuse iniţial, iar profesorul le scrie în ultima rubrică. Dacă la
unele întrebări nu s-a răspuns, atunci profesorul va propune surse de informaţie sau
va sugera de unde, elevii se pot documenta cei interesaţi.
NOTE:
43
a) Corpul ale cărui dimensiuni ________ în anumite condiţii se numeşte
____________ .
44
1. Continuaţi frazele:
_________.
2. La fiecare probă sînt indicate cinci răspunsuri, dintre care unul este
corect şi încercuiţi răspunsul corest.
45
După rezultatele primite în urma experimentului, s-a determinat
eficacitatea mijloacelor folosite în clasa experimentală. Toate cele spuse mai sus
pot fi confirmate cu ajutorul diagramei 1:
k=
∑n i
n⋅N
N – numărul de elevi
k1 =
∑ni
=
76
= 0,38 = 38 %
n⋅N 14 ⋅ 14 .
Diagrama 1
46
120
100
80
%(initial)
60
%(final)
40
20
0
1a 1b 1c 2a 2b 3a 3b 3c 3d 4a 4b 4c 4d 4e
k2 =
∑n i
=
214
= 0,80 = 80% .
n⋅ N 19 ⋅ 14
47
3.2Concluzii
48
Bibliografie
49
4. Charles Temple, Jeannie L. Steele. Aplicarea tehnicilor de
dezvoltare a gîndirii critice. ghidul IV №(2), supliment al revistei PRO Didactica,
Chişinău, 2003
50
11. I. G. Stanciu. Școala și doctrinele pedagogice ale sec. XX. :EDP,
București, 1995
51